Dincolo de importanja lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun condi{ii stricte de monitorizare a circulate! turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihna si recreere, etnografic, ecologic si stiinjific, alpinism, speologic), cu reale beneficii pentru comunitafile locale. Pentru aceasta sunt necesare politici adecvate care sa mcurajeze cresterea economiei locale Jntr-o maniera durabila, in concordanja cu strategiile de dezvoltare din alte domenii de activitate (Industrie, transporturi, silvicultura, agricultura).

din roci vulcanice, acesti munji au inaltimi ce depasesc 2000m - Pietrosul Calimanului avand maxima altitudine. Prezinta un relief vulcanic supus eroziunii externe, din care s-au pastrat partial conuri si caldere vulcanice. Deosebit de interesante sunt formatiunile sculptate natural, denumite Cei 12 apostoli , Stanca Rosie, Piatra Corbului, etc. In plus, pe versantul nordic al Rachitisului s-au pastrat urme a unui reliegf glaciar cu caldari tipice. In arealul acestui pare se afla specii de zimbru, tisa, smardar, floare de colt, sangele voinicului, laleaua pestrita. Animalele sunt reprezentate de specii de urs, ras, pisica salbatica, lup, jder, vulpe, mistret, cerb carpatin si caprior. Turistii beneficiaza de prezenta a numeroase poteci pentru drumejie, iar cazarea se poate face la Vatra Dornei in vile si hoteluri, la Panaci, Brosteni in casele localnicilor. > Parcul National Cheile Bicazului -Ha$ma$ Parcul se aria, in cea mai mare parte, in judejul Harghita, iar foarte putin din sectorul cheilor pe teritoriul judetului Neamt, la 35 km de orasul Bicaz si 26 km de orasul Gheorghieni. Un loc aparte il dejin cheile raului Bicaz, formate in formatiuni calcaroase si conglomerate. Muntele Haghimas prin caracteristicile sale adaposteste importante plante endemice, iar in jurul Lacului Rosu se gasesc, de asemenea, plante rare - omagul, barba ursului, vulturica, firufa endemica, cocosii bicazeni. Fauna include mamifere mari precum ursul, mistre^ul , urmate de lup, vulpe, jder, dihor, veverita. > Parcul National Piatra Craiului Acest spatiu geografic se afla pe teritoriul judejelor Arges si Brasov si are o suprafata totala de 14.800 ha. Zona de stricta protecjie cuprinde partea centrala a crestei principale a masivului, cu aproximativ 4000 ha cu regim de ocrotire totala a speciilor de flora si fauna. Se defineste prin pereti inalti, foarte abrupti, coljuri ascutite, polite pietroase, padine si areale cu grohotis, vai inguste, chei, in mare parte lipsite de o bogata vegetatie, unde roca apare la zi. Exista 53 de specii endemice - omagul, crucea voinicului, caldarusa, garoflta alba, clopotei, gentiane, micsandre salbatice, garofita Pietrei Craiului, macul galben, floare de colj, smardar, bulbucii de munte, iedera alba, etc. Fauna cuprinde specii de : urs, ras, lup, capra neagra, cocos de munte, vipera, corb, acvila de stanca, etc. Posibilitaji de cazare se gasesc la cabanele din jurul acestui masiv. > Parcul Natural al Munfilor Apuseni Parcul se afla in spajiul montan al judejelor Alba, Bihor, Cluj, cu o suprafaja de 75.784 ha. Printre punctele de interes turistic major din acest pare se inscriu: Cetatile Ponorului, Izbucul si Canionul Vaii Galbene, Cetatea Radesii si zona

Pestera Ursilor de la Chiscau, Groapa Ruginoasa, Ghe|arul de la Scarisoara, Pestera Minunata de langa catunul Casa de Piatra, pestera din Dealul Humpleului si altele. Datorita pozi|iei sale relativ centrale in cadrul Parcului si datorita faptului ca este un adevarat nod rutier spre care se indreapta principalele drumuri de acces in Parcul Natural, Platoul Padi constituie eel mai important punct de re|inere si de dispersare a ruristilor. Important sa este sporita de faptul ca aici caracteristicile naturale ale terenului permit deplasarea mai usoara a turistilor (astfel de la Padi se pot vizita toate punctele de interes turistic din Pare, intr-un sejur cu durata de 4-8 zile). Cetajile Ponorului, cu eel mai complex si pitoresc fenomen carstic, eel mai spectaculos din intreaga fara, este un obiectiv turistic de mare valoare europeana si interna|ionala. De mare interes este zona catunului Casa de Piatra, una dintre cele mai pitoresti asezari de munte din Jara noaastra; in apropierea acestuia se gaseste Pestera Ghejarului Vartop, in care, daca masa de gheata este redusa, in schimb parte impodobita cu formatiuni calcaroase justified, pe deplin, denumirea de ,,Petera Minunata", data acesteia. > Parcul Natural Vanatori Neamt Acest pare se afla pe teritoriul judejului Neam| si este printre primele arii protejate care si-a realizat un sistem de organizare si administratie propriu. Define o suprafa^a de 30.818 ha, fiind dominat de un important areal forestier. Se afla pe cursul mijlociu al raului Ozana, la aproape 3 km de comuna Vanatori, intr-o regiune dominata de dealuri cu altitudini intre 600-800 m. Nucleul acestui pare este format dint-un codru de stejari seculari cu varste de peste 100 de ani. In asocia^ie cu specia de Quercus robur se gasesc specii de jugastru, fag, carpen, par si cire salbatic. La nivelul speeiilor arbustive se afla specii de alun, corn, calin, paducel, lemn cainesc, maces. Impresionant este numarul de speciilor floricole, multicolore care dau un farmec aparte zonelor cu vegetafie ierboasa (angelica, clopojei, lacramioare, brebenei, viorele, sanziene, etc.). Dintre mamifere este prezent ursul, mistreful, rasul, capriorul, vulpea si iepurele. Posibilita^i de cazare exista in pensiunile rurale din localitatea Vanatori Neamt. Din totalul parcurilor nationale si naturale au fost prezentate doar cateva, pentru a se evidenjia resursele floristice si faunistice de care dispun si care pot deveni elemente de atractie pentru turistii doritori sa cunoasca specii deosebite, sa observe modul de viata al acestora, sa admire peisaje naturale de mare frumusete. Problema valorificarii economice, prin turism, a ariilor protejate trebuie sa se realizeze nu pe baza elementelor componente, ci pe baza valorilor de peisaj existente. Aceasta este o noua modalitate de abordare stiinjifica si economica de exploatare a resurselor de^imite de spa^ii geografice cu exhilibru ecologic fragil,

Pentru intreg spajiul deltaic romanesc au fost aprobate de Administrafia R.B.D.D. un numar de 19 trasee turistice: Tulcea - Canal Mila 23 - Garla Sireasa - Garla Sontea - Canal Olgufa - Dunarea Veche - Mila 23 - Lebada - Maliuc - Tulcea; Tulcea - Victoria - Canal Litcov - Canal Crian - Caraorman - Lebada - Maliuc - Tulcea; Tulcea - Maliuc - Lebada - Canal Crian - Caraorman - Lac Puiu, Popas rou - Lacul roule{ - Canal Rou - Canal Impujita - Canaf Busurca - Sulina - Tulcea; Murighiol - Canal DunavaJ - Canal Dranov - Golful Albina - Lacul Razim - Gura Portijei; Jurilovca - Gura Portijei; Lebada - Dunarea Veche - Canal Magearu - Dunarea Veche - Bra{ Sulina - Lebada. In funcfie de nivelul circulate! turistice si de urmarile negative care pot apare in timp, Administratia R.B.D.D. poate lua decizia de inchidere temporara a unor canale de circulate, sau devierea traseelor turistice pe alte canale secundare sau de schimbarea a acestora. > Parcul National Retezat in 1935 a fost infiinjat primul pare national din Romania - Retezat, pornindu-se initial de la un areal de 10.000 ha, la 54.000 ha. In cadrul acestuia, rezervajia s.tiin$ifica integrata, cu excluderea accesului turis.tilor, are o pozijie centrala fa{a de principalele trasee montane (in bazinul Zlatuiei) i ca urmare, condifii foarte bune de conservare.Vizitarea Parcului National Retezat se desfas.oara sub forma drumejiei montane, turitii avand la dispozijie pentru cazare cabanele Pietrele (230 loc.), Buta (72 loc.) i Gura Zlata (23 loc.), precum i posibilitatea de a utiliza corturi propietate personala. Dintre cele trei cabane numai Gura Zlata are acces auto. Celelalte doua, Pietrele i Buta, sunt situate la 1-1 l/2 ore de mers pe jos de la capatul unor drumuri accesibile circulate! auto. De la aceste cabane se desfas.oara o refea destul de ampla de poteci marcate, care conduc la numeroase puncte de interes turistic din cuprinsul parcului. Datorita configurajiei narurale a terenului, aceste poteci au unele porfiuni dificile, a caror parcurgere cere eforturi mari. De asemenea, majoritatea traseelor sunt lungi si prezinta diferenje de nivel mari, obligandu-i pe vizitatori la drumuri obositoare. Incepand din anul 1985, deschizandu-se drumul auto din lungul vaii Lapusnicu Mare pana la punctul Gura Bucurei, turistii pot patrunde in zona centrala a Parului, adica pana la Caldarea Bucurei, urcand din acest punct circa 1 '/2 ore. Pentru vizitarea Parcului exista administrate si personal pentru supravegherea turitilor, ceea ce a determinat aparijia unor fenomene negative,

