147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud

7/22/2019 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud

http://slidepdf.com/reader/full/147325683-gala-galaction-papucii-lui-mahmud 1/93

Te$til ronruttiiulri este reprodus dupd: Gala Galactiott' PAPUUI LUI

lU H Ll t ID. Bttcuresti,'Edinto,,Adevdrul", 1932'

,'{,

Prefa|a

Spre sf6rgitul celui de al treilda deceniu al secolului nostru, inperioada in care romanul romAnesc modern se desivirse$te si cu-

noaste o continud inflorire, Gala Galalction se orienteazi qi el, ca mai

to[i prozatorii timpului, citre aceastd specie a genului epic. Astfel, indecurs de cdtiva ani ii apar consecutiv romanele Roxana (1930),

Paptcii lui Maltmud (1932), Doctontl Taiftur {1933) gi La rdspdntie de

veacui (1935). [n romanele lui Gala Galaction, mai mult decdt inoricare alte scrieri ale sale, este evidenti impletirea conceptiei laice

cu cea religioasi, intr-un aliaj sui geneis, specific personaJitdtii sioriginalitilii scriitorului. El imprimi romanelor si o finalitate sociala,

dar, simultan, gi o tendin[i moralizatoare cregtini. Cregtinismul infu-zat in romane este mai mult o concep(ie umanitard, preconizdnd

iubireir de oameni, de cei aflati in nevoi gi s,uferinld, echitatea sociali,dreapta judecattr a celui cdzut in gregeali, toleranla gi convieluirea

pagnici dintre neamuri, mila gi iertarea, biruinta virtutii asupra pdca-

tului, a purita$i sufletesti asupra ispitei vinovate.

Cel mai izbutit dintre romanele lui Gala (ialaction este Papucii htiMahmud. Subiectul lui are un nucleu real, cum insu5i scriitorulmlrturisea ihtr-un interviu aplrut in Adcvdrul literar ;i ortistic din L9

iulie 1931: ,,Romanul meu porne5te de la o intAmplare reald, petrecutlpe locurile mele de na$tere, pe wemea rdzboiului de la 1877; copil,am auzit-o de la to1i, am cunolcut-o de la c61iva care triiseri cot la

cot cu eroul intdmpllrilor, am in[eles-o prin mine insumi g'i prin via1i."Transfigurati artistic, prin viziunea spccifici lui Gala Galaction, cu

sqperioare mijloace compozilionale, aceastd intdmplare reald a

clpitat proporliile gi intensitatea unui impresionant proces de con-

stiintil Ac[iunea romanului incepe in timpul rlzboiului de inde-penden{d, dincoace de linid frontului, in Rogiorii de Vede. Savu

Pantofaru, eroul central al romanului, cuprins de nebuniile beliei,omoarl pe prizonierul turc Mahmud. DupI ce il doboarf, la pdmdnt,

printr-o lovituri de par in cregtetul capului, observi insi ci imineii

|y,



turcului erau sparfi, iar degetele, iegite afari, erau intepcnite dc ger.

A doua zi, trezindu-se din imperiul bctiei, Saw e cuprins dc o nristui-

toare rernuqcarc, este chinuit de gindul ca a ficut moarte dc om,

nefiind irici in con<litiilc luptei si nici in legitimi apirare. imbolni-vindu-se de febrl tifoid6, zace mai bine de o luni dc zilc, in ccle nrai

niprasnice vedcnii si cosmaruri. Dupi vindccarc, rcmuscarca con-

tinui sd-l sfA5ic, imagincA lui Mahmud urnririndu-l ca un spcctru.NemaipitAnd suporta, se mirturisc5te schivnicului Silvcstru, dc la

care primegte canonul sd lucreze cu miinile lui o mie de perechi dc

inceltdmifite de tot fclul, si strdbatd nccontenit lumea 5i si lcdtrruiascd celor sdrmani, iar izblvirea si nu-i vini decit dupd implini-rea accstui canon, de la un urmag direct al schivnicului.

infhtisind reabilitatca moral5 a eroului prin implinirea,unui canon

rcligio.s, Gala Galaction a ptiut sA transpund zguduitorul proccs dc

con$tiiile al accstuia cu un exccptional talcnt dc,analist al suflctuluiomonesc, intr-o naraliunp str[bituti dc fiorul viclii'reale, plini clo.

dramatism, de vcridicitati:, din care so dcsprind senrnificatii etice ;is<-lc,ial-umane dc e.scr4i nrajrlri. Proccsul de constiinli al lui Savu

Pantofaru e zugrivit'in pagini analitics dc o rcmarcabill consistonti

si adAncime psihologici, cvolulia lui fiind urmiiritd cu ur1 rlllrL)mcgtcaug al potcnlirii sce nekrr gl episoadolor.'al dozirii krgicc gi

gradate a dfectelor. Scriitorul nu face din Sal,u Pantofaru un pose dat..

Daci sc poatc spunc ci rcnru5carca croului devinc o obscsie, atunci

trcbuie precizat ci accasti starc psihologici cstc condilional.h de

anumili factori fireqti, apare inotivati vcrosimil. Dc cc se zbuciumiSavu Pantofaru, de ce este cuprins de remugcare? Pcntru ci estc un

om onest, un sullct curat, condus dc o conceptic dc viati simpli, dl.rr

sindtoas5, al cirui atribut fundiimcntal este omcniii. Om obi5nuit,

inzestrat cu spiritul drcptcijudeciti, Savu i5i di seama ci a sivirsit o

gregealE, ch a luat viala cuiva, chiar inamic llinc{, nu in chip vitcjcste ,

loial, ci in condilii total inegalc, cind Mahmud nu nunrai ci riu puteu

schita nici un gsst dc apirarc, dar cra 5i'aproapc slirsit dc boalii. Din

aceastI perspoctiva, aparc firoascl incercarea lui Savu dc a-si riscuirr-plra grepeala prin, inmornrdntarca lui Mahmud, in mocl tainic, incripta pdrinlilor sii, in cimitirul crcstin.

Agravarea zbuciumului liuntric al lui Savu, dcclansarca maxinri a

procesului sdu de conStiinlf, se intAmpli in rlstinrpul indclungat in

care zace rf,pus de fcbra dtoidA. Pasajul in"carc Gala Galaction

II

zugrdvegte dramatica zbatcrc in subconstienlul croului cste cle o

uluitoarc forti de sugerare, se concrctiz.eazl in imagini tultruritoareca sccnele apocaliptice. imbolnivirea dc febrd tifoidi, cu nlpras-nicclc ei vedcnii $i cosmaruri, este agadar un accidcnt cu gravs

rcpcrcusiuni in psihologia lui Savu, explici Lransformarca' intcrioaria croului, intcfisificd mustrlrilc lui dc cugct, Dupi cc se insindto5e5te,.

Saw rdmdne bdntuit dc lulgcririle bolii, dar nu cstc nici pc dcpartcatins de atienare. Rcmu5carea, cu tot caracterul ei obsesiv, nu

"rta,n

iinpuls abstract, o tixaliufre slranie, ci c conditionatl dc scntimcntclc

9i gAndurile unui om de omcnic. De data aceasta, musl.raroa dc cugct

a lui Savu implicl9i regretul cd a indurcrat o prez.umtivi familic din

cine qtie ce colt al lumii. Din dorinta de a-ii rdscumpira grc5cala, Savu

e gata sl meargi la familia lui Mahmud, daci ar sti undc se aflir, c:i1

sd-l inlobuiascipe cel dispitut, sf,-i apcre pe cci rdnra5i [[ri sprrjin.

Un moment-chcie in dcsflsurarga procesului dc constiintir al luiSavu Pantofaru este spovcdania in fala icroshinronahului Silvestru.

Accastl hotirAre a eroului corcspundc rnodului sIu spccific in curs

e structural liuntric. Dcscircarea de picat in fulu duhovnicului tl

consideri solulia salvato:rrc. El inlclcgc ci, fiind crc$tilt, trobuie si-rii

mf,rturiseascl crima, dcoarcce roligiu ircitini o socotc$to ca unul

dintre ccle mai grele 5i infrico5itoarc picate. Pivtltul crc5l,in al ronra-

nului il constituie canonul pe caro anahorctul $ilvcstru i-l di lui Savu,

ca si se izblveasci de pdcat. Ca duhovnic schivnic, dcci mult rnai

aspru gi mai asbet dec6t alte fele bisericcsti, ieroshinronahulSilVcstru

nu poate proccda in alt fel decit irrrpovirAndu-l pe Savu cu o grea

ispigire, pentru cd a incilcat porunca a $asea din Dccalog: ,,Si nu

ucizi ''El ii dd canonul lui Cain, si fie pribcag 9i rizle t pc pimint, dar

cu un scop prccis.

Gala Ghlaction imprimi modului practic in carc Savu igi impli-neste canonul o finalitate umanitari-r. Foate pirca paradoxal acest

lucru, dar rezulti intocmai, cu o uidenti logicl, din toate faptele

sdvArgitede

Savtr.Scopul suprem al eroului

este acelaal

iubiriisiajutordrii nenorocililor, a nevoiagilor gi ndplstuililor. Cutreieritd

drumurile [drii, imparte gratuit incAltaminte lucrati cu miinilc lui,

numai la cei.slraci gi oropsili, indilerent nu numai de vArstf,, ci si de

nalionalitate qi religie..El intemeiazd o frumoasl prictcnie gi comu-

niune sufleteascd cu turcul Ibrairn $i cu evreul Marcu Goldstcin, sub

semnul acelora$i convingeri umanitare. Addpostit in casa lui lbiainr,

III



Saw nu pregeti sd apere chiar cu prelul vielii sale, awtul Si viataprietenului turc, atunci cdnd acesta e atacat, noaptea, de o band[ dc

ligani. Convietuirea lor se bazeazl pe principiul sivdrsirii binelui, al

ajutordrii celui umilit gi necljit: ,,Omul trebuie sd fie bun, ingdduitr)r,

iubitor de adevdr 5i de cinste, zibavnic la mAnie gi milostiv cu toati

lumea, dar mai ales cu bei siraci." Saw gi Ibraim [in sincer si adAncpnul la altul, se respect6 reciproc indiferent-de faptul cd unul este

crestin si celdlalt musulman, ci unul este rom6n gi altul turc. Deosebi-

rea dintre ei nu-i tulburd cu nimic, nici nu-i indeamnd micar siconstate care religie e mai bund: ,,Fiecare cautd la credinfa celuilaltcu sirterenie gi cu respect. A5a voise Dumnezeu cu ei si cu pdrin(ii lor,ca unii sE fie ai lui Christos si altii ai lui Mahomed." Asemenea

convingeri ii tnfrS[esc pe Savu 5i lbraim gi cu Marcu Goldstcin, umilulcurelar eweu impovlrat de nccazuri. ln discutiilc dintrc ei, purtate

"simplu,'in spiriLul omeniei, ajung la concluzia unui monism religios.Iati, de pildi, cum argumcntcazi Marcu Goldstcin: ,,El e unul singur,acolo sus, 6i noi suntem toli copii lui...': $i pcntru a ll mai convingi-rtor

5i mai explicit, in idcea cd nu sc poatc afirma categuric care rcligic emai buni, Marcu Goldstein reproduce, din piesa lui Lcssing, Nuthantr4eleptul, povestea celor trei incle, care simbolizeazi ccle trci rcligii,lucrate de giuvaergiu intr-o atdt de desdv6rsita asemlnare incdt nu

puteau fi deosebite unele de altele gi doud dintre elc de cel adevlrat.Ihr Savu Pantofaru, ca bun crcgtin, dar plin de respect fatd de crcdin-

[ele celor doi prieteni, invocd din religia sa tocami principiile dc

umanitate gi tolcranlil ,,lisus Christos ne invati ci fratia gi dragosteaomeneascd n-au hotaie gi trebuie si se iirtindi gi si cuprindi pc tolioamenii dc orice neam $i de orice lege."

Finalul romanului este, in acelaSi sens, o apoteozl a infritiriioamenilor indiferent de religia qi originea lor etnici. Simlind ci i sc

apropie sf6rqitul, avdnd gata a mia perochc de incillilninto, izbivi-toare de,picat, Savu Pantolaru se imbarci pe un vapor, spro a n]crgcla Constantinopol, unde il agtepta, de qrulti vrcmc, Ibraim. Dar, in

caicul care-l transporta la [5rm, Saw se stinge in cxtaz, transfrguratde implcarea sufleteasci a celui curi[at de picat. EI arc in latd

imaginea lui Mahmud, dar cind vrea s[-i dea cea dc a mia pcrechc

dc incdltlminte, observd ci picioarele, ca $i mdinilc carc se pogoarideasupra sa, purtau urrne de piroane, adicd aparlincau lui lisus

Christos. Viziunea este simbolici.

IV

Avind ca premiii o idee crestini, romanul constituie, in intrcgul

lui, o pasionati pledoarie pentru sivdr$irea binelui, pentru cei aflati

in sdrdcie 5i sufcrin[i, dar mai alcs pentru buna convieluire gi inlg-

legere reciprocl dintre oameni de religii si nationalitdti diferitc. inacest scop, in cronica literard publicatd in Adevdrul literur 5i artislic

din L0 ianuarie 1932, G. Cdlinescu scria: ,,Suavi, plini de luminiguri,aceast[ operi estb nu numai,o scriere foarte valonoasi si o izb0ndistilisticd, dar Ei o scriere morala bund de pus in m6)nile tinerilor."

Ca ii nuvelele lui Gala Galaction, romanul Papucii lui Malurtttd

are o desfl$urare cursiva, fara planuri suprapuse, fiind, in fond, o

povestire, cu preponderen[a relattrrii scriitorului insu5i. Preocuparea

sa fundamentalA rAmane aceea de a intreprindc analize su[letesti, dc

a zugrtrvi evolu[ia dramaticl a unui proces de con$tiinti, apeldnd la

inegalabilele sale mijloace dc introspcclie, de pitpundere pind in cclcmai ascunse gi imperceptibile straLuri ale psihologiei umane. Rumanul Papucii hti Moltnutd ne rclevd insi, intr-o largi misuri, gi pe

creatorul epic propriu-zis, capabil si construiasci sccne 9i episoade

dinamice, cu prezenta bogati a dialogului. Prima partc a ronranului

este edilicatoare in acest scns, dar cu dcosebire capitolul initial. careprezintd atmoslera din circiuma lui Vancea, unde sergentul Iorgu

Mutafu, sosit cu un convoi dc priz.onieri turci, bea cu vechii sii prieteni

si le istoriselte luptele de la Plevna. In aceasti scenl, dialogurils'suntvii, se succed bu repezibiunc,'intcgrindu-se firesc in lirul naratiunii,expusi sobru, cu concizie gi prccizic vcrbali. Scriitorul surprinde, cu

evident me$tcsug compozilional, chiar si dcnicrilc intimplitoarc dc

la linia discutiei, insd le prezinti in asa fel incit nu $tirbetite cu nimiccontinuitatea 5i unitatca ansamblului, creiqd o mai putcrnic[ scnzalic

de autenticitate, cle via15 rcali,Farmecul romanului Papucii hti Muluttttd, ca do altfcl al tuturor

operelor lui Gala Galaction, este asigurat si de ncnumiratclc $i

amplele pasaje descriptive. Penl.ru Gala Galaction, descripliilc de.naturl constituie o conditie esentiah a preocupdrilor gi artci salc

scriitorice$ti. inzestrat cu un rcmarcabil simt plastic, cu o viziunc dc

un bogat cromatism, sensibil la o infiniti varietale dc formc gi nuan[c

sub care se prezintd natura inconjuitoare, Gala Galuction rcalizcaz.i

descriplii dc o rarl exprcsivitate, de o excep(ionali putero dc a

comunica direct cu afectivitatea cititorului.i

Teodor Vdrgolici



1903 Se cisitoregte cu sora Zoe, care pdrisegte mindstirea.

isi ia licenta in teologie.

Pleac6 la Cerniuti pentru pregatirea..doctoratului in teologie.

1904 Tudor Arghezi 5i V. Demetrius scot imprcund revista Linia

dreaptd, al clrui prim numdr apare [a 15 aprilie 1904. Aici, GalaGalaction semneazA pentru prima dati cu acest pseudonim,publicind nuvela // osd ndesc juratrii?, retipdriti ultcrior cu titlulschimb at Glrcoryhe Cdtdlina.

1 906 P ublici ntv elaA d a nt ov o, in Re t is ta i de a I s t d, n r. 9, clin sept em-

briq 1906.

1907 in Revista idealistd, nr. 2, din februarie 1907, ii apare nuvela

Copco Rddvanuhi, iar in ziarul Witotttl, din 18 noiemtrrie 1907,

schiTa Soleinru.

1909 Oblinedoctoratul in teologie. Este numit defcnsor eclcz.iastic,un fel de procuror bisericesc, pentru Episcopia Olteniei ;i a

Curtii de Argeg.

19l0 Devine colaborator permanent, de frunte, al revistei Walu so-

ciald, scoasl de N. D. Cocea, in care publicd nuvelole De la noi,la Cladova, fn pddtrea Coto$nmnei, Gloiu Constantini, LAngd

apa Vodislatui qi altele.

lgtl incepe o fecundi colaborare la revistele Wata Rontdrrcascd 5i

Flacdru.

Dt4 iiapare cel dint6i volum de nuvclc, Biseicuga ditt Rdzoarc, in

Editura ,,Vietii romAneSti", la Iasi.Tipf,re5te o biografie a lui Eminescu.

l9'15 lncepilnd de la 12 fcbruarie 1915 editeazl, impreuni cu TudorArghezi, revista Crotica, a cirei aparilic dureazi p6nf, la.7februarie 1916.

Primcstc prenriul Academiei RomAne pcntru volumul ^Brsc-icuta din Rdzoarc, in urma raportului lui Barbu Delavrancea.

VIIT

1916 Tipdregte incf, doul volume de nuvelg Clopotele dirt MAndstirea

Neam&t ;i Lo 4dntuil nfiii.

1920 Apare volumul Rdboj pe bradul verde,in Editura,,Vie[ii rom6-

ne5ti", la Iasi.

incepe sd traducd Biblia.

1922 20 septembrie. Este uns diacon.

21 septembrie. Este hirotonit preot, la vdrsta de 43 de ani.

Colaboreazd la Dinineala

1924 Tipdreste volumul de schige Toanurc de odinioard.

1926 Devine pro{esor la Facultatea de Teologie, la catedrele Exe-geza Noului Testament 9i Limba ebraicd.

1927 Tipdregtea Lraduce reaNoului Testottrcrtt.

1929 Apaievolumul de nrr"le Coligraful Terlitt.

193d Publici volumul Scisoi cdte Sinforoza'Vede lumina tiparului cel dintAi roman al lui Gala Galaction,

Roxans.

1932 Apare cel de al doilea roman, Papucii lui Malunud.

1933 T\pdre,tte romanul Doctontl Taiftut.

1935 Celde al patrulea roman, La rdspdntie tlc vcaati.

1938 AparetraducereaB ibliei, realizatd impreund cu preotul Vasile

Radu.

