1. TSA- definiii caracteristiciTulburarile de spectru autist (TSA) apartin categoriei tulburrilor pervazive de dezvoltare (Pervasive Development Disorder, PDD) cuprind:1.Autismul infantil (Tulburarea autist/ Autism infantil precoce- tip Kanner/ autism clasic);Este tulburarea descris pentru prima oara de Leo Kanner, n 1943, de aceea a si pastrat numele acestuia. Se caracterizeaza prin trei tipuri de perturbri (triada autist"): deficient calitative ale interactiunii sociale, anomalii calitative ale comunicrii interese restrnse cu comportamente repetitive stereotipe. Peter Vermeulen explic autismul prin metaforele "orbire social, orbire a minii (coincide cu Teoria mintii) i orbirea fa de context" .2.Autismul atipic sau PDD- NOS (Pervasive Developmental Disorder - Not Otherwise Specified, Tulburare pervaziva de dezvoltare nespecifica).Diagnosticul de PDD- NOS sau autism atipic este pus copiilor care ntrunesc unele, dar nu toate criteriile pentru tulburare autista sau sindrom Asperger: aceasta condijie fie survine mai tarziu, fie manifestarile patologice nu exista in toate cele trei domenii (interactiune sociala, comunicare, interese restranse). De exemplu, se poate ca simptomele sa se fi manifestat dupa varsta de trei ani sau ca acesti copii sa demonstreze comportamente repetitive si vorbire anormala dar sa aiba abilitati sociale mai bune decat alti copii autisti. Granitele intre PDD- NOS condidiile non-autiste nu sunt pe deplin clarificate.3.Sindromul Asperger sau Tulburarea Asperger.Tulburarea Asperger se caracterizeaz printr-un comportament asemntor tulburrii autiste, fr ntrzieri semnificative n dezvoltarea limbajului sau dezvoltarea cognitiv. Exist trei categorii principale de semne:-alterarea calitativ a interaciunilor sociale:-limbaj nonverbal deficitar (contact vizual, mimica, gesturi si posturi);-incapacitate de a stabili relaii cu cei de aceeasi varsta;3. -absenta dorintei de a mprti plceri, preocupri4. -lipsa de reciprocitate social sau emoional.5. caracter restrns, repetitiv i stereotip al comportamentelor, intereselor i activitilor: obiceiuri sau ritualuri inflexibile, interese restrnse, manierisme motorii;4. Sindromul Rett5.Tulburarea dezintegrativa a copilariei (Sindrom Heller/ dementa infantila/ psihoza dezintegrativa/ psihoza simbiotica).2. AUTISMUL. CARACTERISTICI

Conform DSM IV, elementele eseniale ale tulburrii autiste le constituie prezena unei dezvoltri clar anormale sau deteriorate n interaciunea social i n comunicare i un repertoriu restrns considerabil de activitate i interese.Principalele caracteristici sunt:1. alterarea calitativ a interaciunilor sociale, manifestat prin: deteriorarea marcat n uzul multiplelor comportamente nonverbale, cum ar fi privitul n fa, expresia facial, posturile corpului i gesturile, pentru reglarea interaciunii sociale, incapacitatea de a lega relaii cu covrstnicii, corespunzatoare nivelului de dezvoltare, lipsa cautrii spontane de a mprti bucuria, interesele sau realizrile cu ali oameni, lipsa de reciprocitate emoional sau social;2. deteriorri calitative n comunicare, manifestate prin: ntrziere sau lipsa total a dezvoltrii limbajului vorbit; la persoanele cu abiliti de limbaj adecvate: limitare considerabil a capacitii de a iniia sau susine o conversaie cu alii, folosirea limbajului n mod repetitiv i stereotip ori dezvoltarea unui mod idiosincrasic de a vorbi lipsa unui joc spontan i variat de -a..." ori a unui joc imitativ social corespunztor nivelului de dezvoltare;3.. restrngerea considerabil a cmpului de activitate i de interese, manifestate prin: -patternuri restrnse i stereotipe de interese, considerate anormale, fie ca intensitate fie ca focalizare sau aderenta inflexibil evident de anumite rutine sau ritualuri nonfuncionale -ataament aparent de neclintit pentru activitati de rutina specifice, manierisme motorii stereotipe i repetitive (de ex., fluturatul sau rsucitul degetelor sau minilor ori micri complexe ale intregului corp), -preocupare continu pentru pri ale obiectelor.Persoanele cu autism pot prezenta si alte afectiuni: probleme senzoriale, de dezvoltare a limbajului, de motricitate, de invatare, afectiuni psihiatrice, ale somnului, epilepsie, etc. Astfel, in urma studiilor, s-a constatat ca: 60% prezinta probleme de mentinere a atentiei si de concentrare, 40% manifesta hiperactivitate, 37% au diferite obsesii, 50-89% stereotipii, 17-74% prezinta stari de anxietate, 9-44% au simptome depresive, 11% afectiuni ale somnului, 24-43% se automutileaza.

