Plantele medicinale Fitoterapia n viaa omuluiELEVA: Chebac Geanina MirelaANUL: II AMF

PLANTELE MEDICINALE

Medicaia cu ajutorulplantelor medicinalesaufitoterapia, se bazeaz pe utilizareaplantelori extractelordeplantepentru calitile lor terapeutice sau medicinale.Plantele medicinale sunt plante ntregi sau anumite pri din plant, folosite n tratarea i ameliorarea anumitor afeciuni.Utilizarea plantelor n tratarea bolilor i afeciunilor este cea mai veche form de asisten medical cunoscut omenirii.Plantele medicinale au fost folosite de ctre toate culturile i civilizaiile de pe ntreg mapamondul, de-a lungul timpului.Organizaia Mondial a Sntiiapreciaz c 80% din populaia globului (aproape 4 miliarde de oameni) folosesc n prezent moduri de tratare tradiionale, n special bazate pe plante.

Eficacitatea multor plante medicinalea fost validatde oameni de tiin din ntreaga lume. Cu ajutorul tehnologiilor moderne tiina a putut identifica acum multe dintre proprietile specifice i principiile active ale plantelor terapeutice. Prin aceste documentaii tiinifice ne putem da seama de ce anumiteplantesunt potrivite n tratarea anumitor afeciuni.n zilele noastre plantele i extractele de plante ne sunt la ndemanntr-o mare varietate de forme, inclusiv proaspete, uscate, n tablete sau capsule, mbuteliate n form lichid. Indiferent sub ce form sau ce tip de produs se gsete, calitatea unui preparat pe baza de plante fie ele tablet, infuzie, macerat, baie, cataplasm, tinctur sau unguent, este la fel de ridicat ca i cea a plantei folosite ca materie prima.

Preparatele fcute din aceast plant (ceaiuri, praf, tinctura), au caliti terapeutice excepionale, se folosesc n cazuri de tulburri ale circulaiei sngelui, a celor hepatice si renale.Praful de anghinare, fcut din frunze uscate, se administreaz la pacienii n cantitatea de 2-4 grame pe zi, n mai multe etape i se recomand s fie inut sub limb timp de cteva minute i apoi nghiit cu ap.Sintetic vorbind, preparate dinanghinarepot fi folosite pentru tratarea bolilor cardio-vasculare, hepatice, tulburri renale, eczeme, diabet zaharat, podagr, hemoroizi si pentru regenerarea celulelor hepatice.Aciune farmacologic:Stimuleaz metabolizarea colesterolului n ficat, este diuretic, tonic, depurativ, hipoglicemiant.Anghinarele tinere consumate n starea lor brut sunt indicate n diareele cronice.ANGHINAREA

Tratamente naturale i proceduri de aplicare: Suc de anghinare:Un pahar mic de suc de anghinare se recomanda sa fie but nainte de micul dejun i masa de prnz. Acesta este un tratament indicat pentru persoanele constipate.Acesta este un tratament de drenaj, n caz de constipaie, fr a duna ficatului.Ceai de anghinare:Infuziase face dintr-o lingura de frunze de anghinare pisat in 500 ml de ap.Ceaiular trebui s fie lsat timp de 15-20 minute, n scopul de a deveni o infuzie. Ceaiul ar trebui s fie but jumtate de can nainte de micul dejun i jumtate nainte de cin.Tratamentul trebuie urmat n cure de 21-30 zile, cu pauze de 30 de zile.Tinctura de anghinare:Se ia 20 de grame de frunze de anghinare pisat i se dizolv n 100 ml alcool de 70 grade, le lsm 15 zile, apoi cnd e gata tinctura lum cte 5-15 picturi de 3 ori pe zi.Tinctura trebuie diluat cu ap sau cu ceai.

BRUSTURELE (Actium lappa)Trateaz furunculi, eczeme, acnee, micozE, regleaz nivelul glicemiei.Descriere general:Dioscoride utiliza aceast plant ca topic, iar Columella l recomand n cazul mucturilor de erpi. n timpul Renaterii, brusturele era folosit n ncercarea de a tratasifilisul(se spune c l-ar fi scpat de aceast boal pe regele franei Henric al III-lea, care a avut ntr-adevrsifilis,) iar n secolul al XVIII-lea, n tratamentulgutei.Partea utilizat:sunt utile i eficiente toate parile acestei plante, dar cel mai des sunt folosite numai rdcinile (de preferin proaspt). Se recolteaz n septembrie i se usuc la umbr.Medicina Chinezrecurge doar la semine, le numescniu bang zhi, prescris sub form dedecoctmpotriva guturaiului nsoit defebr, a durerilor de gt sau a tusei.

