Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 207 mmiieerrccuurrii 23.09.2009

16 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009

paginile 8-9

JJJJaaaannnneeeetttt

JJJJaaaacccckkkkssssoooonnnn

primul interviu dup[moartea lui Michael

Manichiura în stil “edge”, demonstrat[pe viu de manichiurista Aleksandra Was

~\i place s[ ai unghiilearanjate, s[ .i `n ton cu celemai noi tendin\e de `nfru-muse\are a acestora? Dac[ da,atunci `\i d[m o veste bun[.Ieri la Satu Mare, `n orga-nizarea S.C. CALSA SRL ;iEuro Fashion (Polonia) a avutloc o demonstra\ie, `n pre-mier[ pentru Satu Mare aunui nou model de unghii,care potrivit speciali;tilor dindomeniu face deja furori `nr]ndul doamnelor ;i domni-;oarelor din multe \[ri euro-pene, dar ;i `n Statele Uniteale Americii. Este vorbadespre modelul “edge”,cunoscut de profesioni;ti subnumele de “acoperi;” - o for-m[ a unghiilor extrem deinteresant[, care exprim[ opersonalitate puternic[,ambi\ioas[, deschis[ spre totce `nseamn[ nou.

Dac[ p]n[ ieri s-a ;tiut despreacest model mai mult din reviste sauemisiuni televizate, iat[ c[ din acestmoment manichiuristele s[tm[rene;i colegele lor din jude\ele limitrofeau putut s[ urm[reasc[ “pe viu”, pascu pas toate etapele ce de:nesc acestmodel. Lec\ia demonstrativ[ a fostsus\inut[ de Aleksandra Was,instructor aplicare unghii `n cadrulcompaniei Euro Fashion ;iAkademia Paznokcia (Polonia).Astfel, pe parcursul mai multor ore,Ola, a;a cum `i mai spun prietenii aprezentat ;i a f[cut demonstra\iipractice cu mai multe linii deproduse profesionale de manichiur[,produse de `ngrijire a m]inilor,modele de unghii, inclusiv 3 D, le-afamiliarizat pe participante cu noiletendin\e ̀ n materie de culori, picturipe unghii, `ntr-un cuv]nt cu tot ce\ine de arta ̀ nfrumuse\[rii unghiilor.Demonstra\iile au vizitat cinci liniide produse< RaNails> EF Exclusive>ESN> Super Nail> Christrio.

Exist[ o adev[rat[ mod[ a unghiilor

Nimeni nu s-ar : g]ndit ̀ n urm[cu 20-30 de ani c[ `nfrumuse\areaunghiilor va `nregistra un trendascendent ce va : adus p]n[ la rangde art[, c[ `n prezent la niveleuropean ;i interna\ional suntorganizate campionate de mani-chiur[ cu premii consistente ;i c[exist[ diferite curente `n modaunghiilor. La ora actual[ putem

spune cu certitudine c[ vorbimdespre o mod[ a unghiilor, despre oart[ miniatural[ care presupunemult talent ;i migal[ din parteaprofesioni;tilor. ~n unele \[ri dinEuropa func\ioneaz[ adev[rate ;colide instruire a persoanelor caredoresc s[ `mbr[\i;eze aceast[profesie. ~n acela;i timp au devenittot mai cunoscute ;i t]rgurile defrumuse\e, cum a fost cel des[pt[m]na trecut[ de la Bucure;tiunde profesioni;tii din domeniu auputut s[ ia contact cu ultimelenout[\i `n materie de manichiur[,pedichiur[, ̀ ntre\inere a m]inilor, s[cunoasc[ produse noi, care princalit[\ile ce le de\in, reducconsiderabil din timpul de lucru,sunt mai e:ciente ;i durabile - facadev[rate minuni!

Akademia Paznokcia - orevist[ bilunar[ `n limbarom]n[

A avea unghii frumoase ceretimp ;i nevoia permanent[ de a :

`ntre\inute. Indiferent de modelulales, de culoare, form[ sau m[rime,c[ sunt din gel sau acryl, pentru ofemeie unghiile reprezint[ cartea eide vizit[. A;a c[ de cele mai multeori, forma ;i culoarea unghiilor estealeas[ ̀ n func\ie de preferin\e, dar ;ide diferitele ocazii la care particip[.Pentru a veni `n `nt]mpinareadorin\elor exprimate de cliente, dar;i pentru a oferi noi sugestii, tot ierila Satu Mare a fost lansat primulnum[r `n limba rom]n[ a revisteibilunare Akademia Paznokcia - orevist[ destinat[ profesioni;tilor. ~ncele aproximativ 35 de pagini alepublica\iei sunt prezentate pe largprocedee de nuan\are a unghiilor cuajutorul culorilor acrylice sau cuajutorul gelurilor, decorareaunghiilor pentru diferite ocazii,aspecte ce \in de s[n[tatea unghiilor,tehnici ;i modele prezentate denume recunoscute pe planinterna\ional, instructori cu o vast[experien\[ `n manichiur[ dinPolonia, Rusia sau Germania. Dou[

pagini ale revistei sunt destinateexclusiv decor[rii unghiilor pentrucel mai important eveniment dinvia\a unei femei - cas[toria. Pentruacest moment cu totul special suntprezentate peste 100 de decora\iuni`ntr-o multitudine de culori , forme,majoritatea cu motive ;orale.

Credem c[ o astfel de revist[,prin numeroasele tematici pe care leabordeaz[ va : de un real folosoric[rei manichiuriste care dore;tes[-;i surprind[ `n mod pl[cutclientele. Nu ne r[m]ne dec]t s[dorim succes echipei CALSA SatuMare care a organizat acesteveniment at]t de unic ;i originalpentru profesioni;tii din urbea de peSome;. Cei care doresc mai multeinforma\ii despre produseleprofesionale prezentate sau despreprocurarea revistei de specialitatepot s[ se adreseze direct la sediul S.C.CALSA Satu Mare, str. Corvinilornr.18 sau la tel< 0788836504(instructor C[lin Sabou).

Mihaela Gh.

2 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Despre importan\a gr[similor pentrubuna func\ionare a organismului

Cicosanoidele sunt subs-tan\e chimice similare hor-monilor, care au omare in(u-en\[ asupra s[n[t[\ii corpuluinostru. Ele sunt organizatoriienergiei organismului.

Cicosanoidele pot s[ reduc[tensiunea, s[ ridice temperaturacorpului, s[ l[rgeasc[ sau s[`ngusteze deschiderea bronhiilor,s[ stimuleze producerea hor-monilor ;i s[ m[reasc[ sensi-bilitatea \esuturilor nervoase. :iasta nici pe departe nu este totul.

Organismul nostru arenevoie de gr[simi dinc]tevamotive<

-gr[simile sunt sursele noastreprincipale de combustibil derezerv[

-intr[ `n structura membra-nelor tuturor celulelor corpului

-`nf[;oar[ ca un `nveli; moaletoate organele noastre

F[r[ acizi gra;i, care sunt dene`nlocuit, nu ne putem deplasapentru c[ ace;tia servesc dreptmaterial constructiv almul\imiideCicosanoide produse de orga-nismul uman.

Concluzia este c[ putem s[ neamelior[m s[n[tatea, select]ndgr[simile din care se formeaz[Cisanoide folositoare. Clasi=c]n-du-ledup[unasemeneaprocedeu,ob\inem trei familii de gr[simi<

Omega 3, 6 ;i 9. Gr[simile Omega9 `n acest raport sunt mai slabe ;inusunt considerate indispensabiledar totu;i sunt utile.

Cancerul, artrita reumatoid[ ;i

alteboli in>amatorii, ateroscleroza,cheagurile de s]nge din vene,sistemul imunitar slabsuntcelemair[sp]ndite boli care degradeaz[s[n[tatea ;i sunt legate de lipsa

gr[similor Omega 3.

Gr[simi buneCelemaibunesursealimentare

pentru aceste gr[simi sunt pe;tele;i gr[simile din pe;te, uleiul de in,uleiul de soia ;i de arahide,curmalele, pe care noi le consi-der[m de cele mai multe ori, `nmod absurd, d[un[toare s[n[t[\ii.~n componen\a gr[similorOmega3 intr[ trei acizi gra;i speciali, caresunt de ne`nlocuit ;i anume acidulalfalinoleic, acidul Epa ;i acidulDHA. Uleiul de in este o foartebun[ surs[ de acid alfalinoleic. ~nprivin\aacizilorDHA;iEPA,nimicnu se compar[ cu pe;tele de ap[rece sau gr[simile de pe;te.

Multe boli sunt provocate delipsaunorgr[simi ;imultemaladiipot = `nvinse asigur]nd orga-nismului gr[simile care lipsesc dinalimenta\ia zilnic[ a majorit[\iioamenilor. Fobia fa\[ de gr[simi,f[r[ a se face diferen\[ `ntregr[similepericuloase (gr[similedinmargarin[ sau din alimentelesuprapr[jite) ;i gr[similebunecarese g[sesc `n uleiul de bumbac,somonsausardine, ested[un[toare;i p[guboas[.

Fixa\i `n refuzul fa\[degr[simiuit[mun lucru esen\ial adic[ acelac[ problema nu const[ `n faptul c[noi consum[m foarte mult[gr[sime ci `n faptul c[ m]nc[mgr[simi nes[n[toase.

