CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 305 Miercuri, 13 februarie 2013 S-a terminat cu „industria” fierului vechi P iese de cale feratã, bucãþi ºi obiecte ce au aparþinut infrastructurii feriviare nu mai sunt primite la centrele de fier vechi. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor L a cabinetele ºcolare boala se programeazã. În ºcolile din municipiul Petroºani se înreg- istreazã în aceastã perioadã o epidemie de viroze respiratorii. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 8-9 8-9 Dramã la V ulcan Mort în Italia, nu poate fi adus acasã O femeie din Vulcan poartã o povarã cumplitã în suflet. Este în imposibilitatea de a-ºi îngropa soþul, care a sfârºit tragic într-un acci- dent de tren în Italia. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Românii, donatori de bani... nu de organe R omânii sunt niºte donatori. Nu este vorba de donarea de organe pentru semenii aflaþi la rãscruce de drumuri, ci de donare de bani pentru alþi semeni aflaþi la cumpãnã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Continuatori ai activitãþii interbelice O asociaþie naþionalã cu sediul în Hunedoara luptã pentru ideea incinerãrii Î n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþie mai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Este vorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitirele româneºti sunt suprapopulate. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7

description

CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Transcript of CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Page 1: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 305

Miercuri, 13 februarie 2013

S-a terminatcu „industria”fierului vechi

P iese de cale feratã,bucãþi ºi obiecte

ce au aparþinut infrastructurii feriviarenu mai sunt primite la centrele de fier vechi.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Ne îmbolnãvimdupã programul

medicilor

L a cabineteleºcolare boala se

programeazã. În ºcoliledin municipiulPetroºani se înreg-istreazã în aceastãperioadã o epidemie de viroze respiratorii.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Dramã la Vulcan

Mort în Italia,nu poate fiadus acasã

O femeie din Vulcanpoartã o povarã

cumplitã în suflet. Esteîn imposibilitatea de a-ºiîngropa soþul, care asfârºit tragic într-un acci-dent de tren în Italia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Românii,donatori debani... nu de

organeR omânii sunt niºte

donatori. Nu estevorba de donarea deorgane pentru semeniiaflaþi la rãscruce de drumuri, ci de donare de bani pentru alþisemeni aflaþi lacumpãnã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul în Hunedoara luptã pentru

ideea incinerãrii

Î n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciudafaptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþie mai aparte, care

militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Este vorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg dinRomânia, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitirele româneºti sunt suprapopulate.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Page 2: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV14:00 La întâlnire cu peri-colul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Commando 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Commando (r)

9:30 Mary Bryant 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Eu ºi Prinþul 3

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã. 10:30 Ora de business (r)11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Cartea dragostei 23:40 Ora de business (r)0:30 Prima dragoste

Page 3: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

“Continuitatea industrieiminiere ºi dezvoltarea indus-triei energetice reprezintã pen-tru cetãþenii din colegiul pecare-l reprezint (Colegiul nr. 5Petroºani, Petrila, Aninoasa),dar ºi pentru întreaga Vale aJiului precum ºi pentru o parteînsemnatã a locuitorilor dinaceastã zonã, nu doar unsubiect de dezbatere, ci însãºicondiþia esenþialã a unei per-spective economice ºi sociale aregiunii.

În urmã cu câþiva ani, caurmare a raþiunilor fireºti derestructurare ºi eficientizare a

activitãþii miniere din ValeaJiului, a fost lansatã soluþiaconstituirii ComplexuluiEnergetic Hunedoara, prin fuz-iunea termocentralelor de laMintia ºi Paroºeni, dar ºi prinabsorbþia în cadrul complexuluia entitãþilor viabile din cadrulfostei Companii Naþionale aHuilei.

Din pãcate, în ciuda calen-darului întocmit de MinisterulEconomiei pentru acest pro-ces, nici pânã la aceastã orã,exploatãrile de huilã din ValeaJiului, considerate viabile ºicare s-au desprins din CNH,

nu au fost cuprinse înstructura ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

În condiþiile în careminele din structuraSocietãþii Naþionale aHuilei, vãduvite în ultimii20 de ani de investiþiilenecesare ºi fãrã posibili-tatea de a mai accesa sub-venþii, de a angaja personaltânãr sau de a vinde tonade cãrbune la un preþcorect, nu vor fi urgentînglobate în structura CEH,acestea vor ajunge, înfoarte scurt timp, în starede faliment.

O astfel de tristã per-spectivã este în mãsurã sã

genereze îngrijorarea comu-nitãþilor locale din colegiul meuºi din întreaga Vale a Jiului,care depind de continuitateaindustriei miniere ºi care ºi-aupus atât de multe speranþe însoluþia dezvoltãrii sectoruluitermoenergetic.

Îngrijorarea oamenilor estecu atât mai mare cu cât, înultimele zile, a fost lansatã, îndezbatere, ipoteza intrãrii îninsolvenþã chiar ºi a nou înfi-inþatului Complex EnergeticHunedoara”, aratã MonicaIacob Ridzi.

Deputatul de Valea Jiului,Monica Iacob Ridzi este depãrere cã posibilitatea de aintra în insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara este în mãsurã sãgenereze o adevãratã cata-strofã, în plan economicºi social, pentru comu-nitãþile locale din ValeaJiului ºi, în bunã parte,din judeþul Hunedoara.

“În acest sens, avemîn Valea Jiului, exemplultristului deznodãmânt alînchiderii mineiAninoasa, care a condusnu doar la marginalizareasocialã a mii de oameni,ci la blocarea întregiiactivitãþi a administraþieilocale. Declararea insol-venþei la ComplexulEnergetic Hunedoara ºiabandonarea proiectuluienergetic menit sã dea oºansã ºi industrieiminiere din Valea Jiului,riscã sã aducã întreagaregiune în situaþia dra-

maticã în care seregãseºte astãzi oraºulAninoasa”, mai spuneRidzi.

În acest context,Monica Iacob Ridzi îisolicitã ministruluiConstantin Niþã sãclarificeincertitu-dinile ºitemer-ile

locuitorilor Vãii Jiului legate deacest subiect, respectiv, caresunt intenþiile actualuluiGuvern în ceea ce priveºteperspectiva ComplexuluiEnergetic Hunedoara ?; caresunt mãsurile pe care Guvernulle are în vedere pentru a asigu-ra continuitatea activitãþii

miniere din ValeaJiului; în ce mãsurãa fost analizatãoportunitateadeclarãrii huileidrept resursã ener-geticã strategicãde interes naþion-al, aºa cum s-a

propus, dupãadoptarea“Strategiei

Energetice naþionale 2013-2020”, în cadrul CSAT?; ºi nuîn ultimul rând care sunt soluþi-ile alternative pe care le aveþipentru a asigura o perspectivãeconomicã ºi socialã pentrulocuitorii Vãii Jiului, în condiþi-ile restrângerii activitãþii dinminerit ºi energie?

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 3

Monika BACIU

În Monitorul Oficial aufost publicate rapoarteledetaliate ale veniturilor ºicheltuielilor electoraleîntocmite de cãtre par-tidele politice, alianþapoliticã, alianþa elec-toralã, organizaþiilecetãþenilor româniaparþinând minoritãþilornaþionale ºi candidaþiiindependenþi la alegerilepentru CameraDeputaþilor ºi Senat dindata de 9 decembrie2012. Sumele publicatesunt halucinante, în ceeace priveºte principalii”jucãtori” de pe scenapoliticã.

U SL venituride 22 de mil-

ioane

Conform raportuluipublicat în MonitorulOficial veniturile UniuniiSocial Liberale au fost însumã de22.850.378,14. Acesteaau provenit din donaþiiprimite în campania elec-toralã în valoare de15.533.709,33 ºi detransferuri, adicã venituriînregistrate înaintea decampania electoralã însumã de 7.316.668,81.În ceea ce priveºte chel-tuilelile Uniunii SocialLiberale acestea au fost

mai mari decât veniturile,adicã 27.067.383,62,cei mai mulþi bani ºianume 14.219.339,58fiind cheltuiþi pentrutipãrituri ºi alte materialepromoþionale.

A RD a arspeste 13 mil-

ioane de lei

Alianþa RomâniaDreaptã, alianþã care nua rezistat ”intemperiilor”din timpul alegerilor par-lamentare a ”ars”13.422.308 de lei, întimp ce veniturile au fostpuþin peste 11 milioanede lei. 7.720.406 de lei

au fost donaþi cãtre ARDîn timpul campaniei elec-torale.

U DMR, 10%din veniturile

ARD

Cei de la UDMR auobþinut în campania elec-toralã venituri în sumã de1.923.306, 686 de miide lei provenind din don-aþii obþinute în timpulcampaniei electorale.Cheltuielile celor de laUDMR au fost de douãori mai mari decât veni-turile ºi anume2.150.578 de lei.

P oporul ºi banii

Partidul Poporului danDiaconescu a primit încampania electoralã

sume în valoare totalã de4.169.437 de lei,3.602.453 proveninddin donaþii. În ceea cepriveºte cheltuielile, ceide la PP-DD nu audepãºit veniturile. Astfel,aceºtia au cheltuit4.121.972 de lei.

Centralizatorul donati-ilor declarate, donatii înlei fãcute partidelorpolitice în campania elec-toralã, taie repiratia sicelui mai… neimpresion-

abil om. Si sumelereprezintã doar donatiileînregistrate, nu si celeneînregistrate, nu cele înproduse sau materiale decampanie, nu si baniipusi la bãtaie chiar decandidatii la CameraDeputatilor si Senat.

Sumele rezultate dindonaþii sunt în valoare de24.296.803. Se pare cãpoporul român este unpopor de donatori, nu deorgane, ci de bani pentrupartidele politice.

Românii, donatori de bani... nu de organe

R omânii sunt niºte donatori. Nu este vorba de donarea deorgane pentru semenii aflaþi la rãscruce de drumuri, ci

de donare de bani pentru alþi semeni aflaþi la cumpãnã. La cumpãna dintre a fi sau a nu fi parlamentar.

Mineritul Vãii Jiului, între realitãþi,incertitudini ºi perspective

D eputatul Monica Iacob Ridzi i-a solicitatministrului delegat al Energiei, Cons-

tantin Niþã sã clarifice situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara, în contextul în care existã ipoteza intrãrii în insolvenþã a lui, deºi abia a fost înfiinþat.

În conformitate cuprevederile Legiinr.52/2003 privindtransparenþa decizion-alã în administraþiapublicã localã sesupune consultãriipublice:

,,Proiect dehotãrâre privind

stabilireapreþurilor mediiale produseloragricole pentruanunl 2013’’

Proiectul dehotãrâre poate fi con-sultat la Centrul deInformare a

Cetaþeanului,lasediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,camera 27 sau pesite-ul propriu alConsiliului JudeþeanHunedoara, la adresade internet:www.cjhunedoara.ro.

Propunerile, sug-estiile ºi opiniile cuvaloare de recoman-dare, cu referire laacest proiect de

hotãrâre , se potdepune în scris lasediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,prin poºtã la adresa:Deva-330025,str.1Decembrie 1918nr.28, judeþulHunedoara sau prinintermediul poºteielectronice la adresa:[email protected], pânã ladata de 25 februarie2013.

ªef ServiciuMihaela ªTEFAN

Anunþ

Page 4: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

LuizaANDRONACHE

Gabriela Andoni dinVulcan este o femeiesimplã, mamã a 6 copii.