dovedit practica din intreaga lume, supravegherea permanenta a vizitatorilor de catre personalul de specialitate al Parcului. > Parcul National Ceahlau Parcul National Ceahlau define 8.396 ha i include trei zone concentrice, care se desfas.oara pe acest masiv muntos de redusa extensiune spajiala s.i delimitat precis de unitafile montane inconjuratoare. Astfel, in partea centrala inalta se afla rezervafia ?tiin(ifica integrata, dezvoltata pe 4000 ha, ce include Platoul Ocolaelor, Varfurile Ocolau Mare, Ocolasu Mic i Varful Toaca. Accesul la aceasta zona se va face pe trasee obligatorii, sau prin realizarea, in perspectiva, a unei telecabine intre Durau i Varful Toaca. Posibilitati sigure de cazare se afla la Cabana Dochia. A doua zona, circumscrisa primei, este zona tampon, ce define 55% din suprafata parcului, cu un regim de valorificare turistica durabila, care sa asigure protecjia rezervafiei tiin{ifice din partea centrala. Cea de-a treia zona de prepare, cuprinde i areale locuite, as.ezari rurale ce urea pe vaile afluente ale Bistrijei, Bistricioarei i Izvorul Muntelui. Aici vor putea fi realizate amenajari turistice complexe, avand ca suport si baza de pornire stajiunea Durau i cabanele de versant Fantanele i Izvoru Muntelui. Edificarea amenajarilor turistice va fi astfel dimensionata meat sa menjina un echilibru activ in cadrul zonei de prepare. > Parcul National Rodnei Acest spajiu protejat se afla situat pe teritoriul judejelor Maramures., Bistrija Nasaud i Suceava, avand 46.399 ha. In sistem de ocrotire se gasesc Munfii Rodnei, alcatui|i din isturi cristaline, cu multe varfuri ce depas,esc 2000 m (Buhaescu Mare, Ineu, Pietrosu, Rebra). Din total, circa 750 de ha sunt strict ocrotite i cuprind in principal Masivul Pietrosu Mare. Exitenja unui relief glaciar bine conservat prin vai s.i caldari glaciare face ca peisajul alpin sa fie deosebit de atractiv pentru turis.ti. Exista 4 lacuri glaciare, din care cele mai cunoscute sunt Lala s.i Buhaescu. Sub aspect floristic, aceasta zona cuprinde specii deosebite ce aparfin etajului alpin i subalpin. Unele endemisme - gua porumbelului, paiuul, clopofelul, ghinjura, mierea ursului, floarea de r.olj sunt deosebit de valoroase pentru flora salbatica. Circa 305 din suprafajd masivului este acoperita de jnepeniuri, aflate in asociere cu smardar, zimbru i alte specii ierboase i floricole. Din punct de vedere faunistic, aici se intalnesc specii de urs, cerb, ras, capra neagra, marmota, acvila de munte, numeroase pasari i insecte. In apele repezi ale raurilor i a lacurilor glaciare mai mari se afla pastrav indigen si curcubeu, lostrifa. Ca urmare a importanjei biogeografice a fost declarat rezervajie a Biosferei. Posibilitafi de cazare exista la Borsa > Parcul National Calimani

label nr. 9 Rezervatiile Biosfcrei $i parcurile natiunale din Romania Zona protejata Delta D u n a r i i rezervatie a Biosferei Mt. Domogled - Valea Cernei Jude(u) Tulcea, Constanta Cara$-Severin, Gorj, Mehedinfi Suprafata (ha) 580.000 60.100 54.400 28.297 46.369 11.600 8.396 24.041 17.100 14.800 36.664 11.321

Muntii Retezat - rezervatie a Biosferei Hunedoara Cheile Nerei - Beu?nita Cara$-Severin

Muntii Rodnei - rezervatie a Biosferei Bistrifa Nasaud, Maramure, Suceava Cheile Bicazului - Mtii. Hajma? Muntele Ceahlau .Muntii Calimani Muntele Cozia Muntii Piatra Craiului Muntii Semenic - Cheile Cara$ului Munfii Macinului Neam{, Harghita Neamf Mure, Suceava Vaicea Arge, Brajov Cara-Severin Tulcea

Sursa: Ministcrul Apelor, Padurilor $i Protecjiei Mediului, 2000

Cele mai cunoscute parcuri nafionale au intrat de mai demult in circuitul turistic (Retezat, Rodna, Ceahlau, Munfii Apuseni, Bucegi, Domogled-Valea Cernei, Delta Dunarii), desi dotarea cea mai adecvata o au doar Munfii Retezat, Bucegi, Rodna. In cadrul parcurilor naturale se includ urmatoarele spafii geografice: Porfile de Fier, Gradistea Muncelului-Cioclovina din Munfii Sebesului, Munfii Apuseni, Munfii Bucegi, Vanatori-Neamf, Balta Mica a Brailei. Rezervafiile biosferei cuprind 645.313 ha, respectiv 45,9% din totalul ariilor protejate, cele stiinfifice defin un numar de 52 de unitafi cu circa 100.217 ha, urmate de cele naturale cu 527 unitafi si o suprafafS de 122.569,2 ha, precum si de monumente ale naturi cu 228 unitafi si 2.174,8 ha. Circa 2/3 din ariile protejate cu excepfia Deltei Dunarii se afla concentrate in aria carpatica si au rol major in protecfia unor specii floristice, faunistice valoroase. > Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Un exemplu elocvent in efortul romanesc de conservare si valorificare a resurselor naturale prin turism este ,,Rezervafia Biosferei Delta Dunarii" (R.B.D.D.), ca imagine deosebitS a Romaniei turistice si pentru care turismul organizat nu afecteaza ecosistemele locale, el constituindu-se in factor important de relansare economics si socials a asezSrilor deltaice.Orieinalitatea si ineditnl neisainlni hratele Diinarii si oanalplp HP

si plopi negri, ciudSfenia exotica a grindurilor Letea si Caraorman, cele peste 280 specii de pasari, fauna piscicola, plajele, climatul, cultura si asezarile acestei zone, unice in Europa, determina turismul itinerant si de sejur, eel stiinfific sau sportiv, precum si agroturismul. Turismul in aceasta zona va fi permis numai in limita capacitafii de suport ecologic a fiecarei zone, pe baza unor autorizafii (permise) de intrare in Delta Dunarii si numai in anumite areale. Rezervafia Delta Dunarii (580.000 de hectare pe teritoriul Romaniei) include un sistem ecologic unic in Europa (delta), cu o mare varietate de specii de plante, pesti, pasari (majoritatea fund migratoare si declarate monumente ale naturii) si mamifere. Regimul de protecfie integrals priveste circa 8,7% din suprafefe, care includ terenuri permanent sau temporar acoperite cu ape (lacuri, mlastini, stufarii etc.), paduri cu valoare ecologies sau stiintifica ridicata si/sau monumente ale naturii, terenuri emerse (grindurile) care constituie habitatul unor specii de flora si faunS protejate. Jumatate din suprafafa rezervafiei corespunde unei zone economice, in care predominS terenuri aflate in regim liber de inundafie (70%). Pe langS terenurile indiguite pentru folosinfS agricola, piscicola, silvica si cele pe care sunt amplasate asezarile, exists si zone (circa 4%) orientate cStre reconstrucfia ecologies, fiind afectate de activitatea antropica. Constituirea, din 1991, a Rezervafiei Biosferei ,,Delta Dunarii", cu autonomie proprie si prin sprijinul fmanciar al multor organisme internafionale, a facut ca turismul sS aibS aici alt statut, si sa fie incurajat eel in sistem organizat, care valorifica mai bine infrastructura turistica existentS si reduce, cat mai mult, formele de poluare care pot apare in cazul turismului individual, mai greu de controlat. La nivelul Deltei Dunarii se gasesc 9 zone turistice : Zona turisticS Letea-C.A.Rosetti, cu posibilitafi de cazare in orasul Sulina si in localitafile rurale limitrofe ; Zona turistica Chilia-Padina cu ofertS de cazare in pensiunile rurale din localitatea Chilia; Zona turisticS Mila 36-23 cu condifii de cazare in locuinfele localnicilor si pensiunile din Mila 23; Zona turistica Matifa -Bogdaproste cu posibilitSfi de campare pentru turisti; Zona turistica Gorgova-Uzlina cu oferta de cazare in localitatea Uzlina in pensiuni rurale; Zona turisticS a lacurilor Rosu-Puiu cu posibilitafi de campare pentru turisti; Zona turistica la complexului lacului Razim -Dranov cu ofertS de cazare in localitatea Murighiol, la Jurilovca si campingul si complexul turistic de la Portifa; Zona turisticS grindul Lupilor-Chituc cu cazare in pensiuni rurale si in locuinfele localnicilor; Zona turistica de interferentS cu apele marine, respectiv Sulina, Sf. Gheorehe. canalul Sondei. erindul Chituc si Gura Portitei cu multiple

sprijin pentra comunitatile locale pentra a obtine venituri suplimentare prin limitarea in schimb a activitajilor miniere, agricole si forestiere mult mai distructive pentru peisajele naturale.

r"2. 3>

2.8.7.2. Aril protejate in Romania^

,^ Jso T

l|

' Pe teritoriul Romaniei, primele arii protejate au fost constituie inca de la

3 ^5

*"

li-

p" 2-

1-1 P> en

5' !^

Cu >g 0

Cu ^

^>J

>-"