V. S.

Pantofii decupa\i la spate crap[ ;i mai mult c[lc]iele~n mod normal, `n cazul

picioarelor, orice femeie ar trebuis[ acorde o mare aten\ie st[riic[lc]ielor. De regul[, acesteacrap[ ;i devin uscate din maimulte motive, iar durerea estemare ;i aspectul ur]t.

Celemai predispuse la apari\iacr[p[turilor pe c[lc]ie suntpersoanele care au pielea uscat[.Acestea se confrunt[ cu mariprobleme at]t pe timpul verii, c]t;i `n lunile de iarn[. Speciali;tiiconsider[ c[ pielea uscat[ e multmai expus[ agresiunilormediului`nconjur[tor. Pe timpul verii sautoamna c]nd afar[ este cald,partea din spate a picioarelor ne

este expus[ la aer, =ind `nc[l\atecu papuci, ;lapi ori sandale.

~nc[l\[mintea cu talpa joas[contribuie la accelerarea pro-cesului de uscare ;i la degradareapielii.

C[lc]iul este ca o pern[ ceabsoarbe ;ocul `n momentul `ncare p[;im. ~nc[l\[minteadecupat[ la spate permite pielii s[se extind[ ;i astfel aceasta se usuc[;i mai tare ;i crap[. C[lc]ielecr[pate dau b[t[i de cap ;ipersoanelor grase. Pentru c[lc]iefrumoase trebuie s[ v[ sp[la\i pepicioare c]t de des posibil, iardup[ =ecare sp[lat trebuie s[aplica\i creme hidratante specialcreate pentru picioare.

)eodora Pop

Informa\ia zilei 3Miercuri 23 septembrie 2009 Familie

Fiul sau fiica a luat-o pe drumuls[u. Cum suporta\i desp[r\irea?Sunte\i p[rin\i ;i v[ iubi\i

enorm de mult copilul. Darvine o zi `n care 'ul sau 'icadumneavoastr[ trebuie s[ oia pe propriul drum, 'emer-g]nd la facultate, 'e c[s[-torindu-se ;i `ntemeindu-;ipropria familie. Acesta emomentul `n care semut[ deacas[.

Dac[ v[ a>a\i `n aceast[situa\ie, v[ fr[m]nt[ problema,suferi\i din cauza desp[r\irii decopil, psihologul C[lin Secan v[ajut[ prin c]teva sfaturi<

Re`nt[ri\i rela\ia de cuplu

“Primul sentiment al p[rin-\ilor `n clipa `n care copilul aplecat din cas[ este acela desingur[tate.

Casa este brusc goal[ ;i `nc[ semai simte parfumul pe carecopilul `l folose;te zilnic. P[rin\iisimt c[ au un gol imens `n su>et

;i nici la locul demunc[ nu lemaiplace nimic.

Via\a merge `nainte ;i trebuies[ v[ g]ndi\i c[ la fel au sim\it ;ip[rin\ii dumneavoastr[.

C[uta\i oportunit[\ile

Accepta\i sentimentele =indc[este natural, =resc s[ sim\i\i c[ a\ipierdut ceva, indiferent dac[

sunte\i un cuplu, singur, munci\isau sta\i acas[. Procesul psiho-logic `n astfel de situa\ii este celasem[n[tor cu prelucrareadoliului. Ca psiholog v[ spun c[pute\i vedea `n desp[r\irea decopil ;i o serie de oportunit[\i.Ave\i cu siguran\[ anumiteobiective pe care a\i = dorit s[ le`ndeplini\i, dar nu avea\i c]nd,=ind copiii `n preajm[. Emomentul s[ v[ redescoperi\ipentru c[ a\i avut su=cient de=niterolurile de mam[ sau tat[. Ar =cazul s[ citi\i o carte, s[ ie;i\i laplimbare, la spectacole, s[ savura\iun =lm sau o ie;ire `n ora;.

Tot acum e clipa ideal[ s[re`nt[ri\i rela\ia de cuplu,organiz]nd activit[\i care s[ v[plac[. Nu stresa\i copilul cutelefoane, l[sa\i-l s[ se bucure deexperien\a pe care o tr[ie;te.Dac[la 6 luni de zile pl]nge\i, v[ teme\i;i sunte\i mereu sup[rat[ dincauza desp[r\irii de copil, nuezita\i `n a cere ajutor de la opersoan[ specializat[, =indc[ ar =p[cat s[ c[de\i `ntr-o depresie”.

)eodora V.

P[rin\ii contribuie la dezvoltarea stimei de sine a copilului~nc[ de micu\i, copiii cu

stim[ de sine s[n[toas[ sesimtbine `npielea lor. Ei suntmai greu de manipulat, suntoptimi;ti, z]mbitori ;idornici s[ exploateze totul. ~nantitez[ cu ace;ti copii, cei custima de sine sc[zut[manifest[ frustrare ;ianxietate `n fa\a provoc[rilorla caremediul `nconjur[tor `iexpune.

Ceea ce to\i p[rin\ii trebuie s[;tie, dup[ cum ne relateaz[psihologulC[lin Secan, este faptulc[ pot interveni ;i `;i pot puneamprenta `n dezvoltarea stimei desine a copilului lor.

Copil fericit versus copilnegativist

“Ideea de succes ca urmare aperseveren\ei ar trebui s[ `nceap[devreme. Pe m[sur[ ce copilul

`ncearc[ ;i e;ueaz[, iar `ncearc[ ;ireu;e;te, descoper[ c]t de capabileste. ~n acela;i timp, copilul sedescoper[ pe sine interac\ion]ndcu ceilal\i.Un copil care este fericitpentru c[ a realizat ceva, dar carenu e iubit ;i apreciat de p[rin\ipoate s[ simt[ gustul stimei de

sine sc[zute. Copilul cu stima desine sc[zut[ e negativist `n ceeace prive;te persoana sa, renun\[foarte repede ;i este u;or dedezam[git. Cel cu stim[ de sines[n[toas[ se simte confortabil `ngrupuri, iar `n fa\a provoc[rilorg[se;te solu\ii.

Trebuie recompensat ;ipentru efortul depus

P[rin\ii trebuie s[ =e foarteaten\i la ceea ce spun, pentru c[orice copil este sensibil la cuvinte.Copilul trebuie recompensat nudoar pentru un lucru bine f[cut,ci ;i pentru efortul depus. Mama;i tata trebuie s[ =emodel pozitivpentru copil, s[ identi=ce ;i s[modi=ce convingerile inexacte alecopilului.

P[rin\ii trebuie s[ =e afectuo;i;i spontani, s[ trateze copilul cudragoste ;i s[ `l `ncurajezepermanent. Totul se face prinsinceritate, c[ orice copil simtec]nd ceva nu vine din inim[.Oferi\i copilului un mediufamilial sigur, vorbi\i cu copilul ;iajuta\i-l s[ `nve\e ceva dinexperien\ele prin care trece”,spune `n `ncheiere psihologulC[lin Secan.

Marius Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Mod[

Acce-soriile

sunt foar-te impor-

tante deoare-ce acestea `\ipot schimba

semni:cativ look-ul – s[-l fac[ de 100 deori mai interesant sau

s[-l ruineze total.Cureaua este purtat[ `n

scopuri practice sau doar caarticol decorativ. Dar indiferentpentru ce le purt[m ar trebui s[:m foarte aten\i atunci c]ndalegem stilul curelei deoarece, caorice alt articol vestimentar, au ;iacestea stilurile lor ;i nu suntversatile (cu excep\ia celor cudesign clasic).Curelele bijuterie

Aceste curele arat[ foarte bine;i sunt accesoriul perfect pentru o\inut[ de sear[, dar le po\i purta;i cu o \inut[ de zi atunci c]ndvrei s[ ar[\i feminin. Curelelebijuterie sunt decorate cu pietre,detalii metalice ;i capse. CureleleZac Pozen merit[ o aten\ie spe-cial[ deoarece acestea sunt ornatecu ;ori, frunze, ;erpi ;i chiarpic[turi de roua dimine\ii.Curele cu designneobi;nuit

Acestea servesc ca articoledecorative pentru vestimenta\iiletale, dar nu sunt la fel de bogate`n detalii precum cele bijuterie.Sunt de l[\ime medie dar confec-\ionate din materiale diferiteprecum piele, lemn, metale etc.Sunt decorate cu detalii intere-sante - catarame `n form[ de;oare, strasuri sau forme deo-sebite.Curele din textile

Nu se reg[sesc `n colec\iilemultor designeri, dar acelea caresunt arat[ grozav. Sunt confec-\ionate din materiale variateprecum satin, piele `ntoars[,catifea sau m[tase. Unele suntdecorate cu pietre sau m[rgele.Versatilitatea materialului `\ipermite s[ experimentezi cunoduri. Pot : ori foarte simple,ori foarte complicate ;i cu formeneobi;nuite.

Curele sub\iriSezonul acesta curelele foarte

sub\iri sunt `n vog[. Vin `ntr-odiversitate de culori ;imateriale ;ise potrivesc aproape la orice, de lao rochie de sear[ la o combina\iebluz[-pantalon. ~n plus, acestecurele pot : purtate :e prin g[icilepantalonilor :e deasupra lor.Curele late

Dac[ sunt curele sub\iri, tre-

buie s[ existe ;i late. Sezonulacesta vedemmulte curele late `nculori, forme ;i designuri variate.G[sim multe curele de piele,combina\ii de piele ;i catifea, ;ichiar de textile ;i blan[.Arat[ binecu rochii ;i chiar cu jachete ;ipulovere. Mul\i designeri suge-reaz[ purtarea curelelor pu\in`ntr-o parte, atunci c]nd cataramanu este `n fa\[, ci mai lateral.