Nu are niciun venit, darajutatã din când în cândde copii mai mari, care ºi

ei muncesc greu. Pesoþul ei, ConstantinAndoni, l-a vãzut ultimadatã în urmã cu 17 ani,atunci când el a decispentru binele familiei sã

plece lamuncã înstrãinãtate.ªi, de atun-ci, dus afost. În totacest timp,ea nu amai ºtiutnimic deel. Pânãîntr-o zi,sãptãmâna

trecutã, când poliþiºtii aucãutat-o sã-i dea cumplitaveste cã…bãrbatul ei a

murit. “ A fost cumplit,

un ºoc, nici nu am maiputut sã spun ceva. Niciacum nu pot sã vorbescbine… ”, a spus GabrielaAndoni, împietritã dedurere.

D ragostea ºi neputinþa

rãzbat ºi dincolo de viaþã

Femeia a speratîntotdeauna cã el seva întoarce acasã, laea ºi la cei 6 copii.

“Niciodatã nu amvrut sã divorþez de el,am sperat mereu cãva veni acasã. Avem6 copii frumoºiîmpreunã ºi am trãit bineamândoi, avem atâteaamintiri…Nu am putut sã

mã mãrit cu alt bãr-bat, eu pe el l-amaºteptat ”, a maispus GabrielaAndoni.

Acum, amãrãci-unea îi roade ºi maimult sufletul, pentrucã nu poate nici sã-lîngroape creºtineºte.Costurile de repa-

triere, plus transportulspecial al unei persoanedecedate, ajung undeva

la 2500-3000de euro…

“Îmi dorescsã mai pot facemãcar un ultimlucru pentru el,sã îl pot înmor-mântacreºtineºte.Fetiþa cea mica,minorã, avea

câteva luni când el a ple-cat, nici nu l-a cunoscut.Acum ºi ea mã roagã culacrimi în ochi sã pot

face ceva, cã este tatãlei. Dar cum sã fac, nuam bani, nu am cu ce…”, a mai afirmat femeia.

Gabriela Andoni are ladispoziþie mai puþin de osãptãmânã în care sãfacã demersurile pentruaducerea în tarã a soþuluiei, însã nu are bani.

Toþi cei cu sufletulmare, care o pot ajuta învreun fel, o pot face cuinima deschisã, apelândnumãrul: 0723.047.140.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 20134 Actualitate

Luiza ANDRONACHE

În fiecare searã, poliþiºtilocali de la Petroºani merg pestrãzi pentru a-i aduna peoamenii care nu au unde sãstea.

Cum temperaturile au fostcu mult sub 0 grade în ultimelenopþi, toate paturile din adã-post au fost ocupate din nou.

Însã, de dataaceasta, celemai multeastfel de per-soane suntcele care seaflã în trecereprinPetroºani,Valea Jiului.

“În ultimul

timp avem mai mulþi oamenicare sunt în tranzit. Rãmân aicio noapte douã, dupã care îiîndrumãm spre domicilii. Înprezent, adãpostul este plin,iar pentru douã persoane amºi demarat procedurile deîntocmire a actelor la Serviciul

de Evidenþa Populaþiei, pentrua-i avea în baza de date ”, adeclarat Nicolae Stãncioiu, ºefBiroul Ordine Publicã – PoliþiaLocalã Petroºani.

Ieri, la adãpostulaparþinând primãrieiPetroºani, au gãsit douãpersoane care sunt aici decâteva luni ºi care în tre-cut au mai vorbit de situ-aþia lor.

Acum, cei doi bãrbaþispun cã le este bine…“Sunt aici din lunadecembrie ºi este bine.Este cald, avem un pat...Ba chiar este prea cald,cã noaptea mai deschi-dem uºa”, ne-a spus un

bãrbat, om al strãzi. “Mie îmi place tare mult

aici. Ne înþelegem cu toþiibine, ca fraþii. Pãcat cã nu maiputem rãmâne mult”, ne-adeclarat ºi un tânãr.

Reprezentanþii PoliþieiLocale de la Petroºani vor con-tinua sã-i adune de pe strãzi peaceºti oameni, pentru a nu-igãsi îngheþaþi de frig. “Noi nuabandonãm acþiunile noastrede cãutare.

În fiecare searã mergem îngarã sau în adãposturileimprovizate pe care ºtim cã leau, iar apoi îi aducem aici,dacã vor sã vinã ”, a mai spusNicolae Stãncioiu, ºef BiroulOrdine Publicã – Poliþia LocalãPetroºani.

Dramã la Vulcan

Mort în Italia, nu poate fi adus acasã

Diana MITRACHE

Primarul TiberiuIacob Ridzi ne explicãde ce a fost posibil. „LaPetroºani nu vor creºteimpozitele pe propri-etate în 2013, pentrucã sunt tot felul de dis-cuþii. Aºa cum am spus,de la sfârºitul anului tre-cut, la Petroºani ampropus sã nu creºtemaceste taxe cu 16 %.Ulterior au apãrutactele de la Guvern,care condiþionau

administraþiile peaceastã decizie. Celecare au datorii nu auputut menþine taxele,dar la Petroºani nu ecazul”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Primarul dinPetroºani mai spune cãa gândit acest lucruþinând cont de scumpir-ile care vor sãrãci pop-ulaþia. „Creºterile depreþuri la alimente ºi lautilitãþi, din ceea ce se

preconizeazã ºi se dis-cutã peste tot, vor ficreºteri substanþiale înjacest an lahaz, curentelectric ºihranã. Astaînseamnãcã, dacãveniturilevor creºtefoarte puþin,cu 4% lapensionari,iar la ceilalþisalariaþi nuva fi deloc,un efortsuplimentarpentru fiecare om, dinpunct de vedere alcapacitãþii de suporta-bilitate a coºului zilnic”,a mai adãugat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Toate celelalte

administraþii din ValeaJiului au decis majo-rarea impozitelor localepe motiv cã s-au înreg-istrat datorii, iar legea elege. Aºa se face cã

oamenii din celelalteoraºe vor scoate bani înplus, iar unii chiar aufost puºi de douã ori lacoadã, dupã ce majo-rarea a fost aprobatãulterior datei la care eiau achitat deja dãrile.

O femeie din Vulcan poartã o povarãcumplitã în suflet. Este în imposibi-

litatea de a-ºi îngropa soþul, care a sfârºittragic într-un accident de tren în Italia.

Protecþie socialã la Petroºani

C hiar dacã a avut cele mai multelucrãri de investiþii derulate ºi a

rulat mii de euro, administraþia de laPetroºani este singura din ValeaJiului ce nu are datorii. Tocmai deaceea, locuitorii nu vor plãti mai multimpozit în 2013.

În adãpost e cald ºi bine...

A dãpostul pentru oamenii strãzii de laPetroºani este mereu plin în ultimele

sãptãmâni. Oamenii strãzii sunt aduºi aici periodic de patrulele de poliþiºti locali.

Page 5: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Carmen COSMAN

Edilii din Petroºani nupot decât sã spere cã nuva mai pleca niciun anga-jat din aparatul adminis-trativ, pentru cã sunt ser-vicii cu un numãr minimde angajaþi. Este cazul,mai ales, al Serviciului deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat, dar ºi PoliþiaLocalã, unde oricum suntfoarte puþini angajaþi. Iarangajãri pe posturile

disponibile nu se pot facedecât în condiþii extremde stricte, adicã al 7 ple-caþi se poate angaja opersoanã. „Cel mai strin-gent, lipsa de personal seresimte la SPADPP, darîncercãm sã ne descur-cãm cu ce avem. Nu maivorbim despre PoliþiaLocalã, unde, la fel, avemfoarte puþini oameni.Sigur cã ne încurcã înactivitate aceastã lipsã depersonal”, a declarat pri-marul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi. Acesta spune cãnici mãcar nu a îndrãznitsã facã o cuantificare alocurilor de muncã ce artrebui ocupate, dat fiindfaptul cã oricum nu potface angajãri.

Iar dacã situaþia estegrea acum, ea s-ar puteaînrãutãþi în cazul în careedilii ar pierde procesulcu Curtea de Conturi, cuacre se judecã pentrusporul de dispozitiv. Unspor pe care l-au obþinut,dupã cum spuneIacob – Ridzi, tot îninstanþã, dar desprecare Curtea deConturi spune acumcã este ilegal, înciuda sentinþelordefinitive existente.ªi, în aceste condiþii,

aproape 300 de angajaþidin cadrul PrimãrieiMunicipiului Petroºani arrãmâne fãrã 25% dinsalariu.

S alariile oricummici s-ar

putea diminua

Anul trecut, Curtea deConturi Hunedoara a sta-bilit cã angajaþii PrimãrieiMunicipiului Petroºani aubeneficiat ilegal de sporulde dispozitiv care reprez-intã 25% din salariu ºi, înconsecinþã, le-a cerutedililor sã recuperezesumele plãtite.

Municipalitatea a atacatdecizia la TribunalulHunedoara, dar magis-traþii au dat câºtig decauzã celor de la organulde control. Aºa stândlucrurile, nu numai cãsalariile li se vor diminuacu 25%, dar cei aproape300 de angajaþi trebuiesã ºi returneze ºi sumeleîncasate începând cu 1ianuarie 2011.Reprezentanþii PrimãrieiPetroºani au formulat

recurs ºi sperã sã câºtige,altfel mulþi angajaþi vorajunge sã câºtige sumemai mici decât salariulminim pe economie.Acum, cei mai mulþiangajaþi au acum salariicuprinse între 700 ºi1.000 de lei.

De precizat, însã, cãacest spor s-a dat tot înurma unei decizii aTribunalului Hunedoara,definitivã ºi irevocabilã.

DianaMITRACHE

Marþi a fostvotat, cu majoritateade voturi, proiectulde lege privind apro-barea OUG privindinterzicerea achiz-iþionãrii de la per-soanele fizice a met-alelor feroase ºineferoase ºi a alia-jelor acestora uti-lizate în activitatea

feroviarã. Potrivit OUG ,,se

interzice achiz-iþionarea de la per-soane fizice a met-alelor feroase ºineferoase ºi a alia-jelor acestora uti-lizate în activitateaferoviarã, de tipulºinei de cale feratã,pieselor aparatelorde cale, materialuluimãrunt de cale, con-traºinelor, ecliselor,

pãrþilor componenteale instalaþiilor desiguranþã a circu-laþiei, cablurilor desemnalizare ºi tele-comunicaþii fer-oviare, componen-telor instalaþiilor deelectrificare fer-oviare, componen-telor materialuluirulant ºi alteleasemenea.

Nerespectarealegii constituie con-

travenþie ºi sesancþioneazã cuamendã de la20.000 lei la40.000 lei. În cazulîn care centrele defier vechi care real-izeazã activitãþi decolectare adeºeurilor industrialereciclabile nu respec-tã legea se aplicã ºisancþiunea comple-mentarã a anulãriiautorizaþiei decolectare.

De asemenea, ceicare au de gând sãmai ducã astfel depiesela fier vechi vorplãti dublu, pentrucã noua în noua legecontravenientul are

obligaþia de a achita,pe lângã amendacontravenþionalã, ºiun tarif cu titlu detarif de despãgubire,în cuantum egal cuvaloarea elementelorferoviare în cauzã.

Nu de puþine ori,siguranþa circulaþieipe calea feratã a fostpusã în pericol dehoþii de fier vechi,care duc la centrelede colectare oricepiesã, inclusiv tra-versele de cale.

Pe ruta dintreSimeria ºi Petroºanisunt staþii CFRunde trenurile suntnevoite sã circule cuviteze reduse dincauza hoþilor care perturbã bunacirculaþie.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 5

Maximilian GÂNJU

Cei doi hoþi au fost prinºide poliþiºti ºi acum vorrãspunde în faþa procurorilorfiind acuzaþi de furt calificat.