!ji

T3

Bate Sank: Moldova Tusnad

Figura 17. Principalele rezervatii din Romania

1 % 3^ oo

trecut au fost initiate proiecte de delimitare a unor zone care sa fie protejate de orice activitate economica. In Romania au fost identificate circa 3700 de specii de plante si 33 792 specii de animale (2002 - Ministral Mediului). Aproape jumatate din speciile vegetale sunt considerate specii rare (1253), vulnerabile (171), periclitate ( 39), extincte (74). Un numar de 23 au fost declarate monumente ale naturii. In lumea animala circa 33.085 sunt nevertebrate si doar

a 1 p

0

S

G o

Cu ft en 13 o

Cu

5'

cr ^

to

|

conservare deficitara, alte 55 de specii sunt periclitate , 69 specii sunt considerate vulnerabile si 24 de specii sunt foarte rare. Incercarile de ocrotire a florei si faunei dateaza de aproape un secol si se datoreaza initiativelor unor savanji romani, precum Emil Racovifa, Grigore Antipa, etc.i*

*+ B" --t

ft S

cr o] o" TO

% O X o

& ca o 0! '

camping, S , aeroport .. , APP? nautlc5 -i

,,Vulcanii noroiosi" de la P&clele Mari si Mici din Depresiunea Policiori ofera o imagine selenara si totusi activa - prin expulzarea gazelor, apei si noroiului la suprafa^a solului, intr-o continua bolborosire; Focurile ,,nestinse" de la Andreiasu (jud. Vrancea); Blocurile de calcar de la Badila (langa tabara de sculptura de la Magura - jud. Buzau); Carstul pe sare, dezvoltat in Subcarpa^i - pe circa 90 km2 si in Depresiunea Transilvaniei - pe 60 km2, este pus in evidenfS prin lapiezuri, tuburi de org5, nise, v3i de dizolvare, poduri naturale. Aceste microforme de relief apar frecvent la Cacica, TSrgu Ocna, ,,intre RSmnice", la SISnic-Prahova, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Praid, Sovata etc.; Repere de marca pentru cererea turisticS constituie si ravenarile impresionante, cu un farmec aparte, de la ,,Rapa Rosie" (langa Sebes) sau ,,Grdina Zmeilor" din Podisul Somesan, rezultate in urma acjiunii proceselor erozionale intense, care determina spalarea rapida a rocilor friabile, lasand in urmS adevarate ,,bad-lands"-uri sau forme reziduale ciudate constituite din roci mai dure. Cele mai atractive unitaji deluroase si de podis sunt: - Subcarpafii $i Dealurile Transilvanene, cu numeroase sectoare de chei scurte dar spectaculoase pe usi|a, Putna, Milcov, Teleajen, Sianic, Doftana, Bizdidel (afluent al lalomijei), Raul Alb (afluent al Dambovi|ei), Argesel, Raul Doamnei, Valsan, Capra etc (in Subcarpa|i); unde se concentreaza un numar mare de stajiuni balneare de interes na|ional si regional (Sovata, Bazna, Ocna Sibiu, Ocna Mures, Govora, Calimanesti, Olanesti, Pucioasa, Sarata Monteoru, Balfatesti etc.) si un bogat si interesant tezaur etnofolcloric; - Podiul Mehedinfi i Podi$ul Dobrogei - cu un pitoresc inedit dat de relieful carstic cu pesteri, abrupturi si chei; sau de eel ruiniform in zona Munjilor Macin, cu maguri inecate in grohotis si stancarii, formate pe granite sau sisturi verzi; de prezenja vailor in chei (cheile de pe vaile Crucea, Stupina, Pestera, Galbiori, Sarpu etc.); a vailor Casimcei, Telijei si Taipei etc. In zona subcarpatica, colinara si de podis se gasesc importante stajiuni turistice, multe de interes national, care valorifica resursele turistice prezente, de asemenea amenajarile turistice au caracter mai complex , fiind dominate de cele care sunt utilizate in turismul blanear. Desi mai pujin atractiva sub aspectul frumusejilor naturale si diversitatea peisajelor, prin varietatea resurselor turistice exista oportunita|i de practicare a multiple forme de turism pe toata durata anului. 2.1.3. Potentialul turistic al campiilor i luncilor

in Munjii Ceahlau: Duruitoarea (30 m) de pe Piriul Rupturii, din nord-vestul masivului, sau cascadele de pe Bistro Mare si Bistro Mica, afluenji ai Bicazului dinspre Ceahlau etc. Un loc aparte defin cele mai faimoase si frumoase cascade din Munjii Rodnei: Cascada Cailor, dezvoltata in trepte, pe o diferenfa de nivel de 152 m (intre 1245 m si 1093), pe abruptul nordic al masivului; Negoiescu, Cormaia (in sectorul sudic), Cascada Dracului - de pe Valea Izvorul Bailor (unul din izvoarele Vaii Vinului) etc. Cascade de un pitoresc desosebit exista si in Cheile Runcului, chei sapate in platoul vulcanic din Munjii Gutai. Abrupturile, crestele si piscurile constituie elemente de discontinuitate evidente in peisaj, care impresioneaza turistul prin spectaculozitatea si marefia lor. Atractivitatea lor creste proportional cu diferenfa de nivel pe care aceste elemente o inregistreaza, intre baza si fruntea - respectiv - baza si va"rful versantului. Abrupturile sunt frecvente mai ales in zonele carstice, dar apar si in cazul masivelor cristaline sau al defileelor si cheilor, geneza lor fiind legata de structura, denudare diferen|iala sau de tectonica. Sunt remarcabile abrupturile Pietrii Craiului, Bucegilor, Ceahlaului, Pietrii Mari, Domogledului, Bedeleului, Raraului, Zaganului etc. Valorificarea lor, in prezent, se realizeaza prin ,,contemplare" de la distanja sau prin practicarea alpinismului, deoarece amenajarea unor astfel de elemente ale reliefului este foarte costisitoare. Crestele i piscurile se constituie in adevarate puncte de belvedere asupra regiunilor inconjuratoare. Importanta lor turistica si puterea de atracfie este cu atat mai mare cu cat crestele sunt mai lungi si mai inalte, sau cu cat sunt mai izolate de restul formelor de relief. Un rol important in conturarea unor creste muntoase impozante, prezente in Munfii Fagaras, Parang, Retezat si Rodna, a revenit ghetarilor cuaternari, care au modelat puternic structurile cristaline, generand custuri sau complexe de custuri, creste simple sau compuse. Creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului se impune prin spectaculozitate si singularitate, fiind un rezultat al modelarii exercitate de agenjii externi asupra flancului vestic al unui sinclinal suspendat al grupei Bucegi. In comparafie cu aceasta creasta impozanta, ,,Creasta Cocosului" din Muntii Gutai reprezinta resturile unor vechi structuri vulcanice. Crestele, piscurile si abrupturile stancoase au conturat in cadrul regiunii de orogen un important domeniu pentru practicarea alpinismului, cu peste 1000 de trasee cu diferite grade de dificultate, atat pentru alpinism de vara cat si de iarna. Ele sunt localizate cu precadere in sectoarele cu abrupturi calcaroase, sau in masivele muntoase cu o zona alpina tipica - cu caldari si creste impozante - in Bucegi, Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Fagaras, Cheile Bicazului.

pe circa 1200 - 1400 m diferenja de altitudine (de la 800 m pana la 2200 m de la caz la caz). Domeniile schiabile cele mai reprezentative se afla in Munjii Bucegi, Postavaru, Parang, Muntele Mic-Tarcu etc. unde exista si o serie de amenajari in acest sens: partii de schi, saniuja, telecabine, telescaune, teleschiuri, baby schii etc. Masivele muntoase amintite permit amenajarea unor partii in sistem ,,releu", intre 900-1000 si respectiv 2200 m, favorizand valorificarea succesiva, de la poale spre culme, a domeniului schiabil si ca urmare prelungirea sezonului de sporturi de iarna pana primavara (mai). Progresul tehnic din domeniul transporturilor, al mijloacelor de urcat pe cablu si al construcjiilor a favorizat aparijia si dezvoltarea modei sporturilor de iama in secolul XX. Pasurile si trecatorile au o valoare peisagistica relativ redusa, rolul lor in domeniul turismului fiind mai mult de natura funcjionala. Ele faciliteaza cresterea potenjialului de comunicajie, oferind condign relativ optime pentru construirea unei refele dense de cai de comunicajie (rutiere si feroviare) pana in apropierea obiectivelor turistice. Pasurile si trecatorile concentreaza si, in acelasi timp, dirijeaza fluxurile turistice, asigura accesul spre zonele intramontane sau realizeaza legatura intre regiunile intra si extracarpatice. Desi nu sunt forme de relief ce cumuleaza elemente de atractivitate, pasurile sunt adesea puncte de belvedere, beneficiind de o serie de dotari pentru cazare, alimentajie publica si chiar agrement (Pasul Tihuja, Mestecanis, Prislop, Bratocea, Predeal, Giuvala, Vlahija etc. Trecatorile au si ele un rol de natura funcjionala, asemenea pasurilor, dar spre deosebire de acestea se suprapun vailor raurilor in zonele de defileu sau chei, avand si o valoare estetica, peisagistica. Ele sunt numeroase pe raurile ce taie zonele montane: pe Olt - Tusnad, Racos, Cozia, Turau Rosu; pe Jiu - Lainici; pe Crisul Repede - Ciucea; pe Mures, pe Buzau etc. 2.1.2. Potentialul turistic al unitatilor de deal i podi Dealurile si podisurile Romaniei reprezinta formele de relief cu cea mai larga extensie la nivelul teritoriului national. Acestea prezinta o reparti^ie relativ uniforma, flancand arcul carpatic romanesc atat pe latura extema, cat si cea interna. Spre deosebire de zona montana, aceasta treapta majora se caracterizeaza prin atenuarea contrastelor si fragmentarii, reducerea varietajii petrografice, ceea ce se reflecta si asupra potenfialului turistic al formelor de relief, care este mai modest, de complexitate medie. Intre mun{i si dealuri linia de contact este mai greu de descifrat, existand multe depresiuni de contact sau structurale, iar spre campie trecerea se face mai lent. In aceste condign valenfele turistice sunt date de: - Formele de relief specifice se inscriu intre 200-800 m; in unele unitaji aceste valori sunt depasite (in Subcarpaji) sau coboara mai mult (in Dealurile de