Curele clasiceNu este demirare c[ amv[zut

o mul\ime de curele `n stil clasic– acestea sunt foarte versatile ;iaceea;i curea poate : purtat[aproape la orice. Sfatul anumitorstili;ti este s[ investe;ti `n cureleleclasice at]ta timp c]t `nc[resim\im in;uen\a crizei eco-nomice ;i nu putem cheltui preamult pe articolele vestimentare.

Ce curele se poart[anul acesta?

Informa\ia zilei 5Miercuri 23 septembrie 2009 S[n[tate

Vedete surprinsef[r[ machiaj

Ne place s[ vedem c[ ;i vedetelesuntoameni ;i c[de fapt imaginea loreste ajutat[ demaimul\i factori cumar:machiaj, haine, coafur[ sauchiarretu;uri realizate pe computer. Iat[c]tevavedete surprinse f[r[machiaj<KimKardashian

PeKim rar o vezi f[r[machiaj ;io \inut[ `mpopo\onat[ (chiar dac[ ezi),nici laplaj[nurenun\[ laochelariide soare, tocmai de aceea a fostsurprins[ cuun “frumos” contur alb`n jurul ochilor.Jessica Alba

Pungu\e sub ochi, fa\a um;at[,p[r v]lvoi... nu cunoa;tem circums-tan\ele `ncare sea;[Jessica `naceast[imagine, dar nu seam[n[ deloc cucea din reviste.

Tyra BanksF[r[machiaj, fostul supermodel

numaiarespr]nceneat]tdeperfecte,ochi frumoscontura\i ;i f[r[urm[decearc[ne ;i parc[ nici buzele numaisunt at]t de senzuale. Dar trebuie s[st[m lini;tite, Tyra tocmai `;i aplic[machiajul.Katherine Heigl

Pungu\e sub ochi, p[r necoafat,tencu imperfec\iuni.Parc[KatherineHeigl nu mai este acea bomb[ sexy;i perfect[.Gwyneth Paltrow

:ti\i tipul acela de femeie careeste frumoas[;iur]t[ `nacela;i timp?A;a se `nt]mpl[ ;i cu Gwyneth - aremomente c]nd este foarte frumoas[;i altele c]nd arat[ banal.

Spirulina red[ fermitate bustului~mpachetarea cu spirulin[ este

conceput[ pentru tratamente deredare a fermit[\ii pentrudecolteu;i bust. Acest tratamentstimuleaz[ metabolismul celular;i `nt[re;te \esuturile, confer[tonus ;i o piele mai ferm[ ;i maisupl[.Etapele tratamentului<- Peeling corporal cu aloe verafoarte :n pe zonele de tratament

- Aplicarea uleiului dem[sline/alge marine- Aplicarea unei m[;ti, foarterapid, pe zona de tratament cuajutorul unei pensule- Dup[ 8-10 minute masca se

`nt[re;te- Timpul de ac\iune este de 20minute, dup[ caremasca se scoateu;or, prin exfoliere- Se :nalizeaz[ tratamentul prinaplicarea unei creme pentrufermitateCui `i este recomandatacest tip de tratament?- Tuturor tipurilor de piele- Persoanelor care \in diete ;iefectueaz[ tratamente corporaleintensive cu `mpachet[ri- Persoanelor care prezint[vergeturi pe s]ni- Persoanelor care au n[scut ;i aual[ptat.

6 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Diet[

O diet[ s[n[toas[ te va ajutas[ sl[be;ti frumos

Atunci c]nd `ncepodiet[,femeile doresc s[ vad[rezultate uimitoare, `n celmai scurt timp, dac[ esteposibil. Pe l]ng[ acestea, ar "ideal ;i s[ nu se simt[ sl[bite,s[ nu le "e afectat[ s[n[tatea;i, bine`n\eles, s[ nu se`ngra;e la loc dup[ ce au`ncheiat dieta. Cam multedorin\e la un loc, nu crede\i?Nu tocmai.

Atunci c]nd alegi dietapotrivit[, echilibrat[ ai toate;ansele ;i s[ sl[be;ti frumos,uniform iar rezultatele s[ persiste`n timp. La ce trebuie s[ Bmatente`nainte de a alege o diet[? ~nprimul r]nd nu te l[sa p[c[lit[ deacele regimuri care promitpierderea a c]teva kilograme `nc]teva zile.

Nu zic nu, se prea poate, `ns[B sigur[ c[ acele kilograme se vor`ntoarce la fel de repede cum auvenit.Opteaz[ pentru diete care tevor ajuta s[ sl[be;ti `ntr-operioad[ mai lung[ de timp.Acestea implic[ schimbareaobiceiurilor alimentare ;i impul-sionarea metabolismului.

Consum[ toate tipurilede alimente

De asemenea, o diet[ s[n[-toas[ ;i echilibrat[ promoveaz[consumul, cu modera\ie, eadev[rat, `ns[ amaimultor tipuride alimente. Unele dietepromoveaz[ excluderea total[ a

carbohidra\ilor de exemplu, cumeste dieta Atkins. ~ns[ carbo-hidra\ii sunt esen\iali pentruorganism, Bind sursa num[rulunu pentru glucoz[, sursa deputere a creierului. Tot dietaAtkins `ncurajeaz[ consumulalimentelor foarte bogate `nproteine, `ns[ acestea nu sunt

indicate persoanelor predispusebolilor cardiovasculare, Bindbogate `n gr[simi saturate, carepot cauza infarct.

~mbin[ dietacu exerci\iile "zice

Un al lucru care `\i dezv[luiec]t de s[n[toas[ este o diet[ estepromovarea sau nu a exerci\iilorBzice. Hai s[ Bm ra\ionale, nu aicum s[ sl[be;ti ;i s[ ai un trup deinvidiat f[r[ a face mi;care. ~ngeneral, dac[ o diet[ sun[ preabine pentru a B adev[rat[,probabil c[ nici nu este. Pentru cao diet[ s[ Be considerat[s[n[toas[, trebuie s[ reduc[num[rul de calorii ;i s[ `ncurajezeactivitatea Bzic[. Cu ajutoruldietelor sau curelor de sl[biredrastice po\i sc[pa de c]tevakilograme `n plus, `ns[ vei vedeac[ nu te vei sim\i bine `n pielea ta,care tinde s[ se lase ;i s[ fac[vergeturi. Prin sport `\i toniBcipielea, `\i `nt[re;ti musculatura ;iarzi calorii, respectiv diminuezistratul de gr[sime, col[ceii dinjurul taliei ;i `\i faci picioarefrumoase.

Laura Micovschi

Pentru a ar[ta mereu senza-\ional, vedetele de la Hollywood Beapeleaz[ la bisturiu, Beurmeaz[ curede sl[bire drastice. Despre dietelevedetelor de la noi sau de pestehotare, am tot scris. Se pare `ns[ c[pe l]ng[ obiceiurile alimentares[n[toase, vedetele mai au ;i c]tevatrucuri care le ajut[ s[ aib[ o siluet[de vis. “Fumu;ica”Hollywood-ului,Julia Roberts, a m[rturisit c[tricotatul o \ine ocupat[ ;i astfelreu;e;te s[ uite depoDadem]ncare.La fel de ciudat este ;i secretul luiJennifer Lopez< ea `;i reducepoDadem]ncare mirosind ulei de grepfrut.Se pare `ns[ c[ acest lucru estedemonstrat chiar prin studii, careau scos la iveal[ faptul c[ dac[ opersoan[ miroase ulei de grepfrutde trei ori pe zi, timp de 15 minute,

`;i diminueaz[ considerabil apetitul.Cindy Crawford obi;nuie;te s[ beao lingur[ de o\et `nainte de Becaremas[, ceea ce o ajut[ s[ scape depoDa de m]ncare, iar astfel s[consume mai pu\ine alimente.Medicii `ns[ nu recomand[ aceast[metod[, `ns[ se pare c[ la frumosulmodel chiar are efect.

Despre Victoria Beckham sespune c[ se `ntre\ine cu ceai negru,care este recunoscut pentruaccelerarea metabolismului ;i areducerii colesterolului. CelebraOprah a devenit renumit[ pentrusc[derea drastic[ `n greutate. ~ntimpul dietei pe care a urmat-o nua avut voie s[ consume dreptgustare, pentru a-;i potoli poDa dedulce, doar fructe `nghe\ate.

L. Micovschi

Un abdomen plat este visuloricui. Pentru a-l ob\ine, facemsute de abdomene, num[r[mcalorii ;imesele dintr-o zi.Nu este`ns[ suBcient. Trebuie s[ Bmatente ;i la ceea ce consum[m.

Se pare c[ una dintre cele maibune metode pentru a reducegr[simile din jurul taliei esteconsumul carbohidra\ilor pro-veni\i din fructe ;i legume, iaralimentele de culoare portocaliereprezint[ cea mai bun[ op\iune,datorit[ nivelului crescut deantioxidan\i, a vitaminei C ;i abeta-carotenului. De asemenea,este indicat consumul de carneslab[, precum cea de pui, pe;te, lafel ca iaurt ;i lapte degresat. Astfelte vei sim\i s[tul[ iar nivelul

energetic `\i va cre;te, implicit ;icapacitatea de efort. Bune pentruun abdomen plat sunt ;i acelealimente care con\in seleniu. Intr[`n aceast[ categorie nucile,cerealele integrale, carnea de pui,carnea ro;ie ;i fructele de mare.