Moduri de utilizareInfuzie: o lingur i jumtate la un litru de ap; lsai s se infuzeze 20 min.Decoct: o mn mare la un litru de ap; se fierbe timp de 10 min.Se beau 2 sau 3 ceti pe ziDiuretic i astringentBrusturileajut la eliminare toxinelor renale i hepatice. mpotriva calculilor (se recomand 3 ceti de decoct pe zi) preparat din 3 linguri de plant la un litru de ap, fiert 5 min i infuzia suplimentar timp de 10 min.Recomandat pentru diabetici:Favorizeaz reglarea nivelului glicemiei.Pentru uz externn caz de mncrimi splai prile afectate cu undecoct(dou mini la un litru de) fiert timp de 10 min i lsai apoi s infuzeze nc 10 min. Acest tratament este valabil n cazul majoritii afeciunilor cutanate (furunculi, eczeme, acnee, micoze etc.). Rdcina de brusture conineprincipii active bactericide i fungicide. Decoctul de brusture se utilizeaz i pentru tratarea eritemului fesier i a crustelor de lapte ale bebeluilor.

CATINA (Fructus Hippophae)Aciunea farmacologic:antidiareic, depurativ i vitaminizant de excepie.Indicii terapeutice: De la ctin se obin urmtoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze i chiar scoara, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urm este i cel mai valoros din punct de vedere medical. Uleiul de ctin este utilizat n tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric i duodenal, alergiile, diareea, urticaria, reumatismul, afeciunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o aciune reconfortant, chiar cu efecte uor narcotice. De asemenea, se mai folosete n alcoolism, anemii, astenie i stres. Se utilizeaz i n geriatrie cu rezultate spectaculoase.

Cu ctin se mai trateaz afeciunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arterial i gingivitele. Prin prelucrri n laboratoarele farmaceutice din ctin se obin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor i leucemiei. Mugurii de ctin au efect afrodisiac. Ctina este i un foarte bun antiinflamator i inhib pofta de mncare n cazul unor tratamente ale obezitii. Prin prelucrarea fructelor n industria alimentar se obin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceuri, peltea, lichioruri, diverse buturi alcoolice.Tratamente naturale:ceaiul de ctin, vinul de ctin, ulei de ctin. Ceaiul de ctin:se prepar din 1-2 lingurie de fructe de ctin, zdrobite oprite cu 250 ml de ap clocotit, lsndu-se la infuzat timp de 30 minute. Se beau 2-3 cni pe zi. Este un ceai vitaminizant de excepie.

Descriere: Este o planta erbacee, vivace, stolonifer, care crete prin locuri cultivate i necultivate, nalta pn la 80 cm, avnd dou feluri de tulpini aeriene, unele mai groase florifere, foliate, ramificate la partea superioar i terminndu-se cu capitule formate din flori mici i altele sterile purtnd numai frunze. Florile sunt grupate n partea superioar sub forma unor umbrelue. Dei ea constituie sprijinul nostru de baz n multe maladii grave, este considerat, n primul rnd, o plant de leac pentru femei. Preotul Kneipp este de prere, n scrierile sale: "De multe nenorociri ar fi cruate femeile, dac ar recurge din cnd n cnd la coada-oricelului".Rspandire: Planta se gsete din belug pe pajitile uscate.COADA-ORICELULUI - Achillea millefolium

Mod de folosire:Ceai: Se oprete 1 linguri (cu varf) cu 1/4 litru de ap i se las s stea puin n repaos (1 min).Tinctura: Florile de coada-oricelului culese n soare se introduc, fr a le ndesa, ntr-o sticl pn la gt, se toarn deasupra rachiu de secar sau fructe; se las s stea 14 zile n soare sau lnga o surs de caldur.Alifie: Se nfierbnt bine 90 grame de unt nesrat sau de untur de porc, se adaug 15 grame de flori de coada- oricelului proaspete, tiate mrunt i 15 grame de frunze de zmeur tiate fin, se las s sfrie scurt n grsime, se amestec i se d tigaia deoparte. n ziua urmtoare se nclzete totul uor, se stoarce printr-o bucat de tifon i se introduce n borcane uscate. A se pastr la frigider!Bi de ezut: A se lasa 100 grame de coada-oricelului peste noapte n ap rece, a se da a doua zi n clocot i a se aduga la apa de baie.