1947 Esteprimit in Academia Romdnd.

1961 8 martie. Gala Galaction ipi sf6r$e$te via1a, dupi o grea gi

indelungati suferin[5. Este inmorm6ntat la mdndstirea Cernica.

T. V.



PARTEA I

I. CE SE PETRECE IN CANCIUMA 'LUT VANCEAoupA cAppREA PLEVNEI

- $tii, md cioroiule, sh zici Hora Givitii?- Hapoi, sI trdiegti, don sergent, $tiu, daci mi-oi cdnta-

o usurel, ca s-tr fur cu arcugul...

- Asculta incoace:Fata lui Gazi Osman...(;rivi1a, are-un colan,..

Colanul de i l-ag lua...

inapoi nu l-a5 mai da...

Vasile l5utarul ;i cu ajutoarele lui - un cobzar Si un

muscalagiu - pornesc dom<ll gi nimerit, dup[ podobia pe

care o cdnti, cu pleoapele lisate peste ochii molatici, don

sergent lorgu Mutafu. Podobia merge dintr-o datd, darstihul se opreste in gdtul liganului ca un osde pe5te:

-Zi,m5., dupd mine:

Fata lui (iazi Osman...

Grivila, are-un colan...

Vasile ldutarul, sperios, nf,uc, gata pare ci sd zboare -cu dibla, intr-o aripi, cu arcusul in cealalti - zice inbobote:

Fata lui... Osman... Gizaru...Arc, mirc, utr golan...



, Musterii lui Vancea se perpelesc de rds... Sfintia-sapirintele Ndstase proistoSul i5i 5terge merele rogii dinobraji cu o basma al cdrei capat a rlmas in buzunarulant'ereului. Domnul figle lorddnescu, grefierul, rdde cu

ochi de ghea16, tihnit, blrbos gi nf,sos ca un rurc. SavuPantofaru, Nicolache Piua-Petri, Iordan Orbul se izbesccap in cap, prlv5lindu-se de rds in dreapta gi in stAnga, pebanca de la perete, unde stau. Dumitru GAzaru, cu oche-larii pe vdrful nasului, rdde gi el, dar subtire gi'grecegte:

"- Ma, fir-ai de risu de tioar5 ... Unde este Gazi, unde, este Gazaru ...

Don sergent Mutafu,se plesne$te cu palmele pestenidragii lui de cllf,ras gi se ineacd Si oricaie si di cufruntea de masa de alituri, plina de oale smilluite, gi di,

iapoi, cu ceafa de butoiul gol <Ie la spate, in zgdgnur6aunui rds nebunesc... Si pe cdnd r0de, se uit6 printre la-crimi gi piezig la Dumitru Grecu:

Auzi, kir Dumitre ... Osman G6zaru ... "-

Vancea cdrciumarul rdde gi el, dar fIri putere 5i fararlbufniri. Umflat, greoi 5i slut, ca un burduf de untde-lemn sugrumat, el se zbuciumi mut pe scaunul de dupltejghea. Si ai fi zis cE in bdrdlhanul plin a cdzutnu 5tiu celighioani; gi acum, cdnd se ineacf,, lighioana se zbuciumide moarte

Plrintele proistos i5i ia seama cel dintdi si se opre$re.

$i-a adus aminte de picatele pomenite in MolitJblnic:

,,...sau nebune5te au rds"...

- Fire-ai sI fii mlrturisit de 1igan, cd mf, ficusi si cadin certare ... I

Don sergent vrea si se opreascf, 5i el, clar cle-abiaisprlvegte o toana gi incepe alta.

- Bati-te concenia de ligan ... Crivita are un colan; ma,nu un golan ... Hei, avea Grivita mii Si mii de golani -6

scuipa-i-ar tunurile noastre, cum i-a gi scuipat - dar cCn-

tecul zice colan, ligane, nu golan... $tii tu ce este aia

colan?

- Stiu, m6nca-te-a$.

, - Ce este?- Hapoi este... haia... hIfa...

- Nu Stii, cioar6 Salbd, m5 ... Salbii va si zic5 Fata luiOsman are salb6 la g6t, adicd salbi de tunuri Ia zi acum:

Fata lui Gazi Osman...'

Grivita, are,un colan...

Vasile, ca o zburitoare cu aripa frdnt6, dd inainte, dd

inapoi)cdrdie si sontdcdie, dar cdrpegte stihul de la el - el

insusi c6ntiret din pllm[deal5:

Fata lui Hagi Osman...

Are... tunuri la gAtlan...

Toti cei din cdrciumi se 1in de coaste. Rdsul l-a rdzbit

de-a binelea gi pe domnu figle, mlcar ca'rchii Iui rdm0n

reci $i deschisi; l-a r6zbit gi pe Dumitru G5zaru.

- MA baragladini pice don sergent (dup5 ce s-a

perpelit si-si dea sufletul intre butoi gi oalele de pe masd)

- ma proclete,.ai nimerit-<l din prostie, ori ai zis-o din

desteptaciune?Dar musterii lui Vancea s-ar siturat cle r0s si de Vasile

liutdrul. Saw Pantofaru se scoalS de la masl si spuse

dojenitor:

-MA Iorgule, di-l lui Han-T5tar de ligan Tu nu vezi

c[ ne arde inima sI te auzim pe tine? Spune-ne ftate, ce-ai

flcut pe unde ai umblat, cum ai sc[pat de primejdiiler6zbelului... Te vedem teafar gi voios. Dumnezeu sa-ti tieveselia ... De ia mai spune-ne cum a fost

- Fratilor... asa va sI zic[, eram la Oltenila... Cdnd au

venit muscalii, le-am dat Oltenila in primire si noi am

luat-o spre BucureSti...

c 2 Papucii lui Mahmud



Nu s-au intreles intre ei: ,,Eu trec Dundrea " ,,Ba eu nu

trec DunSrea, cd -n-avem tot ce ne trebuie "... Don

gheneral qvea dreptate, 5i tot p-a lui a ie$it.'Da''s-a

intdmplat d schimbare 5i, sI vi spun drept, o blgasem pe

meneca. Don gheneral era comandantul Diviziei apatra'

Ce-a fleut vodi, ce-a dres, ci l-a trecut pe don gheneral

la noi la artilerie, 5i in locul dumisale a venit, la Divizia a

patra, don colonel Anghelescu. Brigada noastra de ca- '

valerie a avut mereu pe don colonel Rozriovanu... $i [sta

boier marg Ma fratilor, vila boiereascd e tot vitd

boiereascdDomnul figle gi Vancea clipesc voios, g0dilati de so-

cotinta lui Mutafuj

- Asa e, mi loygule? Boierii tot boieri? $5 trliasci

boieriinostriSergeniul Mutafu se riclicd cu mare insufletire de pe

bancalui, de l0pg5 butoaie, si vine la mijlocul mesei,

inchindnd cu oala Plin6:

- SI trf,iasca don gheneral Manu, sd triiasei don col<l-

nel Roznovanu Sa trdiasca Divizia a patra Kir Vance<1,

scoate canaua cle la butie. Nu vezi cI s-au golit ulcelele?

BAietii din pr6vdlie aduc inci o vadr6 de vin rosu - vin

din Dealul Viilor - $i ascultltorii lui Mutafu i5i umplu

oalele. Acum se aprinclg de curiozitate lordan Orbul,

feciorul rdposatului preot Ostreanu 5i cumnatulluiPiua-

Petri. Bate cu pumnul in masd, g0ngav gi cu oghii pe ceea

lume:

- Murmu-mu-ta-fu'le, spu-ne-ne-ne cum a fost, ma"'

la Grivita gi Ia Ple-ple-ple-ve-na...Mutafu isi dA chipulpe ceafd, aprinde inci o ligare 5i,

coplegit pare cd cle vistieria lui de amintiri, spune sufl0nd

fumul in tavan:

9

Vasile,lSutarul gi cu ajutoarele lui s-au ghemuit pe

banca de l6ng6 u$a din fund Si, cu sculele pe genunchi, au

intins urechile. Ceilalti ascultdtori 5i-au pus care barba, .

care birbia pe buza oalei cu vin gi ascult6 ce le spune don

sergent."- trrta fralilor, am intrat in Bucuresti. Ce bairam Ce

urale Ce'flori aruncate de pe ferestre ...,,Trf,iasc5 Divi-zia a patra TrIiasc6 gheneralul Manu " Am trecut apoiOItul 5i ne-am l5sat incet spre Dun5re... Am stat in tablrd

' pe la Potelu, pe la Ddbuleni, pdni cdnd, hai-hai, am ajunsla Turnu Mdgurele. MI fratilor, dac6 mi vedeti aziinlregsicu oala in,m6n6, apoi... s[-i dea Dumnezeu sinltate luidon gheneral Manu ... Mi fralilorn el m-a permutat inReghimentul 7 de cdlSragi. $i dumitale, domnule Jigle,si-ti dea Dumnezeu sanAtate, cd bine'ai scris ce-ai scris

pentru mine citre don gheneral. M6, ce om bun Ade-vdiat boier Pieptul gi-l pune pentru ai lui gi nu-i lasi inruptul capului

Cei din pr5vilie se uitl unii la altii. Domnul figle gi'cu

Vancea tin cu vechii boieri si cu albii. P[rintele NlstaseNicolache Piua-Petrisi Savu pantofaru;;;;;; r;;i;f ;i;cum s-ar zice, sunt la putere. Dar toti au mare evlavie fatide gheneralul Manu, clci mogia Si eurtile lqi sunt alituride Rusii-de-Vede, aci la Scrioastea, gi gheneralul e pirin-tele Teleormanului. Totugi, pirintele Nistase, far[ gCnd

r5u sau iscoditor, il intreabd pe Mutafu:

- Da' ce-a fost, nepoate Iorgule, supirarea aia a

gheneralului? Ziceau unii ci a trimis dupi el si-i ia

sabia... A fost mare zavistie...

- - Fleacuri, qinstite-gdrinte ... Cearti intre cei de sus ...

Ala mare, ila mare... Ala priceput, dla si mai priceput...

Partidul litreral.



- Nene lordane, povestea e lungE... Dupi ce muscaliiluari Nicopolul - cu tunurile noastre gi cu planul lui dongheneral Manu - ne lisari pe noi s6-l ocupam,'gi ei seintinser[ spre Plevna, intre ViO si Isker. Siiaca-ne si pe

noi papale la Nicopole ... Manu gi Roznovanu s6 trxiasiaSus steagul romdnesc, bdiete Asta a fost pe la 6f. Ilie.Toati Divizia a patra a rrecut Dundrea 9i Rbghimentul 7de cEliragi, Reghimentul rusesc Kostroma di infanteriegi alte trupe au priinit poruncl sd pizeasci cetatea...Atunci a fost pricina de care vI spuiei, si don colonelAnghelescu a venit comandant la divizia noastr6. Acumnoi trebuia si finem streaji pe malul bulglresc gi saocrotim podul de peste Dun5re gi ogtirea cealalti, caretrecea pe pod ziua gi noaptea. Si mai trebuia si nu pier_dem din ochi cuiburile turcesti de Ia Rahova si de la

Vidin. Pe urmi, cdncl divizia noastrd s-a scurs spre plevnasia intrat in foc, noi, cavaleria, am rimas: uniiia va<Jurileviduluipi ale Iskerului, artiiam imprnat t,ate drumurireSi Soselele pe unde puteau sa-i vie ajutoare lui Osman.Aoleo, frafllor, ce alerg6tu16, ce zil'e blestemate, ce viatide iscoade si de stafet ari Ziuasi noaptea, flrl masa, fiixadlpost, fEra sornn.pe capatdi, ne-im zblntuit asa, pecoclaurile bulglreSti. M6ncam cdlare, dormeam cllaie.I-a orice zgomot treslream in.-ga: Ce este? Cine vine?Ba$buzuci, cerchezi, vreun convoi cu proviant pentru

Osman? edinele, cdinele Multe capete de'',urcoiisi.J.Nicolache Piua-Petri, ascultdtorul cel mai istet clin

cdrcium5,'arendagul cle la Negara, crescut in casiboiereascd gi vorbind greceste cCun grec, om cu inchi_puire gi cl multe intdmpliri, vrea s6-l iduca pe sergentulMutafu la fapte petrecute.

10

- MA, ai dreptate... Am citit si stim si noi ci voi.

cavaleria, ati stat de pazd in jurul taberei de la Plevna si

a{i patrulat, fErf, odihn6, pe Vid, pe Isker, spre Vidin; spre

Rahova, gi spre Sofia. Dar tu, unul n-ai cilcat pe $arpeniciodattr? N-ai tras nici un pistol? N-ai inlepat cu sabianici un'turc? \

Aici toti intoarserd capul spre usa din strad5. Uncildras intrl "in cdrciumE, cu chiciurl in barba crescuta

sdlbatic, si o datl cu el r6bufni un val de abur si de ger.

Cu cojoc peste tunicS, cu chipul indesat pe urechi, cu

sabia tdrds dup5 el $i cu biciul gros de un deget invdrtitpe brapl stAng, osta$ul saluti scurt gi aspru pe superior:

- Sa traiti, don sergent Tot mai avem vreo celivapizioniei... d-5ia rebegili. Pe 5ia unde s5-i maipunem?

- Hm O s[-i vdrdm in chiliile de la Sirdireasa. Da'

acum mai las6-i acolo la prim6rie... SA mai astepte $i ei,ca $i noi am asteptat lrei luni, in gan[uri, cu noroiul p6nd

la genunchi

- Sd trliti, don sergent, am inleles

- MA de$c5, md Bucic5, ia, md, oala asta Si d5-o peste

cap

- SI tr6iil, don sergent

- Asa €, tr15, cd merge mai bine ca apa de la Mirtevita

si de la Demirchioi?

- Mai bine, sd trditi, don sergent

-Agum, stAnga imprejur ... Staliacolo cu mortaciunile

alea, ci vin 5i eu... Ce md intrebagi, dom'Nicolache? Dacln-am pus gheara in bereg5file vreunui turc? Ba bine clnu Nene Vanceo, de ce ne lasi pe intuneric? M-amslturat cle intunericr. Zi sd aprincl6 lSmpile, ca sI nevedeni bine la fat6 unul cu altul, cd am stat destul des-

p6rtiti... Ei, dom' Nicolache, am insemnat eu pe multiturci $i bulgari... gi bulgari, da-da... Esti de treabd - bine

1l



Nu esti de treabl - ia-I, c5l5rag, in spinare Cregtin,necregtin, Ia mine nu merge.

PErintele N5stase iSi d[du mirarea pe fatrI:- Cum, nepoate lorgule, la tine.creStinul gi plgdnul

sunt tot o mancare de pegte?

- Apoi sd vezi, cinstite p6rinte...Savu Pantofaru, prie_ten vechi cu Iorgu Mutafu, il opri:

-. - Ce si vedem, md Iorgule Spune-ne, vreo cumpAnidin alea prin care ai trecut.

- Iorgu Mutafu, inv5tat si se poarte smerit gi credinciosfgtl de superiori, awsese parte de ochi buni gi de ocrotiresi de la- gheneral, Si de la colonel. Vlzuse el pi plfisemulte, dar nu la Riben, nu la Kaceamunila, nu la Etiopol,ci la Nicopol, in garnizoanE. Dupd ce armata noastrl aocupatNicopolul, doul escadroane din Regimentul T decSl5rasi au rrmas acolo, statornic. Alte dou-a escadr.anedin acelagi regiment au intrat in grosul

cavalerieigi, c6ndcu ai nogtri, cdnd cu muscalii, au dus vdnit<larea irpu-triva cerchezilor si a basbuzucilor gi au pizit;oselele careduceau la Plevna. Escadrontrl seigentului Mutgfu a fostunul din cele doui care au rAmas-pe loc in Nicopol, dar

. el - bliat d ezghel,atgi indrlznet - a ijuns gtafetar 5i a batutmereu drumurile, cu poruncile in mdneca mantalei. Tur-

Ii si bulgaliipe care iiscirpinase erau civili clin Nicopole.Dar situalia lui cea adevlrat5 il privea numai pe el, gi nug6sea cu cale s-o dea pe fag. Nu venea el cle ia plevna?Nu m6na el din urmi, ia pe o turmd de oi ofticoase, atati,t,rci prizonieri? Nu se mira o rume intreagr

de viieji*5ide izbanzile romdnilor? ce trebuia sE.stieiumetrii de iaVancea ce-a dres $i ce:a invArtit el dincolo de Dunire?Afar5 de aceasta, vinul lui Vancea sporegte gi se prefaceacum ln valuri de aur 5i de ,inc6ntare, peste dialurileBulgariei, ppste vadurile Vidului gi ale iskerului, peste

t2

noplile lui de p6nda Si de trudI... A trecut prin o suti dd

sate bulgiresti si :prin tot atatea primejdii; a pIzit cu

credintS, la Nicopol;siguranla gi onorul drapelului; a dusprin zloate gi prin viscol, zeci de epistole gi de secretemilitare. $iapoi, c6nd ajungea la brigada - la don colonel

Formac, la don colonel Roznovanu, la don colonel Cre-teanu - nu pornea el, buluc, cu toatl cavaleria incotro eraporunc5?...

Aci, o amintire l6muritl se desface din ndvala celor-lalte amintiri, mai mult administrative decdt ostase$ti.