Stanisoara; a fortificafiei medievale Turnu Rosu - ridicatS, in 1433, de lancu de Hunedoara; prin prezen^a unor vestigii romane si a stajiunii Calimanesti - Caciulata. - Defileul Jiului este unul dintre acela mai impunatoare defilee din Romania, care se desfasoara intre Livezeni si Bumbesti Jiu, pe circa 33 km. Valea este deosebit de ingusta, cu versanji abrupfi, meandre incatusate (Paius, Carligul Caprei, Carligul Inchis), rupturi frecvente de panta in albia minora. Datorita reliefului foarte accidental, traseului deosebit de salbatic, abia la sfarsitul secolului XIX se realizeaza drumul prin defileul, asfaltat in anul 1968, iar calea ferata a fost data in exploatare abia in 1948, necesitand construcfia a numeroase viaducte, tunele (38) si polate (construcfii din beton de tip tunel, care protejeaza calea ferata de materialul dezagregat de pe versan^i). - Defileele Mure$ului. Muresul, in drumul sau de la izvoare la Tisa, traverseaza Carpafii Orientali si Carpajii Occidentali, strapungerea zonelor montane realizandu-se prin defilee, unele mai mici, altele de zeci de kilometri. Se impune prin lungimea sa: - Defileul Toplita-Deda - un culoar transversal veritabil, sapat de Mure in lungul contactului dintre Munfii Calimani si Masivul Fancel (Munfii Gurghiu), in roci vulcanice. Defileul se caracterizeaza, pe cei 44 km, prin succesiunea unor sectoare de evidenta ingustare si bazinete depresionare (Stanceni, Lunca Bradului si Rastolija) cu un potential de habitat deosebit; - Defileul Orastiei, de natura epigenetica, desfasurat intre confluenja Sebesului si respectiv Sighiselului cu Muresul; - Intre Deva si Lipova se contureaza un culoar de tip defileu, unde Muresul a sculptat cateva defilee (in amonte de Branisca, de Zau de Savarsin si de Lipova), ce nu depasesc 8 - 9 km, in alternanja cu sectoare de largiri puternice, iar elementele de potential turistic cu rol de polarizare turistica sunt, predominant, cele antropice. - Defileul Cernei se suprapune vSii superioare a raului, pe circa 40 km, desfasurandu-se din dreptul Culmii Gardoman si pana la confluenja cu Belareca, fiind flancat in vest de Munjii Cernei si Godeanu, iar in est de Munjii Mehedin{i. Pe ansamblu, defileul se prezinta ca o succesiune de porfiuni de vale ingusta, dintre care unele sunt chei tipice (Cheile Corcoaiei - cu numeroase forme carstice, Cheile Bobotului, Piatra Puscata, Cheile de la Ogasul Ursului) si bazinete ori largiri ale luncii cu dimensiuni variabile (Lunca Cernisoarei, lovanului, Balmosului - dezvoltate in zone de confluenja, adesea cu profil asimetric). - Defileul Cri$ului Repede (40 km) se afla la contactul Munjilor Padurea Craiului - Vladeasa si respectiv Mese - Plopis, fiind sapat, in mare parte, in calcarele mezozoice ale marginii nordice a Padurii Craiului, unde s-a format si unul dintre sectoarele cele mai spectaculoase, cu infajisare salbaticS, cu pesteri

se prezinta ca o succesiune de ingustari, cu aspect de chei, si bazinete depresionare mai mici sau mai extinse. - Alte defilee importante prin potenfialul lor natural si chiar antropic sunt: Defileul llvei, cu sectoare de chei impozante in dreptul rocilor vulcanice dure, sapat in vestul Munjilor Bargau; Defileul Buzaului, de circa 10 km, intre Munjii Siriu si Podu Calului, modelat in gresii, ce dau un relief de turnuri, ace - cu grohotisuri la baza; Defileele Prahovei, o axa turistica importanta, cu elemente peisagistice deosebite, impunandu-se Defileul Clabucetelor (la sud de Predeal) si Defileul Posada (intre Sinaia si Posada) cu meandre incatusate, praguri, repezisuri; Defileul Bistrijei Ardelene, cu aspect salbatic in sectoarele de ingustari, cu aspect de chei (perefi abrupfi, stand, cascade), Cascada Diavolului la intrarea in defileu; Defileele Some$ului Mare ji Mic, sapate in roci dure granitice, sisturi cristaline si metamorfice, inguste in general si cu rupturi de panta; Deflleele epigenetice de la Vata de Jos, Halmagiu si Gurahont, sapate de la Crisul Alb; Defileul Arie$ului Mare, de circa 24 km, la contactul Munjilor Metaliferi cu Muntele Mare, grefat pe roci conglomeratice si gresii; Defileul Cormaia din sudul Munjilor Rodnei; Defileul Cavnic situat la marginea nord-vestica a Masivului Preluca; Defileul Crasnei de la imleul Silvaniei etc. Cascadele se datoreaza existentei, in talvegul unor rauri, a rupturilor de panta de amplitudini diferite. Cascadele, elemente de atracjie turistica deosebita, caracterizeaza, in special, arealele calcaroase puternic tectonizate, spectaculozitatea lor fiind direct proportionals cu inatyimea pragului si volumului apei deversate peste prag. Numeroase si spectaculoase cascade se gasesc in Munjii Apuseni: Cascada ladolina $i Saritoarea ledufului (pe valea ladei si, respectiv, a afluentului sau Iedu|u); Cascada Moara Dracului, cu o denivelare de 20 m, situata in zona de izvoare a Draganului; Cascada Vadu Cris,ului - formata la varsarea, in Crisul Repede, a cursului subteran Vadu Crisului; Cascada Radesei, de 5-6 m altitudine, nascuta la confluenja Radesei cu Piraul Feredeu, de unde incepe, de fapt, Somesul Cald; Cascadele Ofelu Boghii si Bulbuci (in amonte de Cheile Bulbuci) din bazinul Paraului Boga (afluent al Crisului Pietros); Cascada Varciorog - pe afluentul cu acelasi nume al Ariesului; Rdchifele - pe valea Stanciului etc. Menjionam, de asemenea, si cascadele: Beus,nifei - in cadrul Cheilor Nerei, Bohui, la iesirea din Pestera Bohui (Mun^ii Banat); Dracului - din cheile vaii Cheia (Masivul Postavaru); Tamina ?i 7 Scari - cascade in trepte in bazinul Timisului (pe versantul vestic al Masivului Piatra Mare); Vdnturis. - pe Izvorul Dorului, Urlatoarea - pe Valea Urlatoarea, Zanoaga - de pe lalomija, sau cascadele de pe vaile Cerbului si Jepilor, acestea din urma aflate in Munjii Bucegi, unde vaile scurte dar foarte abrupte, ce strabat abrupturile ce marginesc Platoul Bucegilor, prezinta frecvente rupturi de panta si favorizeaza, astfel, aparijia cascadelor. In Mun{ii Vrancei se afla Cascada Putnei (10-12 m), dezvoltata pe un bane