„Cei doi au dat spargeri lamai multe societãþi pe par-cursul anului 2012 iar ultimaspargere au comis-o în anul2013.

La un cabinet de avocaturaau furat un calculator dar ºibunuri de 37 mii de lei.

Au fost prinºi ºi duºi astãzi(n.r. marþi) la instanþã pentrumandat”, a declarat comis-arul Dan Mocanu, ºefulPoliþiei Lupeni.

Cei doi riscã ani grei deînchisoare dacã vor fi gãsiþivinovaþi.

Maximilian GÂNJU

Mocanu a condus mai mulþiani Poliþia Uricani ºi a ajuns laLupeni fãcând rocada cu comis-arul Romeo Amurãriþei, fostulcomandant, dupã ce acesta dinurmã a fost acuzat de un subor-donat cã l-ar fi agresat în sediulPoliþiei Lupeni.

Pe de altã parte, comisarulAmurãriþei nu a stat mult laconducerea Poliþiei Uricani ºi acerut sã fie transferat la Petrila

pe un post inferior, iar în locullui a ajuns adjunctul ºefuluiPoliþiei Vulcan, comisarulMugurel Teodosiu.

Poliþia Municipiului Lupeniare un nou ºef

C omisarul Dan Mocanu numit interimar laconducerea Poliþiei Municipiului Lupeni a

promovat concursul pentru postul de ºef al instituþiei din vestul Vãii Jiului.

Cabinet de avocaturã prãdat de hoþi

D oi indivizi au spart mai multe societãþicomerciale de pe raza municipiului

Lupeni de unde au sustras bunuri creând unprejudiciu serios. Ultima loviturã a fost la uncabinet de avocaturã de pe raza localitãþii deunde ua furat bunuri de 37 de mii de lei.

S-a terminat cu „industria” fierului vechi

P iese de cale feratã, bucãþi ºi obiecte ce auaparþinut infrastructurii feriviare nu mai sunt

primite la centrele de fier vechi. Deputaþii au fixatºi amenzile pentru cei care duc sau cei careprimesc astfel de piese.

Auspicii nefavorabile

Primãria Petroºani lucreazã cu oschemã subdimensionatã

C u o schemã subdimensionatã,Primãria Petroºani riscã sã

rãmânã cu ºi mai puþini, dacã vorpierde procesul privind returnarea unorsume încasate drept sporuri. Oricumsunt servicii cu angajaþi cam la limitã,aºa cã situaþia nu este deloc roz.

Page 6: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Carmen COSMAN

Dorinþa inegalabiluluiregizor Sergiu Nicolaescu -de al a cãrui trecere înnefiinþã s-au împlinit 40 dezile – de a fi incineratdupã moarte a stârnit viidispute. Familia i-a fostpusã la zid pentru arespectat ad-literam ultimalui dorinþã, iar cei maiaprigi vehemenþi ai acesteipractici au fost reprezen-tanþii Bisericii OrtodoxeRomâne, care au cerutchiar închiderea definitivãa crematoriilor umane.

În toatã aceastã disputã,cu o activitatediscretã ºinicidecumsecretã, oasociaþie caremiliteazã pen-tru incinerarefuncþioneazãla nivelnaþional, cusediul centralchiar înHunedoara.

O asociaþiecareredeschide,

pânã la urmã, aceastã dez-batere aprinsã cu argu-mente ºi militanþi pro ºicontra ideii de incinerare.Asociaþia Cremaþionistã„Amurg” este condusã depersonalitãþi importanteale vieþii publice dinjudeþele Alba ºiHunedoara, acolo unde aluat de fapt fiinþã ºi serevendincã drept moºteni-toarea si continuatoareamiºcãrii cremaþionisteinterbelice româneºti,manifestatã prin activitãþilesocietãþii de “încenuºare”Nirvana, ulterior devenitãCenuºa. O veche asociaþie

care afuncþion-at ani dezile ºi acãreiactivitatea fostîntrerup-tã, înmod bru-tal, deinstau-rareacomunis-mului în

România, dupã cum spunactualii militanþi pentruincinerarea trupurilor.

E ugen Evu, secre-

tarulAsociaþiei„Amurg”

Condusãde istoriculMarius Rotar,cadrul didacticla Universitatea„1 decembrie1918” din Alba Iulia,asociaþia „Amurg” îl are cavicepredinte pe CosminBodrean, proprietarulCimitirului Particular„Sfântul Gheorghe” dinHunedoara, în timp cesecretar este renumitul omde culturã Eugen Evu.

La fel ca ºi restul mem-brilor fondatori suntoameni cunoscuþi, aple-caþia supra acestui dome-niu al trecerii în nefiinþã ºirespectaþi în comunitãþilelor. Tocmai pentru cã esteatât de cunoscut, ºi nunumai pe plaiuri hune-

dorene, chiar de la EugenEvu am încercat sã aflãmce anume l-a determinatsã adere la aceastã asoci-aþie, care atrage atenþiaprin funcþionarea ei asupraunei probleme extrem despinoase: criza locurilor deveci. „Este destul de com-plicat de explicat, sunt dis-cuþii care pot merge spre

sfera

filozoficã.Da, îmbrãþiºez ideea inci-nerãrii, decât trupul sãdevinã hranã viermilor…Eu aici am pãrinþii, buniciiºi dacã spun niºte lucrurisunt de-a dreptul sinistre…care nu pot fi relatate înziar. În cimitirele hune-dorene nu mai este loc subpãmânt ca sã spunem aºa,sunt suprapopulate ºi demulte ori incorect adminis-trate‚ în timp. Sunt niºtefenomene de-a dreptulapocaliptice, cu ghilimelele

de rigoare, ºi atunci vor-bim despre aceastã formãºi mai economicã, deºi nuneapãrat, dar mai ales maiecologicã. Subiectul estetulburãtor ºi fiecare arepledoaria lui ºi incinerarease practica ºi pe vremea

romanilor”, s-a mãrginitsã spunã cunoscutul

scriitor hunedorean.

V or sãreformez

e sistemulfunerar

Asociaþia cre-manþionistã „Amurg”

are planuri pe termenlung ºi îºi propune, înprimul rând sã reformezesistemul funerar înRomânia în conformitatecu normele europene îndomeniu ºi a necesitãþilorsocietãþii româneºtiactuale. De asemenea,susþin ºi promoveazã prac-tica incinerãriilor umane înRomânia, dar ºi infor-marea publicului largprivind necesitatea prac-ticii incinerãrii în România,precum ºi informareaasupra evoluþiei sale peplan mondial.

„Asociaþia

CremaþionistãAmurg are caraþiune primarãa înfiinþãrii salecriza locurilor deveci existentã înmediul urbanromânesc, sem-nalat ºi în oraºeca Bucuresti,Craiova, ClujNapoca, Iaºi,Braºov, TîrguMureº, Oradea,Constanta,Timiºoara,Târgu Jiu,Botoºani etc,popularizarea în Româniaideii egalitãþii din punct devedere legal a practiciiincinerarii cu cea aînhumãrii, existentã deja inlegislaþia românescã dinperioada interbelicã, pre-cum ºi a unor avantaje deordin etic, estetic, social,economic ºi ecologic rezul-tate in urma arderiicadravelor ºi nu aînhumãrii lor”, spun ceicare susþin ideea incin-erãrii în defavoarea clasiceiînhumãri. Iar acum scopulsã le fie atins, vor sã înfi-inþeze o bibliotecã cu liter-aturã cremaþionistãromâneascã ºi strãinã,

care sã fie disponibilã pu-blicului larg, precum ºiconturarea unor nucleu despecialiºti în domeniu,capabili sã ofere un suportpsihologiccelor careopteazãpentruaceastapracticãprecum ºi arudelor lor.Ideea aavut ºi areîn contin-uare mulþiadepþi, iarromânicelebri careau

îmbrãþiºat aceastã ideesunt destui, indiferent cãvorbim despre scriitori,pictori, doctori ori oameniimportanþi în stat.

IleanaFIRÞULESCU

Care pãmânteanar fi crezut vreodatãcã romancierulWalter Scott vadeveni emblematicîn secolul XXI prin„freelance”, cuvântulfolosit în romanul„Ivanhoe”. În EvulMediu existau cava-leri care îºi ofereauserviciile unui regesau senior ºi lãncieriiliberi – free lancers -cavaleri care luptaupentru cei ce

plãteau.Aºa s-a nãscut pe

piaþa muncii liber-profesionistul, carenu are stãpân/anga-jator/ºef, ci comenzipe care le poateonora de acasã, dinhalat ºi papuci. Piaþade acest tip a apãrutîn lume la sfârºitulanilor 2000.elance.com, unuldintre cele mai po-pulare site-uri deliber profesioniºti, afost fondat în 1999,cu ajutorul unui cap-ital de risc de 12

milioane de dolari.John Doerr,finanþatorul unorgiganþi precumGoogle sauAmazon, nu a fãcutdeloc o alegeregreºitã când ainvestit în Elance,compania mãrindu-ºiprogresiv afacerile.Elance îºi împartesupremaþia pe piaþade muncã virtualã cusite-ul oDesk.com.Orice angajator ºilãncier îºi poate creaun cont pe acestesite-uri.

De exemplu, dacãeºti programator,webdesigner, admin-istrator de reþele,traducãtor, copy-writer etc., etc, cuun cont în genulfacebook, puþinmarketing ºi unportofoliu modest,te poþi lansa pepiaþa internaþionalãde muncã, o piaþãfoarte prosperã.

S alarii dezeci de mii

de dolari

Cea mai marecompanie dinRomânia nu esteînregistratã laRegistrulComerþului. Arepeste 50.000 deangajaþi ºi o cifrã de

afaceri de aproxima-tiv 15 milioane dedolari, scrie revistaBusiness Magazin.

Este vorbadespre freelanceriicare lucreazã peinternet, de undevor ºi au chef, pen-tru companii dintoatã lumea. Pentruunii dintre ei,proiectele obþinuteprin intermediulmarilor platformemondiale de free-lancing precumElance, freelancersau oDesk înseamnã

salarii comparabilecu al unui executivde multinaþionalã,de câteva zeci de miide dolari anual, con-form ZF.

“Nic iun job dinRomânia, oricât debine plãtit ar fi, num-ar putea determi-na acum sã renunþla statutul de free-lancer ºi sã devinangajat”, a declaratTudor Maier, untânãr de 32 de ani,liber profesionist peinternet, unul dintrecei mai bine plãtiþi

din România, cu unsalariu care se poatecompara chiar cuunul de executiv -câteva zeci bune demii de dolari pe an.

V alea aremulþi

lãcieri, darbanii nu rãmân aici

În Valea Jiuluiexistã mulþi liberiprofesioniºti, darFiscul nu prea îicunoaºte la faþãpentru cã aceºtia ãºi

pot depune declar-aþiile pe venitul net,pentru care plãtesc16% impozit, ºi peinternet.

”În Vale, avemfreelanceri în foartemulte domenii, de lawebdesign, la maga-zine online. La noiapar cu domiciliulfiscal, dacã îºi depundeclaraþiile. Toþi lacei care faceþireferire, carelucreazã de acasã,nu-i cunoaºtem lafaþã pentru cã îºi potdepune declaraþiilepe internet. Mulþi îºidesfãºoarã activi-tatea în afara VãiiJiului ºi nici mãcarpe cei cu notorietatenu i-am vãzut la faþãpe aici, de exempluGuþã ºi cunoscutulDJ de la Vulcan.Singurii care-ºidesfãºoarã acþivi-

tatea pe piaþa dinzonã sunt avocaþii,stomatologii deexemplu, care suntconsideraþi ca fiindai noºtri. Adicãfoarte puþini banirãmân în zonã.Atunci când seajunge la câºtigurimari, aceºtia îºi potschimba domiciliulfiscal. Este posibilca în domeniul IT sãse câºtige sumemari, pentru cã auavut multe facilitãþifiscale. Oricum,impozitul este de16% din ce declarã,ca venit net, adicãsuma rãmasã dupãce ºi-au scãzut chel-tuielile. La per-soanele fizice autor-izate se merge peestimarea câºtigului,iar la sfârºit de an setrage linie. Vom faceºi noi o statisticã pe

acest palier” – adeclarat ºefulFinanþelor PublicePetroºani, ValentinPetraru.