- Sosisem, fratrilor, cu o stafet5 la brigad6, la doncolonel Formac, care era atunci l6ng5 Semeret-Tres-tenik... Don colonel tiimite nigte patrule in recunoa$teregi mE iau Si eu cu camarazii. Ne princle n<laptea gi ne

oprim intr-un conac bulg{resc pustiu. Camarazii pun

cailor traista cu grlunfe in cap gi se lungesc l0ng6 ei, cu

cSplstrul inff,surat pe mdni. Eu Si un sergent prieten stAmgi tragem din ligare, la ridlcina unui nuc... Da' un nuc

b5tr6n, cu crengi rdsfirate, de umplea de intuneric o arieintre4g5. Sa fi fost pe la miezul'nop1ii. Ciulim urechile:goapte, dincolo de gardul de pietroaie ii dau un ghiontsergentului: ,,Tdrigte-te pe brdnci Si trezeste pe cama-razi Eu r5m6n aici, cu carabina Eata"...Ala pleac[; eu miciuciulesc l6ngi nuc. Ce sI vezi? Printre stele, se ridic5,dincolo de gaid, cdteva fesuri. Garclul era ca la <l bataie

de pistol. M5, spurcalii Ne-au simtit gi vor sd ne ia ca dinoald. Vid pe unul cE sare peste gard; mai sare incf, unul

5i apoi incd doi... Mie - ce-mi veni- atdrnai carabina detrn ilenci 5i mi intinsei de-a lungul nucului, prinsei o

crac6 mai de jos 9i... brotac in copac ... Unul dintre turciveni mai spre nuc. Al no5tri, de pe l0ngi casi $idin casi,prrr 'O salvi de carabine Turcii pieriri ca nigte umbre.Da'dl de ldngl nuc ficu 16gt in puielii nucului.,Cilsrasii

13



se chitirA pe irnpu$cdturi gi se risipiri prin toat[ curtca.Turcul venise tocmai in dreptul meu. ,,Al meu esti, tur-calete " qi-mi dau drumul de pe cracl drept in capul luigi-l fac fleasc5 sub mine ,,Sdriti, camarazi, c6 am prins unlipar "... Dupa aia, le-am spus:

,,Lua1i-l,mi, voi,

cia

voastrl e patrula gi porunca". A doua zi, camarazii auinfitisat pe prizonier la cercetare. Eu am incllecat gi amplecat inapoi la Nicopol

Vinul lui Vancea 5i vitejiile lui Mutafu incep si se urcespre cre$tetul capului celor ce asculti, ca omida sprre

cregfetul merilor. Dumitru Grecu, zis gi Gizaru, st6 maideoparte. Are incredinl[rile lui deosebite gi clisprelui-toare. Domnul figle, de$i face politici cu albii, se simteceva mai inviorat gi mai inclinat ca sd primeasci succeselede peste Dun5re. ,,Au biruit ai nogtri, cI a voit D.umnezeusd ne dea biruinta... Dar poate cd iegea

si mai bine dacipuneau pe gheneralul Manu in fruntea ogtirii"...Nicolache Piua-Petri, fire wiptriatd 9i cllItor prin

toati Peninsula Balcanic6, admite totul, dar cu o rezervd:nu poate sE urasOd pe turci. I-a cunoscut prea bine inIanina, fn Salonic ai in Stambul

Popa Nlstase are sirnplitatea celor cdteva clase deseminar pe care le-a fdcut la Qurtea-de-Arge5 5i tipicultraditiei nestirbite strdmo$e$ti. ,,Nu i-a mai rdbdat Dum-nezeu pe pdg6ni ... S-a umplut mdsura sengelui muceni-cesc gi-a lacrlmilor pirinlilor "

Savu Pantofaru, meseriagiuminte, om cinstit $i crestincu frica lui Dumnezeu, este, intre toti cdti sunt de fat6,

fata mare care cuteazdintilia oar5, asti-seard, sA treaca,cu btrtii de inim5, peste pdrleazul curtii p5rintegti... acliciisI bea cinci oale de vin $i si uite rlatoria cumpdtirii gi a

cuviintrei. E adevirat cI se aflI in tov5r5$ia unei fetebisericegti, gi petrecerea nu are, pdni acum, niciun fel de

t4

ocar6, dar nu degeaba Domnul ne-a invltat sd ne rugim:

,,si nu ne duce pre noi tntru ispitd*... Savu Pantofaru se

deschide la z6bun, i$i sterge cu mAneca fala de copil

b5lan, ro$ie ca bujorul, 5i se roagd de Mutafu ca Si cum.

s-ar ruga pentru cine stiece

lucrurineiertate,'intrevAzute

in atdtirile dorului:

- Spune, frate lorgu[e... cum a fost cu Grivila, cum a

fost cu Plevna cdnd ai fost tu acolo?

- Ce s5 fie, Savule, a fost ce-a zis de la inceput sivod[si don gheneral Manu: ,,Nu putem sd scoatem pe Osman

din Plevna cu iurugul " Osrnan-pa$a avea mai mult cap de

gheneral decdt toti muscalii si decdt toti fratii implratu-[ui. Osman se inchisese in Plevna ca ariciul in diracul Iui

de ghimpi... Pe unde sd-l atingi? Oripe unde il dibuiai, te

inlepai gi te frigeai Rusii, p0n5 la venirea noastri, au

mdncat,la Plevna, de doudori papar5. Aici a fost buba si

toatA balabdneala. Impdratul si cu sfetnicii lui d6deau zor

intruna: ,,Trebuie si luim Plevna cu ndvala " Domnitorul

nostru st8ruia gi se ruga: ,,Unchiule, nu e bine Pr6padim

atdta ostire de poman6. Trebuie s5-l inchidem pe Osman

de jur imprejur si s[-i astup6m toate rlsuflitorile, si-it[iem toate $oselele "

A$ ... Imparatul se gribea sI ajungd la Stambul si

credea ci Osman e asa, un gard de richita Apoi 5i dom-

nitorul nostru tinea la obrazul lui si la obrazul o5tirii: ,,Sinu creazl muscalul cI ne este frici sd intrim in vdltoare "

Si ati v[zut ce a fost la Grivita Trei asalturi cumpliteLa

30 august, la 6 septembrie si la 7 octombrie... Siraca

Divizia a patra Siracile Reghimente 14 de dorobanti si

15 de dorobanti si 7 de linie ... C6nd avdzut impiratul

cum merg ai no$tri la moarte, ca la nunt5, s-a ingrozit 5i

el si a cdzut la ideea domnitorului: ,,Adevirat, nepoate:

pe cdinele de Osman trebuie s6-l strdngem de burtd Si si-l

15



pol, de la Rusciuc, de la Sofia, de la TArnova... Ru5ii, care

voiau sI ia Plevna cu'pieptul, nu s-au gdndit ce insem-

neazdpentru Osman aste c6i slobode,5i Osman triia ca

,n pugi ce. era, cici ii soseau mereu, de la ceilalli paSi

turie$ti, proviant, munitii 5isoldali. Domnitorul nostru

le-a desciris ochii: ,,Bf, nu vedeti ci hotul de Osman isi

batejoc de voi?" Si atunci s-au apucat si deajos, una cdte

una,ionucele sitabiilepeunde iiveneau ajutoare 5i hrana

tui Osmaq. Au dat jos Teligul, Dolni-Dubnic, Orhania,

{i-au t[iat, cu cavaleria noastr5,5i a lor, toate $oselele care

rdzbeau la Plevna. A$a, nene Iordane ...

Iordan Ostreanu, cu sprAncenele ridicate sus 5i larg

peste ochii lui morti - ca niite arcade rimase in picioare

peste un palat ptistiu - rosteste tare ceea ce este in g0ndul

luturor:

- Ma-ma-IrlE:r€ capa-a-a..-. vut dom-ni-to-to-to-rul

nostru ...Dumitru Glzaru, de5i nu poate sI-si ingf,duiascl multl

admiratie pentru valahi 5i pentru isprivile lor de la

Plevna, isi dA seama cd sergentul Mutafu a inteles multe

lucruri si stie sl le povesteascl cu sprintenie.

- Ma spune dimita, kir Iorgu, te-ati f[cutu la Plevna 5i

cum s-a predatu Osman.

Sergentu Mutafu, ager 5i pui de lele, micar c[ biuse o

jum6tite de vadrtr de vin, se scoalf, cu ocaua in mdni Si

merge la grec:

--Ura KirDumitre Sd trliasc6 Vodi-Carol, sf,

triiasci ogtirea romdniCeilalti inleleg pehlivdnia lui Mutafu, r6d zgomotos $i

ridicl toti oalele, la nasul grecului, care se las[ induplecat

si-$i scoate, cu mdna stdngf,, ochelarii de pe nas.

- Ma $i eu tot asa zicu... sa traiasci Voda Carol sa

traiascfl armata rumuna

17

fl.imdnzim p6ni cdnd o striga aman " Asta a fost toatapoliticaua de la Plevna

Sergentul lorgu Mutafu spunea toate aceste lucrurigi"vederi politico-militare cu sigurantd si cu pretenlie. Le

auzise de zeci de ori in slujba lui$e stafetar, le spusese $iel altora c6t putuse gi le avea in tolbl - ca un marchitantolbag - gata pentru ochii si pentru gustul origicui. Dardintre ascultatorii lui numai cdtiva citeau regulat ziare gi

se adunau'la cafeneaua din t6rg ca sd discute evenimen-tele zilei. Iordan Ostreanu - damblagiu gi orb, care se

tdra, sprijinit de cdte cineva, de acasl pdn[ la biserica Sf.

Teodor, ca sI c6nte la strani, gi uneori pdni la c0rciumalui Vancea - nu putea sI infeleag5, cu uRa, cu dou5, acestejudecitri istete ale sergentului curier, asupra Iui Osman gi

asupra stlrilor de la Plevna.

- Nu-nu-nu... in-in-in-1e-leg... bi-bi-bi-ne, md Ibrgu-gu-gu-le, cum f5cea... gi ci-ci-ci-ne ii aducea de-de-demdnca-re lui.Osman in Ple-ple-ple-ve-na...

Sergentul Mutafu, cu toath oboseala zilei de escortI Si

cu toatA dulcea molegeal6 a vinulrti bAut, se lasd cuplicere ispitei de a face incd o leclie cu scolarli din clasalui Vancea.

- Nene lordache, Plevna vine l6ng5 apa Vidului, cumvine Rugul nostru ldngd apa Vezii, dar ceva mai departe.Vine intr-o vale str6mtd pe malul drept,5i malul ista e'nalt ca un zid, pe c0nd malul stdng

-estetegit. De jur

fmprejurul Plevnei sunt dealuri mari, hi1i9uri, pripoare,m6nc5turi de ape, vii Si porumbi5ti. Printre dealurileastea trec qdteva g6rle care se impreunl gi dau in Vid, de

la Plevna fnainte. Aici la Plevna, sub dealdri, gi-a fdcutOsman b6rlog 5i l-a incins si l-a intirit cu vreo [reizeci dereduti... Acum, scoatd-l din Plevna dacd poli Bagca de

asta, prin Plevna trec vreo patru:cinci 5os9le, de la Nico-

16



-A$a, kir Dumitre SI trdiasc6 patrida ... 56 trliasca sigrecii, si romdnii

Apoi oalele s9 dgspart - ele goale, capetel-e pline defum - si musteriii lui Vancea se lasi iai pe b6nci, sub

I5mpile chioare gi in nlcluful rasuflirilor'si at vinuiui.Vancea se degteapti pare cI din burduful lui cu unde_lemn gi mai mult horcliegte,dec6t intreabi:

- Toate bune, Iorgule, dar cum a fost, la urm[, cuOsman?

- flfa spyn... Vg $ zicd, t-au prins ia pe o wlpe incotet $tiau ai nogtri cle la dezertoii ca gi d6m0ncarLa, 5imgniliile sunt, in Plevna, pe sfCr5ite... ,Osman., pr.,li_te " A5, fi-ai gisit Turcu dita se ,iscusedin ma-sa: viteazintreg ,,N-am sI mI predau Anr si rup cercul de impri_surare $i am sd rn[ retrag in Sot'ia .. Stdteau 5ase armatein jurul lui Osman, fiecaie cu sfoara ei. Ai nogtri, cu clongheneral.Cernat, se fineau cam spre miazlnoapie de laPlevna, gi rugii, de jur imprejur. NaOejdea turcuiui era si:crye pr.in viile Tu99n4e1si ale Vidului. Dincolo de Vicl,la.Gorni-EtropoJsi Ia Dolni-Etropol, erau t5bArdti mui_calii lui Ganelki gi, mdn6 in m6na cu ei, era si diviiianoastrA, a patra (Divizia a patra, dup6 7 octombrie, tre_cuse la rezewd, gi in locul ei intrase'Divizia aclouai. peaici, peste Santurile lui Ganelki, a voit sA treacd Osman-paga. Planul turcului era indrrznef si deslusit ca aste cincidegete de la mdnd

.. A_impirtit armata in doui armate. Cu.a dintAi a iegit

dinPlevna,

a trecut Vidul $i s-a aruncat pe rusii de laDolni-Etropol. A doua armatl trebuia sI-i apere deo-camdati spatele si sE vie s6-l sprijine dupl douA ceasuri.[,a inceput, turcii i-au snopit pe rugi gi le-au luat zecetunuri, dar rusii erau mulii Au alergat toti clin toatep6r1ile, a alergat gi.divizia noastr5, a patra, gi puhoiulturcesc a fost stlvilit. Acum, dacl-i v-enea lui'Osman

18

)

armata a doua, scipa din menghinE, gi noi rdmdneam cu

buzele umflate. Dar armata lui, a doua, trebuia s[-i apere

spatele, si aici a fost. toat5 incurcltura ... Ai nostri -Diviziile a doua Si a treia - cdnd prind de veste cf,'turcii

au ie$it din Plevna, se reped, cu domnitorul in frunte,asupra Opanezului gi-l sfarmS Bat crAncen pe turci, iau

cdteva mii de prizonieri gi arunc6 pe fugarj in viilea

Plevnei. Tot aga fac 5i rugii, lamiazdzide Plevna: cuceresc

Muntele-Verde si iau alte mii de prizonieri... Va si zici,de armata a doua, de pe malul drept al Vidului, se alege

prafulTurcii, cdti nu clzuserd prizonieri, impin5i gi secerali

din urm6, se inghesuiesc intre Plevna si Vid, se impiedicain harabalele turcilortivili, pornilipe fugd, arunc6 armelegi ridicl steagul alb. Pe malul stAng, Osman-pasa da

indlrit. Rusii Si romdnii il gonesc spre podurile Viduluigi spre Plevna. O schijl de obuz spinteci armisarul luiOsman, si Osman cade si el - greu rdnit la picior

Il ridici pagalele pe brale si-l duc intr-o clsutd de pe

malul drept al Vidului, la capitul podului de piatra. Ro-mdnii nogtri, care veneau biruitori dinspre Plevna, dau

n6val6. Osman trimite s<lli de pace. Don colonel Cher-chez vine la Osman gi-l salut6. ,,Colonele, mE predau

Tine sabia "... Atunci sosesc Si rusii, gdfdind... Mi, ai

dracului rum6ni, 5i aici ne-au luat inainte CAnd a intratgheneralul Ganetki in casa unde stdtea Osman rinit, s-a

f[cut cd nu vede pe don colonel Cherchez 5i pe ofiteriino$tri

Aici toti ascultitorii ridicarl oalele in tavan, in fruntecu Savu Pantofaru:

- Auzi, m[[a Sa traiascl colonelul Cherchez Sa

trliasci VodI Carol Si tr[iasca vitejii lui Vodi Sltrdie$ti, Iorgule viteazule

.19



Vasile l5utarul Si cu ai lui ridicara si ei sculele gi

acoperiri cu o trdmba de zbdrndiald uralele din cArciumd.Savu Pantofaru, inima cea mai curatd si mai deschisi

dintre toti cei de fatd, cugeti cu glas mare, dar cu limba

cleioasS:- Bine de tine, frate lorgule Ai trecut prin f<lc gi aiscdpat fi-ai slujit tara Si ai flcut cinste tdrgului nostru

Sergentul Iorgir Mutafu isi aduce aminte de multelucruri pe care le Stia numai el gi izbucnegte vijelios:

- SE tr[iascf, don gheneral Manu Si trdiasc5 doncolondl Roznovanu

Apoi, prididit, desigur, de c0te si cdte nldejdi, planurigi a5teptlri in legdturd cu cei din casa pArinteascd Si cuputerea protectorilor sIi, Iorgu Mutafu intreabf,, in-duiogat, pe ruda sa, plrintele Nistase:

- Va sI zic6, sunt slndtoSi toti ai no5tri: b5tranii,

Sandu, Lisaveta...- To1i, nepoate... Mi-a venit un om de la Vdleni zilele

trecute, cdnd nu incepuse m0nia asta de visc<ll gi mi-a spusc5, din mila |ui Dumnezeu, sunt toti sindtoSi.

- O sI fac si eu ce-oi face, dupl ce vom vf,rsa pe

prizonieri la Pitesti, si <l s[ md reped s5-i vid...Nicolache Piua-Petri stA cu ochii pierduti in roto-

coalele albastre pe care le lasd din tigareta de chihlirpbar$i vede luminoase gi trufa5e plaiuri macedonene, vedes6nuri de mare si albe gi molcome caice... A triit intreturciani de zile, gi-i cunoagte maibine dec0t totiistia din

cdrciumd, mai bine chiar decdt Dumitru Gf,zaru,grec

plecat din Chefalonia de,mic copil. Turcii au fost bltutiS-a intors roata norocului A venit vremea si cazi si eidin rangurile lor, din vistieriile lor 5i din seraiurile lor celeascunse intre naramzi gi trandafiri ... Aga o fi voinla luiAlah al lor... Dar picat... Ce mai oameni Ce maibirbitie $i ce mai cinste

Nicolache Piua-Petrise intoarce spre Mutafu:

20

- C6ti prizonieri ai sub mAna ta?

- Eu am vreo cincizeci Si ailalti gradali vreo sutl si

cincizeci. Dar nu vor s5 stea in front, ticalosii c6nd unul,

.and uttrl cade in bot..' O s[ lds6m vreo doudzeci pe aici'

prin spital.' - Ibrgule, sd stii cI mdine dimineatd

mdncare prizonierilor tAi... [r pldtesc eu

eu le dau de

salipul, pAinea

si pastrama de berbec."''-:Ci;;; d;*' Nicolache; fa-ti pomana $i cu turcii, cd

stiucdfacidestulepomeniSicurom6nii,5iculiganii"'Cezici, ma Vasile? Fice dom'Nicolache pomeni cu liganii

vostri?"-'Sa-f trdiascd Dumnezeu pe dom' Nicolache C[ de

nu era dom,Nicolache, sa curita clin Rusi neamul nostru

al tisanilor ldutari-'

1'xrn.i, mal Vasile, ia arcle-mi tu mie colea ohor[

bfltaioasa' s[ se cutremure Si domnu Vancea, 5i toate

;;il;i; din pivnil[ - ci cle astea din spatele meu nu mai

vorbesc, cf, sunt toate goale . .