Domenii psihice afectate de autism PerceptiaIntegrarea senzoriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea inconjuratoare, prin intermediul organelor senzoriale si de a corela diferitele informatii astfel incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod adecvat adaptativ. Deficiente in I.S. pot aparea la toata lumea, atat la persoanele cu deficienta mintala, autism, cat si la cele cu o inteligenta normala.Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiente senzoriale (mai ales in ceea ce priveste experientele auditive/vizuale si tactile), in comparatie cu non- autistii. O caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a informatilor mai degraba fragmentata, decat o perceptie globala.Important de retinut este faptul ca problemele in I.S. nu sunt cauzate de defecte ale organelor senzoriale, ci de nereguli in procesul de prelucrare a stimulilor la nivelul creierului. Asadar: persoana in cauza aude, simte, miroase, vede si gusta, dar nu poate aduna aceste informatii intr-un intreg cu sens.Neintelegand bine lumea, persoana cu autism nu poate reactiona adecvat!AfectivitateaPersoanele cu autism invata mai lent cum sa interpreteze ceea ce ceilalti gandesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un suras, un tras cu ochiul, o grimasa au putine semnificatii pentru ei. Fara abilitatea de a interpreta gesturile si expresiile faciale, viata sociala pare a fi straina. Persoanele cu autism au probleme in a vedea o situatie din punctul de vedere al altei persoane.

ComportamentulCopii cu autism invata mai lent cum sa interpreteze ceea ce celelalte persoane gandesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un suras, un tras cu ochiul, o grimasa au putine semnificatii pentru ei. Fara abilitatea de a interpreta gesturile si cxpresiile faciale, viata sociala pare a fi straina. Persoanele cu autism au probleme in a vedea o situatie din punctul de vedere al altei persoane.ImaginatiaObservatiile cu privire la copii autisti arata ca acestia nu se angajeaza spontan in jocul simbolic, cu exceptia celor cu autism inalt-functional (ex. nu se joaca "de- a...", nu simuleaza actiuni familiare).LimbajulEste prezent un anumit deficit care afecteaza atat limbajul expresiv, cat si cel receptiv, de asemenea, mimica si gestica. Unii copii autisti nu vor putea achizitiona niciodata limbajul vorbit. in cazul in care acesta este prezent pot aparea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrazii (inventarea cuvintelor), intrebari obsesive. De asemenea, intonatia si accentul pot fi anormale.AtentiaDeficitul de atentie este o problema reala si dificila care face parte din simptomatologia autista si care, in functie de gradul mai mare sau mai mic in care se manifesta, reprezinta un impediment real pentru invatare. Este de asemenea unul dintre primele semnale ale unei dezvoltari atipice a copilului.InteligentaQlsub 50= 75% copii autisti QI peste 85 = 2,6% copii autistiPerformante la teste, inegale dar care se mentin in timp. In anumite domenii izolate au performante peste medie, pe care nu le pot folosi in practical inteligenta= capacitate de rezolvare de probleme.La copii normali, profil ce tinde spre o linie orizontala, la fel pentru deficient mintali.La autisti, profil ne uniform, in zig zag:- polul performantei proaste este la sub teste care cer un nivel inalt de competent comunicationala: intelegere generala,similitudini, categorii.4. Cauzele Aparitiei AutismuluiNu s-au