In perimetrul Masivelor Ciucas-Zagan, Piatra Mare, Postavarul fluxurile turistice sunt polarizate de cheile de pe Valea Cheijei i Valea Stanii; Cheile Pdrdului apte Scdri - cu cele sapte cascade mici, de 2,5 m i pana la 15 m inaltime, cu marmite formate la baza lor; Cheile Rdnovului. In Muntii Bucegi se succed cheile lalomijei, de mici dimensiuni in general: Cheile Ur$ilor, Pe$terii, Tdtaru Mic, Tdtaru Mare, Zdnoaga Mica, Zdnoaga Mare, Orzei si Dobre?tilor, iar in Piatra Craiului s-au dezvoltat Cheile Dambovicioarei pe o lungime de 18 km, cu versanti abrup^i, turnuri i stanci ascutite sj Cheile Zdrne$tilor. Pe flancul sudic al Fagarasului, pe gnaisuri si roci cristaline, Argesul a modelat, in aval de Lacul Vidraru, Cheile Argeyului de 2,5 km lungime; iar pe eel al Muntilor Parang si Capatanii au fost sculptate Cheile Oltefului (3,5 km), cu numeroase pesteri dezvoltate in domeniul versantilor, Cheile Galbenului (6 km), deosebit de ingusta si salbatica. Cheile Jiefului se afla in sectorul vestic al Muntilor Parang, iar Cheile Cibinului s-au format in sisturile cristaline ce caracterizeaza versantul nordic al Muntilor Cibin. Elemente de potential turistic de tipul cheilor prezinta si unele vai ce coboara de pe versantii sudici ai Muntilor Valcan si Mehedinji: Cheile Runcului si Cheile Sohodolului, respectiv de pe versantii sud-vestici ai Retezatului: Cheile Bu(ii, cu caracter epigenetic, de numai 200 m lungime, dar cu pereji inalti de peste 150 m. In Muntii Banatului, cu areale calcaroase extinse, au fost sculptate chei monumentale, de mari dimensiuni: Cheile Nerei, Timiului, Miniului, Bdrzavei, Gdrliftei, Bohuiului etc., dar apar si o succesiune de chei mai mici formate pe seama formatiunilor carbonatice in alternan^a cu sisturi cristaline. Densitatea cea mai mare a sectoarelor de chei se inregistreaza in Muntii Apuseni, iar in cadrul acestora se impun Muntii Trascau, cu renumitele Cheile Turzii pe Valea Hasdate, Turului, Ro$iei; in bazinul Geoagiului: Cheile Ampoifei, Fene?ului; mai spre nord, se succed Cheile Galdei, care adapostesc cea mai joasa stajiune din Europa unde vegeteaza floarea de colt (590 m), Gdldifei, Geoagiului, Rdmefului etc. (Grigore M., 1989). In Muntii Bihor, o valoare estetica si peisagistica deosebita prezinta: Cheile Sighi$telului, formati prin prabusirea tavanului unei peteri initiate, Cheile Boga, Bulbuci, Galbenei etc. in bazinul Crisului Negru, iar in Muntii Padurea Craiului Cheile Vimei i Roiei. Defileele caracterizeaza sectoarele de vale transversala, puteraic adancite antecedent si epigenetic, prin eroziune liniara, dar cu versanjii mai evazati. Sunt mai largi decat cheile, firul apei fiind insotit de o albie majora, uneori cu mici

Defileul Dunarii - reprezinta cea mai mare vale transversala din Carpati, cu 144 km, intre Bazias si Gura Vaii, fiind flancat la nord de Munjii Locvei, Almajului, Mehedinfi i, respectiv, Podisul Mehedin^i. Include mai multe bazinete depresionare (Pojojena, Moldova Veche, SicheviJa-Liubcova, Dubova i Orsova) si ingustari puternice (de 3 km si pana la 29 km lungime). Cel mai reprezentativ si mai important sub aspect peisagistic este sectorul de ingustare format intre Plavisevija si Ogradena, cunoscut sub denumirea de ,,Cazanele Dunarii", unde defileul imbraca un aspect specific de ,,chei", cu versanji abrupti si inalji, cu abrupturi calcaroase (cca 250 m) in arealul Ciucaru Mare (316 m) si Ciucaru Mic (130 m), cu nise carstice reprezentate prin Pestera cu Musca (254 m), strabatuta de un mic parau subteran, Pestera Chindiei (15 m) cu picturi rupeste, Pestera Liliecilor etc. (Sencu V, 1979). In cadrul ,,Cazanelor" se individualizeaza Cazanele Mari (3,8 km), bazinetul tectonic Dubova si Cazanele Mici. Prin construirea barajului Por^ile de Fier I s-a format lacul de acumulare cu acelasj nume, cu nivelul lacului situat cu 28 m deasupra nivelului initial al apelor Dunarii, avand o suprafata de circa 700 kmp si un volum de apa de 12 km3 (Pop Gr., 1996). Defileele Oltului. Datorita complexitajii sectoarelor montane strabatute de Olt i prezenjei sectoarelor de vale cu caracter transversal Oltul si-a sculptat o serie de defilee mai scurte sau mai lungi, mai impozante sau mai reprezentative sub aspect peisajistic, Astfel, dinspre amonte spre vale se succed: Defileul Bogota (2 km), taiat de Olt intr-o bara cristalina acoperita de aglomerate vulcanice, la nord de Miercurea Ciuc; Defileul Jigodin , situat la sud de Jigodin-Bai, unde pe circa 1,6 km valea Oltului se adanceste si se ingusteaza puternic in roci andezitice; Defileul Tu$nad - ceva mai lung (15 km), axat pe contactul conurilor vulcanice Pilica i Ciomatu (Puciosu), cu statiunea Tusnad Bai; Defileul Bicsad - Malna intre Munfii Baraolt si Bodoc; Defileul de la Raco (17 km), sapat de Olt in rocile bazaltice ale Persanilor nordici, cu renumita rezervatie geologica ce ocrotete coloanele de bazalt de aici si, nu in ultimul rand, Defileul Oltului de la Turnu Ro$u-Cozia, care in sens larg se desfasoara pe 58 km, intre Boita si Calimanesti, fiind eel de-al doilea defileu, ca marime, dupa Defileul Dunarii. Aceasta strapungere grandioasa a Oltului cuprinde, de fapt, doua sectoare de defileu si o depresiune: in nord Defileul Turnu Ro$u (17 km), modelat in sisturile cristaline ale contactului dintre Muntii Fagaras si Lotru, intre Boija si Caineni; Depresiunea Loviftei - ce insofeste Oltul pe circa 25 km, fiind cunoscuta sj sub denumirea de Jara Lovistei si Defileul Cozia (16 km) - unde Oltul s-a adancit prin antecedents in sisturi cristaline, micasisturi si gnasuri ce aprtin Muntilor Capatanii si Masivului Cozia. Spatiul defileului se constituie intr-o importanta axa de polatizare turistica prin peisaiul de

Tabelul nr. 2

Principalele chei i defilee din Romania Oblectivul turisticDeflleul Dunarii Defileul Oltului Deflleul Mure$ului Defileul Cernei Defileul Cri?ului Repede Defileul Jiului Deflleul Ilvei Deflleul Arie$ului Dafileul Lapu$ului Deflelul Vaii Cormaia Deflleul Buzaului Defileul Prahovei Deflleul Ha$datelor Deflleul Somesului Deflleul Crisului Negru Defileul Cri$ului Alb Cheile Sebe?ului Cheile Caraului Cheile Bistritei Aurii Cheile Barzavei Cheile Nerei Cheile Videi Cheile Garli$tei Cheile Dambovicioarei Cheile Jietului Cheile Buhui Cheile Bicazului Cheile lalomitei Cheile Timi$ului Cheile Galbenului Cheile Galbenei

Continuare - Tabelul nr. 2

1

Unitatea montanSMunfii Banatului Munfii Fagara? -Munfii Lotrului Munjii Calimani Munfii Mehedinfi Munfii Padurea Craiului Munfii Retezat-Parang Munfii Bargau Munfii Trascaului Masivul Preluca Munfii Rodnei Munfii Siriu Munfii Baiu Munfii Trascau Culmea Prisnel Munfii Codru-Moma Munfii Metaliferi Munfii Cindrel Munfii Aninei Munfii Rodnei Munfii Dognecea Munfii Aninei Munfii Padurea Craiului Munfii Aninei Munfii Piatra Craiului Munfii Parang Munfii Aninei Munfii Hasina? Munfii Bucegi Munfii Semenic Munfii Capafanei Munfii Bihorului

Lungime (km)14460 44 40 40 30 30 30 28 22 10 9 7 3

|

Cheile Runcu Cheile Lazurilor Cheile Rudariei Cheile Bistrifei ( Zugreni) Cheile Oltetului Cheile Varghijului Cheile Albacului Cheile Arge;ului Cheiloe Co$nei Cheile Bicajelului Cheile Cri$ului Alb Cheile Dambovitei Cheile Rametului Cheile Raului Mre Cheile Moldovei

Munfii Gutai Munfii Piatra Craiului Munfii Almajului Munfii Rodnei Munfii Capafanei Munfii Perjani Munfii Bihorului Munfii Fagira$ului Munfii Rodnei Munfii Hama Munfii Metaliferi Munfii lezer Munfii Trascau Munfii Cindrel Munfii Rarau

5 5 4 4

3,5 3,5 3,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,52 2 2Sursa: Pompei Cocean, 1997

5,5 3,536 1817,5

16 14 10 9 8 8 8 8

6,26 6 6

pere^ii cheii ce inal{a cu 200 - 250 m deasupra talvegului, prezentand in partea superioara turnuri si col^i uriasi de calcar si sectoare de largire - unde turistul poate intalni salase sau diferite obiective turistice: lacuri (L.Dracului), pesteri numeroase (Grigore M., 1989). Cheile Mini$ului, din partea centrala a Munjilor Aninei, masoara 14 km, au un prim sector foarte ingust si salbatic si altul ceva mai larg, dar cu un peisaj deosebit de atractiv, cu pesteri suspendate deasupra albiei, cu izbucuri (Bigar, Irma, Minis, Baba Stana etc.). Alaturi de aceste sectoare de chei le putem menjiona si pe cele dezvoltate pe rocile vulcanice din Munjii Gutai: Cheile Tatarului de pe Mara, sau Cheile Runcului pe Valea Runcului (afluent al Marei) cu pereji verticali de 100 m inaljime uneori, cu infa^isare salbaticS, cu numeroase rupturi de panta si cascade pitoresti. In gresiile de Tarcau din Munjii Vrancei numeroase vaii mici, dar puternic adancite, prezinta si ele chei cu praguri, cascade, repezisuri - cum sunt cele de pe Putna, Tisifa, Lepsa, Coza etc. In lungul vSii Bistrifa, in aval de Vatra Dornei, se impun in peisaj Cheile Zugrenilor; in sectorul nordic al Raraului se detaseaza cheile mici, dar