GALBENELELE - Calendula officinalisAjunge la o inaltime de 30-60 cm, capitulele ei florale stralucesc in nuante de la galben pana la portocaliu-galbui, iar tulpina si frunzele sunt zemoase si lipicioase la pipait. Exista deferite varietati: cu capitulele florale pline, cu staminele deschise sau inchise la culoare.Ele sunt similare in puterea lor de vindecare.Raspandire: Se gaseste in gradini sau creste salbatic si pe grohotisuri de panta sau pe ogoare.Recoltarea: Florile si frunzele se culeg in primele ore ale diminetii, cand cupele nu s-au deschis inca. Este recomandabil sa se semene aceasta planta valoroasa in gradina.

Ceai: Se opareste 1 lingurita (cu varf) de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa putin (1 min) sa stea.Tinctura: ntr-o sticl se pun flori, frunze si tulpini de galbenele. Se toarn alcool rafinat de 38 - 40, se las doua saptamani la loc calduros i insorit. La nevoie se iau cateva picturi cu puin zahar, sau o linguria la o cana de ceai.Alifie: Doi pumni de planta se pun n 150 grame de untur de porc bine ncins. Se amesteca cu o lingur de lemn. Cand face spuma, se retrage vasul de pe foc, se lasa pn a doua zi, apoi se ncalzete, se trece printr-o panz (tifon), se pastreaza la rece n cutiue ce se pot inchide ermeticMod de folosire:

MUSETELUL - Matricaria chamomillaDupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala, poate fi intalnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Musetelul poate fi considerat un leac universal, mai ales pentru copii mici. Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai ales contra crampelor si a durerilor abdominale.Raspandire: Creste pe ogoare, soluri argiloase, campii, luminisuri, pe lanuri de cereale, campuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla.Recoltarea: Capitulele florale terminale se colecteaza din mai pana in august, de preferat in soarele amiezii.

Ceai: Se opareste 1 lingurita (cu varf) de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa putin sa stea (1 min)Adaos la baie: Pentru baile in cada se iau de 2 ori cate 2 maini pline, pentru baile fetei si spalatul parului cate 1 pumn plin de flori de musetel; cantitatea respectiva se opareste si se lasa sa se traga.Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu varf) de musetel, se lasa sa stea putin, se strecoara si se fac comprese calde.Aburi de musetel: 1 lingura (cu varf) de musetel este oparita cu 1 litru de apa in clocot. Vaporii se inhaleaza stand cu capul sub un prosop.Perna cu plante: Se umple un saculet de panza de in cu flori uscate de musetel si se insaileaza. Se incalzeste bine intr-o tigaie uscata si se aplica local.Ulei de musetel: Se umple o sticla pana la gat, fara a se indesa, cu flori proaspete de musetel culese in soare si se toarna peste ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile, Sticla se lasa, bine astupata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frigider.MOD DE FOLOSIRE

PAPADIA - Taraxacum officinaleDesi multi oameni o considera o buruiana suparatoare, acesta planta reprezinta pentru omenirea suferinda, o planta de leac deosebit de valoroasa. Infloreste in aprilie mai pe toate pasunile, pe orice suprafata cu iarba - un covor floral galben care ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foarte ude. Are doua proprietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. Se recomanda ca primavara sa se tine o cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadii.Raspandire: Pe toate intinderile cu iarba, pajisti, pasuni, liziere, campiiRecoltarea: Inainte de inflorire se colecteaza frunzele, primavara sau toamna radacinile, iar tulpinile in timpul infloririi. Intreaga planta are efect tamaduitor.