Dorinta lui Mutafu fierbea in picioarele tuturor' poate

chiar si in picioarele sfintiei-sale pdrintelui Ndstase. Dar

6aca siintii-sa bduse tot atdta cet Si ceilalti, totuSi era mai

in vdrsta ii mai stdpAn pe sine decdt toti. Un obrazbiseri-

cesc nu trebuie sA se intreaci cu veselia pdnl la zbeguri

;apffi ia hora, fiici chiar atunci cdnd a citzut Plevna si

semiluna s-a ascuns in nouri de s6nge... P[rintele Nlstase

se scoali sigur pe sine, 5i ridicd mCna dreapti, de dataaceasta fdrd oal[:--lN.p"ate

i<lrgute Si fetii m9i,g.m inceput-, crt t,1ii,

acum isprdvili-o f5r[ mine Liudat fie Domnul c5 a cdutat

,pr. ,ni.t.nia robilor sli si ne-a dat biruinla Nepoate

ii,rgrl", fI ce mai ai de flcut 5i vino 6e te odihneste Ia noi'

Matusa-ta mi-a dat in grija sI te poftesc'

21



Nicolache Piua-Petri se uiti la Savu cu surprindere 5i

cu veselie:

- Uite, domnule, ce tlrlcie Auzisem ci Soarecele'

cdnd mdndnca anafiraJt p;;i;te in liliac' dar n-am stiut

ffi;;;ca pitpalacul, cend bea din jgheabul cu mLrst'

se preface in uliu "' :dea piua-petri, isi- tso*Fontofaru. mai beat decdt crt

strdnse pumnii si rnuii' 6i;ilt cdtorva fantome din ju.rul

'ut- a6,n, spurcati Voi ati taiat pe unchiul lordache

lfins6 apa Vodistavei ioi ati dat foctrisericii noastre' in

;"?;al"i"; oii t otiutorit pe matusa Profi ra "'Nicolache piuujiittii'ifput" luivancea un galben pe

ttit-nftlr,S-a imbrtat Savu' Trebuia sr cazi Plevna ca sa

viz minun.u ur,ui ij;i;i llutarii'-kir Vanceo' sunt itt

ffiil;ffiilrriN.g'i' iitraiesti' Mutafule Ne vedem

maine, in targ. d;i;i;;"'tlomnule figle Ccnd tt-1]l]m;i';'a.r, ;;E ri.-tu u't6-seari'.Apoi' oe creceste' citre

Dumitru G'azaru:H'ttffi Di*ittit' 'idoui"' pe lordan

acas6 n clenci cle cea din--loi<tanrdmdsese agitat ca intr-u

urmi a lui idee: ' le su-su-su' pat "'- Cu-cu-cu... ra-ia-ia-ta-ga-nul"' c

Dar mai grou i"tai toti-rlmirsese asf,tat Savu Panto-

faru Adevarrt ni"t'tlfti*' t' ptttele s-ufletului incilcite

in intunecnrul tit;-ut at erettiiitilor cle-a pururi miste-

rioase

II. OBSTESCUL ALB MORUNNT

Ce mdnie dumnezeiasca Visc.oleste' urlf, vlztJu'hul,si

g.,i. ;ffi;;,rl ;;il; de apoi rcrgul Ru$ii-de-Vede'

23

. I PnPucii lui M3hmud

Plrintele Nistase se desparte de tovari5i, se opreste

la tejghea Si stabileste in 5oaptf, ceva cu cArciumarul si

apoi iese afari,in noaptea frlmdntatf, de viscol.'Hora izbucne$te ca o palilaie intr-o arie cu snopi

dezlegali. Sergentul Mutafu cu Savu Pantofaru se tin debr[cinar unul pe altul. Nicolache Piua-Petri - atlet ia;lomitean - apuc6 intr-o m6nd pe Dumitru Gizaru, in

cealaltd mdnd pe domnu Jigle, cel qu chip de musulman

( e adeWrat ca amandoi uscati $i nodurosi ca ni$te arsice

ingirate pe sfoari), sifrimdnti cu ei noroiul din prlvalie.Vanceabaga de seamd cI bietul lordan, orb si damblagiu,

bate Si el cu turloaiele pe sub masd... I5i pune tot untde-

lemnul in zdruncin, vine si-l ridici pe damblagiu si-l

rdstoarni de cdteva ori pe burdufurile sale asudate: ,,Sinu zicl bietul Iordan cf, n-a jucat 5i el "...

Dar lordan s-a imbdtat infricosat 5i are ar[agla

betie..'Dupi ce Vancea l-a adus la locul lui, pe banci, il apuci o

furie grozavd impotriva turcilor:'- Da-da-d5... ie-ce-ce... n-a fost si el la Plevna?... Si fi

tras si el cu pu5ca in pagdni SI fi turtit fesul lui Osman

[n loc de fesul lui Osman, lordan izbeste cu pumnul

intr-o oal6. Oala sare cdt colo $i se sparge... Nicolache

Piua-Petri lasl pe Dumitru Gizaru gipe domnu Tigle si

ia in brate pe cumnatu-siu lordan:Domol, nene lordane Ai nimerit o oalf, in loc cle

turci Ai ribdare pdnl m0ine... Mdine o s5-ti aduci lorgu

Mutafu pe turcii lui si o si-i faci pe toti tlitei...

- Da:da-da ... cu-cu-cu... ia-ia-ia-ta-ga-nul 51a... di lano-no-noi, de su-su-su'pat

- Cu iataganul de la noi de su'pat, nene lordane...

Saw Pant<lfaru a auzit de pofta lui lordan. Se opre5te

din vdrtejul horei gi spune intunecos, cu ochii rii:- Bravo, nene Iordane ... Nu mdine, acum sd ne

repezim la.ei si s[-i ciopd4im



cuibarit- intre pddurea de peste vede 5i Dearur-viiror -ar mult sat dec6t t6rg.5i mai murt rivadie cre pomi dec6t

:11-l].:-,'"sub puzderiile jucause si sub jalanfi;6;.iil,

gol, care scdrldie gi se ciocnesc. Aga stA ,remea .le <,sdptrmdni.. L3r c6tev.a zire dupa cIdeiea prevnei,,rin bu.-pali pdn.I

in.Balcani, a inceput o vifornita.iari..ral*potop.alb si o1elit,. ca.le a astupat Uattite .[ ;il&,-;troienit cadavrele si a ldsat clvera omltului intre nioiulcerului gi prid-vorul pdcatelor <imene5ti. Co i, ,if.f. iuiNoe, sEpanul lumilor isi ascundea fa1a, ca sI nu maivazdfapte.le oamenilor, nici pedeapsa pe care le_o trimisese.-

^ Pi, prima zi a lui decembrie, capeteniif. arrut"lilrinving'toare luard misuri sa limpezerr.a ir,fui ;; i;Plevna gi sr strdmute peste Dunire lparte in tara noislra,pTt mai-nainte,.in impdritia tariloi _ zdrobita urrnrtA ului Osman. Divizia a treia a armatei noartre lcli;;;acum ficea parte trrigacla RoznoVanu)

primi p.irrnJ,aescorteze pe prizonierii destinati s6 ram6na li noi.Prizonierii furd impdrlili in opt ;,e$aloane.,. primul

esalon plecd din Plevna .la1113 Obcembrie 1g77,i;;;;i

din.urml ajunse la Bucuregtila2ll4 ianuari,e r87g.b;_mul pe care trebuia si-l urmeze aceste convoiuri era:Plevria-Breslani-N icopo.l-Turnu-Migurele. Aici, pririnieriipoposeau cdteva zile, gi apoi, cI'1i mai erarln'"i;;,cdti se mai puteau line pe picioare porneau mai A.puii.iPiatra (pe Calmalui) --Atbxandria'- Atirnati _ priin.ru- Frdtesti - Cdlugireni -Jilava - Bucure5ti

f .u irca diirapopasuri).

.. Acest drum, facut in acele zile cle clecembrie; a fost _gi pentru'captivi, gi pentru escorti - mai groaznii,f..a,toate mrcelurile de la Plevna. primul tranlport cte 4 000de prizonieri a pornit sub conducerea coronerului noz-novanu. Trei compinii din Regimbntul 13 de clorobanti5i doui escadroane clin Regimentul 7 de cafaraSi af ca_

tuiau escorta. A doua zi, 2174 decembrie, a pornit al

doilea tran$port, de 3 500 de prizonieri. Si acesta era

escortat la fil, de trei compdnii'din acelasi regiment de

dorobanti gi doud escadroane din acelasi regiment de

cdlSrasi.

C0teva zile (pdni la Nicopole), ace5ti intdiplecali au

putut mqrge mai usor decdt celelalte sase e$aloane' D.e la

+/tO O.ce*brie inainte, vdzduhul si-a iesit din pravilele

lui si s-a preflcut in vargd 5i in urgie. Osman-pasa se

ingropase,in Plevna in iulie, si ostatii lui rdmiseserd mai

toli cu hainele lor de vari, zibun, salvari si iminei. Prea

putini putuserA si mai apuce cdte b zeghie bulg[rea.sca

iau cdie un cojoc. Dar.nici soldatii no$tri nu erau im-

brdcati toti pe potriva'cumplitelor harapnice de <lmlt

care blteau ii plesneau in valea Dunarii. C0nd dornnito-

rul porne5te dinPlevna,la 10122 decembrie

-cu zece cai

inhimati la o trdsuri, cici nu se glsise nici o sanie -clrumul lui p6na la Nicopol 5i la Turnu, 5i de aci p0na la

Rusii-de-Vede este o frescd fioroasi, alba si infinita, pe

care Dante Florentinul nu putuse s-o Gonceapl - pentru

lnfernul s6u - la latitudinea unde infloresc migdalii 5i

port<lcalii...'De la Trestenic incep sf, se arate, in zdpad5, priTonierii

care rdmlseserd inghelali. La Muselimselo, domnitorul

ajunge din urml un mare convoi care se t6ra jalnic, prin

nimEti. Aproape la fiecare pas da peste alli mor1i, peste

alti rnuribu nzi-, lar ici si colo se vede si cdte unviteaz

tlorobanl sau cil5raS inghetat (acest din urmf,, cu cal cu

tot ...)Si domnit<lrul cugeti si domnitorul scrie in memoria-

lul sf,u: ,,Drumul acesta e mai infricosat decAt un cCmp

de batalie. E ceva sfd$ietor sd vezi grupele de oameni pe

carimoartea i-a imbrltisat in mijlocul zipezii: un nunlitr

')\



1 1ur_cistay g.he^Tuiti si [epeni in jurut unei roli de car.

seasupra cireia facusera ultimul lor foc.....Cdnd cele d.ui prime convoaie d. piiruni..iajunsera

in Alexandria, c,mandamentur miritar gaii cu-care-sascoatd din ele 200 de

ingi

si si_i porneasci spre pite5ti5i

spre Tdrgovi5te, cu prim popas Ru;ii-cle_V..t.. ---'"'

. Au intrat in tirgbsta5ii lui Osman, cu m^inile basatein mdnecile zibunului, cu capul in*fit in l.rirrf" ,fir._dare, cu_spinarea incovoiata, cu picioarel"g;;1. .;;;;.butuci. Cu toata'.stra$nicia vremii, cu toata ziapatJacare teorbea Si-ti tiia rd.suflarea, au otergoi targuu.liira ru,i."nu se mai vdzuse prin pirtril. n.iartre Ie multa ur.r ,o5tire turceasca rapusa gi smeriti. Dar nici o irtrr.nlr.rnici.o bucurie egoisti nici macar legitima ;r;fl;ii;; ,unui norod multtr vreme impilat, carJ rivegt" ori rnairu_ria zguduitoare a eriberaiii sarlr poporur romenesc,dasca[it de veacurile oe ourere, inleieplii J.;;;;;;;;;i;a-sezirilor pamAntegti, privea -rirutt trist Oecail;il;.fatrlr Ia cetere inghegate si trentar'ase are fogtir<lr siistipini. Se strdriseigla in jurur tur.iior tdrgoveli 5i larani,romini gi venetici. Multi clintre bi _ bulgiri, gi..i, .fri_Si r<lmdni - Stiau turce$te.

Soldatii no5tri din escortd slibeau pe cCt puteau aspri_mea situafiei si a p<lrunciror miritaie. prLonierii

t:uraimpirlili in grupuri,.b.igali in cvarrire p; l;;;;;;;#,i'pe la particularii mai inlesnili. cei mai srabi ,iir;r.;i ;g:?I3qiri jos, pe rogojini, in niste maghernile

,l; l;prlT,lrJe, '[n a,sreptarea <ldiilor de la spital.Albituri, zahunuri vechi, iminei purtali, scurteici aleciror vurpi imbitraniseri 5i napdrriseri prea riu iesiri de.pretutindeni pentru sirmanii clegerali. f.r, ,ir, i.*1.

mdncirii. Fiecare gospodini, fielare mamf, cu feci<lri,fiecare vdduvd, fiecare bunicA... aduse ce putu: o azimi.26

o bucatd cle brdnzi, un ou, o oal6 de lapte, ori micar tt

pereche de covrigi... Autoritalile tirgului si ostasii din

escortl nu mai avuri alti treabi decdt si supravegheze 5i

sd implrleascl prinoasele generos izvtlrCte.

CAtiva dintre gradalii cari erau din partea l<lcului tlri

aveau cunoscuti intre r[$ani se intClnird cu bucurie mareSi se veselirl pe acasi 5i prin c0rciumi. Dar la Rusii-de-

Vede era numai un popas de o zi 5i <l noapte... De aceea,

voinicii nogtri. de la un timp, se opriri din povestite,

dldurd la o parte mdncarea Si biutura sialergi fiecare siindeplineascd poruncile Si sa-si facti datoria.

[n c0rciuma lui Vancea niai rdmisese Iorgu Mutafu si

Saw Pantofaru. Erau prietenidin copilirie (desiSavu era

mai in vdrsti ca sergentul), gi nu le venea sf, se desparti

cu una, cu dou5. in cilltul lui, Vasile Iiutarul mdngiia lung

si citinel o balada din bitrCni.-- M, t<irgute, mi m[ frati-rneu,'rni ... noi nelam avrrt

bine de cdnd ne-am pdmenit... Tii tu minte cum iti luunt

parte Si cum md bAteam cu biietii pentru zmeul tau si

pentru argicele tafe?...

, Dar Savu mesteca vorbele din ce in ce mai greu.

Fiindca de felul lui nu bea niciodatd, petrecerea de asti-

searl il prinsese rdu si-l dobtlr0se. Nici don sergent nLr se

mai numlra cu trejii, dar se tinea tudul si mai mult ticeape beatul decdt era beat cu adevirat.

- Da, mi frate Savule, am triit ca fratii 5i, de-tl vrea

Dumnezeu, o si triim mereu... Stiisi mi liberez eu si sa

vezi tu ce planuriam ... Mai intii, trehuie si ne insurint.Nu merge sI mai stim a5a, holtei... Eu am pus ochii pe tl

codanl de la Dlhuleni, fata unui perceptor. Frum<lasi,

md, gi gospodina, gi un car de teslturi de zestre, $i douimii de galbeni ... Hei, ce zici, fdrtate? M[ Vasile, ia

schimb5 cdntecul sizi-mi mie colea:

27



Firicel de iarbl neagri,

Tudorilo, mult mi-e$ti drag[...

Iorgu Mutafu iSi rehziml capul intr-o m6nd 5i se lasl- dezmierdat de amintirile lui de astf,-varl... Ce-o mai fi

fdc6nd dorul lui? I-a trimis vreo drru5'epistole de laNicopole, dar n-a primit nici un rispuns.... Savu iispune, sughitAnd duios:

- Iorgule... sd fie cu noroc ceasul bun... Si sus cSciula

Sd Stii cd sunt frate de mdn5, la nunta ta $i p-ormd sa Stiicd-i fac miresii tale o pereche de papuci... sf, rAmneascf,

l'a ei si caddna lui Osman-pasa, asa de m0ndri si de

inflorati am s6-i fac ...

- SI treaci odatl gi pacostea asta de rizbel S[ se

astdmpere impdralii si sd ne intoarcem la sxricia noastrA.

E bine cdnd stai acasl si-ti vezi de treburi...

- Iorgule,'tu poftegti odihna gi lini5te in tard... Ce- ipasd tie ... Tu vii de la batilie. Te-ai bitut cu Osman Si

l-ai dat gata. Da'nou6 c6nd ne vine rdndul, mi?... Sec amfost ca n-am iners gi eu volintir ...

- Savule, tot degeaba. Nu vedeai redutea. Te vf,rsa la

cizmlrie 5i la hamrffi.

- Da' era sI mI spui tu cd sunt cizmar? Eu ceream simd trimitd la redute ... C6inii de turci Ei au tliat pe

unchiu-meu, Iordache Cojocaru, in bejenie, ldngi apa

Vodislavei Ei au batjocorit pe mituga Profirita

- Las5, mi, cd ne-a venit si noui imprumuta Mai avem

ceva de plati, kir Vanceo?- Stai, frati-meu Aici tu n-ai nimic de pl5tit. PlStim

noi, dgtia care am rSmas acas5, dupi sob[. Na si tie,Vasile, o sfintoaici.

Savu Pantofaru se ridic[ in picioare, igi incheie cojocuinbumbi5imerge spre tejgheaua luiVancea, sI pliteasci.dar se vede bine cd merge pe picioarele altuia.

28

- Savule, du-te acasd de te culcS' Dom' Nicolache a

platit si bdutura, si.lautarii'

- Vanceo, onrn;-riiloruche f,sta pl[te$te prea mult

Vreau ia r1ai... si eut Ce, b-a-nii mei n-au trecere?"'"':H;[a

":rit'a,"sr*r.'vinu

mdine si ia-o inainte lui

oo-;Ni."[.n". cl"*ti'ia primesc banii de doud oritotDentru vinul ila?t":il;";;,;i-lriutafu,

care 5i-a pus in front mustitile'

,uU]u's1*ondirul, il tdrds-te pe Savu prietene5te'

- Nu te supara, Savuie"' Lac s[ fie' ci broaste sunt

<testutet Venim rnlint 5i o lu,lm rle la caplt .Pl[te$te tu'

;* ;;; toi noi..., H air-olsun" vanc.eu- efen di

""i;;il;;;hil;;; til;S.u* o' brat' carcir arari in

vflrtejul roatelor t.li,f;q si Suierltoare' in faga prirviliei'

cdt se vede prin g.t*f"'f iuminat cle lampi' biietii au

rAnit si au ridicat il;th i' delcelq' dar incolo nu mai e

nici un semn de Pdrtie'"' : I\i;ii;uti-*'"r,-uine de tine Ai invdtat si turceste;

f

"-uiiuui iurcitor Si te*t, si limba M6, si-nceapa din nou

rf,zbelul, eu Poinesc al dintdi

- Bine;.. Uin",-O-u'-ut'-iin-t" cle inine' cr dai buf in

zloadd.'"ujE, ma? Ai uitat ce putere. am eu? Ci mi fac eu'

uau-, muscal? N=ai-grija, puiulet-x -.x.r ^^ i.,^,,1^ ci ne

- Savule, ai cu mifieia primarie sd v[d ce-i acolo 9i pu

urmi te Petrec P0ni acasi'"' 'i; p.i*ati. 'asteapta,.intin5i pe rouoiini' somnorosr $r

intunecati, si pti'Lnltiii, siiaiatusil tlin tttu'ti' Don

sergent PrimeSte iaPortul:""':"s';,1;iii,;;;.tigtnt, au mai rdmas i5tia 5apte' Unul

e mai zdravf,n, cincil sd mai mearga cinci sute dt,P.1.ti'

il;;;;i;"-abia blesteste' Uite dsta"' Mahmudea [sta"'

Ic, bine lturc;'

29



^ E o bogci ingrg-pata. in pdm0nt, cu vatrA, cu corlata sicu cos. Un f<lc dantuitor'lumineaza pe cei .. ,r. o.rJrogojini. Miroase grey a. oameni ,.riirrjl' *i'r.-,i'rl,rachiu. Turcii fncep"sa se ,icrice in ;;p;i;;;;i,,r. sr",,il,.rifa

fa1a, nera5i gi,icrren.la.ixr. ei..'.re are ., .t .at.'i,boccea. Sergentul pun.-ran, siioiu pe turcul al gaptelea.

- I-ai turtit fesur, Mahmudl-ML. pare ci atruci ainPleJna un pui cle lungoai..- *-' ^'^'

I urcul se clitini, ofteazi sreu si pune mdna la piept,dezhldijduit pdni ti p"rf , .Srrf ri'- Mahmud cioc hastd drir... (l4ahmud foarte bolnaveste).