Deci Valea Jiuluinu are dinamicaexplozivã a pieþei”lãcierilor liberi” pepiaþa muncii, cumeste de exemplu înMarea Britanie, opiaþã dincolo deinternet. Acolo,românii au creat oadevãratã armatã alãcierilor, avândrestricþii pe piaþamuncii, încât auconstruit în timprecord chiar satulolimpic din Londra.ªi asta doar îndomeniul construcþi-ilor. În Valea Jiuluiexistã acest tip deliber profesioniºti,dar în domeniul ser-viciilor, cu câºtigurimodeste.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

De la Guþã, la DJ ºi Webdesign -lãncieri liberi, necunoscuþi de Fisc

F reelancers – lãncieri liberi –, care câºtigãsume impresionante, ºi-au schimbat domicili-

ul fiscal ºi foarte puþini bani rãmân în ValeaJiului. Piaþa muncii a explodat pentru ei, salariile pe mãsurã, dar liber profesioniºtii din zonã stau la ”mica ciupealã”.

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul înHunedoara luptã pentru ideea incinerãrii

Î n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãriitrupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim

despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþiemai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Estevorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cusediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitireleromâneºti sunt suprapopulate.

Page 7: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Carmen COSMAN

Dorinþa inegalabiluluiregizor Sergiu Nicolaescu -de al a cãrui trecere înnefiinþã s-au împlinit 40 dezile – de a fi incineratdupã moarte a stârnit viidispute. Familia i-a fostpusã la zid pentru arespectat ad-literam ultimalui dorinþã, iar cei maiaprigi vehemenþi ai acesteipractici au fost reprezen-tanþii Bisericii OrtodoxeRomâne, care au cerutchiar închiderea definitivãa crematoriilor umane.

În toatã aceastã disputã,cu o activitatediscretã ºinicidecumsecretã, oasociaþie caremiliteazã pen-tru incinerarefuncþioneazãla nivelnaþional, cusediul centralchiar înHunedoara.

O asociaþiecareredeschide,

pânã la urmã, aceastã dez-batere aprinsã cu argu-mente ºi militanþi pro ºicontra ideii de incinerare.Asociaþia Cremaþionistã„Amurg” este condusã depersonalitãþi importanteale vieþii publice dinjudeþele Alba ºiHunedoara, acolo unde aluat de fapt fiinþã ºi serevendincã drept moºteni-toarea si continuatoareamiºcãrii cremaþionisteinterbelice româneºti,manifestatã prin activitãþilesocietãþii de “încenuºare”Nirvana, ulterior devenitãCenuºa. O veche asociaþie

care afuncþion-at ani dezile ºi acãreiactivitatea fostîntrerup-tã, înmod bru-tal, deinstau-rareacomunis-mului în

România, dupã cum spunactualii militanþi pentruincinerarea trupurilor.

E ugen Evu, secre-

tarulAsociaþiei„Amurg”

Condusãde istoriculMarius Rotar,cadrul didacticla Universitatea„1 decembrie1918” din Alba Iulia,asociaþia „Amurg” îl are cavicepredinte pe CosminBodrean, proprietarulCimitirului Particular„Sfântul Gheorghe” dinHunedoara, în timp cesecretar este renumitul omde culturã Eugen Evu.

La fel ca ºi restul mem-brilor fondatori suntoameni cunoscuþi, aple-caþia supra acestui dome-niu al trecerii în nefiinþã ºirespectaþi în comunitãþilelor. Tocmai pentru cã esteatât de cunoscut, ºi nunumai pe plaiuri hune-

dorene, chiar de la EugenEvu am încercat sã aflãmce anume l-a determinatsã adere la aceastã asoci-aþie, care atrage atenþiaprin funcþionarea ei asupraunei probleme extrem despinoase: criza locurilor deveci. „Este destul de com-plicat de explicat, sunt dis-cuþii care pot merge spre

sfera

filozoficã.Da, îmbrãþiºez ideea inci-nerãrii, decât trupul sãdevinã hranã viermilor…Eu aici am pãrinþii, buniciiºi dacã spun niºte lucrurisunt de-a dreptul sinistre…care nu pot fi relatate înziar. În cimitirele hune-dorene nu mai este loc subpãmânt ca sã spunem aºa,sunt suprapopulate ºi demulte ori incorect adminis-trate‚ în timp. Sunt niºtefenomene de-a dreptulapocaliptice, cu ghilimelele

de rigoare, ºi atunci vor-bim despre aceastã formãºi mai economicã, deºi nuneapãrat, dar mai ales maiecologicã. Subiectul estetulburãtor ºi fiecare arepledoaria lui ºi incinerarease practica ºi pe vremea

romanilor”, s-a mãrginitsã spunã cunoscutul

scriitor hunedorean.

V or sãreformez

e sistemulfunerar

Asociaþia cre-manþionistã „Amurg”

are planuri pe termenlung ºi îºi propune, înprimul rând sã reformezesistemul funerar înRomânia în conformitatecu normele europene îndomeniu ºi a necesitãþilorsocietãþii româneºtiactuale. De asemenea,susþin ºi promoveazã prac-tica incinerãriilor umane înRomânia, dar ºi infor-marea publicului largprivind necesitatea prac-ticii incinerãrii în România,precum ºi informareaasupra evoluþiei sale peplan mondial.

„Asociaþia

CremaþionistãAmurg are caraþiune primarãa înfiinþãrii salecriza locurilor deveci existentã înmediul urbanromânesc, sem-nalat ºi în oraºeca Bucuresti,Craiova, ClujNapoca, Iaºi,Braºov, TîrguMureº, Oradea,Constanta,Timiºoara,Târgu Jiu,Botoºani etc,popularizarea în Româniaideii egalitãþii din punct devedere legal a practiciiincinerarii cu cea aînhumãrii, existentã deja inlegislaþia românescã dinperioada interbelicã, pre-cum ºi a unor avantaje deordin etic, estetic, social,economic ºi ecologic rezul-tate in urma arderiicadravelor ºi nu aînhumãrii lor”, spun ceicare susþin ideea incin-erãrii în defavoarea clasiceiînhumãri. Iar acum scopulsã le fie atins, vor sã înfi-inþeze o bibliotecã cu liter-aturã cremaþionistãromâneascã ºi strãinã,

care sã fie disponibilã pu-blicului larg, precum ºiconturarea unor nucleu despecialiºti în domeniu,capabili sã ofere un suportpsihologiccelor careopteazãpentruaceastapracticãprecum ºi arudelor lor.Ideea aavut ºi areîn contin-uare mulþiadepþi, iarromânicelebri careau

îmbrãþiºat aceastã ideesunt destui, indiferent cãvorbim despre scriitori,pictori, doctori ori oameniimportanþi în stat.

IleanaFIRÞULESCU

Care pãmânteanar fi crezut vreodatãcã romancierulWalter Scott vadeveni emblematicîn secolul XXI prin„freelance”, cuvântulfolosit în romanul„Ivanhoe”. În EvulMediu existau cava-leri care îºi ofereauserviciile unui regesau senior ºi lãncieriiliberi – free lancers -cavaleri care luptaupentru cei ce

plãteau.Aºa s-a nãscut pe

piaþa muncii liber-profesionistul, carenu are stãpân/anga-jator/ºef, ci comenzipe care le poateonora de acasã, dinhalat ºi papuci. Piaþade acest tip a apãrutîn lume la sfârºitulanilor 2000.elance.com, unuldintre cele mai po-pulare site-uri deliber profesioniºti, afost fondat în 1999,cu ajutorul unui cap-ital de risc de 12

milioane de dolari.John Doerr,finanþatorul unorgiganþi precumGoogle sauAmazon, nu a fãcutdeloc o alegeregreºitã când ainvestit în Elance,compania mãrindu-ºiprogresiv afacerile.Elance îºi împartesupremaþia pe piaþade muncã virtualã cusite-ul oDesk.com.Orice angajator ºilãncier îºi poate creaun cont pe acestesite-uri.

De exemplu, dacãeºti programator,webdesigner, admin-istrator de reþele,traducãtor, copy-writer etc., etc, cuun cont în genulfacebook, puþinmarketing ºi unportofoliu modest,te poþi lansa pepiaþa internaþionalãde muncã, o piaþãfoarte prosperã.

S alarii dezeci de mii

de dolari

Cea mai marecompanie dinRomânia nu esteînregistratã laRegistrulComerþului. Arepeste 50.000 deangajaþi ºi o cifrã de

afaceri de aproxima-tiv 15 milioane dedolari, scrie revistaBusiness Magazin.

Este vorbadespre freelanceriicare lucreazã peinternet, de undevor ºi au chef, pen-tru companii dintoatã lumea. Pentruunii dintre ei,proiectele obþinuteprin intermediulmarilor platformemondiale de free-lancing precumElance, freelancersau oDesk înseamnã

salarii comparabilecu al unui executivde multinaþionalã,de câteva zeci de miide dolari anual, con-form ZF.

“Nic iun job dinRomânia, oricât debine plãtit ar fi, num-ar putea determi-na acum sã renunþla statutul de free-lancer ºi sã devinangajat”, a declaratTudor Maier, untânãr de 32 de ani,liber profesionist peinternet, unul dintrecei mai bine plãtiþi

din România, cu unsalariu care se poatecompara chiar cuunul de executiv -câteva zeci bune demii de dolari pe an.

V alea aremulþi

lãcieri, darbanii nu rãmân aici

În Valea Jiuluiexistã mulþi liberiprofesioniºti, darFiscul nu prea îicunoaºte la faþãpentru cã aceºtia ãºi

pot depune declar-aþiile pe venitul net,pentru care plãtesc16% impozit, ºi peinternet.

”În Vale, avemfreelanceri în foartemulte domenii, de lawebdesign, la maga-zine online. La noiapar cu domiciliulfiscal, dacã îºi depundeclaraþiile. Toþi lacei care faceþireferire, carelucreazã de acasã,nu-i cunoaºtem lafaþã pentru cã îºi potdepune declaraþiilepe internet. Mulþi îºidesfãºoarã activi-tatea în afara VãiiJiului ºi nici mãcarpe cei cu notorietatenu i-am vãzut la faþãpe aici, de exempluGuþã ºi cunoscutulDJ de la Vulcan.Singurii care-ºidesfãºoarã acþivi-

tatea pe piaþa dinzonã sunt avocaþii,stomatologii deexemplu, care suntconsideraþi ca fiindai noºtri. Adicãfoarte puþini banirãmân în zonã.Atunci când seajunge la câºtigurimari, aceºtia îºi potschimba domiciliulfiscal. Este posibilca în domeniul IT sãse câºtige sumemari, pentru cã auavut multe facilitãþifiscale. Oricum,impozitul este de16% din ce declarã,ca venit net, adicãsuma rãmasã dupãce ºi-au scãzut chel-tuielile. La per-soanele fizice autor-izate se merge peestimarea câºtigului,iar la sfârºit de an setrage linie. Vom faceºi noi o statisticã pe

acest palier” – adeclarat ºefulFinanþelor PublicePetroºani, ValentinPetraru.