Ceai: Se pune peste noapte 1 lingurita (cu varf) de radacini in 1/4 litru de apa rece, se incalzeste a doua zi pana incepe sa fiarba si se filtreaza. Aceasta cantitate se bea, inghititura cu inghititura, 1/2 ora inainte si 1/2 ora dupa micul dejun.Salata: Din frunze si radacini crude, proaspeteTulpini: A se mesteca bine si a se manca zilnic 5-10 tulpini crude, spalate.Sirop: Se pun de 2 ori cate 2 maini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pana incepe sa fiarba, se lasa sa dea cateva clocote bune, se ia oala de pe foc si se lasa totul sa stea peste noapte. A doua zi, se goleste continutul intr-o sita, se scurge, iar florile se storc bine cu ambele maini. Sucul se amesteca cu 1 kg de zahar nerafinat, la care se adauga o jumatate de lamaie taiata felii (fara coaja). Mai multe lamaie acreste prea tare. Oala se pune pe foc, fara capac. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul cel mai mic. Astfel, lichidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit o data, maximum de doua ori, ca sa i se poata stabili adevarata consistenta. N-are voie sa devina prea gros, caci s-ar zaharisi dupa o pastrare mai indelungata, dar nici prea subtire, caci atunci ar incepe sa fermenteze dupa un timp. Trebuie sa devina un sirop adevarat, vascos, care, uns pe felia cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.

Elementele active ale plantei au efect emolient asupra tusei, stabilizeaza activitatea prea intensa sau lenta a intestinului. Preotul elvetian Kunzle, medic naturist popular scrie despre patlagina in felul urmator: "Intrebuintare gaseste intreaga patlagina in toate varietatile ei, cu radacina, tulpina, floare si samanta cu tot. Ea curata stomacul ca nici o alta planta, este de aceea indicata pentru acei oameni care au sange putin sau prost, ficat si rinichi bolnavi, infatisare palida, care fac eruptii, eczeme, care mai si tusesc putinm sunt ragusiti, slabi ca niste ogari, chiar daca i-ai baga in unt. Ea-i ajuta sa se puna pe picioare pe copiii firavi, bolnaviciosi, care nu se dezvolta ca lumea in ciuda unei hrane bune."Raspandire: Pe toate campiile, mariginile de drumuri de tara, pasuni, in santuri si pe terenuri umede necultivate.Recoltarea: Frunzele se culeg primavara, inainte de inflorirea plantei. Trebuie uscate repede la temperaturi intre 30-50 grade Celsius. Semintele se recolteaza pe vreme uscata, in perioada de maturitate, in lunile august-octombrie.PATLAGINA - Plantago major

Ceai: 1 lingurita (cu varf) de plante la 1/4 litru de apa - se opareste, se lasa putin sa stea (1 min).Compresa de frunze: Frunzele proaspete sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei, pana se formeaza un terci care se aplica local.Sirop, reteta nr 1: De 2 ori 2 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.Sirop, reteta nr 2: Frunzele spalate se pun in straturi cu zahar nerafinat intr-un borcan si se apasa ca sa se indese. Astfel, totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de ceolofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se astupa cu pamant.Scandura si piatra trebuie sa ramana insa vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe (nu printr-o panza), se pune sa dea cateva clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fund.

ROSTOPASCA - Chelidonium majusEste o plant care face parte din flora spontan, este peren, crete pn la nlimea de un metru. Frunzele sunt de culoarea verde nchis iar florile sunt de culoare galben fiind formate din patru petale. n tratamentele medicale se folosete toat planta care conine acizi organici, taninuri, alcaloizi, saponine i mucilagii. Unde creste pe marginea drumurilor , prin gradini, pe pajiti i n locuri unde persit umezeala. Recoltare se face pe toat perioada din primavar pn toamna. Se culeg florile i frunzele care se vor pune la uscat la loc umbros.Calitati terapeutice:- crete secreia biliar - calmant - antispasmodic - cicatrizant - anti tuse

Mod de preparare: n cazul afectiunilor abdominale, gastrite ori afeciuni biliare se face o infuzie din o linguri de plant la o can de ap se infuzeaz pentru un sfert de or, se vor bea din patru n patru ore cte o limgur de infuzie, este interzis a se lua mai mult deoarece provac intoxicaii. Pentru bolile de ficat se poate face o infuzie dintr-un amestec de rostopasca cu coada soricelului, menta i sunatoare, se folosete o linguri de amestec la o can de ap. Se bea o can pe treptat pe parcursul unei zile. NOTA: datorit coninutului de alcaloizi rostopasca este toxica, de aceia nu trebuie luat n exces i numai dup reete bine prescrise.Utilizari pentru diferite afectiuni:- diferite boli hepatice - bronit ,astm bronic - reduce durerea ficatului - linisteste tusea convulsiv - stopeaz dezvoltarea tumorilor.