vai transversale in raport cu Carpatii (Dunarea, Muresul, Oltul, Crisul Repede, Jiul), sau partial transversale (Bistrija, Trotus, Buzau, Teleajen, Prahova, Dambovija, Nera, Cara etc.), de un pitoresc aparte. In aceste sectoare, dar nu numai, apele curgatoare au creat defllee sau chei, vai de tip canion, care sunt in numar de circa 300 si insumeaza peste 1600 km (1,4% din lungimea totala estimata a rejelei hidrografice de 118.000 km) (Grigore M., 1989). Vaile in chei si defileele sunt ingustari puternice ale raurilor care s-au adancit epigenetic in structuri tabulare, monoclinale sau cutate, generand sectoare de vale cu profil ingust, versanti abrupti, uneori de sute de metri altitudine, cu perejii surplombaji, marmite laterale sau de fund, uneori cu izbucuri ce {asnesc din peretele de piatra, cu multe repezisuri, cascade in trepte etc. (Fig. 6) Ele pot rezulta si in urma eroziunii regresive a raurilor ce strapung siruri de culmi, sau prin prabusirea tavanului pesterilor (in cheile Sibistelului, Radesei, Somesului Cald etc.). Cheile se formeaza in roci calcaroase, mai pujin pe alte roci sedimentare, dar si pe roci vulcanice sau pe sisturi cristaline. Dimensiunea lor depinde de duritatea rocilor strabatute, de ritmul si intensitatea adancirii vaii, de faza de sculptare etc., si aproape totdeauna imprima peisajelor trasaturi deosebite, de mare expresivitate. Cele mai representative (Tab. nr. 2) si mai cunoscute din fara sunt: Cheile Bicazului masoara circa 8 km, cu adancimea albiei de peste 200 m si chiar 300 m in anumite sectoare, cu doua compartimente distincte: Cheile Mari - sculptate in calcare si Cheile Mici - in conglomerate. Sectorul de maxima ingustare se inregistreaza in perimetrul cunoscut sub denumirea de ,,Gatul ladului", cu perefii foarte apropiaji, cu frecvente surplombe, grote mici. Un aspect monumental imbraca Piatra Altarului, sau Turnul Bardaului, situata in partea centrala si pe stanga vaii Bicaz, un obiectiv turistic de prim ordin pentru alpinisti, datorita dificultafii deosebite a traseelor. Acestea sunt cele mai renumite pentru spectaculozitatea perejilor si inalfimea acestora.Deosebit de pitoresti sunt cheile de pe afluenjii mai mari ai Bicazului: Bicajel, Lapos, ugau, Cupa etc., cu pereji inalfi de 350 - 400 m si foarte apropiafi, la 3 - 4 m. Cheile Cara$ului se constituie, alaturi de Cheile Bicazului, intr-unul dintre cele mai frumoase sectoare de chei din Romania, avand o lungime de 18 km si un caracter evident transversal fa{a de Munfii Aninei. Versanfii verticali au 150 - 250 m inalfime, apropiindu-se uneori pana la doi metri (Sencu V., 1978), cu numeroase stand calcaroase, frecvente pesteri ce au intrarile situate la diferite altitudini faj:a de nivelul albiei Carasului, cu marmite laterale de mari dimensiuni, marmite de fund impresionante, ce au adancimi de 15 - 20 m etc. Cheile Nerei sunt caracterizate pe cei 18 km lungime printr-un oeisai

G v O

a: ,,Pe$terile Romaniei - Potential turistic", Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1995

- potential de pozipe favorabil H- - potential de pozitie satisfacator + - potential de pozitie nefavorabil

-a 1

Prin unirea celor doua formafiuni se nasc coloanele ce pot forma adevarate ,,paduri": in Pestera Topolnifa - Galeria Coloanelor, in Petera Osoi - ,,Sala Padurii impietrite" etc. - Draperiile rezulta in urma prelingerii apei incarcate cu carbonaji pe perefii pesterii, generand in timp depuneri sub forma unor suprafeje valurite. - Gururile sunt mici bazinete, asemanatoare unor cuiburi, care se formeaza pe planseele salilor sau culoarelor subterane, fiind formate din mici baraje de diferite forme, uneori dispuse in trepte, in spatele carora se pot aduna apele rezultate prin prelingere, generind lacuri minuscule. - O valoare stiintifica si estetica deosebita prezinta peterile cu gheafd, care au cantitaji mari de gheaja, conservata datorita existence! unor condifii topoclimatice si particularitafi morfologice deosebite ale unor pe?teri: Pestera Scarisoara, care prin volumul de peste 75.000 m3 gheaja este cea mai mare din sud-estul Europei; Pestera Borjig (langa CetSfile Ponorului), cu un volum de circa 30.000 m3; Ghe^arul Focul Viu din Munjii Bihor unde, la o anumita ora a zilei, razele soarelui patrunse prin aven sunt puternic reflectate de masa de gheaja, colorand in rosu atmosfera pesterii, Ghejarul Vartop si Ghejarul Barsa. - Unele dintre pesterile Romlniei adapostesc picturi rupestre, de o important stiinfifica-cognitiva deosebita. Este cazul pesterilor Gaura Mica de la Pescari, din Defileul Dunarii, cu picturi executate cu argila rosie, in numar de circa 400, reprezentand, cu precadere, pasari si braduji; a celei de la Cuciulat din Podisul Somesan, cu cele mai frumoase picturi rupestre din Romania, realizate in aceeasj perioada cu celebrele picturi din Altamira sau Lascaux; pestera Adam din Dobrogea etc. O categoric aparte de pesteri sunt acelea care conserva urme ale locuirii omului preistoric: Pestera Ciur-Izbuc din Munjii Padurea Craiului, Cioclovina

Continuare Tabelul nr.l

IV

n HIIV+ -H+

III

III

HI

+++

++

-H-

++

+

+

+

***

**

**

**

*

***

***

*

**

**

**

**

**

**

*

*

*

**

*

*

+

+

ii

II

II

III

o a.

3* Relieful modelat pe calcare, domolite, conglomerate Acest tip de relief rezulta din conlucrarea unor roci solubile cu apa si se defineste printr-o raspandire spafiala azonala si o mare varietate de forme si fenomene. Desi arealele calcaroase dejin doar 2% (circa 4.750 kmp) din suprafata Romaniei (in afara zonelor montane fund prezente si in Podisul Mehedinfi si Podisul Dobrogei de Sud), ele se remarca printr-un relief carstic de mare spectaculozitate, reprezentat prin platouri carstice de diferite dimensiuni si la altitudini diferite, campuri de lapiezuri si de doline, relief rezidual, chei, cascade, pesteri, avenuri, etc. Ca elemente structurale, bine inscrise in relief, se contureaza seria sinclinalelor suspendate din Masivele Rarau, Ceahlau, Ciucas, Postavaru, Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului, Buila Mare - Vanturarnja etc., in care se disting suprafeje structurale, cueste, vai adaptate la structura. In Carpatii Orientali calcarele si conglomerate sunt prezente pe suprafejerelativ rfiHllSfi HisnilSR Hisrnntinim ci nrpHr>minant onK fnrmt- ein^linolo

In Muntii Rarau apar, in urma eroziunii diferenjiate, turnuri, piramide, pereji verticali, vestite fiind Pietrele Doamnei, Popii Raraului, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului etc., iar pe latura nordica - langa Pojorita - se ridica varfurile ,,gemene" Adam si Eva, grefate pe dolomite. Muntele Ceahlau se impune in peisaj prin aspectul sau inedit, unic, cu o parte centrala mai inalta, unde se contureaza doua platforme structurale, cu suprafefe relativ netede, denivelate intre ele cu circa 200 m (Ocolasul Mare si Ocolasul Mic), peste nivelul carora se ridica cateva preeminence piramidale, de mare atractivitate: Toaca (1900 m), Batca lui Ghedeoni (1844 m), Lespezi (1802 m), Ocolaul Mic, Ocolasu Mare (1907). La periferia masivului se individualizeaza o serie de abrupturi, cu aspect ruiniform, cele mai impozante fiind cele care marginesc bazinele paraielor Izvorul Muntelui, Neagra si Paraul Schitului, ideale pentru practicarea aplinismului. In cadrul platourilor, dar mai ales in spafiul geografic al abrupturilor se individualizeaza o mare varietate de forme rezultate prin dezagregarea fizica a conglomerated, ce compun - pe ansamblu - un relief ruiniform de mare spectaculozitate, reprezentat prin turnuri si coloane de tip Panaghia, Dochia, Detunata, Caciula Dorobanjului, Piatra cu Apa, Claile lui Miron - cu infatisari variate; stand bizare - Batca Neagra; colji - Caprele, Ciobanul, Turnu Sihastrului, la care se adauga, ca forme structurale: Polifa cu Crini, Piatra Lata, Lespezi etc. Masivul Hasma$ul Mare include un relief carstic prezent in cadrul unor platouri nu foarte extinse, extins in spajiul format de : Cheile Bicazului, unde valea s-a adancit puternic pe verticala, cu 300 - 600 m sub nivelul culmilor, generand un peisaj magnific, dominat parca ostentativ de Piatra Altarului (Bardaului); abruptul vestic al Hasmasului Mare (1792 m); magurile calcaroase-dolomitice Licas, Suhardu Mare, Hasmasul Negru (1773 m), Piatra Ascujita (1707 m) etc., alaturi de care se inalfa, oarecum izolat, Piatra Singuratica (1587 m). In Carpatii Curburii turismul si turistii beneficiaza din plin de potenjialul turistic natural oferit de Munfii Ciucas, Postavaru si Piatra Mare, unde prezenfa flisului conglomeratic cretacic de circa 700 m grosime si, respectiv, a calcarelor mezozoice a favorizat, din plin, dezvoltarea unor forme si microforme de relief specific, cu un potential atractiv deosebit, de mare valoare estetica si peisagistica. Muntii Ciucas se impun, in primul rand, prin relieful sau rezidual extrem de pitoresc, care apare fie pe liniile de creasta sau in apropierea acestora, fie in zona abrupturilor marginale. Cele mai atractive forme sunt date de stSnci ciudate, de cele mai multe ori grupate, dar si izolate: Ciobanul cu Oile, Babele la Sfat, Tigaile Mici si Mari, Sfinxul Ciucasului, Mana Dracului, Turnul Vulturilor, Podul de Arama; formele structurale de mari dimensiuni: Turnu lui Goliat, Turnu de AramS; crestele zimfate ale Muchiei Cheii (din Zagan); turnurile etajate i pintenii