- Cioc-boc-ioc... trebuie s_o urnim din loc...Savu pant.ru.y,1

l3ill q T, ;'r.;;d;;incruprecat5i mdrdin<J la turcii prizonieri. [i,rrbun.sre srncur:

. .N"e-avenit si ,.,?ra fpi,-i, #;;;, ii;_;ri ii,fil.riri,Mahmud st.., clipi i,i f,allr-f"*lui cle pe vatri si inmtilgsql t'vari5itor care ir priresc.-,fipi;

i;

'#ir:';;mustatile si cu barba arimii sl na"iait., cu ochii stin5i subpleoapele d9 c9a1, cr...riruui gil sr se cteznoacle, elaratd jalnic de frumos si acruce ari"nte cre D<lmnur aureri-lor crestine.

Don sergent <lrcloneaz5:

", :9,",lgiJrA,,i11nre, mar5 ._ Bucic{, tine_re cle Mahmu<J

3'rlt:?,#.r:,i-1.Si vedem ce facem.u

"r...e.rr, irr.iiii,

' sdrmana cherestea omeneascx Este cre mirare cdteputeride rezistenti poti.a rturciJirla ccnd te biciuiestegAndul cd iati, acum, peste un sfert cle ceas, peste o sutide stinjeni, veigdsi i;.ril; ;Ji-r,ia ir desconcenrrareabietelor ci,lane.I tvterg incuuriiii, ,rf, urgia si plesneteleviscolutui, si prizonieril, si.r.i"ll. iirit.t. tcrgului sunttiiate cte-a curmezisul i.'t;ffi;iltti, natti une,ri c,t si

.u]ycj t e^a

i 1n19j u1. co nro i, r ie ;;; ; ;' si;i il;;; ;;;;ilerur' Sordatii biruili se amesteci cu sorclarii biruit,ri.30

Sergentul Mutafu merge mai in urmi, aldturi cu Savu

Pantofaru. Cizmaru a ajuns un alt om. Betia i-a infipt in

cap un piron de la Cel Viclean.

- MAi, I<lrgule

- Ce, Savule?

-Vreau sI omor Si eu un turc.

- Bine, m5, trecipeste Dunire, cI arde focul mereu de

la Vidin pdni dincolo de Balcani.

- Nu asa, bd; acu vreau s5-l omor. Uite, pe unul d-55tia

de aitai.- Ce mai procopseald SA tragi cu pusca in,iepurele pe

care ti-l aduc eu gata impugcat

- Asa tii tu la mine, bi? Am eu chef sf, omor un turc

Car'va sd zic6, am eu chef...

- trartd-i astl seari, Savule MAine la ziul iti dau. eu

carabina si-i cureti pe ttlti

-MA lorgule, nu fi porc-de-c0ine Acu, bi, acu...

Miorldia v0ntul pe sub stre5inile co$meliilor rare, pier-dute intre copaci. Parii de la garduri iegeau din troiene 5i

reaminteau ulitele desfiintate.' Niste ziduri inalte, cu tan-

toma unei biserici deasupra. crescurl din vifrlr si din

obstescul alb 'li'ntoliu inaintea convoiului deznodat.

Oamenii se adunard l0ngi o paragini pe jumatate ingro-patd in zlpadi. Era o casi hoiereasci din alte vremuri,azi risipiti si cer$etoare la porlile bisericii Sardareasa.

Ulita cea noud trecea acum pe.lingi aceasti ruini, 5i

f<rstele ei usi gi ferestre se cdscau oarbe gi darApAnate

deasupra pivnilei descoperite. CCteva capete de bCrnimai stf,teau ici Si colea din lemniria parte putreziti, parte

furatd.

- Bucic5, rim0i aci cu Mahmucl. ii fac eu, intr-altiparte, un rost mai bun. A5teapti-mi, Savule, sa-i bag pe

Xstia la cotet.

31



ffi lpliii;:; lf i:' :;il,,P#l,;;l

f # #ffx l, :;.g, T;& f.. ffi hii# r;t Jx ;T#; 1,.;

III. UNDE ESTE FRATELE

TAu ABEL?

g**fltfi.ru*t*ffi

a_ci, la doi pasi de bisericd, la pErintele Ndstase. Mdtusi_sa; preoteasa Smirinclita, eri pdi"., rri-orr""r"i ,iiloasd cu toti. oropsilii'si U.L*ii prr.rrir;:"b;;;aceea' sergentur.socoti c5 nu-i

#ri i*-uri. e;i;a'ii_ididu rdvas cle voie: ---

^- .a.mai qci, de$c6, si te odjhnegte. E cald si bine ca lamdnlstire. Eu tdrasc pe turc cotea, ta.ati", p.si'ii]r .r.,n primire mitusi-mi, p..o*u.o-'Sraii-r,r iri, la"_r

.o1rr_

toreasc5, dacl o mai avea ce doftori... --'-' vE r sL

Sergentul Mutafu t.art.si. plunu in care bituserdgloantele turciror de-ra 1g2i iiiJrI"-i* in viscor. cdncr seapropie de'casa pirrsiti, 'a"oi"ui,iri, iri,ri*llrrdscolit de vifor, pe Savu mfipi i, *i.fLJ*i <.f rr.rf ri, l, gogeamite stinghie in mena.

- Ce-i asta, Savule?

Dar Savrj stitea ciuclat ca o stafie si nu spunea nimic.sergentul se vdrd in obrazur Iui gi-i.i..rri iritunericul crinorbite.

; PgrTi,Savule? Si asta mai e una-u lua oe piept-gi_l zgudui cu putere. pataleata pe careo tlnea in m6nd cazu.al-ituri, Oai Savu. rdmase nesimlitor.Sergentul se uita impreiur:-- Unde-i turcu? tr4il.S1ti", mi, <legteapta_te draculuiM;ai ficut de ocara Dormi'p""pi.iurre ... Uncle eM:rhmud Spune, bi, ce._, ii.uiirr..rz)avu se scuturA,ca_n somn, risufli niclu5it,

vru sieschida ochii si Uutf,ururi rinlu.]""- L-arn omor6t:.. si... ce poffi,iZf Apoi s9 pribu5ipeste sergent.Iorgu Mutafu orinse in brate turnul care venea pestecl si-l Iisd sa arunece i. iipr,ra. #.g.nrur se simti creo-dati lac de sucloare.' - MA, belea ca asta pe capul meu ... Batd_te Dumne_zeu, Savule, si te bata s'i t"_iI f ru O-.]r.uf f ...

- sergentul bate crr m6-^_.-f _r .

ut. ..'titiit,r tg cu mdnerul sabieii1 go,rgi]e cte stejar

: *{';ft :1r lifi hlf*fiF ;, :l n; 1; ::'i,,

.t[:;**r*,i*ruli1r[;:*'":mi{fiT;isil*':ltifi fi*.ffif; iffiifl;;r$i,lit-t.#,'#.:ftrtgi pe.c5liraS: -' $l sergentul Mutafu

_ uucrc5, Ia tircu ere

--' '* "'rl€ sunt terfeloagere area? vino incoace

$iii#,iilftliiiliJ:ff i: inl::: :r r ehI d e och i

fifl ['3fr'.i'iffi r',*i*:*#$'Iffif t[t+lii,ll{rf, rif; r#*irifi i ::ii



Sergentul cercet5 drumul gi apoi lui in 5ir ferestretcoarbe 5i in parte astupate cu zipadi ale dirdmiturii.DesluS.i gi puse mina pe imineii turcului, rimagi in pcr-vazul ddripinat

- Ia uite-l pe Mahmud

Sergentul'isi clescarcf, necazul gi compatimirea incdteva injurituri neutrale 5i rdmase pe gdnciuri

,,Acu, s-a dus, s-a dus... Am lisat 6u iate un prizonier,doi, prin fiecare ora5 pe unde am trecut, trebuia si lasunul de simdntl si la Rusi... Si pe urmd... un<Je s-a dusmia, ducE-se gi suta Da' ce facem cu turcu? Treaba IuiSavu Eu plec mdine cu prizonierii... <<A mai murit, ast:.i-noapte, inci unul>...11 taide pe riboj gi merg inainte. Niciusturoi n-am m0ncat, nici gura nu mi-a mirosit Savule,b6iete, incaltI-te 5i descalla-te cum oi gti, ca d-aia e5ticizmar.

Mai pot sa-ti fac atdta bine si-l v6r pe turc maiaddnc, ca sd nu i se vadi pici<larele.,,Sergentul impinge in imineii inghelali si cadavrul intrd

mai afund. Apoi privlleste deasupra-i nimetele tencuitpe zid in su.s, cum ar fi privilit o lespecle la gura unuimormdnt.

,,O isprdvii cu Mahniud ... Ce facem acum cu nitifletulista de Savu? Sa chem pe biie1i... As,.ti-ai gisit Ce-nritrebuiesc martori? O si mi tib0rcesc cu el"r,Im oiputea.Sa-l duc Ia p<lpa Nistase: fac de rils pe Savu gi poate _ cineStie cum - il dau gi de gol... Nu Trebuie si-l cluc la el

acAa. Ori.ii sunt prieten, ori nu-i sunt prieten ,,Tocmai atunci'o sanie cle rechizilie; cu patru boi, care

figuse slujbE toat6 ziua, rrecea pe acolo cu cCtiva solclatiinfanteristi.

- MA camarazi, ia stati Ajutali-mi si incarc in saniepe prietenul Asta care a bdut cam mult <Je bucurie ci acdzut Plevna.

34

t

Soldatii infanteri$ti il recunoscu16:

- E don sergent Mutafu'

- Hai, ma, fluneti m6'na

fi;i;i.# p" srrr, cloi de cap si doi de picioare' 5i-l

tntinserd in sanie pe paiele ninse'"'-_-rrr.ig si eu cu uui, ,a.l varsdm pe negustor la domi-

'tiliu.'"'iorgu

5tia 9i prdvrlia lui Savu, si casa micr 5i patriar-

hal6, inde Saw trdia cu doi bunici, bdtrani' uitati' mtls

il."iifi. $i mama S1amha. Ve4ea cu ochii amintirii clsuta

., prlipd si .u put*o.lic, gradinS male liilntunecoasf, (de

.tai. .[rpa.ariL cdta era iriea) si lacu] din fund' cu izvoare

nesecate unde se scdldase cu Savu de atitea ori in verile

topiratiti' .inracri ci cr incerci'A opnt sanla rn poarta casutei. Iintesti 5i a incercat

s5 trezbascl pe Savu. Stearpa-trud6- S-a imbitat ca un muscal, don sergent

- S-a imbitat ca un marpftti Din c0teva oale de vtn a

tort riu. Sireaca militarie Dacr n-ai trecut prin ea'

r[m0'ica un topor ligdnesc, necilit in foc'-

s"ii""tul Mutaiu"inrrd in curte $i apoiin caszr, strigdnd

tare De cei doibitrdni:'-': ti';-irt tiri", .atu$i Slamna Stiti, noi ne-am adu-

nat cu totii la kir Vancea"' Savu, neinvittat cu meserla't

artrtii, a cam luat-o spre stanga' L-am adus si-l culcim

la calduia, pdnl mAine' si meine o s[ fie ca 5i cum n-a ftlst

nimic...""fufoin"gii bdlbdira, se cruciri, se mai supdrar[ si-l

vlzurf, pe Sat u al lor adus p-9 sus $i turnat ca un sac cu

. u r u p o, O. 1 d n gi s o b i. B ab a- Sl a m n 1i1c 9I u *

I-" ::,11tj'--'A* zis erl ctr n-o si fie bine... Cincl am v6zut azl pe

turci tiecand pe ulita noastri, m-a luat cu fiori:"N-o

sa

ii. t,ln., maicd, n-o sd fie bine""' Cr tot aria a fost $i in

35



\

zaverA... Treceau-treceau turcii, tot pe ulita asta, 5i n_a jf.ost bine Tiiari pe alde lor<tache, pAngaiira ;;;rii.; i

-Ei,mam5Slamno,aiincurcatcalindarulIAtuncierape vremea luiTudorin; acum e clupi Cuza_Vocli, in ,if .i. r

lui voda-caror venim cre ra prevna, maicula t-am turrit {fesut lui osman si i-am ruat prizon;.;ip;;; +o'ti,ir'.,. Igealali.

4

- Nu gtiu, maicd, nu Stiu... Da,vid ci n_a iesit bine Sa j

;:lltffitir;,lfl:'' care nu punea vin in s;;;;;;'l;{

- 'i la preclarea Iui Osman-pasa, matuso Slamno fl- N_u gtiu, maicd, nu gtiu, ca'semnul nu e bun . fl

ylTl,rjJi1, 'x 1,1 i.Yl,:i:1.: ffll,l,;,:,1il:: I

d$dfftraHi{rmttt 't il

#'":}#rfd#,T#',,,i$i#i'l:.l,[,,,il

,

DT pdni atunci sergentul'trebuia sI vazd pe prietenr,,

I;:H:* pantofaru. Eqh,, s-ir.;;iip,*irrIi;;il: L- Doarme gi acum. Ce_o

indurat.sa-l trezesc...mai fi Si asta? Nu m-am

- Lasd, ci-l trezesc eu, bi.trdnico... plec azi cu priz<l_nierii si am s5-i spun lucruri mari...

3637

- De, maic6, fi cum crezi.

- Fii bund gi las5-ne pe noi singuri.Iorgu Mutafu intrd in odlita unde sforlia prietenul din

copil5rie si-l strdnse de nas.

- Sus, deScS Destul Ce-a fost aseard nu trebuie si se

maivazA astdziCizmarul se de;tept5 anevoie - nduc, cocolosit. ciufulit

gi fard sd-Si dea se'ama cine e ldngl el.

- Hai?... Ce este?... Tu egti, bdtrdnico?

- Scoal6-te, bi Savule Ce_dracu? E ziua mare cdt o

iap[ bilani* Tu egti, Iorgr;le?

- Pdi cine vrei sI fie?

- MA frati-meu, am fdcut-o lat5 Mi se pare cI asearf,

am dat peste rdscoale...

-Mi se pare 9i mie. Ce sd faci, mi Savule O dat[ s-a

predat Osman O datd ai luat gi tu luleaua neamluluiSaw Pantofaru igi trece mdnapeste ochi, ruginat 5i plin

de p6reri de r6u.

- Am bdut prea mult, lorgule Eu nu beau Si nu pot sA

heau. Voi sunteli tarica naiba Mi-e necaz si mi-e rusine

- Nu e nimica, Savule. Eram toti ai no5tri gi am bautparalele noastre, adicd pe ate lui dom'Nicolache, cd [lanu te lasd sI pldtegti tu niciodatd.

Sergentul se duce la fereastra cu perdelele tesute incasi gi le dI la o parte. Tot geamul e zugr[vit cu un stufArisultr, pufos, de

cares-a

lipit sulul de ldnl rosie pus intreccrcevele.

- Crdncena iarni, c.lomnule Bine ca s-a domolit visco-lu l

- E tdrziu, Iorgule? Ai vlzut.pe cineva clin cei cle

useari?

- Numai pe dom'Nicolache.



Iorgu se asezi la loc, pe ladi, intre fereastra gi pat.. - Savule, despre partea cealalta sa n-ai nici o gnjl...

Turcu... a cdzut pe drum tntre Peret si Rusi... care va sf, zicin-a intrat aici in tdrg...

- Care turc, Iorgule?- Ei, Mahmud ala, de asearSPantofarul se ingilbeni ca un m<lrt gi dintii iiclSntiniri

in gur6.

- Tine-ti firea, mi, ce, egti copil? Cine a vlzut? Cine

$tie? Eu, tu Si Dumnezeu N-ai nici o grijA

- Iorgule, ce vrei si spui tu? Ce-am fxcut, plcatelemele? Nu-mi aduc aminte decCt greu, ca din vis...

- Vis a fost Aivisat 5i tu ci ai ombrCt un turc,5i basta

- Am <lmordt eu un turc, Iorgule?

- Ei, ba nu Du-te de-l vezi, ingropat in ndmeli, in casa

aia pustie, de l0ng[ SirdareaSa. Aici trebuie si faci tuceva... Daci vrei, daci nu...

- Ce spui, mf,, ci am omordt eu asearl un turc?

- Savule, erai beat cazac... Da, tu l-ai omor6t.

- Vai de mine si de mine

- incet, Savule, si nu te audi baba Slamna. Ci claci o

auzi baba Slamna, oriclt li-o fi de credincioasi; pinidiseari Stie tot.mrguMncet, bliete. Nu te trece cu firea...Ho fii bdrbat, nu muiere ...

- Fir-ar a dracului de betie sa fie D-aia mi f6ream eu

de ea 5i ocoleam chefurile gi cumetriile

- Ei, te-ai ferit, te-ai ferit, pini cAnd te-ai opdrit Da'ce, numaitu?... Ei, biiete, se vede cf, n-ai facut militirie...La militarie e$ti ca fleica pe grdtar... P0nd cCnd nu te frigipe toate pirlile si nu sfdr0i sCnge Sisud<lri, nu egti bun demAncat...

- Ma Iorgule', turcr lla care mergea cu n<li pe urmi,alituri cu ciliragul tau?

- Ala, mf,

38

Savu Pantofaru se plesni cu palmele.peste otli-.,,.'^

- Ai dreptate, fiiti-meu Uite' uite acu mr-aouc

aminte: a fulgerat trU'i'i'"' si am vrzut"' y 9flfi.q:ffiffiil-imin"ii turcului cu boturile crscate sr' p.n

boturi, degetele d; i;';;1;'re ii ie$eau afari"' Simai

inainte... da, da,""i-;;'J;i ia"tta'-c[

el sedea' siracul'

;ffi;ili;;-;i;;;;a-' r-i* p"cnit in cap cu o berdie"'

si s-a rlsturnat rn zapada"' Si atunci a fulgerat"' $I"'

:il;,.iil;'io pitinuiJ ii itst" prin botul imineilor"'-sau, izbucni l';i ;t:i;1" i." trezire <le durere' de

.ai;;, i; Jernaoelcle atAt-tle stu l':a si de infricosata'

c6 simtirea tui intre'agl se rdsuJea:a o p0lnie devlrtej pe

mare, intr-un t u'ghi; niprasnic <Ie v€nturi intdlnite'

- Uite, ba Ce pl0ngi""1' tu.Tllerile? Aoleo' Savule'

nu te $tiam ,su tft-l'i mi ierti Ai omorit si tu un turc

Au omordt ul nnst'i ;i;; tuicir.Si au omorct turcii zeci-

<le mii ,t" .r.stiniiD;ti t razuel' e rlzb':l Si'rlzbelul a

ajuns, cu coada, pa'al"i"e"' Aiomordt 5l tu un turc Jaf

inciuperci - , .v .-^-:^

L.iatrrl lM;rhmrrrl?