Deci Valea Jiuluinu are dinamicaexplozivã a pieþei”lãcierilor liberi” pepiaþa muncii, cumeste de exemplu înMarea Britanie, opiaþã dincolo deinternet. Acolo,românii au creat oadevãratã armatã alãcierilor, avândrestricþii pe piaþamuncii, încât auconstruit în timprecord chiar satulolimpic din Londra.ªi asta doar îndomeniul construcþi-ilor. În Valea Jiuluiexistã acest tip deliber profesioniºti,dar în domeniul ser-viciilor, cu câºtigurimodeste.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

De la Guþã, la DJ ºi Webdesign -lãncieri liberi, necunoscuþi de Fisc

F reelancers – lãncieri liberi –, care câºtigãsume impresionante, ºi-au schimbat domicili-

ul fiscal ºi foarte puþini bani rãmân în ValeaJiului. Piaþa muncii a explodat pentru ei, salariile pe mãsurã, dar liber profesioniºtii din zonã stau la ”mica ciupealã”.

Continuatori ai activitãþii interbelice

O asociaþie naþionalã cu sediul înHunedoara luptã pentru ideea incinerãrii

Î n timp ce preoþii ortodocºi se opun vehement incinerãriitrupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim

despre o practicã milenarã, în România funcþioneazã o asociaþiemai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã. Estevorba despre Asociaþia Cremaþionistã Amurg din România, cusediul central în Hunedoara, care atrage atenþia cã cimitireleromâneºti sunt suprapopulate.

Page 8: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Monika BACIU

Mai exact medicul carerãspunde de acest cabinetare consultaþii în zilele deluni. Astfel, elevii careacuzã diferite probleme desãnãtate trebuie sã seîmbolnãveascã doar cândmedicul are program lacabinetul ºcolar.

”Doamna doctor nueste. Are program doarlunea. În timpul sãp-tãmânii eu sunt aici încazul în care elevii sezgârie le pot acordaprimul ajutor, iar dacã emai grav chem ambu-lanþa”, a declarat asisten-tul medical.

Cadrele didactice

recunosc cã în aceastãperioadã numãrul îmbol-nãvirilor în rândul elevilora crescut simþitor ºi fac

apel la pãrinþi sã nu îitrimitã la cursuri.

”În ultima vreme chiars-au amplificat. Sunt multmai multe cazuri de copiicare au gripã sau viroze.Noi rugãm pãrinþii, facemun apel la dumnealor dacãcopiii sunt bolnavi sãrãmânã acasã fiindcãautomat fiecare colectiveste în pericol dacãcopilul vine ºi ne aducemicrobii”, a declaratNicoleta Demeter, directorªcoala Generalã IG Duca

Petroºani.În ceea ce priveºte cab-

inetul medical ºcolar,reprezentanþii instituþiei deînvãþãmânt spun cã suntlegaþi de mâini ºi depicioare, ei neavând posi-bilitatea de a interveni.

”Noi am cerut ºi sprijin-ul primãriei ºi a atu-toritãþilor care sunt înlegãturã directã cu cabine-tul ºanse prea mari nu nis-au dat pentru cã acestcabinet ºcolarfuncþioneazã cu un pro-

gram separat de activi-tatea medicilor”, a maideclarat sursa citatã.

ªi situaþia la medicii defamilie este ambiguã. Încazul în care numãrulpacienþilor depãºeºte într-o zi limita admisã, pro-gramãrile se fac pentruzilele umãtoare.

Astfel, cei care seîmbolnãvesc, ar trebui sãîºi programeze boala înfuncþie de medici. Într-osingurã sãptãmânã, înjudeþul Hunedoara au fostînregistrate peste 1.100de bolnavi, dintre care1.052 cu pneumonie.

Potrivit datelor Direcþieide Sãnãtate Publicã Hu-nedoara, în judeþul nostru,

în sãptãmâna 28 ianuarie– 3 februarie, numãrulpacienþilor diagnosticaþi cuboli de sezon rece,respectiv viroze respira-torii ºi pneumonie, a fostîn creºtere faþã de primajumãtate a lunii ianuarie,când numãrul acestora nudepãºea 900.

Astfel, în perioada ra-portatã, s-au înregistrat1.116 cazuri de infecþiirespiratorii dintre care1052 de pneumonii.

Cele mai multe cazuriau fost în rândul copiilor,adicã, între 0 ºi 1 an, 63de cazuri, 2-4 ani, 163 decazuri iar în categoria devârstã 5-14 ani, s-auînregistrat 325 de cazuri.

Carmen COSMAN

Au refuzat comasarea,iar rezultatele se vãd. Oserie de spitale au pro-bleme, iar ele care încã sedescurcã strâng cureaua.Este ºi cazul Spitalului dinPetroºani, la care ar fi tre-

buit sã se alipeascã cel dinVulcan ºi cel din Petrila înurmã cu doi ani când s-apus problema comasãrilor.Doar consiliul localPetroºani a fost de acordcu aceastã iniþiativã, iarrezultatele sunt exact celeaºteptate: spitalul din

Petrila s-a desfiinþat, iarcel din Vulcan, cu vreo 11miliarde de lei datorii, abiaîºi trage sufletul. LaPetroºani nu sunt pro-

bleme, dã asigurãriprimarul TiberiuIacob – Ridzi, dar ºiaici trebuie redusecheltuielile. „Ni s-aprezentat o situaþielegatã de modalitateaîn care vor fifinanþate spitalele înacest an ºi amhotãrât sã am o

întâlnire cu conducerea ºiConsiliul de Administraþieal Spitalului de UrgenþãPetroºani ºi ulterior sã îmiprezinte, într-o sãp-

tãmânã, un plan demãsuri pentru redu-cerea cheltuielilor ºimodalitãþi de a pre-veni situaþia de a nune plãti datoriile pecare le are spitalul”, adeclarat primarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi. El a

precizat cã, în urmã cudoi ani, s-a vorbit foarteserios de comasarea spi-talelor, dar ideea nu asfost îmbrãþiºatã de ceilalþiedili. „Atunci nu s-a reuºitaceastã comasare, dinmotive greu de înþeles,dar peste care nu s-aputut trece ºi, iatã cãajungem în situaþia încare, dacã fãceam acumdoi ani acea comasare, azinu mai aveam nicio prob-lemã din punct de vedereal finanþãrii spitalelor înValea Jiului. La Petroºani,

deva, Hunedoara ºiLupeni situaþia nu estegravã, dar existã alte spi-tale care au sau vor aveaprobleme cu finanþarea”,a mai spus primarul Iacob- Ridzi. De precizat cãSpitalul Petroºani nu arearierate ci doar facturicurente de achitat.

Problema realã este cãfinanþarea pe 2103 va firedusã l un nivel minim decãtre casa de Asigurãri deSãnãtate, pentru cã nusunt fonduri.

În luna martie se va ºtiexact suma care va revenifiecãrui spital.

“Pânã la aceastã orã nu aufost confirmate cu analize delaborator cazuri de gripã. A fostînregistrat un caz SARI (infecþierespiratorie gravã) care conformmetodologiei de supraveghere ainfecþiilor acute respiratorii afost trimis la Spitalul JudeþeanTimiºoara; unde i s-au recoltatprobe care au fost trimise laInstitutul Cantacuzino Bucureºtipentru diagnostic. DSP jud.Hunedoara a primit rezultatulînregistrat cunr.970/12.02.2013 pentruacest bolnav: NEGATIV VIRUSGRIPAL TIP A ªI B.

Tot în aceastã sãptãmânã aufost trimise din municipiulHunedoara 15 probe la

Institutul Cantacuzino pentru 15cazuri compatibile cu gripaaceste persoane sunt din grupade risc ºi nu au fost vaccinate;nu avem încã rezultatele (pro-bele au fostrecoltate atâtde cãtre secþiainfecþioase câtºi de cãtremedici de fam-ilie - conformmetodologieide suprave-ghere ainfecþiiloracute)”,declarã IoanAlexandru De-meter, director

executiv DSP Hunedoara.Vaccinarea antigripalã

din acest an a costatMinisterul Sãnãtãþii (con-form site MS) 11 milioanede lei, bani cu care au fostachiziþionate 1 milion devaccinuri, oferite cuprecãdere grupelor de risc:persoanele cu vârsta peste65 de ani, cele cu bolicronice, în special boli res-piratorii ºi cardiovasculare,boli metabolice, copii ºi

bãtrâni instituþionalizaþi, person-al medical, conform reco-mandãrilor OMS ºi ECDC. prinintermediul cabinetelormedicilor de familie, dar ºi alunitãþilor sanitare cu pãturi ºieste gratuit.

Campania de vaccinare anti-gripalã gratuitã a demarat înjudeþul Hunedoara imediat ceDSP Hunedoara a primi de laMinisterul Sãnãtãþii repartiþiadozelor de vaccin antigripal.

DSP Hunedoara a solicitatconform cererilor primite de la

unitãþile sanitare ºi medicii defamilie un numãr de 42000 dedoze de vaccin antigripal ºi aprimit începând cu datade14.11.2012 doar 14900 dedoze de vaccin antigripal, iarpentru reþeaua medicalã a MAIs-au primit 550 doze. Pânã laaceastã orã s-au vaccinat14350 persoane atât din cadrulunitãþilor sanitare cu pãturi,unitãþi sociale cât ºi persoaneînscrise la medicii de familie. Înprezent nu mai existã în stoc laDSP niciun vaccin antigripal.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Ileana FIRÞULESCU

Mulþi îºi pun întrebãride ce România primeºtede la Uniunea Europeanãdoar 40 miliarde de euro,iar Polonia 106 miliardeeuro?

Mai precis, Polonia, cucea mai ”harnicã”economie din Europa deSud-Est, a negociat pentruperioada 2014-2020alocãri de 106 miliarde de

euro, ceea ce echivaleazãcu 2.800 de euro pe capde locuitor, ºi este astfelcel mai mare câºtigãtordin regiune în negocierilepentru bugetul pe termenlung al UE.

Adicã va primi în pluscu vreo patru miliarde faþãde cei ºapte ani anterioriºi asta se întâmplã dupãce bugetul UE a fost reduscu 38 miliadre euro.România va primi 40 mil-

iarde euro, sau 2.100 deeuro per capita.

“Aceasta este una din-tre cele mai fericite ziledin viaþa mea”, a declaratpremierul polonez DonaldTusk dupã summitul UE.“În schimb trebuie sã fim

disciplinaþi ºi sã nu cheltu-

im bani pe consum, ci peproiecte de dezvoltare”, aspus preºedintelePoloniei.

Chestia cu disciplina ºiconsumul ne pare cunos-cut: exact aºa, dar invers.

Ce am fãcut noi,

românii, de ni s-au tãiat

fondurile UE? S-a invocatreducerea bugetului euro-pean, motiv care nu a statîn calea polonezilor.

Unde am greºit, caresunt criteriile acordãriiacestor bani ne-a explicatchiar ”guvernul din terito-riu”, prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu.

”În primul rând a fostgradul mic de absorbþie afondurilor europene, maiales pe perioada 2009-2011, iar anul trecut afost acel control ºi datoritãneregulilor gãsite au fostsuspendate finaþãrile pecâteva axe. În al doilearând, cel mai probabil, nune-am bãtut suficient pen-

tru a obþine aceºti bani.Apoi, Polonia are o popu-laþie dublã ca a României,dar nu cred cã asta ar fi ocauzã pentru tãieri, pentrucã Polonia ar fi trebuit sãia dublu în cazul ãsta, oriea a obþinut mai mult.Dar, raportat la perioada2007-2013, de ºapte ani,noi am demostrat cã nusuntem în stare sãatragem fondurile alocateºi am ºi fraudat pe celeatrase, aºa mici cum aufost ºi asta ne-a costat” –a declarat prefectul SorinVasilescu.