Laura M.

Abdomenul plat, visuloric[rei femei

Secrete de vedet[,pentru siluet[

Informa\ia zilei 7Miercuri 23 septembrie 2009 Re\ete

Musaca de vineteIngrediente<- 2 vinete- 6-8 linguri ulei de m[sline- sare, piper- 1 ceap[- 2 c[\ei de usturoi- 500 g carne tocat[ `n amestec- 2 linguri piure de ro;ii- 200 g ro;ii- 4 linguri sm]nt]n[- frunze de p[trunjel, tocate- ca;caval rasMod de preparare<

Pre`nc[lzi\i cuptorul la 200ºC. T[ia\i vinetele `n felii groase de1 cm ;i a;eza\i-le `ntr-o tav[ decopt. Pres[ra\i-le cu sare, piper ;istropi\i-le cu ulei dem[sline.Da\ila cuptor timp de 25 de minute.

~ncinge\i o lingur[ de ulei ;i

c[li\i timp de 5 minute ceapatocat[ ;i c[\eii de usturoi zdrobi\i,amestec]nd `ncontinuu.Ad[uga\icarnea ;i pr[ji\i-o timp de 5-10minute, p]n[ se rumene;te.Ad[uga\i piureul de ro;ii ;i ro;iilet[iate cubule\e. Acoperi\i vasul cuun capac ;i \ine\i pe foc mic timpde 10 minute.

Lua\i vasul de pe foc ;i c]nd`ntreaga compozi\ie se r[core;te,ad[uga\i sm]nt]na ;i p[trunjelultocat. Pe Becare felie de v]n[t[a;eza\i o cantitate de compozi\iede carne acoperit[ de o alt[ feliede v]n[t[, din nou carne tocat[,urmat[ de alt[ felie de v]n[t[dup[ care da\i totul la cuptor timpde 10minute. Deasupra pres[ra\ica;caval ras.

Pe;te `n carapace

Ingrediente<- 350 g Ble de pe;te- 200 g dovlecei- 1 lingur[ suc de limette- sare ;i piper alb- 250 ml lapte- 50 ml sm]nt]n[- 2 ou[- 1 linguri\[ tarhon tocat- 250 g p]ine alb[mai veche t[iat[cuburi- 2 linguri pesmet- 2 linguri ca;caval ras- 1 linguri\[ untMod de preparare<

Dovleceii se taie felii. Pe;tele

se taie f];ii ;i se strope;te cu sucde limette> se s[reaz[ ;i sepipereaz[.

Se `ncinge cuptorul la 200ºC.Se bat ou[le cu lapte ;i sm]nt]n[,sare, piper ;i tarhon. Feliile dedovlecei se a;az[, suprapuse, `n 4forme de suCeu unse.

Se a;az[ un strat de p]ine, apoise toarn[ sosul alb. Se a;az[ pe;tele;i restul de p]ine> se toarn[ restulde sos.

Se amestec[ pesmetul cuca;caval ;i se presar[ pe suCeu. Sepresar[ ;i fulgi de unt. SuCeurilese coc 30 – 40 de minute.

Tart[ cu pere `ntregiIngrediente<Blat<- 200 g f[in[- 125 g unt- 60 g miere- 1 ouUmplutur[<- 1 kg pere mici- 2 linguri zah[r- 3 ou[- 150 g miere- 100 g migdale (sau nuci)m[cinate- 100 g f[in[- 2 linguri fulgi de migdaleMod de preparare<

Blatul< se fr[m]nt[ un aluatdin f[in[, unt, miere ;i ou. Se`nf[;oar[ `n folie de plastic ;i se d[la frigider 60 min.

Perele se decojesc f[r[ a serupe codi\ele, dar se cur[\[c[su\ele s]mburilor. ~ntr-o oal[se d[ `n clocot zah[rul `n 125 mlap[> se adaug[ perele ;i se acoper[vasul> se las[ s[ Barb[ la focmoalecca 6 min. Se scot ;i se las[ s[ sescurg[.

Se `ncinge cuptorul la 180ºC.Se `ntinde o foaie de aluat peplan;eta tapetat[ cu f[in[ ;i se`mbrac[ `n aceast[ foaie o form[de tart[ uns[ (ø 26 cm).

Umplutura< Se separ[ ou[le ;ise bat albu;uri. G[lbenu;urile sebat cumiere> se adaug[migdalele;i f[ina, apoi se `nglobeaz[ `ncetalbu;urile b[tute. Se repartizeaz[aceast[ compozi\ie pe blat ;i sea;az[ deasupra perele, vertical,`ncrust]ndu-le pu\in. Se presar[fulgi de migdale ;i se coace tartala cuptor 55 de minute.

Chec cu morcoviIngrediente<- 4 ou[- 150 g zah[r brun- 5 linguri de ulei- sucul de la ½ portocal[- scor\i;oar[ pudr[- 350 g f[in[- 400 g morcoviMod de preparare<

Cur[\[ ;i d[ morcovii prinr[z[toare ;i amestec[-i cu suculde portocal[. ~ntr-un vas, bateou[le cu zah[rul spum[. Adaug[uleiul ca pentru maionez[,scor\i;oara ;i f[ina, apoimorcovulras cu tot cu sucul de portocal[.

Pune checul la copt `ntr-o tav[uns[ cu unt ;i tapetat[ cu f[in[.Coace-l 45 de minute la focpotrivit.

8 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 23 septembrie 2009 Vedete

Janet Jackson – primul interviu dup[ moartea lui Michael~n cel mai recent interviu

acordat revistei americane„Harper’s Bazaar” (edi\ia deoctombrie), Janet Jackson (43de ani) vorbe;te pentru primadat[ `n public de la moartearegretatului ei frate, desprerela\ia ei cu Regele muziciipop, despre ultima lor`nt]lnire, dar ;i despre lucrurimai pu\in cunoscute depublicul larg, cade exempludece purta c]nt[re\ul o singur[m[nu;[ alb[.

Janet m[rturise;te la `nceputulinterviului c[ nu a mai urm[rit;tirile la televizor de la moarteafratelui ei. A decis s[ se \in[ ladistan\[ de isteria media pe care adeclan;at-o decesul lui Michael.„~nnebune;ti la un moment dat.Po\i s[ Ai puternic, dar `n cele dinurm[ ceva tot te va r[ni. Nu to\isuntem de piatr[. Nu m-am maiuitat la ;tiri de s[pt[m]ni `ntregi. ~l`ntreb pe buc[tarul meu ce a maif[cut Obama. Nu am citit niciziarele. Totu;i am pierdut unmembru al familiei.”Janet &Michael – ultimalor `nt]lnire

Ultima `nt]lnire a lui Janet cufratele s[u mai mare a avut loc pe14mai, cu dou[ zile `nainte ca ea s[`mplineasc[ 43 de ani. Janet `;iaminte;te c[ era o `ntrunire defamilie, to\i copiii alergau ;i sejucau, iar ea a petrecut mai tottimpul al[turi de Michael,m]nc]nd preparate thailandeze ;if[c]nd glume. “Ne-am distratfoarte bine `n ziua aceea. Apoi amtot vorbit la telefon despre c]t debine ne-am sim\it.”

Janet a plecat apoi spre Atlantapentru a Alma cel mai recent Almal regizorului Tyler Perry, „WhyDid I Get Married Too”. Se aBa peplatourile de Almare c]nd a fostanun\at[ de familie de moarteasubit[ a lui Michael ;i s-a `ntorsimediat la Los Angeles `n mijloculunei isterii mediatice. C]nt[rea\a`;i aminte;te de momentul `n careParis, Aica de 11 ani a lui Michael,a vorbit despre cum fusesemegastarul ca tat[. “Mult[ lumemi-a spus apoi c[ dup[ ce au v[zut-o peParis vorbind la ceremonie, ;i-au dat seama cum era Michael catat[. Paris este foarte inteligent[.To\i trei sunt foarte inteligen\i.Acum sunt al[turi de familie, deverii lor ;i to\i `i ajut[m s[ treac[peste aceste momente diAcile”.

Dup[ ceremonia de la Staples

Center, Janet, o persoan[ timid[ ;iretras[ ca ;i Michael, a plecatimediat laAtlanta, implic]ndu-se ;imai mult `n munc[ pentru a trecepeste tragedie. “Munca te ajut[ s[-\i canalizezi energia `n creareaunorlucruri care sunt importantepentrutine”.“Michael purta panto,ip]n[ c]nd aveau g[uri`n talp[”

Lui Janet nu-i place s[

vorbeasc[ prea mult, mai alesdespre via\a sa personal[. Lucrurilese schimb[ `ns[ atunci c]ndvorbe;te despre Michael, desprecolaborarea cuel pentruvideoclipul„Scream”din 1995 saudespre stilulvestimentar al artistului. „Ne-amdistrat mult lucr]nd la „Scream”.Ne organizam timpul `mpreun[ ;im]ncam m]ncare vegetarian[ laGolden Temple `n L.A. De;i eramfoarte ocupa\i, ne f[ceam timp s[

mergem s[ m]nc[m `mpreun[ lapr]nz”, `;i aminte;te Janet.