- Bine, m5, da' ce-mi ficuse mie bietul Mahmud"

Acum toate ies'io

tf-intopa in fata' m€a"' Ceas ra1-1i'tl..i"r.ir...

canJ ai chemat tu. pe. Bucici, m-am repezrt

i;;;;.fi;"i" si t,n smuls. stinghie' pe care o vf,zusem

de multe ori rama^sa intr-un pereie"' $icu stinghia aia am

achitat pe bietul turc"' -^-^L.ica- n,r ;rlrir f:r1

-

Baba Slam";;;;l in tindi si deschise - cu altr fati

tlecit lavenirea l;ii;;il- usa d.e la odaie' Era bucuroaslt

hltrdna cd vede pe Saiu treaz 5i cuviincios ca totdeauna'' -

- f,u zic sd vf,'aduc cftte <l cafeluta"'

- Bucuro5i,'no*a

S'mno dar mie nu o cafelutl' ct o

cafea barosanI, ca pentru un polcovnic"'

' ln tcxtul de baz'd:Saru/e'

, I I'rPrrciiluiMahmud



Agteptarl sd iasi bltrdna din tind5, si lorgu Mutafu

incepu cu glas de taind:

- MA, at0ta bucluc este cI turcul e acolo in pivnilacocioabelor. Sta el bine, ci e frig gi se p[streaz6.Dar te

pomene$ti ca porneste cu dezghel Si-i ies ciolanele la

ivealS. La urma urmei,.poate si rdmAn[ gi acolo pinicdnd l-o chema Mahomed al lor... Un turc - dintre priz<l-

nieri - a cdzut intr-o pivnila pirisitl Ca este 5i cu capul-

spart: cine o si se apuce sd mai descurce daci i l-a spart

cineva, ori si l-a spart el cdnd a cdzut...

- Iorgule, stiu cd nu este nici o rdspundere, dar tocmai

asta md seacd la inim5.

- Vezi-ti de treabx, omule Du-te la prlvdliq, rostes-te-ti calfele, trAieste-ti viata ca maiinainte. $i dupa capul

meu, mai dI cdte o rait[ gi pe Ia Vancea...

- Si mi fereascl sfdntuletul

- Egti boboc, Savule $i boboc ai sI rdmdi toati via1a,

cd n-ai ficut milit5ria... Sawle, Ilutarii givinul sunt sani-

tarii soldatului, mica ambulantiMama Slamna aduse doud bardace de cafea neagri gi

cdtiva covrigi proaspeti cu susan.

- Sd triiegti, bdtrdnico Da'si stii cf, nu-mi place cum

il 1ii pe Savu.

- De ce, miiculiti?- Cafea v5d ci-i dai, da' vin nu-i dai deloc... Ca de aveai

obiceiul si-i dai cdte pulin vin, Savu stItea aseard in rdncl

cu noi 5i nu se turtea numai cu doul ocale.

- De, maicit, oifiavend dreptate... Eu il indemn uneori

si guste c0te un pihirel, da' dac[ Savu nu primeste ... Pe

uncheasul meu nu pot sA-l dezblr de bdute si pe Savu nu

pot sa-l fac sd guste.

40

- Bltrdnico, mi se pare cd moi Pantilie a nimerit-o mai

bine decdt Savu... Cu ce te aperi de c6ini, mama Slamno,

c6nd sar la dumneata Pe ulifi?- Cu ce si md ap5r, nepoate? Cu b5tul...

- Ei, vezi Asa este $i cu blutura. CAnd dau peste tine

g0ndurile rele, necazurile, frica si... rdzbelul, te aperi de

ele cu oala plinS

IV. PRAPASTIA NECUNOSCUTA

Sergentul Mutafu a plecat din oddita lui Saw. Peste

rloul o-re, a plecat de-a binelea si din tdrg, cu convoiul de

grrizonieri, si cei doi prieteni nu s-au. mai vdzut. Savu aii,*as nhuc ldng[ prapastia deschisd deodat5 inainte-i in

tlinrineata aceea...

S-a purtat prin casi de colo pdnd colo; a iesit prin curte

pi pe ia grajdul vacii; a ascultat, fara ra le pitrundd,

voibele celor doi bdtreni 5i a pdndit, la geamul spoit cu

l'krri de gheald, pe care el le topea cu degete fierbinti,

cntlcrea serii.I se plrea lui Saw cI nu ;tiu ce vrljma5i n.ecura{i,.cI

nu $tiu ce cumetrie de vrajitoare il scosese din albia lui

rtll'lcteascd si-l turnase intr-o groapi intunecoasS... Omul

re c:1uth, se verifica 5i nu putea s[ r[spundd categoric laIrrlrcllarea: Unde este Savu cel a$ezat si ce s-a ficut capul

Itri tlc piini asear6?

Vcriea gi revenea, cdutdnd intelesul si obirsia subitei

Ittl rtcrtorociri: adevlr sd fie cI el a omordt asearl un om,

ll, tirt'c nu poate sI taie nici un pui de g[in5? Cum a putut

t0 rtc streci)are, in firea lui blajind, in inima lui pagnicf,,

flltrtt sotoasl de sdnge si de rdzbunare care a faptuit

l(t'ttstn moarte de om? E drept, nu mai 5tia ce face. ISi

41



b5use minlile, clar mdinile-fiptage rim6n tot ale lui,dngele nevinovat a tdsnit si f _u'm,a'iiit pe el. Cugetul luiu-i dI nici o <Jezvinovitire ci ,,a"i,rri, o criml la betie.Ce sd faca? Cui sd.. .f.rGi"Jrr.af

lorgu Mutafu alecat. Dar si cu et, si firi;i;;;tisi lucru. Sergentul,lll::f3t sosit de pe.cdmput de razbor, e tabacir ca un::.]":Ji nu in1e I ege-ni m ic.'Cu i ra-si .t"sct ira So*-i nirr.ul sI ceard sfatutteascd?

n tn aceastI grea intdmplare sufle_

-Ia pofter5te

pdna Ia nui, <i,irniNicolache Sunt singur,unt cam subred si n-am cu cine tiea o catea.Piua-petri era cam grdbit, clar poftirli^i,ii Sru, ii facu intp,1{1e parte curiolsi, parte iiacrta.-

^rrJavure, m6 cam gribesc. Asta_seari trebuie si fiucasi la Negara. Drept iorbind, a, ii t.et uit si fiu acasie ieri seari''<Jar' orecum bine i,ii ,. incurcarim ieri raancea... M-am,apucat apoi sa-ifigacluiesc lui Mutafu o

A rimas in casd toatA ziua. Laprdvdlie nu_i venea sie ducd. Nevoie dg ,n.pri.t.oli je uorba lui simteade.stuld, dar o teami ne<Jeslusiia fiL,1 u i a s E il, a,; ;;; : ; ; n; ; i ffi l,:i# i ffi

,

i,.j: ;l i :,y#ra acest om De car,e_l luase pe suflet? O. ur.f.

".;;r-;i;e fel .rru n.orut

si triu-tIn in'..'porte a pimdntuluiil asteptau acum trieiii iri parirtl'roi bi.rii rui copii? Era:.nf:l,viu si lacom, care sorbea inima-rrl S;;; ilil#;r cu serea a mii de guri insetate. etata srirlrrir:, .i_ihema Mahmucl sicll

"air.,,..iu'ru* o singurl dati, indtaia.focu Iui din vatrd.Pe cdnd Savu

1etot uita pe ulita prin rotocoaleleumede pe care le frcea in geariut ingi.tur, zdri peNico-Iache pi ua.petri, r..rt.tr.iui;; i;N;;;ra, trecand in 5u baui de lup 5i., .a.iui, Ji;;;ffi;#rn<Jatd pe urechi.tly ul:.ra ta poartd si_l ofri.'-

""'

vadrl de salip pentru prizonieri si am rf,mls pe azi, ca sa

indeplinesc.

- Ia sezi colea, dom' Nicolache... Bunicu[o, degrabidoud cafele, ca si cinstim pe boierul nostru.

Piua-Petri cunoaste cisuta pantofarului-cu care dupisotie vine cam neam - gi cunoa5te firea lui cinstita

- Kir Savule, aseard erai viteaz cum nu te-am vizutniciodat6... imi placeai, clar erai alt om...

- Nu rdde de mine, dom' Nicolache Am ficut-o fiarti.Beutura are socoteala ei. Cine n-a blut din vreme, sI nu

se apuce si bea, cI da de ru5ine, cum am dat eu aseari.

- Da'de ce, Kir Savule? Daci n-oi mai da gi tu, uneori

luleaua prin cenusd, daci n-oi mai cxlca alaturi dinpotec6, ti se uriste cu viafa gi n-ai nici p<lpii ce sd-i spui

la spovedanie.Nicolache Piua-Petri incepu si r0da prietenos 5i

rlsp6nditor de prietenie.

- Asa o fi, dom' Nicolache, da' mie, unuia, nu-mi

priegte. Poate ci sunt bicisnic de felul meu 5i bun numai

pentru meseria mea de c6rpaci. Uitp, azi am stat toatlziua cu capul cdt o banita si n-am urnit un pai din loc.

I-lalal biutor Nici n-am fost in stare sa mai ies in tirg.Plecarl ai no$tri cu prizonierii?

- Au plecat de mult. Grea p<lrunci Vai si de prizonier,vai si de cel care il duce din urmi

- Ce s[ faci, dom' Nicolache... DacI asa vor impiratii...De pe unde or fi fost bietii oameni? Erau toli rebegili

Pe la ei n-or fi iernile astea cumplite de pe la noi...

- Cred cd erau amestecati, unii din Europa, invitaticu zlpada, altii din Anatolia, din climi mai calda. Pe cCt

um inleles eu, cei mai multi erau din Asia Mici, de pe

lCngl tdrmul mirii: Smirna, Izmid, Trebizonda...

432



- Ai vizut pirlile astea, dom' Nicolache? Stiu ci ai

cildtorit mult...

- Nu prea... Eu cunosc Turcia European5. in Asia amtrecut gi eu cu caicul gi m-am plimbat.

- E frumos Stambulul lor, dom' Nicolache?

- Kir Sawle, socotesc ch e oragul cel mai frumos de pep5m'6nt... Cdnd intri cu corabia iri Bosfor gi te apropii de

inima Stambulului, te intrebi mereu: intru in Jarigradulsultanilor, ori ln raiul lui. Dumnezeu? Orasul Ssta vineclddit, aproape tot, pe coastele mirii. Bizantul grecesc celvechi, adicd Stambulul turcesc de azi, intrd in mare ca unpinten. Iar marea intrl Si ea in uscat, intre Stambul Si

Galata, unde sunt ambasadorii crestini, gi intrarea asta a

mirii este Cornul-de-Aur. in faF st5 Asia Micd, Scutari,Haidar-Pa$a, Kadikioi, gi la mijloc e Bgsforul, albastru ca

florile de stAnjenel... Ce m6ndre1e, Kir Sawle Ce palate,

ridicate unele peste altele Ce geamii de marmurl ;i cepdduri de chiparoSi Cdnd mI g6ndesc, Stambulul mi se

pare ca o rodie plesniti in felii, 9i printre felii, in loc sd

curgi zeamd, rogie, curge apa mirii.Saw asculti cu ochii inecati de admiratie. Fiecare

cuvdnt i-a mers la inim5, fiecaie icoani s-a agezat inamintirea lui, in pervazul nemuririi.

- Da' ce fel de oameni sunt turcii dgtia, dom' Nico-lache? Acu, noi nu-i scoatem din,,pigAni" gi nu putem sile iertim cI ne-au robit 5i ne-au mdncat tara $i sufletel-eplrinlilor atatea sute de ani... Da' cum sunI ei la ei acasd?

-Kir Savule, itri vorbesc cinstit. Sunt

oameni de cre-dintd Si de cuvdnt. Cdnd ti-a vorbit turcul o vorbi, nu maiiese din ea. Stari ba$ca de crestini gi sunt aspri cu ei - e

adev5rat... Dar nici noi, cregtinii, nu suntem cu turcii temiri ce mielusei. Eu am tr5it la fata locului gi gtiu ce spun.In casele lor e greu si pdtrunzi. Casa turcului e inchiia cao mdn6stire. Ei au cdte cinci-sase neveste si c6te cinci-

44

sase rdnduri de copii' Pe boierii lor ceimari Si qt P:t-llt]:ffi : :;#;;; ;.' d 6 arte, d ar .u tolj 3i,i; 3;:""1:,ts:slujbasi 5i pe marrnari' Sunt oameni d'

sunt buni prietenl' il;;il*isacistlqr-i:l11 unui turc

;ffi ili;;.1 prieten, gdtul siJ pune pentru trne'

- Atunci de ce ne rupserf,m nol de turcisine dldurim

*IBT:Itiu..*, kir savule,

-asaa yelltf"fl'"'lr*;:ll

r+ifi]$Ht*' ffiuru;$'"{llilHurcii suni oame

stapanilllflH:ffillhi.otu.1,e... Bunicuta ne-a aclus si

.a; ;iil;titait J'rceatr de trandafiri'

-Ce mai tuti, ilIi'i sl**r unit t *us Pantilie' ch

"'-] Hi ce sI mai fac "' Ia, pacate $i necazuri' bf,trdnete

,i;#,ffi;;ff;#tr[;-;fi;; nu.maibea aPd decdt Pe

lumea cealalt6''"'iilor-uifi" Fiua-Petri rase cu hohot'

- Ma tem c6ffi;;ii t"*ita1,Aoi buni 5i rece' pe

I u mea ce alaltd ;E' ;il; i' 1 ', Si'mos Panti I ie'''f ci

umbld ,o, *"'"iip"'iiqip"eci' nu se mai intAlneste cu

t tuli$L ttTlm ai cu r i r a,

9 1* - o *-,1'i .o: s11qi:

: ::.T :t -

'neasul ..u' puiE mai face *ornu'utu] preoteasa? Ce

L"..";;;;iu citoPutra' ce fac coPiii?

- Bine toti' Soa'c'6-mea' cum o'stii:cu lordan

i1':'^"nu mai areziJ;;;; nitiotrota":,P typatatios' e arta| s'

vrea sd umble iin' puut:: cere:r^n si tutun' uneorr cnrar

la miezul nopiii"' Dar Cleopatra sr copiii' s[rut mAna'

-'iHil:l'tutt plrintele Silvestru <le ta schit?

45



- cine l-a mai zariq{e asti-yari pe pirintele silvestru..,

P: fy : inggngt,il;ili,;i;;#;inbeciur chiriiror si-a mar vdzut fata omeneasci. euge oe pri"liiii"l.irritde azi,plina de urgie si a"liin".""'

- Adevdrat calu-gar, u<'f"uai'it-irant pe pamdnt- Purine sun"1i_1irr,a1 d;i^U er. Nevasta_mea iioartd de grijl ca unui prstn'i. O. fo Sfa'ntri'ffi;r;:-b:doul ori pe sintimdna'ii trir.t" ,ri.a, Iegume, poame

i,?ilff i:i:h::iq""r'poate'a'I'uba-"1;il;ffi il:,:

tate sunt un pr.rr'o ,::ontttu de pdcate ;Si ;;;;

Savu ofti cu niduf.

hpt,f;l':"Tr3rl"rgfliu"'tlom' Nicolache $i pe cine-l iarti

- Adevdrat, kir Savule Un ceas numai cle am trai oeimdnt,si nu sunte-T fari O-."pa.ii,'o clatd ce venim aicirr blestemul str5mo5esc in,fri"rr.l.. ei, .a... eu o si vias... Md duc, sd ny. ,a .rp,i.. nooptea... Sdrut mdna.am6 Slamno Srnitate, ki; S;;i;_lsi inima bund ...

v. UNDEJA esrpmA MAHMUDZIUA CEA MARE E IUiAIAH

^,Sdnitate,poate, dar-inima bunl cine stie cdnd vaduce-o Domnul inapoi f ui Srrr"iuntofaru

Savu era cizmar, iiu ,ri .irniri.Tu,ar siu, Anghel, iiSsase mo$tenire aceastl meserie,casele ua,'.ar.ii 5i u.n caracter ;rr,rl#li,rrrl,XrHi:|-{ai1a-g, Ralila, sora tri moi-panriii., fur.re o femeiegeri gi birbatoasd, o ,,haiduial,lpr".u, apuneau de-pre ea rudele si cunosculii. Dai Savi semana lui Anghel,el cu pasul mic si socotii. Ci;;.rll.mrsese pe fiul srui invefe ceva carte t, s.noto ..'Lii.r.t irese atunci, dar

46

mai temeinic il pusese sI invete me$tesugul s5u cizma-

resc, ,,brifari de aur" la mdna dreaptd.

Parintii lui Saw se mutaserd de timpuriu la cele

vegnice, fird alt mo$tenitor dec0t Savu. Mos Pantilie simama Slamna, rude de aproape, au rimas pe lAnga Savu,

epitropi gi plrinti, in locul celor adormiti.Cizmdria lui Savu mergea destul de bine. Savu, deSi

t6nir, avea cuvdntul statornic si obraz ca do negustor

mare. Nu i-a lipsit nici norocul. Cdnd a fost vorba silnceapi rizboiul, gi armata a avut nevoie de mii de pere-

chi de bocanci Si de cizme, Savu, care se tinea de ro5ii, a

vAndut toati incdltAmintea din privilie Si alta luatd de pe

la alti cizmari, pe aur zimtuit. Asa l-au g[sit ziua de ieri,

sosirea convoiului de prizonieri, int0lnirea cu Mutafu si

nea$teptatele intdmpliri de asta-noapte.lvirea gi vorba lui Nicolache Piua-Petri la inceput pare

cll i-au flcut bine, dar pe urmi l-au at0tat gi mai riu. Toate

cuvintele arendasului de la Negara, toate icoanele pe

care le sufla cu argint darul lui de povestitor niluceau

ucum in noaptea infricoSatl cizuti deodati peste Savu.

A iegit din odaita caldi, unde Piua-Petri rechemase

lklsTorul gi Stambulu^I, 5i a inceput si cerceteze princhilier gi prin pivnila. [i trebuia un sac mare, din acele incnre ii soseau sulurile de toval, gi o rangi de sipat in

pnment gauri pentru stdlpi.[r-a

gisit, a inf5$urat ranga

hr sac, le-a pus de<lparte gi a inceput din nou sE se plimbeprin chilie. [a ora cinei, a spus ci nu i-e foame 5i a plecat,

cu ranga sucf,litd in sac, lf,s0nd vorbd cI se duce la privilie

;l cn va veni acasi mai t0rziu.S-a dus cu adevlrat, dar a luat-o pe din dos Si a intrat

ht pr{lv{lie fird sd fi intdlnit pe cineva. Ucenicii lui, afarillo unul singur, plecaser5. Privdlia avea, ca mai toate

colclalte din tdrg, o odaie incipltoare spre strada mare gi

47



dou5 trei in fund, mici, intunecoascamera oin raii.'";;.;;i::":::1: s'gocotate sub tavan.

iltr;*',#ffi lit$:,;i,1j#r,,1{rr

ilT?::,';T.',x.u''si"ui'l''J'';{;l::i;1,xT::*;I'JI;

|iHrlj:;FiliqT# J;i:: *iyHJ,xff

I;il;;;;|,:,ffijuPdn cum motaia la teigi.u] ,ur'r.