Are o tulpina inalta de pana la 90 cm care poarta multe flori galbene. Prin strivire, din ea iese un lichid de culoare rosie. Pe de o parte, sunatoarea a fost utilizata in mod traditional pentru proprietatile ei cicatrazante, antiulceroase, antiinflamatorii, precum si pentru efectul coleretic si colagog. Pe de alta parte insa este important de stiut ca cel mai bine documentata prin studii stiintifice este actiunea antidepresiva. Hipericina, flavonoizii si in special hiperforina, interactioneaza la nivelul creierului cu neutrotransmitatorii care au legatura cu manifestarile depresive: serotonina, dopamina, monoaminele, etc.Raspandire: Creste la marginea lanturilor de cereale, a padurilor si livezilor, la altitudini de pana la 2200 m deasupra nivelului marii.Recoltarea: Se face in perioada de inflorire, in lunile iulie-august.Sunatoarea - Hypericum perforatum

Ceai: Se opareste 1 lingurita (cu varf) de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa putin sa steaUlei de sunatoare: Florile culese pe vreme insorita se introduc intr-o sticluta pana la gat si se toarna ulei de masline peste ele. Uleiul trebuie sa acopere florile. Sticla, bine astupata, se lasa cateva saptamani la soare, timp in care capata o culoare rosie. Se filtreaza printr-o bucata de tifon, se storc bine resturile si se pune in sticlute de culoare inchisa.Tinctura de sunatoare: 2 maini pline de flori se pun intr-un litru de rachiu si se lasa 3 saptamani la soare sau alta sursa de caldura.Bai de sezut: 1 galeata plina cu sunatoare (tulpina, frunze si flori) se lasa peste noapte in apa rece. Inaintea baii, continutul se da in clocot se se adauga la apa de baie. Durata baii trebuie sa fie de 20 de min.

Valeriana - Valeriana officinalisValeriana este o specie ierbacee perena, din flora spontana, dar care este mai ales cultivata, initial cu o rozeta de frunze, apoi cu o tulpina erecta, neramificata, cu frunze tulpinale opuse, paroase mai ales la baza si pe spate, si cu flori in inflorescente terminale dense, asemanatoare cu o umbrela, avand culoarea de la rosu-liliachiu pana la alb. Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil, alcaloizi, acid cafeic si clorogenic, sescviterpene. Sedativ de baza al sistemului nervos central, ca si al celui autonom al inimii; antispastic; antivomitiv.

Recomandari:- tinctura pentru tratarea problemelor emotionale, pentru tinerea sub control a apetitului si contra problemelor cardiovasculare: se iau 50 de picaturi de valeriana de patru ori pe zi. - tinctura pentru tratarea insomniei: se iau 1-2 lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, cu 15-20 de minute inainte de culcare. - pulbere impotriva starilor de nervozitate, a colicilor stomacale: se ia cate un varf de cutit, de 3 ori pe zi. - infuzie impotriva problemelor cardiace: se bea treptat in cursul zilei sau seara la culcare.

BIBLIOGRAFIE:CLAUDIU VODA PLANTE MEDICINALE SI ROMATICEMARIA TREBEN SANATATE DIN FARMACIA DOMNULUIEUGEN FISCHER DICTIONARUL PLANTELOR MEDICINALECORNELIU CONSTANTINESCU PLANTELE MEDICINALE IN APARAREA SANATATIILEON SORIN MUNTEANU TRATAT DE PLANTE MEDICINALE CULTIVATE SI SPONTANEMARIA ALEXANDRIU PEIULESCU SI HORIA POPESCU PLANTE MEDICINALE IN TERAPIA MODERNACRISTINA AOSAN ALFABETUL PLANTELOR MEDICINALEWWW.WIKIPEDIA.ROWWW.FITOTERAPIE.INFO

*