sculptate fie in jurul resturilor suprafe^ei de eroziune Borascu: Zanoaga, Zanoguja, Slaveiul, Radesu, fie pe versantii nordici ai Retezatului: Galesu, Taurile Custurii, Taul Negru, Pietrele (situate la peste 2200 m) (Gastescu P., 1971) sau din Muntele Borascu, Tarcu, Bloju etc.; multimea lacurilor glaciare (peste 80), dintre care se impun prin diferite caracteristici: Bucura - cu o suprafaja de 10 ha (Gastescu P., 1971) si o adancime de 15,7 m, fiind eel mai extins lac glaciar din Romania; Zanoaga - de 29 m adancime si deci eel mai adanc lac glaciar, Taul Negru, Taul Portii, Galesu, Slaveiul. O mare parte a lacurilor din grupa Retezat - Godeanu sunt insirate de-a lungul unor vai glaciare, fie in spatele unor praguri determinate de prezenja unor pachete de roci dure (Taul Agatat, Lia, Viorica, Florica in lungul vaii Bucura), fie in spatele unor morene frontale (L.Ana). Multe dintre lacurile glaciare sunt in diferite faze de colmatare, astfel meat adancimea lor abia mai atinge 1 -2m. - Muntii Bucegi, fiind grefati pe conglomerate si calcare, nu se caracterizeaza prin prezen^a unui relief glaciar clasic. Aici s-au pastrat doar local, pe fa^ada nordica, urme ale unei glaciatiuni cuaternare - care au ,,supravietuit" proceselor intense de modelare in postglaciar. Ca forme glaciare relativ bine conservate pot fi mentionate: Custura Padina Crucii, vaile glaciare cu praguri ale Vaii Malaesti si Tiganesti, sau circurile secundare in trepte, prezente in complexul glaciar al Vaii Morarului. Atractivitatea reliefului glaciar sporeste si in sectoarele unde isi fac aparitia marile si raurile ,,de pietre" sau ,,blocuri" din Muntii Parang, Rodna; aglomerarile de blocuri dintr-o serie de circuri glaciare ale Muntilor Retezat - ca efect direct al gelifractiei etc. In concluzie, cea mai mare suprafata ocupata de relieful glaciar caracterizeaza Muntii Fagaras (127 km2), unde sunt peste 170 de circuri si 50 de vai glaciare, de dimensiuni variate, in timp ce Muntii Retezat adapostesc -pe circa 54 km2 - eel mai complex relief glaciar. > Potentialul turistic al reliefului vulcanic i pseudovulcanic Relieful vulcanic i pseudovulcanic, grefat pe roci vulcanice, este mai putin spectaculos, dar se constituie in ,,materie prima" a turismului - stand la baza aparitiei si dezvoltarii fenomenului turistic in numeroase locuri ale coroanei carpatice. Prezenta lantului eruptiv pe latura vestica a Carpatilor Orientali si sud-estul Muntilor Apuseni a dus la intregirea zonei de orogen, la complicarea lui structurala si la diversificarea accenruata a reliefului, deoarece relieful vulcanic reprezinta o categorie cu stil aparte al formelor. Aceste forme etaleaza atractii peisagistice multiple, care sunt in dependents directa cu marimea si forma corpurilor vulcanice, cu gradul de patrundere a eroziunii, vechimea eruptiilor, etc. Ca rezultat al activitatilor postvulcanice,rpHpfiilni viilfanir i c*=> xGnnmZ mrifptplp ci culfotafplp ont*1^ A& irrimira

Relieful vulcanic caracterizeaza masivele vulcanice si este alcatuit din conuri vulcanice cu sau fara cratere, caldere, platouri vulcanice de lava. i piroclastite, dykuri (cu aspect de zid sau creasta ascutita), neckuri ( cu forma de coloane sau a unui filon magmatic), toate diferentiate ca dimensiuni i extindere spatiala de catre eroziunea de suprafa^a postvulcanica (Mihai lelenicz i colob., 1999), coloane bazaltice etc. - Muntii Cdlimani-Gurghiu-Harghita-Ciomatu Mare, cu altitudini ce depasesc 1600-1700 m, pastreaza eel mai bine forme de relief vulcanic. Aici se desfaoara un etaj al conurilor vulcanice ce include caldere generate de explozii i prabusjri (in Calimani), cratere drenate dar bine pastrate, uneori ingemanate (craterul Saca - din Gurghiu, Cucu - din Muntii Harghita), cratere nedrenate ce adapostesc lacuri (craterul Ciomatului Mare cu Lacul Sfanta Ana), numeroase corpuri vulcanice lipsite de cratere i un etaj al platourilor de aglomerate vulcanice , moderat fragmentate (eel mai reprezentativ fiind Platoul Vlahija). La contactul dintre conurile invecinate, rejeaua hidrografica majora a sculptat defllee transversale pitoresti: Defileul Tunad pe Olt, desfasurat intre conurile Pilica i Ciomatu Mare, sau Defileul Topli^a - Deda, intre Muntii Calimani si Gurghiu. - Muntii Calimani se impun printr-un platou de lava bine dezvoltat i, mai ales, prin aparatul vulcanic central ce atinge 1900 - 2100, de tip caldera, cu aspect de amfiteatru urias (10 km diametru) care prezinta numeroase conuri secundare. Principalele elemente de atractie turistica se leaga de marginile craterului initial, unde eroziunea a modelat creste dantelate, pereti verticali (Fata Gardului), coloane grupate (12 Apostoli) sau singuratice (Tihu, Pietrele Rosii) si chiar mici circuri glaciare suspendate pe marginea craterului. - In Muntii Gurghiu relieful vulcanic, ce prezinta interes pentru rurism, este reprezentat de un aliniament de aparate vulcanice de 1500 - 1700 m, cu cratere bine conservate, unele transformate in caldere: Masivul Fancel-Batrana (cu o caldera bine pastrata, cu un diametru de 13 km) (W.Schreiber, 1987), conurile Saca, Tatarca (cu un crater de circa 4,5 km diametru), Sumuleu, Ciumani (cu doua cratere ingemanate, ambele de aproximativ 2 km in diametru). - Muntii Harghita se remarca, de asemenea, ca un aliniament format din 10 conuri vulcanice, eel mai reprezentativ fiind Harghita de 1800 m, cu un crater relativ bine pastrat, continual spre sud de conurile Muntele Mic, Ostoros, Rachitis,, Arotas, conul Luci - cu craterul drenat de Valea Corno, care adapostete o mlastina oligotrofa (Tinovul Luci) declarata rezervatie naturala, urmat de conurile Cucu, Murgu, Pilica i, pe stanga Oltului, Ciomatu Mare (1301 m) cu doua cratere ingemanate: unui intreg, care adaposteste Lacul Sfanta Ana si altul drenat de Paraul ROS.U, in care s-a format Tinovul Mohos. - Relieful vulcanic caracteristic grupei Oa$-Gutai-Tibles este mai putin reprezentativ, puternic erodat, cu o frecvenja mare a neckurilor, care adesea ooarta numele de ,,magura" sau ,,chicera", cu forme subcrustale de cupole sau