;':i:i'*:*,{:i:1liiiJ,?:,stxt1ru""txiir,fi ii;acrrmau ochii) r

;ilrr.yri;#r;:,1iffi ::?ffii,n;: :1"-,.:m:;t

't1* H{il ?it,]: ;T ffi 3 : f ::f;;i.:;## ffi ;,

'.,i',?,Iff :X'fl 4:,':p:iH';"X'iilr'Xtroun.r.,n.i"'urr, il..'ij:i$-', tl3viliei si sa se,duci ..*a * .r,. i,

sr* ,r-ii fi: Y,'^lY-q'iLu$a din o* i1 1..r;;;';r,::l * I L

d;, G tT,'."r:#l; # l,*Tji lii

jil :li.l;reu mirositor. Aici se aseaza pJ-scaunelul cu t.ei oi_

;1ffi'; :ti, 3,'1,i.'": 1: 1' E ;;fi"'.:'

n g I 5 i pi tra ta' -pap - $i a$teaptd :-t]:slt'.

culite' ra5pile $i- borianele cu

,.: .;fi , o 'i"' i, j,"Ji

ffi fl ,,?1To,.,.,a iJul, i "

sublioarS, biea in n,,,,-i1',':Iiil ta sacul cu ranga Iamdnirici si iEse

t buzunar";J;iL':rt:;,T.,:Xr[i'J,i:

fil,'lr ^1;i] ;:ffi +#iH,til f,ffi ';

:iH#,T'?,",,'f ::;ff ;n"""?r"i"r'ia';;;[i['.:U,f 'd,Tipri,'o.i,iil'i",J'r'r',1'ijJ:l::"::,rH:1.:s,*,'"r,ioii,imi-a dat petrecere'a pe nas ,,

)am sl eu aseari 5i i

El merge pe ocolite spre cur(ile bisericii Sarddreasa si

spre paragina de l6ngi bisericd. Ninge tihnit gi nu se aude

nici mdcar litrat de cdine. Ajunge l6ng6 ferestrele cele

oarbe gi inecate de zipadd Si cautS si se indrepteze. Aici,in fereastra asta, s-a a$ezat Mahmud Saw se apleaci indeschizitura diformd gi incepe sd-si ad6nceascd bratele

in omitul facut troian. DupE cAteva dibuieli, da de vlrfulunui papuc. il racaie de zdpadd, il pipiie Papucule spartgi prin el simte - iesite afard - nigte degete mai reci ca

niste turturi de gheat6. Prin trupul lui Saw, prin inimalui, fiorii acestei atingeri trec cu Cescdrcare zguduitoareFoc si gheat5 laolaltd are in bra1e, are in ceafi gi in obrajiDar,Saw, zdrobit de c[int5 gi de apropierile unei milenesfdrgite, nu-gi trage mAnd inapoi. Cdt de smerit, cdt de

inghelat, c6t de flra pldngere $i fara pAra e acest bot de

papuc, cu piciorul lui cu tot Dar dincolo de el, in sfCnta

dreptate, la scaunul judecatii celei nevlzute: cdtd dojanisi cdti os6ndi ... Savutine in mdna luifierbinte, prinsi de

friguri; papucul gi degetele care incep s5 se lipeascd.

Pantofarulpotrivegte la loc zdpadascormonitd gi por

neste inainte. Iese in cdmp si o ia spre cimitirulde sub

deal. Acolo, intr-un ocol de salcdmi odihnesc pirinlii lui,Anghel si Ralita. Savu sare peste $antul inecat de,zipadial cimitirului gi pi5e5te, bdgdtor de seamd printre crucilede la clpit6iul adormitilor.

Parinlii lui Savu au in plmdnt bolp de zid. Odihnesc

unul ldngd altul in cogciugele lor. Savu a ficut mormnnt

zidit si larg ca sa aibi loc siel, cdnd i-o ve ni ceasu I. Aju ngela mormdnt Si scoate ranga din sac. Colo e troila, aco-peritl cu sindrild, 5i acolo sunt capetele; dincoace sunt

picioarele. Savu incepe sf, sape cu ranga.Ninge des sininge linistit. Un vis cu cortine de omit la

suprafal5 Si cu cuptoarele arzdtoarei remusclri la fund48

49



il6,iix,:ii,$,i,:=,t,i#.,J,*.f,.,'.ff ;,11,i,:,ni;ap' o groap' ad6nce, ffi?, iii..uri. ca sd poati sicoatr din peretele vertical";;;; a".rm,,r#:filr:_buie o deschizatura in moim6;,;';;.. pe Ia picioaretecelor adormiti. Scodte

in..,*,julr"-urinte,

cdrimidxupi c5rimicta si potri*si. ;;;;ilrruncti, prin care arurea sr intre un om de_; busfi;;.-'

Acum se domoleste in elnavuia .f. uriaga energie care-a inzecit puterire. srru iira".-gi"muit ra feristruicaeschistr. fsl fu.e * r.* [fi;ffi ;#i:'.pri nde r u mdnirica5i priveste in mormar;."g9{.i#,".'0. srejar stau unut6ngI altul, ceva mai scofdl.ii. Iirui spilicite decdt inilele de inmormdntare.

- Savu se riclici, iri S,"U: pdraiele de nidu$eali cle pe.r1t1., sacut.pe .or" i_o.?;I, l-;;"'un rartan

si iese J;;*ffi. b; ffi;lfilffifi,#:l[:.r.nerge cdtiva pa5i' iar se opre$te.- Nimic tJec,t noaptea,'l,ff;;

tl,,.t::^.^19_9.;.,',

r, rii ;;ffi ;lIi .,o, 0,. o

:d-. ,*, Lx, i: t, il,;fl #lt t*i[,, I;l;ill,,;Hil;mdndoui gleznele ,rr.Jui-s]-i'i*g. incet afarir din

iii i:,".y#;HH ffi ii# ;:i,,rr il #l x i1irffi j:9::::.ye. zrpada r" u ri ia *"J"1.' rrtu tu rcu I u i. Ba rbar mustitile i s-au impletit cu gffir.ie gheafa. Cealmaua

-,::I1i$':t'[i.:'#;,'*:nf ,l,t"ij#jn*s,i;nx;cu capul inainte si. dupa .. ,u.ri l_a"inghitit pdni dincolo1.^ji:llfrinte, Savu'r.ugii .o.ri ,i_i'i, in spinare. Nu e"lg:..:

:1 y1 ;ur-ae tour'i cti,

".1 'ro.i.este omitur ;a:i$lf ;"" fi;#llr, 0.r,. urmereui Savu in cimitir, pe.ste pam{ntui raicotit si bititorit Ia

50'

loc, de la mormfintul luiAnghel sial Ralitei, ninge greu,

ninge bogat... Ninge, ca intr-o'pripastie sufleteascd,

nddejdea psalmistului: ,,Stro.Jti-md-vei cu isop, si nfi vcti

curdli, spdla.md-vei, si mai vdrtos decdt zrlpudu md voi

albi"...

VI. iNTRE VIATA SI MoARTE

A doua zi, Savu Pantofaru nu s-a mai sculat din pat. Nu

s-a sculat nici a treia zi, nici dupl treizeci de zile... Un cortnegru, cu rare f6lfdiri cle lumin6, s-a lasat peste lumea luisufleteasca. Q boal6 lungf,, sord cu moartea, l-a tinut, incllduri mari $i in aiureli, p0nd pe la intdmpinarea Dom-

nului. Erau zile cAnd nu deschidea ochii deloc gi nu maigtia ce e pe lumea aceasta. Erau zile cdnd se ridica dina$ternut, cu ochii de sticl6, cu pirul v0lvoi, fird nici o

amintire despre regulile cuviinteigi ale goliciunii trupu-lui, si - cu totul aiurea decdt acasd la el Si in tesltura vietiilui de pdnl aci - vorbea lucruri de pe altl lume, care

dldeau fiori babei Slamna.

Slrbdtorile Criciunului gi ale Anului Nou au trecutinvlluite gi necunoscute pentru Saw; au trecut amlrdtecu prisosin[d pentru cei cloi batrani care il pxzeau. Nimicdin gdndurile, din preocupdrile negustorului sau din tre-

hurile zilnice ale prlviliei nu mai avea drumul cel <lbis-

nuit spre cugetul lui Savu. Cdzuse intr-un fel de jumatate

moarte, $i cdteva rude, c0tiva prieteni venili sI-l vazi ilpriveau muti sijalnici - ca pe lov cel plin de bube, amiciilui din Biblie. La c6te trei-patru zile, plrea ci isi aduce

uminte de el insu$i si de chipurile triste de ldnga patu-i.

Dar Si atunci vorbea gi cerea lucruri nf,zdrf,vane, care

51



;fiil;i:l::"":'#*e tirdmuri 5i ca vorbe5te cu du-

* i#::i li:'li'",3: i,1'.x]ii,,,1,",13 j i^ lt l ",: :e p u s, i e 5 i

intregi in int u n e ri.. rofor r.;' ;:ill # r?,;:X;..,.?#:are.treceau pesre .t ii p.ii.'i;;.j

ilixi;*l?,:'lx,Tl?f *i'5'i'i#'::"'il:?'ff f;:.1?;,',i ;i; ;;; J',ffii}i iliJ]

o"'' pa rte d i n re rm e ritil ;; -' lntr-o vreme si intr-<l burgadi semibarbari, unde ter-ometrul nu exista_.decat, p.oal ,"in, rrrru me<Iicu lui detasd, Savu pantofr.y ,:l p.rp.tiirlrra intreagi, ars in#jffi1":iltastic ar fenieiiii"ij"i, ar obsesiunir<,r

., Veneau peste el spaime flri num" ci r;-xveneau p.ri..r u..r,J.i ;;#; l1[t #,lI:JJ#l;:,r*l[..,;i::,.]m*::l;tl,y_:r:d;:i;,;;;;;,6n d il prin dea u s i - i in rie., ; ffi ; J#';il fiqi ;::iX,Xl:a secerea. Veneau ilsgle ail;;;;, grei si perne uriaseesfundate, cu un ppf ii.if,iri. ii.plr,u.o, in care Sru, .r.funda pdnd se ineca.^Ven.;;-r;i';,

bubuituri, chiote si,Ti :h:H::;,',,:I i

* ;;; ll''... i,,,, o, p" .,.. si.i u r

^Mai tilrziu, o..,:]-. nistru5nicii ale creierilor argi la 40oncepurd sE fie tdiate p.riu.ri.iiilria

L.pl9rp. m e re u o.". os i, .o i., ar,., ;,T ';l:,1i,i1,

#lll i;l aJungea apoi sa umqle f rr*'**aga... Savu nu maiil3:. Du., diinuia, ,na.uu, ,n-;r;,b,;care nu-t uita si nu_r ieria ;;;ffi:':yl.:", si inimic,ctusminie il zimischinu ri... savu incel:1 ir; fi ;" 3;ii' i.o.,.t"irff#:l. r, o a i ca,I;i ;#;t# :,'J:'ji lXail*,.,::: lffi2

unde iti crdpa limba de sete, undeva unde gira spindrii era

articulatd din cdrbuni aprin5i, stAtea intins pe spate, pus-

tiu Si monstruos, nu gtiu cine, cu capul invizibil.In jurul lui, din cerul de spuz5, se cldtinau deodati

5iraguri lungide corbi. Cddeau spre cel culcat pe spate ca

niste tlciuni spulberati Si ajungeau l6ngd el: corbi siciori... Si din aceste pSsdri ce se scuturau din incendiul de

sus, una singurd Stia cine este cel intins gi mort. $i corbul

$tiutor al tainei se lAsa pe pieptul umflat c6t o movil6, isi

vlrsa pe el rubinele ochilor Si croncdnea ritmic gi sinistru:

,,Mah-mud ... Mah-mud ... Mah-mud "...Alteori, cel ce acoperea cu lesul lui toati fala plmin-

tului si suprima diversitatea vietii si intelesul existenleiincepea sd se mirgineasc6,la cap, cu o cascadd de spume,la picioare, cu niste papuci inalli ga ni5te turnuri, din ale

ctrror boturi clscate degetele iegau ca nigte elefanti trasi

in 1eap6. fn cele doud Joaste, legul incepea sd se mirgi-neascd cu oceanul. Si lesul se infr5lea cu noianul apelor,

si o ciocinealS surdl pornea din ape, 5i le5ul ajungea o

crlrabie cu prora stranie care plutea spre tlrmuri viermui-toare. $i el, Savu, desi nu era niciieri, era totu5i aci, lingillapucii lui Mahmud - prora coribiei - 5i agtepta, cu

moartea in inim6, apropierea de tlrmul ticsit de lume. Sicorabia intra in portulplin de zbierete 5i de energumeni...('llci toatd aceastd lume striga, urla, lubuia: ,,MahmudMahmud Mahmud "... $it<lt aga striga 5i alta lume zbuc-

nittr deodatl din sdnul coribiei 5i care alerga furioasa Sicu scule de cizmirie in mAnd, ca sd caute 5i sa prindi pe

lirinicul, pe nevdzutul ucigag, dar totu5i aci, in corabie gi

igxrstatic cu ea ...Apoi Savu cddea iar in pesteri succesive, diforme,

contractate, fierbinti 5i strdmte, prin care Savu trecea, cu

cupul in jos, ars de sete Si ars de spaima. in cAteva rdnduri.

53



ceva din Savu cel cu experienflSi cu memorie a trecut ca searbida catena orionrta,-rii-ri

zeirere ;;,,i;' bil;i;'":'

;#.1:jrl"il-,r*: J:ormdntut lui Anghel s.i al-n:rtiieiiip. Mahmud, cetcedihnea l6nga .usiiug.l.di;;t,;:'Atunci a inceput sipun6 babei Slamna:

' - SA nu-l scoateli prc Mahmucl de acolo ... pe mine sinE punefi aliturea...'E.rt" i".-,r.r,ii i, o.nrru mine...ama Slamna i5i tdce.a ..r.. iil.l..r.u,- Cutca-te, Sa*,uie mai;1..Iii iii narr..ste rie?... Ce

Hli#i:'ce titari ti-au luat locui si tu nu vrei .sa-i

,r#ilfljll1ir:.iiTo utu preoteasa si toate ctoft<,_filt din tdrg s_au rntrec;ilq ;ff:"d,.r,._AflI;n teacuri. I_au descdntat Iui-Saiu-je ocni vrdjma5,deeasul rtru, de intdmpinar., .f. aai.jiur, in cel spurcat.-au fiert si i-au Ort-.s.^q.r r..rrri. p,.,ricele rogii, I_au

#ilrTi:,1._.::1.::-1:,py. ru gat r.rlite boldoase, r_aubl ojit, i_au meste.ut r. rG r.ft ;' ;;rffi il;X";::;?Xii de rirdte, de foi ,r. nr.ii^i; il;r de f6n. Uneie <Jinceste practici aveau, poate, int.t..*triil;;;;.i;;, ilI;rebuiau urmarite cu siaruinla, si tairuna era nducita deuoltimea leacurilor si u pa.Jirr rrrir".Invstmssasul acesta tt. ;,;l;;;-ii ,r. doftmii lineaoala pe loclsaT..l*{f#ffi;re,clobordt in pat,

.9,:t-::::, sjdogoritor.

Baba Sl;_;;vi n cte ci r o rii t a ffi u i, f r r. ; ffi i rt r,[X J]:U:lrr, ff;:rt T' il :'-;Ht'a

s i g1'."";'il ;il:;, I u i s i r,ei?i,,' ;;' ; ;Ndstase Si rii.,r^; f.iii lituryhii si molitfe p;ri;;.I;;astase.siriin<icad^t;f ;.;;'#;J:r1',.*fJ,:,LTl,:1ff;.l;.or,'dna

se hotarase Jf;;;";;r.vuluisi sfintete

Savu bolea de moarte in odiita lui inabusitoare. Su-

dori reci ii ndcldiau fruntea gi obrajii. Limba i se invdrtea

in gur6, arsi $i cafenie, ca un ,,trandafir" la grltar. O

spuzeald rogie, ca mii de pigclturi de purece, ii ie5ise pe

piept 5i pe spate. Caldurile care urcau ,la cap erau atAt de

mari, incdt bietul Savu era aci nebun (ci paznicii de lAngiel trebuiau si-l adune in brate din tinda si de sub pat), aci

nestiutor gi nevinovat ca un vitel, care n-are nici o cuviinti

si nici o rusine pentru intdmpl5rile lui firesti.Tot tdrgul a aflat ci Savu zace greu bolnav gi cerceti-

torii s-au inmultit. Fiecare intreba pe cei din casd dacS au

chemat pe cutare babl de la Peret, pe cutare mo$ descdn-

tltor si vraci de la Papa, pe cutare moa55 d<lftoroaie de

la Dulceanca... Nicolache Piua-Petri a intretjat intr-o zi,

la cafenea, pe 'prietenii care ii vorbeau cld Savu gi-lcompdtimeau:

- De ce nu dati de veste doctorului CloajA?Nimeni nu se gdndise la aga ceva Cineva dintre cei

ce-gi luau cafeaua i-a spus lui Nicolache cI doctorulCloaj6 - impovlrat cu doui plAgi din judel - va veni inRusi a doua zi.

Doctorul Cloaja era doctor venit de peste munti, invi-lase la Pesta si la Viena gi era pasdre flrd pereche pe

meleagurile noastre. Nu se potrivea in conceptii si in

practica mestesugului doftoricesc cu nici unul dintre puli-nii confrati riintre Pitesti si Turnu-Mdgurele. Unii cre-

deau cf, e un empirist, mai mult sau mai pulin garlatan.

Allii credeau cd a fost doftor de cai gi ci. prin abuz si

[ruud6, a inceput sd doftoriceascf, pe oameni. Ciudatia lui

cca mare e cd nu dadea medicamente Si nu scria retete.

lar c0nd scria, scria numai - ca si nu uite bolnavul -sc{klituri, ceaiuri, ce sI mdnAnce, ce si nu mindnce.

, i Prrpuciilui Mahmud55

54



Totu5i, bolnavii De care iit6m6duia nu erau pulini gi, decr,o b-q1a marturie ci acesr doftri,*i.t gtia ce face,Nicol ache piu a-petri, .ui. ;;d;' i;-i,rli"p.n,r,

9et9.v1treburi gi pentru un ineuiiJii crref cu liurari, s-aintdlnit a doua zitutoctoruf Ct"riaii i_a

vorbit de Savu:.. - Ili, doctore, s6-l vedem. f p'a.rt s6 moari omul cuzile. Zice c6 arde ca un cuptor gi aiureazi... Nu mai areprivire omeneascr,.lu Tri .unori,J pe nimeni, nu maiare nici simpl nevoilor ctotritocesti_.