descoperit inca factorii biologici specifici, care ar provoca aparitia autismului, desi cercetarile din ultimii ani au relevat existenta anomaliilor si disfunctionalitatilor in diverse regiuni si sisteme ale creierului, diferente structural, functionale sau chimice. Anomaliile persoanei cu autism (constatate prin studii de autopsie si neuroimagistica) sunt dintre cele mai diverse. Trebuie mentionate reduceri ale neuronilor Purkinje pana la 50% in lobulii VI si VII ale vermisului cerebelar, hipoplazia emisferelor cerebelare, injuriile cerebrale survenind imediat dupa inchiderea tubului neural in viata embrionara. Cerebelul si conexiunile sale cu alte structuri sunt afectate, aceste anomalii ducand la comportamentul specific autistului.

Desi foarte studiata, etiologia tulburarilor de spectru autist nu e pe deplin clarificata, factorii genetici fiind considerati ca o cauza primara, dar frecventa complicatiilor pre-, peri-, si postnatele e de asemenea ridicata. In concluzie, factorii genetici impreuna cu factorii din mediu afecteaza formarea si functionarea sistemului nervos, afectiunea conducand la o alta structura si functionare a creierului.Ultimele rapoarte epidemiologice descriu o crestere alarmanta a prevalentei autismului in populatia generala (1/175 in U.S.A.). Nu se cunoaste motivul cresterii numarului persoanelor cu autism, dar este posibil din pricina diagnosticarii si a persoanelor mature cu Asperger. Unii insists si asupra factorilor de mediu, care ar afecta intr-o masura incienta autismului.Cele mai multe persoane cu autism au in acelasi timp o deficient mentala moderata pana la severa (60% au un IQ sub 50), iar 20% dintre persoanele cu autism au un nivel de abillitati "normal" sau "inalt functional". De asemenea, este cunoscut procentul de 4 la 1, numarul baietilor cu autism in comparatie cu numarul fetelor.5. TEORII EXPLICATIVEPrintre teoriile cognitive care incearca sa explice autismul cele mai importante sunt:L Teoria Minfii (Uta Frith). Teoria mintii se refera la abilitatea de a atribui stari mentale altora si siesi, lipsa acesteia explicand problemele socio-comunicative. Pesoanele cu aceasta tulburare au dificultati in stabilirea contactului vizual, evita privirea celorlalti cand se afla intr-o discutie, iar observarea mimicii fetei celuilalt le scapa: in consecinta nu pot observa care sunt intentiile celorlalti. Insa chiar si atunci cand observa expresia fetei celuilalt au probleme de interpretare a mimicii faciale. In incercarea de a explica acest lucru se foloseste termenul de "Teoria mintii".Enumeram in continuare cateva deflcite ale copiilor cu autism, inerente teoriei minjii:3. incapacitatea de a lua in considerare ceea ce alte persoane cunosc4. incapacitatea de a aprecia nivelul de interes al ascultatorului unui discurs5. incapacitatea de a anticipa opinia cuiva despre actiunile sale6. incapacitatea de a insela sau de a intelege inselatoria7. incapacitatea de a intelege motivele pentru care ceilalti au actional intr-un anumit mod