Fa\a parc[ i se lumineaz[ c]ndvorbe;tedespre stilul vestimentar alc]nt[re\ului, care se aseam[n[multcu al ei. “~ntotdeauna am fost maib[ie\oas[. ~mi place s[ portpantaloni `n general ;i doar c]tevaculori< ro;u, negru, alb.” Michaelavea ;i el cam acelea;i preferin\e.“Fratele meu este, vreau s[ spunera… ~mi cer scuze, `nc[ `mi este

greu s[ cred c[ nu mai este”, sescuz[ Janet, foindu-se pe canapeacu privirea `ndreptat[ spre podea.“Michael avea aceea;i c[ma;[ ro;ie,aceia;i pantaloni negri, acela;itricou alb. Era foarte simplu. C]ndaveam 14 ani, eu `i cump[ramhaine, de;i el avea 21 de ani ;i eradeja un star. ~i sp[lam hainele, `if[ceam curat `n camer[. C]ndmama era plecat[ `mi spunea`ntotdeauna c[ eu eram

responsabil[ de cas[ ;i trebuia s[am grij[ de Mike. Veneam de la;coal[, m[ uitam s[ v[d de ce arenevoie ;im[duceam lamagazine”.R]de apoi ;i continu[< “:tii, purtapantoAi p]n[ c]nd erau completuza\i, p]n[ c]nd aveau g[uri `ntalp[.”

Michael era totu;i ata;at de unanumit obiect vestimentar –m[nu;a lui alb[. “Ideea cum[nu;aa fost a fratelui meu Jackie. I-a zis

lui Michael c[ ar trebui s[ poarte osingur[ m[nu;[ alb[. Lui Michaeli s-a p[rut o idee grozav[ ;i asta afost tot.” ~ntrebat[ dac[ Michaelpurta m[nu;a ;i la `ntrunirile defamilie, Janet a r]s ;i a r[spuns<“Nuuu.” Pe scen[ era altceva< “~ipl[cea la nebunie tot ce str[luceasau avea bijuterii. ~i pl[cea s[ arateca un tobo;ar. :tii celebra jachet[neagr[ pe care a purtat-o primadat[ la aniversarea Motown din

’83? Era a mamei! A luat-o dindulapul ei! ~i pl[cea tot cestr[lucea”, `;i aminte;te Janet, carepoveste;te c[ fascina\ia luiMichaelpentru tot ce str[lucea a continuatp]n[ la moartea sa. Ultima dat[c]nd l-a v[zut `n via\[, Michaelpurta “o geac[ Balmain. Aveac]teva, toate negre cu pietre maribrodate pe ele.”

Vorbinddespre circulmediaticcare a `nconjurat familia Jacksontoat[ via\[, Janet a spus< “Oamenii`;i construiesc o imagine fantastic[`n minte, care este total diferit[ derealitate. Pentru mine Michael eraun frate mai mare. ~ntotdeauna afost protector cu mine.”Cum ar vrea Janet s[-;iaminteasc[ lumea de omulMichael Jackson?

“~i pl[cea s[ r]d[. Ultima dat[c]nd ne-am v[zut am r]s tottimpul, am r]s am]ndoi cu lacrimi.Uneori f[cea glume bune, alteoriseci. ~i pl[ceauCeCree Stooges,`i pl[cea Eddie Murphy, `i pl[ceaucomediile lui caraghioase. ~i pl[ceas[ se distreze, s[ se joace.”

Dac[ ar A s[ petreac[ o ultim[zi al[turi de fratele ei, Janet ar vrea“s[ retr[iasc[ un moment dincopil[rie. Diminea\a ne trezeam,hr[neamanimalele, apoipetreceamtoat[ ziua `mpreun[ alerg]ndpestetot.”

Janet sper[ ca mo;tenirea eiartistic[ s[ aduc[oamenilor aceea;ibucurie ca cea a fratelui ei, desprecare spune c[ este incredibil[. „Nicinu ;tiu de unde s[ `ncep. A reu;its[ le d[ruiasc[ oamenilor dragoste;i bucurie prin muzica lui. Cinevami-a spus odat[ «Sunt cet[\eanamerican datorit[ fratelui t[u».Apoi amaBat c[Michael le scriseseo scrisoare. Era un om generos ;iiubitor. Sper c[ acum oamenii s[-;i fac[ o imagine mai real[ despreel.”

Janet z]mbe;te melancolic ;icontinu[ s[ vorbeasc[ despre noilesale preferin\e vestimentare, desprenoile proiecte muzicale ;icinematograAce, despredesp[r\ireade iubitul ei, produc[torul JermaineDupri, dup[ o rela\ie de ;apte ani,iar `nAnal `;i aduce amintede sfatulfratelui ei mai mare. “Nu m[g]ndesc niciodat[ la ce am realizatdac[ oamenii nu m[ `ntreab[, dar`mi aduc amintede cemi-a zisMike«Trebuie s[ te opre;ti ;i s[ te bucuride succesul t[u. G]nde;te-te la totce ai reu;it s[ realizezi»”.

“Dar eu vreau s[ fac mult maimult”, adaug[ ea. :i z]mbe;te dinnou.

Informa\ia zilei 11Miercuri 23 septembrie 2009 S[n[tate

Trebuie s[ ne ferim ;i debacteriile din buc[t[rie

Pentru a avea o s[n[tatede invidiat trebuie s[ avemgrij[ ce m]nc[m, cum ;iunde.Chiar dac[ la bacteriiledin buc[t[rie nu ne g]ndimfoarte des, trebuie s[ne ferimde ele. Fiind aten\i la ele nevom putea feri de infec\ii.

O simpl[ sp[lare a m]inilorsau a veselei cu ap[ rece nu te vasc[pa de bacteriile din buc[t[rie.Cemai bun[ ;imai sigur[metod[de a sc[pa este sp[larea m]inilorcu ap[ cald[ ;i s[pun timp de 20de secunde. Pentru sp[lareaveselei trebuie s[ folose;ti maimult detergent ;i s[ o cl[te;ti cuap[ c]t mai cald[, chiar -erbinte.Este recomandat s[ te speli pem]ini atunci c]nd g[te;ti sauumbli cu mai multe alimente.

Decongeleaz[ alimentele`n frigider

Nu este recomandat s[decongelezi carnea `n buc[t[rie.Fiind `ntr-un castron doar parteaexterioar[ se va decongela. ~n

acest ritm, bacteriile se vor sim\ica la ele acas[. Pentru a evita acestlucru, cel mai bine este s[ puicarnea `ntr-un frigider cu c]tevazile `nainte s[ o g[te;ti.Temperatura la care g[te;ti

alimentele este foarte important[.Dac[ te-ai hot[r]t s[ folose;ticarnea care a stat 2 zile `n frigider,este indicat s[ o prepari latemperaturi foarte ridicate pentrua distruge bacteriile.

Cum depozit[mm]ncarea?

M]ncarea r[mas[ de lapetreceri, de exemplu, poate -depozitat[ `n cutii mici, dar nuamesteca mai multe feluri dealimente. Se vor r[ci mai repede,iar bacteriile nu `;i vor faceapari\ia. Dac[ le pui `n frigider,a;az[-le `n a;a fel `nc]t alimentelemai vechi s[ -e `n fa\[. A;a vei ;tiexact c]nd s[ le arunci, `n cazul `ncare se vor strica.Toate lucrurile mai sus

men\ionate `;i fac efectul, dar nuuita de dezinfectare.Ca s[ scapi debacteriile generate de produselede cur[\are po\i face urm[torullucru.Cu o solu\ie format[ din ap[,

zeam[ de l[m]ie ;i o lingur[ debicarbonat cl[te;te bure\ii ;ilavetele pentru vase cel pu\in odat[ pe s[pt[m]n[.:i pentru mop po\i folosi

aceea;i substan\[ ;i dac[-\ipermi\i `nlocuie;te toate acesteproduse de cur[\at cel pu\in odat[pe lun[.

Cre\ A.

Depresia, stresul ;i ner-vozitatea sunt mai nounumite bolile secolului `ncare tr[im. Din fericirenatura ne pune la dispozi\ieremedii naturiste care au unefect sigur `n tratarea acestorboli care fac parte din via\ade zi cu zi.

Pentru depresie exist[ sun[-toarea ce con\ine hipercin[ careeste un antidepresiv natural.Ov[zul este o cereal[ cu efecte

tonice ;i de refacere. Esterecomandat `n cazul st[rilor deoboseal[ depresiv[, dar ;i `nperioadele de sc[dere a tonusului.Dac[ te confrun\i cu st[ri de

melancolie, roini\a `\i poate - deun real ajutor. Contribuie la unsomn profund, iar din aceast[cauz[ este recomandat[ per-

soanelor care au co;maruri.

Nu ac\ioneaz[ dec]t `n cazuldepresiilor u;oare

Dac[ te-ai hot[r]t s[ urmeziaceste tratamente pe baz[natural[

trebuie s[ ;tii c[ ele nu func-\ioneaz[ dec]t `n cazul depresiiloru;oare, pasagere. ~n cazuldepresiilor nervoase avansate,consultarea unui specialist esteobligatorie.~n caz de stres ;i nervozitate

ginseng-ul care este foarte bogat`n vitamina B, C ;i acizi amina\ieste foarte recomandat.Este bine s[ -e consumat

diminea\a deoarece poateprovoca st[ri de insomnie. ~ncadrul tratamentului cu ginsengnu sunt recomandate cafeaua ;iceaiul.Elentherococus este cunoscut

pentru puterea lui de a stimulasistemul nervos ;i a m[ri rezis-ten\a la stres. Cre;te imunitateaorganismului, -ind recomandatdup[ eforturi -zice intense.M[ce;ul este recomandat ;i el

atunci c]nd suferim de bolilemaisus amintite deoarece regleaz[ritmul cardiac ;i reduce pal-pita\iile.Este indicat `n special

hiperemotivilor, dar ;i `n st[ri detensiune nervoas[.

