15 Intoxicatia Cu Methemoglobinizante

1

Click here to load reader

Transcript of 15 Intoxicatia Cu Methemoglobinizante

Page 1: 15 Intoxicatia Cu Methemoglobinizante

An universitar 2010-2011

Asist. univ. Dr. Liliana Tarţău 1

Intoxicaţia cu substanţe methemoglobinizante

Intoxicaţia cu substanţe methemoglobinizante devine manifestă clinic atunci când acumularea de methemoglobină (metHb) este într-o concentraţie mai mare de 2%.

Substanţele methemoglobinizante sunt reprezentate de: • compuşi organici derivaţi din benzen, nitroderivaţi - nitrobenzen, nitrotoluen;

aminoderivaţi – anilină; aceste substanţe pot pătrunde în organism pe cale cutanată, respiratorie şi digestivă; sunt metabolizaţi, rezultând produşi foarte toxici, ca urmare a formării de metHb şi sulfHb, cu producerea hemolizei intravasculare;

• nitraţii din pânza freatică contaminată, care ajung în intestin, unde determină oxidarea hemoglobinei în cantităţi mari, care nu pot fi reduse de sistemul NAPH2;

• azotaţii din îngrăşămintele agricole, compuşi anorganici, precum: nitriţi de sodiu, nitriţi de potasiu, nitraţi, subnitraţi de bismut, amoniu, dar şi medicamente, ca: nitroprusiat de sodiu, nitroglicerină, fenacetină, acetaminofen.

În funcţie de concentraţiile de MetHb în sânge, formele clinice pot fi: • uşoară, când concentraţia de MetHb este de 10-20%; • medie, la valori cuprinse între 20-40%; • severă, la valori cuprinse între 50-60% şi peste. În intoxicaţia cu substanţe methemoglobinizante este caracteristic faptul că tegumentele sunt

cianotice, iar la recoltare, se constată că sângele este ciocolatiu, vâscos. Simptomatologia este reprezentată de: • cianoză (atunci când metHb în sânge are o concentraţie de 10-20%); • astenie, cefalee; • dispnee, tahicardie, decompensare cardio-vasculară, colaps cardio-vascular; • encefalopatie hipoxică, convulsii, comă.

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza prezenţei cianozei, a condiţiilor de apariţie a

intoxicaţiei, a culorii ciocolatii a sângelui şi în funcţie de valorile obţinute la dozarea MetHb. Tratamentul se face de urgenţă, cu aplicarea unor măsuri generale nespecifice, de îndepărtare a toxicului, în funcţie de calea de pătrundere în organism. Metodele aplicate constau în: scoaterea persoanei respective din mediul toxic, oxigenoterapie, spălătura gastrică, administrarea de cărbune activat.

Pentru desfacerea metHb şi eliberarea Hb, se administrează substanţe reducătoare, precum Albastrul de metilen 1%, 1 mg/kg, lent intravenos (i.v.), repetat, la nevoie, la 3-4 ore sau Acidul ascorbic (Vitamina C), lent i.v. 30 mg/kg, singur sau asociat cu Albastrul de metilen.

În cazurile severe, se impune practicarea exsanguinotransfuziei.