Oare vom ajunge vreo-datã sã ne numim românifericiþi, mãcar pentru o zi?Cã la multe ºi fericite ziledoar visãm, în timp cepolonezii le trãiesc…

Alþii absorb ºi se dezvoltã, noi fraudãm ºi ne plângem

”De ºapte ani, noi am demostrat cã nusuntem în stare sã atragem fon-

durile alocate ºi am ºi fraudat pe celeatrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-acostat” – Sorin Vasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

Comasarea ar fi salvat spitalele. Acum se cautã soluþii

S pitalele sunt obligate sã reducã laminimum necesar cheltuielile de

funcþionare. Casa de Asigurãri deSãnãtate nu mai are bani ºi, în con-secinþã, plãþile vor fi la un nivel minimal.

Mii de bolnavi în decurs de o sãptãmânã,în Hunedoara

N u mai puþin de 1682 de cazuri de infecþiiacute respiratorii au fost înregistrate în

intervalul 05 - 11 februarie, în judeþul Hunedoara.Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de SãnãtatePublicã pe lângã infecþiile respiratorii s-au maisemnalat alte 760 de pneumonii ºi au fost inter-nate 253 de persoane.

Monika BACIU

Mai exact, este vorbade 143 de dascãli hune-doreni care sunt la un pasîn carierã.

Potrivit MinisteruluiEducaþiei,candidaþii hune-doreni provin din toatezonele ºi unitãþile deînvãþãmânt preuniversitarale judeþului. Conform

Metodologiei pentru orga-nizarea ºi desfãºurareaexamenului naþional dedefinitivare în învãþãmânt,candidaþii vor avea de tre-cut douã inspecþii la clasãºi o probã scrisã.

Inspecþiile se vor realizapânã la data de 20 iunieºi sunt eliminatorii.Pentru a accede la probascrisã ce va avea loc în

data de 18 iulie, candi-daþii trebuie sã obþinã celpuþin media 8 la inspecþii.

De asemenea, un altcriteriu pentru a se califi-ca în proba finalã îlreprezintãºi stagiul depredare de cel puþin un

an la catedrã.Subiectele ºi baremele

pentru examenul scrissunt realizate de cãtreCentrul Naþional deEvaluare ºi Examinare(CNEE).

143 de profesori susþin definitivatul în Hunedoara

A proape 150 de dascãli hunedoreni vorsusþine examenul de definitivat în

acest an. Înscrierile la examenul naþionalde definitivat s-au finalizat la sfârºitullunii ianuarie, iar în urma lor aproape150 de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au depus dosarele în vederea susþineriiacestei testãri.

Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor

L a cabinetele ºcolare boala se pro-grameazã. În ºcolile din municipiul

Petroºani se înregistreazã în aceastãperioadã o epidemie de viroze respiratorii.Deºi în capitala Vãii Jiului suntfuncþionale douã cabinete ºcolare, unul laªcoala Generalã IG Duca ºi unul în cam-pusul universitar, cel de la IG Duca estefuncþional doar în anumite zile.

Page 9: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Monika BACIU

Mai exact medicul carerãspunde de acest cabinetare consultaþii în zilele deluni. Astfel, elevii careacuzã diferite probleme desãnãtate trebuie sã seîmbolnãveascã doar cândmedicul are program lacabinetul ºcolar.

”Doamna doctor nueste. Are program doarlunea. În timpul sãp-tãmânii eu sunt aici încazul în care elevii sezgârie le pot acordaprimul ajutor, iar dacã emai grav chem ambu-lanþa”, a declarat asisten-tul medical.

Cadrele didactice

recunosc cã în aceastãperioadã numãrul îmbol-nãvirilor în rândul elevilora crescut simþitor ºi fac

apel la pãrinþi sã nu îitrimitã la cursuri.

”În ultima vreme chiars-au amplificat. Sunt multmai multe cazuri de copiicare au gripã sau viroze.Noi rugãm pãrinþii, facemun apel la dumnealor dacãcopiii sunt bolnavi sãrãmânã acasã fiindcãautomat fiecare colectiveste în pericol dacãcopilul vine ºi ne aducemicrobii”, a declaratNicoleta Demeter, directorªcoala Generalã IG Duca

Petroºani.În ceea ce priveºte cab-

inetul medical ºcolar,reprezentanþii instituþiei deînvãþãmânt spun cã suntlegaþi de mâini ºi depicioare, ei neavând posi-bilitatea de a interveni.

”Noi am cerut ºi sprijin-ul primãriei ºi a atu-toritãþilor care sunt înlegãturã directã cu cabine-tul ºanse prea mari nu nis-au dat pentru cã acestcabinet ºcolarfuncþioneazã cu un pro-

gram separat de activi-tatea medicilor”, a maideclarat sursa citatã.

ªi situaþia la medicii defamilie este ambiguã. Încazul în care numãrulpacienþilor depãºeºte într-o zi limita admisã, pro-gramãrile se fac pentruzilele umãtoare.

Astfel, cei care seîmbolnãvesc, ar trebui sãîºi programeze boala înfuncþie de medici. Într-osingurã sãptãmânã, înjudeþul Hunedoara au fostînregistrate peste 1.100de bolnavi, dintre care1.052 cu pneumonie.

Potrivit datelor Direcþieide Sãnãtate Publicã Hu-nedoara, în judeþul nostru,

în sãptãmâna 28 ianuarie– 3 februarie, numãrulpacienþilor diagnosticaþi cuboli de sezon rece,respectiv viroze respira-torii ºi pneumonie, a fostîn creºtere faþã de primajumãtate a lunii ianuarie,când numãrul acestora nudepãºea 900.

Astfel, în perioada ra-portatã, s-au înregistrat1.116 cazuri de infecþiirespiratorii dintre care1052 de pneumonii.

Cele mai multe cazuriau fost în rândul copiilor,adicã, între 0 ºi 1 an, 63de cazuri, 2-4 ani, 163 decazuri iar în categoria devârstã 5-14 ani, s-auînregistrat 325 de cazuri.

Carmen COSMAN

Au refuzat comasarea,iar rezultatele se vãd. Oserie de spitale au pro-bleme, iar ele care încã sedescurcã strâng cureaua.Este ºi cazul Spitalului dinPetroºani, la care ar fi tre-

buit sã se alipeascã cel dinVulcan ºi cel din Petrila înurmã cu doi ani când s-apus problema comasãrilor.Doar consiliul localPetroºani a fost de acordcu aceastã iniþiativã, iarrezultatele sunt exact celeaºteptate: spitalul din

Petrila s-a desfiinþat, iarcel din Vulcan, cu vreo 11miliarde de lei datorii, abiaîºi trage sufletul. LaPetroºani nu sunt pro-

bleme, dã asigurãriprimarul TiberiuIacob – Ridzi, dar ºiaici trebuie redusecheltuielile. „Ni s-aprezentat o situaþielegatã de modalitateaîn care vor fifinanþate spitalele înacest an ºi amhotãrât sã am o

întâlnire cu conducerea ºiConsiliul de Administraþieal Spitalului de UrgenþãPetroºani ºi ulterior sã îmiprezinte, într-o sãp-

tãmânã, un plan demãsuri pentru redu-cerea cheltuielilor ºimodalitãþi de a pre-veni situaþia de a nune plãti datoriile pecare le are spitalul”, adeclarat primarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi. El a

precizat cã, în urmã cudoi ani, s-a vorbit foarteserios de comasarea spi-talelor, dar ideea nu asfost îmbrãþiºatã de ceilalþiedili. „Atunci nu s-a reuºitaceastã comasare, dinmotive greu de înþeles,dar peste care nu s-aputut trece ºi, iatã cãajungem în situaþia încare, dacã fãceam acumdoi ani acea comasare, azinu mai aveam nicio prob-lemã din punct de vedereal finanþãrii spitalelor înValea Jiului. La Petroºani,

deva, Hunedoara ºiLupeni situaþia nu estegravã, dar existã alte spi-tale care au sau vor aveaprobleme cu finanþarea”,a mai spus primarul Iacob- Ridzi. De precizat cãSpitalul Petroºani nu arearierate ci doar facturicurente de achitat.

Problema realã este cãfinanþarea pe 2103 va firedusã l un nivel minim decãtre casa de Asigurãri deSãnãtate, pentru cã nusunt fonduri.

În luna martie se va ºtiexact suma care va revenifiecãrui spital.

“Pânã la aceastã orã nu aufost confirmate cu analize delaborator cazuri de gripã. A fostînregistrat un caz SARI (infecþierespiratorie gravã) care conformmetodologiei de supraveghere ainfecþiilor acute respiratorii afost trimis la Spitalul JudeþeanTimiºoara; unde i s-au recoltatprobe care au fost trimise laInstitutul Cantacuzino Bucureºtipentru diagnostic. DSP jud.Hunedoara a primit rezultatulînregistrat cunr.970/12.02.2013 pentruacest bolnav: NEGATIV VIRUSGRIPAL TIP A ªI B.

Tot în aceastã sãptãmânã aufost trimise din municipiulHunedoara 15 probe la

Institutul Cantacuzino pentru 15cazuri compatibile cu gripaaceste persoane sunt din grupade risc ºi nu au fost vaccinate;nu avem încã rezultatele (pro-bele au fostrecoltate atâtde cãtre secþiainfecþioase câtºi de cãtremedici de fam-ilie - conformmetodologieide suprave-ghere ainfecþiiloracute)”,declarã IoanAlexandru De-meter, director

executiv DSP Hunedoara.Vaccinarea antigripalã

din acest an a costatMinisterul Sãnãtãþii (con-form site MS) 11 milioanede lei, bani cu care au fostachiziþionate 1 milion devaccinuri, oferite cuprecãdere grupelor de risc:persoanele cu vârsta peste65 de ani, cele cu bolicronice, în special boli res-piratorii ºi cardiovasculare,boli metabolice, copii ºi

bãtrâni instituþionalizaþi, person-al medical, conform reco-mandãrilor OMS ºi ECDC. prinintermediul cabinetelormedicilor de familie, dar ºi alunitãþilor sanitare cu pãturi ºieste gratuit.

Campania de vaccinare anti-gripalã gratuitã a demarat înjudeþul Hunedoara imediat ceDSP Hunedoara a primi de laMinisterul Sãnãtãþii repartiþiadozelor de vaccin antigripal.

DSP Hunedoara a solicitatconform cererilor primite de la

unitãþile sanitare ºi medicii defamilie un numãr de 42000 dedoze de vaccin antigripal ºi aprimit începând cu datade14.11.2012 doar 14900 dedoze de vaccin antigripal, iarpentru reþeaua medicalã a MAIs-au primit 550 doze. Pânã laaceastã orã s-au vaccinat14350 persoane atât din cadrulunitãþilor sanitare cu pãturi,unitãþi sociale cât ºi persoaneînscrise la medicii de familie. Înprezent nu mai existã în stoc laDSP niciun vaccin antigripal.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Ileana FIRÞULESCU

Mulþi îºi pun întrebãride ce România primeºtede la Uniunea Europeanãdoar 40 miliarde de euro,iar Polonia 106 miliardeeuro?

Mai precis, Polonia, cucea mai ”harnicã”economie din Europa deSud-Est, a negociat pentruperioada 2014-2020alocãri de 106 miliarde de

euro, ceea ce echivaleazãcu 2.800 de euro pe capde locuitor, ºi este astfelcel mai mare câºtigãtordin regiune în negocierilepentru bugetul pe termenlung al UE.