Sylvia C.

M[ce;ul regleaz[ ritmul cardiac

10 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Sfatul medicului

“Cancerul nu doare”, nelini;tesc medicii ori de c]teori, pl]ng]ndu-ne de diversesuferin\e, ne uit[m `nsp[i-m]nta\i `nochii lor a;tept]nds[ ne pun[ cruntul diagnos-tic. :i `nmulte cazuri audrep-tate, dar asta nu `nseamn[ c[nuexist[ simptomecare s[neavertizeze din timp c[ orga-nismul nostru are problemegrave.

:i chiar dac[ `n ultimul timpfemeile au devenit tot mai atente;imai preocupate de a preveni saudepista la timpo form[ sau alta decancer, exist[ dinp[cate, `n special`n r]ndul tinerelor, tendin\a de aminimaliza sau a ignora totalanumite semnale care ar trebui s[le dea serios de g]ndit.

Sc[derea inexplicabil[ `ngreutatePentru orice femeie sc[derea

`n greutate este, de obicei, motivde bucurie. Nu ;i `n cazul `n careeste vorba despre o sl[bireaccentuat[ `n lipsa practic[riiintense a excerci\iilor -zice sau aunei diete. Sc[derea `n greutatef[r[ motiv este unul dintre cele

mai frecvente simptome asociatecu cancerul, `n cazul `n care nusunt prezente alte afec\iuni cumar- cele ale tiroidei.

BalonareaPe c]t de inconfortabil[ pe at]t

de comun[, senza\ia de balonarepoate semnala, `n anumite situa\iiprezen\a unui cancer ovarian,al[turi de dureri inexplicabile `n

zona abdomi-nal[ sau pelvi-an[, senza\ia desa\ietate persis-tent[ precum ;iproblemele uri-nare.Dac[ balo-narea persist[c]teva s[pt[-m]ni la r]nd,trebuie s[ con-sulta\i medicul;i s[ v[ face\ianumite teste des]nge.

Modi+c[riale s]nilorMasajul re-gulat al s]nilornu este su-cientpentru cine do-re;te cu ade-

v[rat s[ depisteze cancerul `ntr-oform[ incipient[. Orice alt[modi-care de culoare sau de`nt[rire a pielii `n zona s]nilortrebuie semnalat[ mediculuicurant, pentru c[ indic[ deseorideclan;area unei forme extremdeagresive a cancerului de s]n, celin.amator. O mamogra-e`nso\it[ de o ecogra-e a s]nuluisunt absolut necesare.

S]nger[ri intermenstrualeHemoragiile intermenstruale

sunt, din nefericire, foarte designoratemai ales de femeile a.atela v]rsta premenopauzei care leconsider[, `nmodgre;it, oarecum-re;ti.Deseori aceste s]nger[ri

reprezint[ simptomul unui cancerendometrial sau colorectal.Trei sferturi dintre femeile

care sunt diagnosticate cu cancerendometrial aum[rturisit ulteriorc[ au avut s]nger[ri intermens-truale.:i `n acest caz este neap[rat

nevoie de o ecogra-e iar uneorichiar de o biopsie.

Modi+c[ri ale pieliiCei mai mul\i dintre noi ;tim

c[ trebuie s[ intr[m `n alert[ `nmomentul `n care observ[m c[num[rul de aluni\e de peorganismul nostru cre;te rapidsau dac[ acestea `;i modi-c[dimensiunile sau culoarea.Pu\ini ;tiu `ns[ c[ ;i

modi-carea aspectului general alpielii, descuamarea continu[ saus]nger[rile greu de oprit, indic[un posibil cancer de piele.

V. S

Cum trat[m corect tulbur[rile de anxietate?Stresul ;i anxietatea ne

afecteaz[ pe foarte mul\idintre noi. ~n nenum[ratecazuri, psihoterapia oripsihologul sunt celemaibunevariantepentruun tratamente+cace al tulbur[rilor deanxietate. Mai mult ca sigurc[,m[car o dat[, a\i sim\it c[nu mai pute\i face fa\[ uneisitua\ii, +e `n tra+c, +e lalocul de munc[. Termenelegreu de atins pentru satis-facereaunui obiectiv la servi-ciu v-au dus spre un senti-ment de anxietate u;oar[.

Psihologul C[lin Secan nepoveste;te `n cele ce urmeaz[ `n ceconst[ aceste tulbur[ri de anxietate

;i cum le putem trata corect<“Tulbur[ri de anxietate putem

avea nu doar la locul de munc[ sau`n tra-c, ele put]nd - cauzate ;i desuferin\e care se `ntind pe o lung[perioad[ de timp. Trat]ndu-lecorect, ;i persoanele care auparte deaceste tulbur[ri pot s[ duc[ `n celedinurm[ovia\[ normal[. ~n primulr]nd, voi prezenta care suntprincipalele tipuri de tulbur[ri deanxietate. Persoanele cu tulburarede anxietate generalizat[ aurecurente temeri ori griji des[n[tate, de parte -nanciar[ ;i au defoartemulte ori sentimentul c[ se va`nt]mpla ceva r[u. Unii dintre noiavem tulbur[ri de panic[, acesteaimplic]nd brusc, intens ;i nepro-vocat sentimente de teroare ;igroaz[. Al\ii avem fobii, temeriintense cuprivire la anumite obiectesau situa\ii. Fobiile speci-ce pot s[

implice teama fa\[ de un anumitanimal sau fa\[ de mersul cu li/ul,cu avionul. Fobiile sociale implic[teama fa\[ de locurile publice ;i desocietate. Cei care sufer[ detulburare obsesiv - compulsiv[ ausentimentenecontrolabile ;i obsesii.De re\inut este faptul c[ tulbur[rilede anxietate sunt `nso\ite desimptome cum ar - respira\iagreoaie, b[t[i rapide ale inimii,tremur[turi sau ame\eli.

Dezvolt[ boli psihiceprecum depresiaEvident, e foarte important s[

c[ut[m un tratament adecvatpentru aceste tulbur[ri, netrat]ndu-le risc]nd consecin\e foarte grave.~n foarte multe cazuri, persoanelecare sufer[ de tulbur[ri de anxietate;i nu se trateaz[, pot dezvolta alte

boli psihice precumdepresia, av]ndtendin\a de a se refugia `n alcool oridroguri.Celmai important este s[ g[sim

un psiholog specializat `n adiagnostica ;i a trata acestetulbur[ri, care va lucra prin terapiecognitiv - comportamental[. Trata-mentul pentru tulbur[rile deanxietate nu func\ioneaz[ instan-taneu, iar cooperarea pacientuluieste crucial[ `n atingerea obiec-tivelor din terapie. Psihologul vafolosi un tratament adaptat lanevoile pacientului, iar, `n func\ie destadiul `n care se a.[ acesta,motiva\ia lui de vindecare, se trecela sesiunile de lucru pentru capacientul s[ `;i rec];tige controlulasupra sentimentelor sale, asuprag]ndurilor ;i vie\ii lui”.

A consemnat Ioana PopVladimirescu

Simptomele cancerului ignoratede obicei de femei

Informa\ia zilei 13Miercuri 23 septembrie 2009 Frumuse\e

Pune-\i `nvaloare buzele

~n primul r]nd, trebuie s[elimini to\i factorii care le ur]\esc,precum pielea uscat[ sau obiceiulde a le roade. Mai jos sunt c]tevasfaturi pentru buze senza\ionale,dar care nu implic[ implanturi,botox sau alte tehnici dureroase ;iriscante.Buze mai pline

C]nd vine vorba de inova\ie,domeniul produselor cosmetice `;iface de cap. Pentru c[ femeile aufost ;i vor E `ntotdeauna `n c[utareafrumuse\ii, solu\iile inedite le vin `najutor. ~n aceast[ categorie intr[ ;i“lip plumpers”, adic[ acele gloss-uricare contribuie la m[rirea buzelor.

Principiul care st[ `n spateleacestora este foarte simplu. Buzelesunt foarte bine vascularizate, iarpielea care le acoper[ este foartesub\ire. De aceea, substan\e u;oriritante, inFamatoare, precummentolul sau capsaicina cauzeaz[dilatarea vaselor de s]nge. C]ndvasele de s]nge se dilat[, buzele sem[resc `n volum, aF[m de peblogul personal al dermatologuluiJeGrey Benabio. Pe l]ng[ asta,buzele cap[t[ un ro;u mai intensdec]t `n mod normal, ceea ce estefoarte sexy.Exfolierea

Buzele uscate nu sunt nicio-dat[ sexy. Nimeni nu `;i dore;te s[s[rute o pereche de buze uscate ;iaspre. Cea mai bun[ solu\ie esteexfolierea. De;i suntem obi;nuitecu acest procedeu de `nfru-muse\are, buzele sunt de cele maimulte ori omise.