> Reliefui glaciar La antipodal platformelor de nivelare se situeaza relieful glaciar, dezvoltat in zonele montane inalte, la peste 2000 m in Carpajii Meridional! si 1850 - 1900 m in nordul Carpajilor Orientali, unde ghefarii cuaternari s-au manifestat din plin ca factor modelator. Relieful glaciar maresle, evident, gradul de atractivitate a zonelor respective, inlroducand variajii in peisajul geografic al munjilor inalji prin prezenfa crestelor, custurilor, circurilor glaciare si vailor glaciare. Predomina circurile simple, suspendate deasupra vailor glaciare, care adapostesc aproape tot atatea lacuri glaciare. Nu lipsesc insa nici circurile complexe-conjugate sau lobate-prezente la peste 2300 m in Munjii Retezat, Parang, FSgaras, unde modelarea glaciara a fost mai pulernicS si mai avansata. Peisajul glaciar carpatic are un caracter evident insular, instalat doar pe masivele cele mai inalte ale Carpajilor Meridionali si ale grupei nordice (Munjii Rodnei, Maramures), general de ghe^ari de tip alpin si pirenaic. Elementele cele mai spectaculoase sunt reprezentate de crestele alpine prelungi, rezultate in urma intersectarii circurilor glaciare instalate pe ambii versanji ai culmilor muntoase, fapt ce explicS aspectul lor de spinSri inguste, abrupte, exemplele cele mai tipice fund: - creasta principals a Muntilor Rodnei, compusS dintr-un aliniament de custuri orientate vest-est, pe circa 30 km, punctata de varfurile cele mai inalte, de peste 2000 m (Vf. Pietrosu Mare - 2304 m; Vf. Rebra - 2221 m; Vf. Puzdrele - 2188 m si Ineu - 2279 m) ale masivului. Sub varfurile amintite, pe versanjii nordici, se afla cele mai mari circuri glaciare complexe din Munjii Rodnei, separate prin creste secundare (custuri) mai scurte, cu numeroase lacuri glaciare (BuhSescu, Negoescu, Lala Mare si Mica, Izvoru Cailor, Galati etc.) - In Munfii Fagara se impune creasta nordicS principals, de peste 60 km lungime, frecvent peste 2500 m altitudine (in varfurile Moldoveanu - 2544 m, Negoiu - 2535 m, Vislea Mare - 2526 m, Caltun - 2522 m si Vanatoarea lui Buteanu - 2507 m), din care procesele de gelifraclie au detasat ,,ace" i hornuri impozante: Acele Cleopatrei, Turnurile Podragului si Arpaselului, Strunga Dracului etc., ce se constituie in importante elemente de polarizare, de atracjie luristica. Muntii lezer se impun, in primul rand, prin cateva sectoare de cuslurS: Coljii lui Andrei si Coljii Cremenei. Intensitatea mult mai mare a glaciajiei, in acest spajiu montan, a determinat frecventa mai mare a custurilor secundare, foarte bine dezvoltate, multimea circurilor glaciare complexe, sau a unor circuri mai mici suspendate (de cuib) in versanti (peste 30 de lacuri glaciare, I.Pisola, 1971). Lacul Mioarelor se afla la altitudinea cea mai mare (2282 m), iar Podragul este eel mai adanc (15,5 m). Alaturi de acestea se remarca si lacurile Capra, Buda, Caljun situate pe versantul sudic al Fagarasului, sau Balea, Urlea, Avrig etc. de pe versantul nordic. - Muntii din grupa Parang au fost afectaji de glacia^iune la altitudini de peste 2100-2200m, agresiunea modelSrii glaciare fund cea mai evidenta in

se afla si cele mai reprezentative circuri complexe. Custura principals, orientata si aici pe direcjia vest-est, are doar 10 km, intre Vf. Parangul Mare (2519 m) si Vf. Mohoru (2337 m) si cuprinde circuri complexe, compuse din circuri glaciare suspendate, mai mici, ce adapostesc cochete lacuri glaciare. Cele mai impozante, prin mSrime si numarul lacurilor adSpostile, sunt circurile complexe Slaveiul, Rosiile, Mija, Calcescu, GSuri, lezeru etc. din bazinul Jiefului i respectiv Lotrului, la care se adaugS si altele, mai mici, din bazinul Latorijei (Urdele, Muntinu) sau circurile simple de pe versantul sudic al Masivului Parang, situate la izvoarele Gilortului, Galbenului, Romanului, lasului etc.Urmele proceselor de modelare glaciara sunt prezente si in Mun^ii Sureanu, cu cateva circuri mici,modeste, situate in jurul Varfului Sureanu (2509 m) si Varful lui Patru (2130 m); pe larura nordica a Munplor Candrel (lezeru Mare, lezeru Mic, Gropata), sau sub Varful Steflesti din Munjii Lotrului. Vaile glaciare, cu un profil longitudinal accidental, sunt prezente cu precadere pe versanjii nordici si nord-estici ai Parangului, unde ghe^arii au avut o dezvoltare mai puternica, masa de ghea^a acumulata in circurile complexe coborand pe vaile Jie^ului, Lotrului, Latori|ei (in sectoarele lor superioare, pe ca^iva kilometri lungime). In Muntii Retezat, Godeanu si f arcu condi^iile climatice deosebit de favorabile au facilitat dezvoltarea unor ghejari putemici, care au modelat relieful preglaciar grefat predominant pe roci cristaline metamorfozate, sculptand creste glaciare cu frecvente sectoare de custura cu aspect ruiniform (rezultat in urma proceselor intense de degradare), varfuri impozante - uneori cu versanti aproape verticali, ce prezinta la baza lor intinse ,,mari" de grob.otis.uri. Se constituie in atractii turistice pitoresti: creasta glaciara principals din Retezat, de circa 18 km lungime, desfauratS pe aliniamentul varfurilor Zlatna - Sesele - Judele - Bucura - Peleaga - PSpusa - Varful Mare, din care se desprinde o creasta secundarS, la fel de spectaculoasa, cu varfuri intre 2300 m - 2500 m: Peleaga - Custura- LazSru; creasta principals stancoasS, de circa 12 km lungime, a Masivului Godeanu, orientals pe directia vesl-esl, cu versantul nordic abrupl si punclatS de o serie de varfuri de pesle 2100 m: Plalina, BorSscu Mare, Galbena, Gugu, Moraru, Godeanu; stancariile sSlbatice din Custura MStaniei, Piatra Scorilei, Cleanfu Horei etc. i formele glaciare grupate in jurul Vf. Tarcu (2190 m), Vf. Baicului, Vf. Brusluru, Vf. Pielrii elc. (circuri cu pereji slancosi, vai glaciare scurte de 1,5-2 km); surprinde numSrul mare al circurilor glaciare asociate sub forma unor complexe glaciare, cu un diamelru de circa 2 - 3 km: complexul Bucurei, LSpusnicului, complexul Peleaga din Relezal, sau complexul Pallina si Hin Mnntii Gndeanu. cu numeroase

RELIEF 1 GEOLOGIEtrepte i forme de relief peisaj geomorfologic forme bizare de relief sj structuri geologice forme geologice monumente ale naturii

munfi cu potential turistic mediu, datorat unui tip de relief specific, cu forme erozionale deosebite (Muntii Oas, Tibles, Capatanii, Lotrului, Poiana Ruscai, lezer, Trascau, Locvei, Aninei, Cernei s.a.); munfi cu potential redus, cu altitudini scazute, forme monotone, domoale, grad ridicat de impadurire, accesibilitate redusa (Munjii Almas, Zarand, Buzau, Tarcau, Codru-Moma s.a.). 2.1.1.1. Principalele tipuri de relief cu functie turistica deosebita

CLIMAtemperatura aerului precipitajii lichide stratul de zapada durata de stralucire a soarelui

Varietatea petrografica si complexitatea structurala a Carpatilor, succesiunea sistemelor de modelare de diferite tipuri au influentat, in mod evident, formarea diferitelor tipuri si forme de relief, jucand un rol deosebit in conturarea aspectului actual al reliefului tarii noastre. Asocierea lor sub cele mai variate forme, mai simple sau complexe, configurajia lor atractiva, structura geologica, funcfionalitatea si modul de integrare in relieful de ansamblu al Romaniei alcatuiesc componente de baza ale peisajului. > Relieful modelat pe isturi cristaline Duritatea deosebita a rocilor de acest tip a imprimat masivelor muntoase fizionomii contrastante, in functie de altitudine si de tipul modelarii. Acestea constituie puternice noduri orografice, culmi rotunjite si etajate, sisteme de vai inguste si adanci, cu frecvente rupturi de panta. La acestea se mai adauga nivele de eroziune, forme glaciare, relief periglaciar si crionival care toate dau o anume individualitate peisagistica. Complexele de nivelare (platformele de eroziune) constituie, prin prezenta si specificul lor, una dintre caracteristicile morfologice de baza ale Carpajilor Romaneti, reprezentand pentru turism si turisti elemente morfometrice deosebit de favorabile drumetiilor, deoarece asigura o vizibilitate deosebita asupra spajiilor geografice inconjuratoare. Platformele (nivelele) de eroziune se mscriu in peisaj sub forma unor poduri interfluviale largi, suspendate (platforma Borascu, la circa 2000 m - in Carpatii Meridionali, Farcas-Carligatele la circa 1700 m - 1300 m in Muntii Apuseni), considerate resturi ale peneplenei carpatice (L.Sawicki, 1912; Valeria Velcea, 1987), ce domina vaile adanci, sau sub forma unor poduri netede, extinse ca suprafata, respectiv culmi rotunjite ce se desfac din principalele noduri orografice, apartinand platformelor Rau-es si Gornovita (in Muntii lezer, Candrel, ureanu, Godeanu, Tarcu, Bucegi), sau Marisel si Fenes-Deva (in Muntii Apuseni), respectiv Carja-Tomnacica si Teregova-Caras (in Muntii Banatului). Acestea includ asezari umane temporare si sunt locuri de organizare a unor sarbatori traditionale, denumite nedei (targuri a ,,doua tari"), care adunau la un loc locuitori de pe o parte si alta a Carpatilor. In plus, farmecul platformei Borascu este dat de prezenta circurilor glaciare marginale, care diversifies peisajele

HIDROGRAFIAape freatice i ape minerale rauri, lacuri (si cele terapeutice) naturale si antropice Marea Neagra i Delta Dunarii izbucuri, cascade

VEGETATIA tipuri de padure flora specifica monumente ale naturii paduri de interes social

FAUNA fond cinegetic (vSnat cu par i pene) fond piscicol specii faunistice

REZERVAJH rezervajii ale Biosferei parcuri nationale rezervajii naturale de diferite tipuri