Adicã va primi în pluscu vreo patru miliarde faþãde cei ºapte ani anterioriºi asta se întâmplã dupãce bugetul UE a fost reduscu 38 miliadre euro.România va primi 40 mil-

iarde euro, sau 2.100 deeuro per capita.

“Aceasta este una din-tre cele mai fericite ziledin viaþa mea”, a declaratpremierul polonez DonaldTusk dupã summitul UE.“În schimb trebuie sã fim

disciplinaþi ºi sã nu cheltu-

im bani pe consum, ci peproiecte de dezvoltare”, aspus preºedintelePoloniei.

Chestia cu disciplina ºiconsumul ne pare cunos-cut: exact aºa, dar invers.

Ce am fãcut noi,

românii, de ni s-au tãiat

fondurile UE? S-a invocatreducerea bugetului euro-pean, motiv care nu a statîn calea polonezilor.

Unde am greºit, caresunt criteriile acordãriiacestor bani ne-a explicatchiar ”guvernul din terito-riu”, prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu.

”În primul rând a fostgradul mic de absorbþie afondurilor europene, maiales pe perioada 2009-2011, iar anul trecut afost acel control ºi datoritãneregulilor gãsite au fostsuspendate finaþãrile pecâteva axe. În al doilearând, cel mai probabil, nune-am bãtut suficient pen-

tru a obþine aceºti bani.Apoi, Polonia are o popu-laþie dublã ca a României,dar nu cred cã asta ar fi ocauzã pentru tãieri, pentrucã Polonia ar fi trebuit sãia dublu în cazul ãsta, oriea a obþinut mai mult.Dar, raportat la perioada2007-2013, de ºapte ani,noi am demostrat cã nusuntem în stare sãatragem fondurile alocateºi am ºi fraudat pe celeatrase, aºa mici cum aufost ºi asta ne-a costat” –a declarat prefectul SorinVasilescu.

Oare vom ajunge vreo-datã sã ne numim românifericiþi, mãcar pentru o zi?Cã la multe ºi fericite ziledoar visãm, în timp cepolonezii le trãiesc…

Alþii absorb ºi se dezvoltã, noi fraudãm ºi ne plângem

”De ºapte ani, noi am demostrat cã nusuntem în stare sã atragem fon-

durile alocate ºi am ºi fraudat pe celeatrase, aºa mici cum au fost ºi asta ne-acostat” – Sorin Vasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

Comasarea ar fi salvat spitalele. Acum se cautã soluþii

S pitalele sunt obligate sã reducã laminimum necesar cheltuielile de

funcþionare. Casa de Asigurãri deSãnãtate nu mai are bani ºi, în con-secinþã, plãþile vor fi la un nivel minimal.

Mii de bolnavi în decurs de o sãptãmânã,în Hunedoara

N u mai puþin de 1682 de cazuri de infecþiiacute respiratorii au fost înregistrate în

intervalul 05 - 11 februarie, în judeþul Hunedoara.Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de SãnãtatePublicã pe lângã infecþiile respiratorii s-au maisemnalat alte 760 de pneumonii ºi au fost inter-nate 253 de persoane.

Monika BACIU

Mai exact, este vorbade 143 de dascãli hune-doreni care sunt la un pasîn carierã.

Potrivit MinisteruluiEducaþiei,candidaþii hune-doreni provin din toatezonele ºi unitãþile deînvãþãmânt preuniversitarale judeþului. Conform

Metodologiei pentru orga-nizarea ºi desfãºurareaexamenului naþional dedefinitivare în învãþãmânt,candidaþii vor avea de tre-cut douã inspecþii la clasãºi o probã scrisã.

Inspecþiile se vor realizapânã la data de 20 iunieºi sunt eliminatorii.Pentru a accede la probascrisã ce va avea loc în

data de 18 iulie, candi-daþii trebuie sã obþinã celpuþin media 8 la inspecþii.

De asemenea, un altcriteriu pentru a se califi-ca în proba finalã îlreprezintãºi stagiul depredare de cel puþin un

an la catedrã.Subiectele ºi baremele

pentru examenul scrissunt realizate de cãtreCentrul Naþional deEvaluare ºi Examinare(CNEE).

143 de profesori susþin definitivatul în Hunedoara

A proape 150 de dascãli hunedoreni vorsusþine examenul de definitivat în

acest an. Înscrierile la examenul naþionalde definitivat s-au finalizat la sfârºitullunii ianuarie, iar în urma lor aproape150 de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au depus dosarele în vederea susþineriiacestei testãri.

Ne îmbolnãvim dupã programul medicilor

L a cabinetele ºcolare boala se pro-grameazã. În ºcolile din municipiul

Petroºani se înregistreazã în aceastãperioadã o epidemie de viroze respiratorii.Deºi în capitala Vãii Jiului suntfuncþionale douã cabinete ºcolare, unul laªcoala Generalã IG Duca ºi unul în cam-pusul universitar, cel de la IG Duca estefuncþional doar în anumite zile.

Page 10: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Monika BACIU

”Jiul nu dispare! Aratãcã îþi pasã! Nu sta încasã! Vino duminicã, 17februarie, ora 15:00 înPiaþa Victoriei, la fân-tânã, ºi susþinerenaºterea ºi simbolulVãii Jiului”, acesta esteanunþul suporterilor JiulPetroºani.

Suporterii sperã caechipa de fotbal JiulPetroºani sã renascã dinpropria cenuºã precumpasãrea Phoenix.Rãmâne de vãzut dacã

demersul lorva avea succe-sul scontat.Înfiinþatã înanul 1919,echipa de fot-bal JiulPetroºani vaintra în isto-rie, anul 2013urmând a-iaduce desfi-inþarea. Maiexact, finanþa-torul AlinSimota a pre-cizat cã numai doreºte sã

investeascã în echipã ºicã vrea s-o predeaprimãriei.

Cu tot cu jucãtori,antrenori, palmares ºidatorii. Responsabilii dinprimãria Petroºani auprecizat de mai multe ori

cã nu doresc sã preia Jiulºi nici sã aloce noi banipentru ca echipa sã-ºicontinue activitatea în celde-al treilea eºalon al fot-balului românesc.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 201310 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm – Simeria * DJ687 Cristur – Hunedoara * DJ 687Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan –Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani peDN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 11113333....00002222....2222000011113333

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la11:00 - Preºedinte CJVineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean HunedoaraProgram birou Petroºani

LuizaANDRONACHE

„Ne bucurãm cã areviaþã, iar cum trec anii,simpozionul este tot maireuºit. Acesta face partedintr-un proiect inter-

naþional, în care avemcinci parteneri dinstrãinãtate, o ºcoalã dinTurcia, o ºcoalã dinMacedonia, una dinAlbania, douã ºcoli dinBulgaria cu predare înlimba englezã ºi suntem

în parteneriat ºi cu o aso-ciaþie de tineri din Franþa.La simpozionul de anulacesta ne bucurãm cã auparticipat foarte multecadre didactice ºi foartemulþi elevi”, a declaratprofesorul RodicaPopescu, coordonatorulsimpozionului.

La ediþia din acest anau participat ºi parteneridin strãinãtate, care s-auarãtat încântaþi de ValeaJiului ºi de atmosfera din

aceastã comunitate.“Sunt vreo trei ani de

când tot sunt invitat, darnu am reuºit sã ajungdecât anul acesta. Mi-aplãcut faptul cã aici,tinerii nu par atât de pre-ocupaþi doar de televizor,ci au ºi alte activitãþi”, aspus James Read, unpartener din Franþa încadrul acestui proiect.Simpozionul internaþionals-a numit “ Tinerii ºiprovocãrile lumi contem-porane” ºi s-a aflat la

a-IV-a ediþie.

Simpozion internaþional la Petroºani

L a sfârºitul sãptãmânii trecute,Colegiul Naþional de Informaticã

Carmen Sylva din Petroºani a fost gazaunui simpozion, care a avut ca temã preocupãrile generaþiei adolescente.

H O R O S C O P

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansaeste de partea ta, reuºeºti sã tedescurci cu bine. Este posibil sãaparã unele schimbãri la nivelulinstituþiei la care lucrezi. În cazulîn care doreºti sã îþi schimbi ser-viciul, ai putea primi o ofertã.

ªansele de a avea realizãri îndomeniul serviciului sunt mari,dar sunt condiþionate de conºtiin-ciozitate. În cazul în care ai deluat decizii importante, ar fi binesã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. Este posibil sãprimeºti o ofertã.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii tefavorizeazã din toate punctele devedere. În cazul în care doreºtisã pleci într-o cãlãtorie înstrãinãtate, ai toate ºansele sãprimeºti aprobãrile sau actelenecesare. Interesul pentruchestiunile materiale va creºte.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva maimultã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faciun control de rutinã. Vei aveaparte de o zi extrem de agitatã,cu evenimente care te vor þinecu sufletul la gurã, chiar dacãunele nu te vor privi personal.

În apartament ai putea faceunele mici schimbãri, ceea ce îþiva îmbunãtãþi starea de spirit.Pentru un eventual schimb delocuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi.Interesul tãu pentru chestiunilefinanciare va fi peste nivelulobiºnuit în aceastã perioadã.

Dacã eºti implicat într-o relaþiestabilã, este posibil ca partenerulsã se confrunte cu situaþii dificile,ceea ce te va afecta ºi pe tineîntr-o bunã mãsurã. N-ar fiexclus nici sã fie obligat sã plecela un drum. Eºti dornic sã teimplici în tot felul de activitãþi.

Entuziasmul afectiv este la limitasuperioarã, aºa cã petrecereatimpului liber în companiapartenerului de suflet va fi oplãcere. Din pãcate programultãu pentru timpul liber nu va ficel pe care þi-l doreºti. Relaþia cucolegii va fi cam agitatã.

Relaþia cu colegii este bunã ºifaptul cã poþi miza pe sprijinullor te face sã te implici închestiuni deosebite. Activitãþileintelectuale te favorizeazã.Relaþia cu partenerul de viaþãeste în continuare tensionatã. Arfi bine sã eviþi cãlãtoriile.

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vreþi sãrenunþaþi la o excursie. Se parecã astãzi nu aveþi succes nici înafaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi lim-itaþi-vã la activitãþi de rutinã.Evitaþi speculaþiile financiare!

N-ar fi rãu sã acorzi ceva maimultã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faciun control de rutinã. Vei aveaparte de o zi extrem de agitatã,cu evenimente care te vor þinecu sufletul la gurã, chiar dacãunele nu te vor privi personal.

Colaborãrile þi-ar putea aduceunele satisfacþii în plan material,dar va fi nevoie de eforturi mari.Cãlãtoriile te vor avantaja,indiferent cã este vorba de afac-eri sau de divertisment. Înaceastã perioadã eºti cam impul-siv ºi riºti sã ai neînþelegeri.

Este posibil sã ai ocazia sã obþiiun câºtig bãnesc dintr-o activitatede colaborare sau parteneriat.Un proiect mai vechi ar puteaprinde contururi reale. Senti-mentele tale vor fi mai profundeºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºtidorinþa de a domina.

Va renaºte Jiul din propria-i cenuºã?

J iul nu dispare. Acesta este sloganulpe care l-au adoptat suporterii echipei

Jiul. În municipiul petroºani au apãrutmai multe afiºe care îi îndeamnã pe ceicare suporteri sã susþinã renaºtereaechipei de fotbal Jiul Petroºani.