Pentru a `nl[tura pielea moart[de la suprafa\a lor, aplic[ un balsamde buze foarte gras ;i hidratant.Las[-l pe buze cel pu\in o jum[tatede or[, av]nd grij[ s[ nu se ;tearg[.C]nd buzele tale sunt moi, semn c[pielea moart[ ;i-a pierdut dinrigiditate, ;terge balsamul ;i freac[u;or buzele cu o perie pentru fa\[sau cu periu\a de din\i. Vei observabuc[\ele mici de piele care sedesprind. Imediat dup[ ce ai`ncheiat exfolierea, reaplic[balsamul de buze.~\i mu;ti buzele?

Rosul unghiilor este un obiceiur]t. La fel este ;i rosul saumu;catul buzelor, diferen\a este c[acesta poate E ;i foarte dureros.Obiceiul de a mu;ca buzele areadesea scopul de a `ndep[rta pieleauscat[. Dac[ `\i exfoliezi regulat

buzele, nu vei mai avea ce s[ rozi depe ele ;i vei renun\a treptat la acesttic. O alt[ variant[ este s[ folose;ticonstant ruj, pentru ca teama de anu se ;terge s[ te `mpiedice s[ `\imai mu;ti buzele.

La fel cum exist[ substan\e saulacuri de unghii cu gust nepl[cut,exist[ ;i balsamuri pentru buze cugust nepl[cut. Este o solu\ie mairadical[, dar merit[ a E luat[ `ncalcul c]nd celelalte dau gre;.Hidratare intens[

Pentru c[ se umezesc constant,buzele se deshidrateaz[ foarte u;or.Folose;te cu regularitate un balsamde buze. Gr[simile con\inute debalsam blocheaz[ umezeala pesuprafa\a pielii, `mpiedic]nduscarea. Alege `ntotdeauna unbalsam cu factor de protec\ie solar[.Pielea buzelor este sub\ire ;i lipsit[de melanin[, pigmentul careprotejeaz[ `mpotriva razelorultraviolete, ceea ce `nseamn[ c[este ;i mai sensibil[ la soare.Agresiunea razelor solare asupra

buzelor se acumuleaz[ de-a lungulanilor dac[ nu le protejezi, efecteleEind petele sau apari\ia cancerului.Buze frumoase, dar;i s[n[toase

Ceea ce uit[m adesea este c[buzele noastre sunt destul desensibile la infec\ii sau leziuni. Unadintre cele mai mari gre;eli estefolosirea gloss-urilor sau rujurilorcu mult dup[ expirarea termenuluide valabilitate.

Pentru c[ cele mai multe femeiau obiceiul de a-;i face o adev[rat[colec\ie de gloss-uri ;i rujuri, `n celemai diferite nuan\e, durata defolosire a unui gloss se `ntinde lamult peste cele 6 luni, at]t c]t esterecomandat s[ `l p[strezi dup[desigilare.

De-a lungul timpului, `n special`n cazul gloss-urilor, bacteriile seacumuleaz[ ;i pot provoca infec\iila nivelul buzelor.

~ngrijirea cu lapte,pentru o pielemereu t]n[r[

Laptele este recomandat demajoritatea speciali;tilor, deoarecetoniEază, hidrateaz[ ;i dă strălucire,are un efect reconfortant ;i asigurăcatifelarea naturală a pielii.Laptele - ideal pentrupielea sensibilă

Pielea este expusă în Eecareclipă la o mul\ime de factorid[unători. Apa, care adesea con\ineclor, detergen\ii, aerul rece, vântul,varia\iile bru;te de temperatură,aerul uscat sau radia\iile ultraviolete- toate acestea fac pielea să devinăaspră ;i excesiv de uscată ;i săîmbătrânească mult mai repede.De aceea, este foarte important săacordăm o aten\ie sporită îngrijiriiînveli;ului exterior al corpului.Laptele are o compozi\ie unică îningredien\i activi, ce sus\inmetabolismul, regenerează pielea;i îi reglează func\iile. Valoarea pH-ului laptelui este asemănătoare cucea a epidermei umane, ceea ce îlface ideal pentru tratarea pieliiiritate ;i sensibile.”Balsam” pentru piele

Prin ac\iunea sa exfoliantă,antiinFamatoare ;i hidratantă,laptele este printre cele maipotrivite produse de îngrijire ;itratare a pielii. Laptele poate Efolosit cu succes în tratarea unorinFama\ii ale pielii sau pentrueliminarea pruritului. Deoarececon\ine betahidroxi-acizi, nu doarexfoliază stratul de celule moarteal pielii, dar ;i catifelează. Lapteleac\ionează ca un fel de “balsam”pentru piele, lăsând-o strălucitoare;i Enă, fără a se crăpa. Apoi, acidullactic ajută la „împr[;tierea” apei în\esuturi, pentru o mai bunăhidratare.Laptele revigorează părul

degradatLaptele ac\ionează ;i la nivelul

părului, iar proprietă\ile salebeneEce hidratează ;i repară Erulde păr. Firul de păr are suprafa\aformată dintr-un fel de solzi, iarproteinele din lapte închid ace;tisolzi, redând strălucirea părului.Efectele laptelui sunt vizibile ;iconsumat ca atare, ;i folosit caingredient cosmetic, Eind unuldintre cele mai beneEce produse.Baia cu lapte, poatecel mai plăcut momental zilei

Pentru unele femei, baia culapte a devenit un ritual deneînlocuit. Ele apelează la acestobicei pentru a se relaxa ;i a-;iîngriji pielea, înainte de culcare. Se;tie că unul din secretele frumuse\iiCleopatrei era baia în lapte. Fiindo adevărată desfătare pentru trup;i suFet, baia de lapte relaxează ;ipuriEcă organismul, este foartesănătoasă ;i foarte multe femei vădîn ea un ritual de destindere,asociind-o cu spumante.

Speciali;tii ne recomandă ;imodul de preparare al uneiasemenea băi< se pun în cada goală4-5 litri de lapte, o cană de miere ;idouă ce;ti de sare grunjoasă sausare de baie. Este important calaptele să Ee proaspăt. Ultima modăeste folosirea laptelui de capră saumăgări\ă. Această baie are un efectgarantat de înfrumuse\are a pielii.O baie ideală durează 15-20 deminute. Mul\i sus\in că putemadăuga ;i apă căldu\ă, peste aceastăcombina\ie.Contraindica\ii

Tratamentele cu lapte adresatepielii sunt contraindicate celor cemanifestă alergii la lapte ;i lactoză.

12 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Stil

Vedetele prezente la ceremoniade anul acesta au ales \inutestr[lucitoare, metalice sau rochiimini cu aplica\ii, `ntr-un cuv]ntstr[lucire c]t cuprinde.

Premiile au adus un plus depublicitate casei Balmain – Pink ;iShakira au purtat aceea;i rochiepe covorul ro;u.

Se `nt]mpl[ foarte rar cadou[ vedete s[ poarte aceea;i\inut[ la un eveniment, `ns[cele dou[ c]nt[re\e au ;tiuts[ fac[ haz de necaz ;i chiars[ se fotograEeze `mpreun[,`n rochia pe care aupreferat-o.

Beyoncé a ales o rochiemini ro;ie Roberto Cavalli,cu bijuteriile LorraineSchwartz `n valoare de peste1 milion de dolari. TaylorSwiI a dat startul trenduluimetalic pe covorul ro;u, curochia asimetric[ pe unum[r Franco Kaufam,Katy Perry urm]nd-o cu orochie metalic[ Blonds2009.

Jennifer Lopez a ales o\inut[ din colec\ia LouisVuitton toamn[/iarn[ 2009-2010 pe care a asortat-o cupantoE Christian Louboutin.Leighton Meester a surprins ;ide data aceasta cu o rochiemini, cu accente metaliceChristian Cota, botine cu \inteGiuseppe Zanotti ;i po;et[ plicBottega Veneta.

O surpriz[ pl[cut[ a fost trio-ul din „Twilight”, pu;i la patruace, Taylor Lautner `n CalvinKlein, Robert Pattinson `ntr-uncostum clasic navy ;i KristenStewart `ntr-o rochi\[Valentino ;i pantoE cu \inteRock & Republic.

Foarte multe vedeteprintre care ;i cântărea\aAlicia Keys, supermodelulAlessandra Ambrosio ;imo;tenitoarea imperiuluiHilton, au ales să poarterochii negre, cu picioarele lavedere.

Gurile rele au comentatextrem de dur apari\iaiubitei lui Kanye West,Amber Rose, pe covorulro;u. Aceasta a ales o \inut[mulat[ cu un imprimeu;arpe, catalogată dreptdemodată ;i de prost gust.

|inute extravagante la premiilemuzicale MTV

Informa\ia zilei 15Miercuri 23 septembrie 2009 Carier[

Calit[\ile unuibun manager

Cariera `n func\iede personalitate

Celmai di-cil este s[munce;tial[turi de oameni. Ce facem `nsitua\ia `n care suntem numi\ilideri de grup ;i trebuie s[coordon[m toat[ activitateaechipei cu care muncim? Este omeserie grea aceea a unuimanager,meserie care presupunemult[ aten\ie ;i grij[.Echipa de lucru `mp[rt[;e;te

acelea;i valori, e foarte clarorganizat[, are sistemul propriude comunicare. Numit `n func\iade manager, trebuie s[ ;tii c[pentru a conduce o echip[ ainevoie de dezvoltarea unorabilit[\i.~n primul r]nd, trebuie s[ -i

de nota 10 la plani-care, pentru areu;i s[ instruie;ti echipa `nsistemul de lucru. Totodat[trebuie s[ - un bun organizator,s[ stabile;ti foarte clar cine ;i ceface, care sunt atribu\iile -ec[ruimembru al echipei pe care oconduci, rezultatele -ec[ruia ;iresponsabilit[\ile. Membrii

echipei trebuie s[ mearg[ `naceea;i direc\ie, astfel trebuie s[ -iun bun coordonator. Nu uitatotu;i c[ un manager se pricepefoarte bine la motivare ;i laevaluarea personalului. ~nva\[echipa din timp cu ceea ce are def[cut, expune-le membrilor pecare `i coordonezi care sunt\elurile din viitorul apropiat ;i dincel `ndep[rtat.