incapacitatea de a intelege " regulile nescrise " sau convenfiile. incapacitatea de a intelege si folosi in propriul limbaj cuvinte referitoare la starile mintnle6. absenta jocului simbolic spontan7. incapacitatea de a asocia o emotie cu un factor declarator dificultati de intelegere a metaforelor, sarcasmului si umorului deficit al atentiei conjugateCopiii cu autism au nevoie de o invatare speciala a acestor abilitati si de construirea unei alternative la judecata sociala deficitara pentru a le Imbunatati abilitatile de socializare si comunicare.Se poate face folosindu-se o serie de tehnici: jocul de rol, jocul simbolic, psihodrama, imagini ale expresiilor emofionale, exersarea perspective taking- ului, etc2. Teoria slabei coerentei centrale (Baron-Cohen). Coerenta centrala e legata de de tendinta naturala de a pune informalile unitar spre a obtine un inteles superior, o integrare a informalilor. Din cauza perceperii in piese de puzzle, copilul cu autism nu observa legaturile. El vede o situatie mai mult ca o adunare de piese, ca o enumerare a pieselor, fara a observa legatura si semnificatiile. Drept urmare, poate se piarda rapid intregul si sa intre in panica. Detaliile neschimbate sunt vitale pentru un copil cu autism. Copilul nu intelege intregul si nu poate face diferenta intre lucrurile principale si cele secundare. El nu poate fi altfel decat sa se lege de detalii. Numim aceasta si gandire in detalii.A da seminificatie la percepere ia mai mult timp de gandire la copiii cu autism. Uneori copilul leaga la unul dintre pasi alte detalii. Din acesta cauza, se intampla sa se realizeze legaturi gresite, fixe. Se vorbeste si de asocierea 1 pe 1 .3. Teoria functiilor executive (Ozonoff). Disfunctia executiva cuprinde problemele ce apar in organizarea, planificarea, flexibilitatea si monitorizarea eului (ei nu percep vocea constiintei care ne spune ce e bine sa facem).Peter Vermeulen explica autismul prin metaforele "orbire sociala, orbire a mintii (coincide cu Teoria mintii) si orbirea fata de context". A face ceva care cere o executie in ordine corecta a mai multor secvente are nevoie de organizare si planificare. Un copil cu autism care are greutati in a vedea intregul are drept urmare si greutati in planificarea si organizarea sarcinilor proprii. Din aceasta cauza, copilul nu a capatat abilitatile care la varsta lui ar fi trebuit deja dobandite (a se spala pe dinti, a-si face dus, a-si alege hainele potrivite). Cand, dimpotriva, sarcinile lui sunt planificate, se simte sprijinit si poate incepe executia lor. Totusi intotdeauna el va opune mai intai rezistenta impotriva unei schimbari la care nu s-a gandit el insusi.6. Metode de IinterventieExemple de terapii speciflce pentru copii cu autism: terapia ABA (Applied Behavior Analysis - Analiza Comportamentala Aplicata), Programul TEACCH (Treatment and Education of Autistic and related Communication handicapped Children), Programul Son-Rise, Metoda Mifne, Metoda Give me five, Terapia aversiva, Terapia prin miscare Sherborne, Intensive interaction, Integrarea senzoriala, metoda Lovaas, PECS (Picture Exchange Communication System), logopedia, Terapia ocupationala, meloterapia, metoda Higashi- Terapia Daily Life, terapia de sustinere - Holding Therapy, terapia cu Vitamine/minerale, metoda Dolman-Delacato, terapia prin dans, cantec, Terapia comportamentala, terapia cu delfini, dieta Feingold, Terapia electroconvulsive, tratamentul amino-acid, metoda interactive, Logo, Megavitamine, Farmacoterapia, kinetoterapia, tratamentul biochimical, Terapia comunicarii de baza, homeopatia complexa, terapia craniosacral desensibilizarea, Comunicarea facilitate, programul Hemisphere integration, remedii naturiste, Terapia miscarii intensive, masajul, metacognitia, medicina orientala, terapia cu ponei, terapia vorbirii si a semnelor, terapia "imbratisarii", analiza 'Video interaction", suplimentele cu vitamine si minerale, etc.