Page 11: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Diana MITRACHE

Ediþia cu numãrul 13 aGalei Exclusiv din 2013,stã sub semnul cifrei con-sideratã cu ghinion.Premierea celor mai bunitrebuia sã aibã loc chiarîn data de 13, dar, orga-nizatorul ne explicã cuma spart ghinionul.

„Nu va fi o ediþie cughinion ºi am sã vã spunºi de ce. Iniþial, am vrutsãorganizãm aceastã a13-a ediþie a GaleiExclusiv în 13 februarie2013, la ora 13,00. Dar,raþiuni care þin de un alteveniment care va avealoc în locaþia pe care noio avem pentru acesteveniment, va avea locun alt eveniment.Amânãm cu o sãp-tãmânã, pe 20 februarie,

iar asta denotã cã ghi-nionul s-a spart ºi dinacest motiv.

Mai mult, în 2012 amcrezut cã va fi ultimaediþie, pentru cã mulþi setemeau de sfârºitul lunii.Iatã cã am trecut ºi pesteacea cumpãnã ºi amajuns în acest an în carenu doar cã Gala Exclusivcontinuã, dar ea va reuºisã îi readucã în faþa VãiiJiului pe acei oameni

care, nu doar de 13 ani,ci poate chiar de maimult timp, reuºesc sãfacã ceva”, a declaratTiberiu Vinþan, directorExclusiv Media Group.

Vor ºi ºi surpize ºi, cade obicei, va fi mult zgo-mot dupã. „Nu ºtiu dacãvor fi surprize. Suntemîncã în faza evaluãrilor.Pot sã vã spun cã sunt ºi

nume noi ºi oameni careau mai avut onoarea sãprimeascã acest premiusimbolic, dar ºi oamenicare nu au mai reuºit sãse þinã la înãlþime ºi sãconfirme,prin activitatealor”, a adãugat Vinþan.

Organizatorul Galei aprecizat cã la baza nomi-nalizãrilor de la fiecare

categorie au stat apariþiileîn presã alecelor implicaþi,iar punctajul acrescut cu câte-va procente,dacã perso-najul nominal-izat a avutcronicã bunã înziuarul Afaceride Valea Jiului,

ce aparþine grupului depresã Exclusiv.

Gala va avea loc sãp-tãmâna viitoare, când vorfi înmânate premiile laPetroºani.

O categorie aparte oreprezintã mass media,iar organizatorul a scriscã „Dintre cele peste 300de nominalizãri efectuatevor fi desemnaþi cei

aproximativ 25 deoameni consideraþi de noidrept cei mai buni dintrecei buni în anul 2012. Deasemenea, vor fi acor-date, potrivit tradiþiei, ºicâteva premii de exce-lenþã pentru întreagaactivitate, premii care vorreveni unor personalitãþimarcante din viaþa pu-blicã a Vãii Jiului”.

Monika BACIU

Aceºti oameni ai strãzii deºitrãiesc printre noi, nu au iden-titate, nu au domicilii, adicã nuau acte de identitate.

De la începutul anului ºipânã acum, reprezentanþiiPoliþiei Locale din Petroºaniau identificat doi astfel deoameni.

”Poliþiºtii locali din munici-piul Petroºani au identificat laînceputul anului doi oameni

fãrã adãpost care nu deþineaunici acte de identitate.

Colegul nostru care estedetaºat de la EvidenþaPopulaþiei pe lângã PoliþiaLocalã a fãcut toate demer-surile astfel încât toate per-soanele deþin în acest moment

acte de identitate”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorul decuvânt al Primãriei Petroºani.

Chiar ºi în condiþiile în careoamenii strãzii au acte deidentitate, adicã ei figureazã caavând un domiciliu îi vedem

mereu pe stradã, lângã þevilede termoficare.

Mai mult decât atât, îniernile geroase ei nu renunþãla þevile lor asta pentru a fiadãpostiþi la adãpostul denoapte.

Monika BACIU

”Regionalizarea ca ºiconcept este un lucrubun, însã vom vedea cumva ieºi ºi cum se va apli-ca în practicã acest lucru.

Primul ºi cel mai impor-tant aspect ar firezolvarea absorbþia fon-durilor europene.

Cred cã e normal caunitãþile de implementarea fondurilor europene sã

fie la regiuni ºi nu laBucureºti pentru a fi oaccelerare a procedurilorde accesare a acestorfonduri”, a declarat pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Conform proiectuluide regionalizare, primãri-ile vor avea mai multeatribuþii. Existã însã dubiiîn ceea ce priveºteaceastã reorganizare teri-torialã.

”Primãriile rãmân de

sine stãtãtoare. E o dis-cuþie legatã de atribuþiileConsiliului Judeþean însãvom vedea ce se vaîntâmpla acolo. Dacãaceastã regionalizare nuva aduce un beneficiudirect ºi cetãþenilor însensul în care serviciile sãfie desccentralizate câtmai aproape de cetãþeanºi absorbþia fonduriloreuropene sã fie descen-tralizatã de la Bucureºti laregiuni atunci regio-nalizarea nu-ºi va atinge

scopul”, a mai spusedilul.

Din regiunea de Vestar urma sã facã parte

judeþele Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºiTimiº, cu reºedinþa înmunicipiul Timiºoara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 2013 Actualitate 11

Regionalizarea vazutã cu ochi buni de Ridzi

T iberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani, considerã

cã regionalizarea îndelng dezbãtutã esteun lucru bun. Asta în condiþiile în carefondurile europene se vor atrage multmai uºor prin unitãþile de implementarea fondurilor europene.

Trãiesc, dar nu au identitate

T rãiesc, îi vedem, de multe ori chiar intrãmîn vorbã cu ei, dar nu au identitate.

Este vorba de oamenii strãzii care de cele maimulte ori pot fi gãsiþi în gãri sau iarna lângãþevile de termoficare.

C ei mai buni dintre cei buni vor fipremiaþi la Gala Premiilor

Exclusiv. Devenitã deja o tradiþie înValea Jiului, aceastã festivitate de premiere adunã an de an personalitãþilevieþii de zi cu zi, care fac sau încearcã sã facã ceva pentru acest loc.

Exclusiv sub semnul lui 13

Page 12: CVJ, Nr. 305, Miercuri 13 februarie 2013

Diana MITRACHE

Primarul Tiberiu IacobRidzi pleacã, alãturi de

alþi edili din þarã înAustria. Vizita este chiarîn timpul Campionatuluimondial de schi, din

aceastã sãptãmânã, daredilul din capitala VãiiJiului spune cã va aveade învãþat din acestschimb de experienþã.„Am primit o invitaþie dinpartea AmbasadeiAustriei la Bucureºti, pen-tru a participa în perioa-da 14 – 16 februarie2013 la Bucureºti, la uneveniment în Austria, la

Campionatul Mondial deSchi Alpin.

Am o invitaþie de aface o vizitã cu scopul dea ne forma o viziune deansamblu asuprapregãtirii ºi organizãriiunui astfel de evenimentsportiv, a instalaþiilor deschi, a dotãrilor sau a for-mãrii profesionale, pro-movãrii, etc... Vizita vaavea ºi rolul de a mãîntâlni cu oameni care seocupã de promovarea

acestor eveni-mente, sau deresponsabili aiuniei facultãþide turism”, aspus TiberiuIacob Ridzi, pri-marul din Petroºani.

Pentru Petroºani, vizitaprimarului în Austria nuva aduce, decât beneficii,costurile fiind zero.„Toate costurile din punctde vedere al deplasãrii,toate cheltuielile sunt

suportate de partea aus-triacã, plus cazarea”, aþinut sã menþionezeTiberiu Iacob Ridzi.

Este pentru prima datãcând un reprezentant alautoritãþilor locale de lanoi va pleca în Austria, înraiul turismului de iarnã,

mai ales cã, în ultimavreme s-a tot pus accentpe dezvoltarea acesteilaturi, iar cei de laPetroºani chiar au datgreº în acest an, în cepriveºte organizareazonei de turism dinParâng.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 februarie 201312 Turism

L ocurile de parcareinsuficiente în

staþiunile montane. Încele douã mari staþiunimontane din Valea Jiului,respectiv în Parâng ºiStraja, persistã o problemã administrativã.

În zilele în care afluxul deturiºti este foarte mare, locurilede parcare sunt insuficiente.Mai mult decât atât, existã ºituriºti care vor sã urce cuautovehiculele pânã sus înmunte, lucru care încurcã maimult circulaþia.

În lipsa unor locuri de par-care special amenajate fiecareîºi lasã maºina pe unde poate.Emil Pãrãu, investitorul îndomeniul turistic din Straja,spune cã aceastã problemã vafi rezolvatã pânã în sezonulurmãtor.

”Tot noi trebuie sã investim.Noi am zis astã varã cã amrezolvat problema parcãrii. În

partea de sus s-a rezolvat, noiam fãcut cu primãria o parcarede peste 200 de locuri. E cam

rezolvatã partea de sus, dar s-amontat gondola ºi pentru laanu trebuie sã gândim sã

facem o parcare foarte mare.Sunt convins cã la anu se varezolva ºi se va face ºi jos oparcare de vreo 400 de maºinicare ar rezolva aceastã situ-aþie”, a declarat Emil Pãrãu,investitor Straja.

Staþiunea montanã Parângeste cea mai veche staþiunemontanã din Valea Jiului. ªiaici sunt deficienþe în ceea cepriveºte practicarea unui turismla standarde europene.

Cei care urcã cu autorismelela telescaun pot avea surprizade a nu gãsi locuri de parcare,asta pentru cã în zonã, practic,nu este amenajat aºa cum secuvine un astfel de spaþiu.

În sezonul de iarnã, autotur-ismele turiºtilor sunt parcatede-a lungul drumului pecoloane care se întind pe kilo-metri întregi de la bazatelescaunului.

Monika BACIUMonika BACIU

Parcãrile din staþiunile montanesunt insuficiente

Maximilian GÂNJU

Drumul plin de gropiera coºmarul ºoferilorcare locuiesc în zonã saucare urcã în StaþiuneaParâng, iar sesizãrileajunse la administraþialocalã au fãcut ca edilii sãcaute o soluþie provizoriepentru a face drumul circulabil.

„Acum ne-am apucatde refacerea drumului depe Maleia, sunt plombategropile dar aceasta este osoluþie provizorie pânã

când vremea ne va per-mite sã facem lucrãrilenecesare”, a declaratAron Dumitrescu, ºefulServiciului PublicAdministrareaDomeniului Public Privatdin cadrul municipalitãþiiPetroºani.

Mai multe zone dinPetroºani care puneauchiar circulaþia rutierã înpericol au intrat în pro-gramul de reabilitareprovizorie.

Astfel, pe DN 66 înzona sensurilor giratorii,

reprezentanþii PrimãrieiPetroºani au cerut firmeicare se ocupã deîntreþinerea drumurilor înlocalitate sã intervinãpentru a plomba gropileînsã ºoferii se plâng cãaproape tot tronsonul dedrum naþional care strã-bate municipiul este plin

de gropi ºi-ºi stricãmaºinile.

Edilii încearcã sãrezolve problema pemoment dat fiind faptulcã încã nu au un bugetpentru acest an ºi nicivremea nu permitedemararea lucrãrilor deasfaltare a drumurilor.

Drumul cãtre Parâng, plombat de edili

ª oseaua care duce cãtre StaþiuneaParâng, porþiunea din zona Maleia

care este în subordinea municipalitãþiiPetroºani, a intrat în reabilitare.

Învãþãm turism de la austrieci

P rimarul din Petroºani vrea sãînveþe turism montan de la aus-

trieci. În urmãtoarele zile, edilul dincapitala Vãii Jiului va fi în Austria, laCampionatul mondial de schi.