Liviu V.

Fiecare persoan[ are cevadiferit fa\[ de cea de l]ng[ ea.Astfel, se `nt]mpl[ ca la loculdemunc[ s[ne `n\elegemsaus[ nu ne `n\elegem defel cucel sau cea al[turi de caremuncim.

Se `nt]mpl[ ca o persoan[ s[munceasc[ `ntr-un loc care, `nfunc\ie de personalitatea pe careo are, nu i se potrive;te deloc.

Persoanele binevoitoare

Cu persoanele binevoitoare,bune la su.et, te po\i `n\elegefoarte bine.Acestea ;tiu s[ asculte,au mul\i prieteni, evit[responsabilit[\ile prea mari ;iprefer[ s[ stea `n spate. Acest gende coleg este foarte util, pentru c[nu `i place b]rfa ;i, de regul[,ascult[ de comenzile superiorilor.Cel mai bun loc de munc[ alpersoanelor binevoitoare este `nmeseria de psiholog, de profesorsau chiar asistent medical.

Personalit[\ile analitice

Sunt al\ii care au personalitate

analitic[. Acestea vor mereu s[;tie toate detaliile, analizeaz[foarte bine o problem[ `n celemaimici am[nunte p]n[ s[ `;iexprime p[rerea, par pu\in maireci ;i c]t se poate de serioase, suntbuni organizatori ;i se remarc[ pepozi\iile de administrator,contabil sau operator calculator.

Liderii

Sunt alte personae c[rora leplace s[ -e lideri. Acestea secomport[ ca un ;ef, duc lucrurilep]n[ la cap[t cu orice sacri-ciu,sunt independente, e-ciente,decise, nu au foartemul\i prieteni;i se pot remarca `n func\ia deinginer, bancher sau magistra\i.

Personalit[\ile expresive

Cele cu personalitateexpresiv[ vorbesc foarte mult,sunt deschise ;imereupepicior deplecare, vor s[ -e populare, nu;tiu s[ asculte, iau deciziile foarterepede ;i se enerveaz[ c]t se poatede rapid. Celor cu personalitateexpresiv[ li se potrive;te domeniulartistic sau antreprenoriatul.

Ioana Pop

Psihologul C[lin Secan ne `nva\[cum s[ reac\ion[m la critic[

De regul[, c]nd suntemcritica\i, ne sim\im at]t de leza\i`nc]t ne scuz[mcomportamentul;i respingem ceea ce auzim, f[r[a `n\elege de fapt care suntcriticile. Psihologul C[lin Secanne `nva\[ cum s[ reac\ion[m lacritic[. ~n primul r]nd, potrivitinterlocutorului, trebuie s[ascult[mcriticile care ni se fac f[r[a `ntrerupe persoana care necritic[.Dac[ sunt aspecte ale criticii

care sunt adev[rate, e momentuls[ recunoa;tem acest lucru. ~n

cazul `n care nu `n\elegem de cesuntem critica\i, psihologul nesf[tuie;te s[ punem `ntreb[risuplimentare.Dac[ned[mseamade gre;eli trebuie s[ lerecunoa;tem ;i s[ ne cerem scuze.Se poate `nt]mpla ca o critic[ s[-e gre;it[ ;i nedreapt[, iar `naceast[ situa\ie e momentul s[z]mbim ;i s[ spunem c[ pur ;isimplu nu suntem de acord cucriticile care ni se fac. Desigur, enevoie demult[ practic[ pentru aputea reac\iona astfel.

Liviu Pop

14 Informa\ia zilei Miercuri 23 septembrie 2009Cuplu

Femeile fascinate de m]inileunui b[rbat sunt excentriceV[ `n\elegea\i perfect, totul era

`n cea mai bun[ regul[, dar a\iajuns `n faza `n care pur ;i simplunimic numaimerge, numai ave\iniciun numitor comun?~nseamn[ c[ e momentul s[pune\i cap[t rela\iei, c[ emai binemai devreme dec]t mult preat]rziu. Este totu;i un lucru foartegreu, c]t se poate de complicat s[pui cap[t unei rela\ii, mai alesdac[ i-ai dat speran\e f[r[ num[rpersoanei implicate `n aceast[rela\ie.E greu, dar nu imposibil.

Stabile;te o `nt]lnire ;i, la modulcel mai serios, expune-ipartenerului sau partenerei de cenu mai are rost s[ continua\irela\ia.

Liviu P.

Ce s[ faci c]ndpur ;i simplu

nimic nu merge?

Rutina a pusst[p]nire pe

rela\ia voastr[?Ai o rela\ie demult[ vreme cu

persoana pe care o iube;ti? Ar -cazul s[ te g]nde;ti cum s[p[strezi aceast[ rela\ie, rutinapun]nd st[p]nire de cele maimulte ori pe leg[turile de iubiredintre dou[ persoane.Astfel, evit[ monotonia.

Plani-c[ lucruri noi pentru-ecares[pt[m]n[, astfel `nc]t s[ nuajungi s[ te plictise;ti de persoanape care o iube;ti ;i nici ea de tine.

Marius Pop

Exist[ situa\ii `n care, de;i tucrezi c[ te a.i `ntr-o leg[tur[c[reia tu `i spui rela\ie, lucrurilenu prea func\ioneaz[ dup[ cumte-ai a;tepta tu, dup[ principiilecunoscute de tine - iubire, respect,dovezi de afec\iune ;i implicare.Cum s[ `\i dai seama dac[ chiar tevrea l]ng[ el pentrumaimult? Fiiatent[ la c]teva detalii.Unul dintre cele mai

importante aspecte estemodul `ncare te prezint[.Dac[ atunci c]ndv[ `nt]lni\i `nt]mpl[tor cuprieteni sau cunoscu\i de-ai lui terecomand[ drept “o amic[“ artrebui s[ te pun[ serios peg]nduri. Faptul c[ unul dintreparteneri nu dore;te s[

recunoasc[ o leg[tur[ senti-mental[ serioas[ cu o anumit[persoan[, bamaimult, d[ dovad[c[ se simte jenat[ de asocierea cu

persoana res-pectiv[ nu poa-te - dec]t unsemn al faptu-lui c[ tot ce `lintereseaz[ estenumai sexul.Un semn de`ntrebare artrebui s[ `\iridice ;i faptulc[ rareori aretimp pentru ocafea `n ora;sau pentru o

cin[ romantic[, `ns[ nu refuz[ lanicio or[ din zi sau din noapte o`nt]lnire “-erbinte”.

Nicole Teodorescu

Mai ;ti\i proverbul“Spune-mi cu cine te`mprietene;ti, ca s[ `\i spuncine e;ti”? Ei bine, la fel demult se potrive;te ;i “Spune-mi ce te atrage la el, ca s[ `\ispun cum e;ti”. De obiceiexist[ un “acel ceva” care neatrage la un b[rbat, care ne-aatras pentru prima dat[aten\ia ;i carene face s[ vis[msau s[ avem&uturi `n stomac.

Stai ;i g]nde;te-te pu\in la ce`\i vine `nminte pentruprimadat[c]nd te g]nde;ti la el. S[ -e ochii,privirea lui de la care nu `\i maipo\i lua g]ndul? Sau, z]mbetul luicare te face s[ `\i pierzi capul? Saupoate e vocea lui, care parc[ tep[trundep]n[ `nm[duva oaselor.Nu putemuita nici dem]ini, caresunt punctul de atrac\ie pentrumulte femei.

Felul `n care percepemo persoan[ spune multedespre noiOricare dintre cele men\io-

nate mai sus s-ar potrivi `n cazult[u, acest lucru poate spunemultechiar despre...tine. Psihologii suntde p[rere c[ felul `n care ne`ndr[gostim ;i percepem -zic opersoan[ spunemulte despre felulnostru de a -.

~n num[rul de azi v[ vomvorbi despre m]ini. Primul lucrula care te ui\i c]nd \i-a c[zut un tipcu tronc suntm]inile sale? Specia-li;tii spun c[ `n acest caz, ai o -reartistic[ ;i sim\ estetic foarte binedezvoltat. Femeile care intr[ `naceast[ categorie sunt impulsive,nonconformiste, inventive,spontane ;i delicate. Te-ai reg[sit

`n descrierea noastr[? Mai a.[ c[psihologiimai spun c[ acele femeicare sunt fascinate de m]inileunui b[rbat sunt ;i pu\in excen-trice, au un spirit libertin ;i un ca-racter destul de di-cil,motiv pen-tru care unii nu reu;esc s[ te `n\e-leag[ sub nicio form[, iar al\ii teiubesc tocmai pentru ceea ce e;ti.

Laura M.

Fii atent[ cum te prezint[ prietenilor!