- No, cd eu n-am cazui i"-iargrl ista, acum, int6iaoara... De ce nu m-au chemat.? ,{uri,*u'Oori, ;i;il;octorulCloaia... S' ": i;; ;:il ;; I,fL: #,T,]"ftT:., ;:: i5T ll il ::No, atunci sE,,merem,....Era o zi luminoastr de iarn[. Cerul.iert6tor, albastru,invelea lumea alb{ si p..airlir'S.i'"iera ,apacta

pe aco_peri5.uri 5i era cre-abii atat de t"r'.u sE nu inceaolstrdginile sd picure.. Au plecat oran?.ii-a. fr'.ri.i lrjau pornit spre casa lui Savu pant<lfaru.

^_ -Do..,orul .CIoajE "ru.r.rn,t,--ina r0,,pulin cam pdn_

:::T si cu.cizme care ii veneau pa; j;;;;;.: p. ffi:upra, purta un cojocel- galben, si in cap,';;r;;;;;muscileasci. Au intrat friodaia tui Su*i ;;;;;;; deodati in fata o c6lduri, o d;hoa;;puternica sI dirdmepe Goliat Savu zirea incongtient sisufla.u;;i;;:"'-Doctorul Cloaid s_a oprit in;*g,;, m6na la nas.

- No, de-acuma eu mi_s docforu'i'cild:ffir:i'rru.ad.fli:ir:l natut si ,1si iu ;"jffi'il [inur..Dupa ce au iesit rtin o<raie'uata 3'iuinu 5i cu ajutoarerE

:ij,"-.::lll a<teschis ,ru," ,sii -, J"r"r,i, si fereastra sia intins peste Savu un cearceaf. piua_petri, .ur. urrilcurios_5i admirativ pe doctor, ff irtr"Ua discret:

- Nu e primejdi6 de raceaia?-'-"

- Apoi, dragule, daci n-a murit el pAna acum, nu mai

moare de aciinainte.A trecut apoi fn odaia de peste tinda Si a chemat pe

mama Slamna.

- AscultA, trdtrdno, ai in casl vreo butie desfundatd,vreo putinl de murdturi?

- Am, domnule doftor, da'sunt toate prinse...

- Ncl, atunci aveti vie? Aveli vreun teasc pentru stru-

gurl? ,t.Piua-Petri interveni:

- Adicd un jgheab pentru cilcat strugurii, mamd

Slamno...

- Avem, maiculit6. r

- Aide, s6-l vedem.Doctorul se duce dupa baba in 5opronul din curte si

vede teascul - larg, in buni stare Si addnc destul si se

poatd ascunde in el doi oameni culcati.'- No, e bun. M5tu$o, si-mi scoli teascul de aici, sI mi-l

opIregti, si mi-lspeli bine sisa-l astupicu un cep infl5urat

ln cerpa ca sI nu curg6.

Apoi doctorul se dezbraci, se sufleci, se spala $i vine

lo Savu. il cerceteazd, ii privegte limba, ii apasi pistruile

rouii de pe trup, ii frimdnta p0ntecele, ii dibuieste si-i

lll0s<lar6 sPlina.

-Acu si-i pun 5i gradul... degi spun pe deasupra ci

pulin ii lipse5te ca si nu arza cu flacara.

I'e c6nd casnicii spali gi pregitescigheabul, dtlcttlrul

h un gtergar, il umple cu zipacla, il face colac gi vine de-l

lmpleteste pe capul lui Savu. Peste cdteva minute, Savu

lncepe sd suspine si sd miste pleoapele.

- Nr), ci e semn bun

.s7

56



DoctorulaSeazdjgheabulintindaaerisitasir[coritasi,un" ta-f umple pe'iumatate cu aph cdldicica' Iar cAnd

poruncafu imPlinit5:

- Acum, sdpun, un ciorap de ldni si totiin.ju]ll,T:.Y',Luard pe Sivu gol 5i moale ca un mAnzat inlunghtat 5t-t

bdgarS in jgheab.

- Eu ii 1in capul in cealmaua asta cu zdpadd si voi

sodlati-l si frecati-1.'Cdnd baia fu gata, doctclrul sPuse:

- i-.. ipalat"pe dinafar[ Acum trebuie sd-l spal5m

si p" ainmritru...'Bagali-l in cearceaf si treceti-l in odaia

iJ-aa*ri p6n6 c6nd"voi aduce de acasi ce-mi trebuie."- po.io.ul refacu patul bolnavului. Arunci salteaua de

lana iiprte in locui ei o velintiindoita' aruncd pernele

O. pl'if ii apoi dobord 5i perdelele de la fereastrf,'

Nicolache Piua-Petrise plintha pe-afari sifuma' Doc-

torul Cloaj[ Porunci din nou:""^:'Sp;i;iiU'in"

t"ut"ur, oparili-l incf, o datx siumpleli-l'

tot pajumatate, cu apA reie de.la fAntini' Pdnd cdnd md

voi intoarce eu, gasili-mi o cildare mare' spurcata' Si nu

*.if"*ti nimiciTine-ti numai 5tergarul cu zipadi la cap''^'-b;i;;i

otni.i irl"."ia' Pe diuml doctorul ii spuse lui

Piua-Petri: -]No, e lung sa-ti tilcuiesc ce^ ai vdzut"' Eu sunt

inuataceiui un.i'scoti meAicale neinlelese Si prigonite'Sunt dtlct<lr ca t.lti ceilalti, am patalamaua ca 5i ei' dar

lecuiesc altfel decit ei' De aceea nu prea trf,ie.sc bine cu

.iinf*tii 5i cu mai-m[rimile de la Bucurestt"' savtt e

ilrlr;; de tifos ahclominal' Mai am cAtiva bolnavila fel'

.aiit. ."f.fati si cetiva prizonieri' E o boala de la Plevna'

si cu toate ca acesiia au un tifos special - Flecktyphus -iuturi, tratan'rentul se apropie' em

La-t.tragpe Sav-u iil '

rece-pdni cind i s-or limpezi mintile' Imi pare rau ca nu

58

stii nemteste, c5ci ti-as da si citesti lucruri interesante...Acum vreo doudzeci de ani, la Praga, tot pe vreme de

iarn6, un tific zlcea sus, in etajul unei case inalte, si pe

sub ferestrele casei trecea r6,ul Moldau. Bolnawl, intr-unacces de delir, se aruncd de pe fereastrl si cade drept inapa r6ului, rece ca gheala. Nu s-a inecat. Curentul l-a dus

devale. Au sdrit oamenii, l-au scos 5i l-au dus acasf,.

Urmarea: a doua zi bolnavul cle tifos s-a flcut slnStos inrlzboiul de la 1866, dintre austrieci 5i prusaci, un doctorprusac trata pe tificii dintr-un lagar de prizonieri cu cdte

trei b5i pe zi, fAcute in rdul rece care trecea prin lagir.Acum iau tot ce-mi trebuie si mI duc la Savu s6-idescarc

mafele Si sd-l spll gi pe diniuntru. S[ vii deseard si si-lvezi intors acasi din Kukusheim, unde a fost pdnI.acum...

Doctorul Cloaji s-a intors ldnga holnav, a executatriguros gi repetat gi spllitura interioard 5i a inceput apoisd-l moaie pe Savu, cu cearceaf cu tot, in trocul cu apirece. [n cdteva ceasuri, cu ochii la termometru, d<lctorull-a trecut de cdteva ori prin baia miraculoasi.

Savu a inviat I s-a umanizat privirea, a recunoscut pe

cei din casi si a recunoscut gi pe doctor. Piua-Petri a venit,

dupi cuvdnt.

- Il cunosti, domnule Savu?

- Cum de nu, e dom' Nicolache.

- No, d<lmnule Savu, sI-i multumegtidomnului Nico-

lache cd 1i-au venit minlile la loc Acum si traim ca fralii,dar sI ne socotim ca sagii. Munca mea pe ziua de azimi-apl5tit-o domnul Nicolache. Sunt multumit. Da'si stii cinu e destul numai o zi de tratament ... Mdcar ci tot ce

ti-am facut a fost sub ochii tuturor, nimeni nu va putea s6

duc5, rndine, coarnele plugului asa cum le-am dus eu.

Vrei si viu si mdine gi poimdine si sd te salt cu totul din.nevoie?

59



- Mai intrebi, domnule doctor?

- Apoi bine, atunci sa-ti spunf, domnul Nicolache c0t

mi-a piatit ziua $i sa-mi plategti la fel c0te zile voi sta cu

dumneata.

- ASa sd fie, domnule d<lctor '

- Fain .." Batrdno,sx fierbi, pdna mdine, cinci ocale de

prune uscate cu zeamd mult[ sisl le pui pe urmi la rlcit'Sa-mi cauti, in acela$i timp, 5i o oca de miere stoarsa'

PAni m6ine, sd nu-i clati bolnavului si bea decflt ap[ din

sticlele pe care le-am adus" eu. Va si zici, pdntr mline:

zdpada la cap, foc pulin in sohi Sifereastra deschisi. Daca

s-<i aprinde'iar la fati Si rl incepe sI aiureze, s[ venili si

ma chemati. Va las. Ntlapte buni, d<lmnule Savu Servus,

domnule Nicolache

VII. O OGLINDA CARE VEDE DEPARTE

in zilele urmatoare dtlctorul CloajI a venit regulat, <Jar

chiar din a treia zi i-a spus lui Savu, deschis 5i cinstit:

- No, te-ai fircut bine. Vei fi slabantlg inci multi vrenle

si vei sta in casi"ca un sticlete in ctllivie, dar nevtlie de

mine nu mai este. De mfiine incol<l' cet v<li maiveni, itni

vei oliti oe iumitate...intr-o'zi pe la mijltlcul lui februarie, pantofaruf du.pa

ce revenise printre bamenii teferi, cu griji, cu treburi 5i

cu pravdlie, fgi acluse aminte de gridina lui. cu lac in fund,

gi porni ca s-o cerceteze. Se simtea ci iarna i;i stringe

.uitul pi ca primir313 sti si vind. in soarele dup6-amiezii,

crengile copacilor imbratisati aruncau pe zlpada subtiuta

o brlderie cle umbri, capricitlasd, nedescurcatx, cu lip-

suri mari pe ici, pe coltl- Lacul din fundul gridinii.mrri

pAstra pe marginiun tiv albistrui de ghealX, dar in mijloc

60

era despovarat, $r6veziu pdnd in fund gi infiorat de pulsulizvoarelor ascunse. O dumbrava piticl de bridet cre$teain profunzimile de viu clegtar gi facea, in cadrul gol 5i albal lui februarie, poarti ca din pove$ti spre primIveri fIrIde moarte, spre tiri dorite sau visate'si spre tainele care

infloresc atdt de felurit, de la inimd la inimi.Saw Pantofaru se opre$te lAngi lac ai se a5eaz{, insoare, pe o banci intratd cu un picior in apd. lgi pune uncot pe spdtarul bancii gi pumnul sub birbie. Asa cum sti,chipul tot i se risfr6nge in lac, printre crengile desfrun-zite, gi printre cei ddntdi nori, pe cer alhastru, care prindsI vesteascd primivara. Se vede hine ca intr-o oglinda...Saptlm6nile de boali au pus pe obrazul lui <l pecerienou6. Din chipul aproape rotund, imbujorat gicopilirescpe care-l avea, a iesit un obraz prelung, brizdat de sufe-rint6 Si dospit in gdnduri. Nasul i s-a ficut mai mare, ochiimai addnci gi gura strdnsi

5irezervati. inainte,

Savu,pentru privitorul destoinic sd citeasci in pergamentulunei fizionomii, pdrea un negustor.de treabd, cu gin-durile la tejghea, la meseria lui, acasd gi, de cdteva rlri pelun5,la bisericd. Acum Savu ardta ca un om duhovnicesc.Privirea lui ajunsese lluntricd Si ad0nca. Trasiturile fetiilui ie5iserl din grdsime si din mediocritate si aveau arcuridureroase 5i inteligente. Din cizmarul cumsecade, tihnitgi u5or nerod ie5ea acum - in fata apei gi a zilel<lr viitoare- un om intim slpat 5i glefuit de dalta suferintelor tii-nuite. Savu privegte imaginea din lac... E spinatici, lini-stita Si... dinaruce de vdlt<lare... Cealalta era incadrata inturban 5i in barba ardmie, iar v0ltoarea era aci, set<lasi,neiertltoare Siv6lt<larea aceasta era in inima lui Savu...Bietul Mahmud ... Statea, cu ochii aproape inchi5i,secerat de'boald, sleit de puteri 5i - precurn s-a doveditpe urm5 - cu imineii plesnili de atdta drum...

61



Si toata lumea era.pornita. tqt: indurare' Iorgu,Mu-

tafu, chiar 5i el, indsprii <te rdzboi.si de priveliStl t'-u1t;,1i

sAndea sd-l scape pe bietul turc Si s6-l dea pe nlste malnl

iltil;; ii"t'.1'iu*, n-a voit cu o lovituiala cap' l-a

risturnat pe sarmanin'vdltoaie "'

DacdnuseamestecaSaw,turculerasdajungalarpi"*i, J".to*f Cfoul5 l-ar fivdzut' si Mahmud scdpa de

lungoare; precum a'sgnji el insusi' Si acum Mahmud

ii-# fiu.;it in fire,ir fi aici in tfirg, ar fi invltat dous-trei

'i;";b. ii--a*t,i ;i.; fi a$tepta-t 5i el' ca toti ceilalti'

ffiqr"u imparaiilor si.intoa-ice11a la vetre' Dar Savu

s-a pus de-a culmezisul Departe' cine $tie ynie' l-a

;;ril;;;ii u*m, in ceasul asta, cdntl soarele infioar['

orin o6turu d" ornai, mdruntaiele pdmdntului' cadena lui

il;il;^ri copilatli'rui privesc in zareaapelgr 5i p$ndesc

;;;;il;;;d;lor aducatoare de vesti"'vor incepe s6

rL" ri,Llii ie ta Plevna. Prizonierii liberati vor incepe si

oosoare din coraiii, barbo$i, imbdtrdniti 5i cu..hairlele

;.ilL.;;; M;h*ud nu va pogori deloc' copiii si sotia

ir"i;;;;;;i;;dduno p' ra piagurire ceror intorsi din

r"ui" ii r"r tntiebide ce n-a venit si Mahmud"'

$i.acesta, .uru * vede aci, in apa infioratf,' singur 5tie

,ni.. fufahmud Singut gtie cum'a-ajuns MahmYtl.l"l1"

unde este si singur poarta pe suflet' astf,zi' platra oe

moard a acestei infricosate taine .---o ia.ri*a aluneca din ochii lui Savu $i cade pe banca

b6tr0n6, inrazasoaretui, atAt de bun' atAt de implciuitorc#ii;'p"ne lui suuu.ui. b tara, unde este satul oritargul

$i care este casa lui Mahmud "' Ar,p9tni.1:]1P.:i".*'

para u.oto... Ar ajunge in- pia15, ar gdsi un talmacr.sr s-ar

duce la rrrarrmuJ icaih:,,|i u-t mai isteptlti p9.Y1ll*1rtl

N;il;i;;. M-, irimis pe mine' in locul lui' Voi fi robul

62

vostru. Voi aduce ap6, voi thia lemne, voi invS[a sf, vig[tesc bucate turcesti, voi lua pe copii in cdrcd si-i voi

plimba prin gr5din[... Voi inv5fa limba.voastrf,, voi rdbda

de foame, la frig, la palme... si, dacd vefi gdsi cu cale, voi

rltrda s6-mi taiati si capul Numai primili-mI sd vI slu-

jesc, si vI port de grij5 si s5 vi iubesc in locul luiMahmud "...

S-a gdndit de cdteva ori, la lumina rarelor fulgere care

mai luminau in noaptea boalei lui, s-a gdndit la moarte Si

la judecata care-l agteaptd... Dacd Dumnezeu i-a dlruitiarisi sAndtatea, Dumnezeu are cu el o detlsebitd soctl-

teald. Se-[ fi chemat numaiclecdt, dupi uciclerea lui

Mahmud, ar fi fost amar $ivai de,sufletu-i ... Dar cerescul

stApan s-a rlzgdndit; l-a trimis inapoi la viata si la ispasi.

E gata s-o inceapd Si cum s-o inceapd altfel decet cu

prima treapta: spovedania in fata unui duhtlvnic? E cre-

stin, clin parinli cre$tini, a facut un pdcat mare: a omorCtun om. A fost ceasul riu, a fost fumul betiei, a fost ispita

de la Cel Viclean, a fost sdngele strimo$ilqr care cerea

rdzbunare... ce Stie un prost ca el? Savu, care se linea de

cre$tin si de om milostiv, a citzul in plcat de moarte: a

luat zilele unui om S-a niscut in credinta cre$tini $i

urmeazd legea lui lisus Christtls, de5i n-a avut, pani

acum, niciodatd gAndul sd cerceteze singur aceastA lege

si si citeascl sfintele ceasl<lave... A fost si e mereu unul

din grd.madi, prost Si necirturar... Dar a dat peste el un

pacat greu gi nesuferit... Trebuie si-si caute astempirul

inimii si sa dea ispaga pe care ii vor cere-o ... Atitainlelege si atita stabileste Saw.Pantofaru, acum, pe mar-

gineavdltoarei evitate, dincoace de moartea ocolita, cCnd

soarele piezig de iarnl destdinuieste brddetul viu din lac

gi face, din suprafala lui, oglinda oscilatiilor constiintei...

63



VIII. SINDROFIE TEOLOGICALA PARINTELE NAS-TASE ACASA

Cu toate cI vremea se muiase pe la sfdrgitul lui fe-

bruarie. la inceputul lui martie a f<lst din ntlu un crincetr

iure$ dezipacla. in ziua de 6 martie, pe c0mpia Muntenieiviscolea, ci dupa ciderea Plevnei, cu trei luni mai inainte.

Aflase toatA lumea, aflaserd ostagii, care a$teptau cu arma

la picior, cd pacea intre rusi $i turci s-a iscilit, la San-Ste-

fano. Dar pentru noi romflnii pacea venea nu cu ramura

de mdslin,-ci cu:creanga de mdcies. Protectorii crestin[-

tatii ne risluiau treijudele basarahene $i vorbeau sa ne

deaD<lbrt)gea - daci vom fi cuminti si nu-i vom irita.

Aceste riari int0mpldri europene ajungeau, prin zvon

gi prin Romdnul, Si in c0rciuma lui Vancea si in cafeneaua

lui Mavromati... Dar Savu Panttlfaru le afla cel din urmf,,

fiindcl dupd ce se sculase din pat, se arita rar de tot printdrg. La biseric6 se ducea mai regulat ca inainte. Si in ziua

de-Buna Vestire s-a intilnit la biserica piiintelui Nistase

cu lordan Ostreanu si cu dtlmnulJigle grefierul.

Iordan Ostreanu invdtase seminarul fird s[-l is-

prdveasci. Bdutura si viata lui desucheata il ficuseri

neom la treizeci de ani. Orbise 5i danrhlagise. Dar, ttdi'nioar5, in seminar, avusese o voce caldi 5i dramaticx, pe

care o ciuta acum Ia stranf,, in rispunsurile Sfintei Litur-ghii, cum ai cduta o pungi ascunsi Si nimicita in cenu5a

uner case arse.

Dupi slujbA, plrintele Nastase pofti pe prieteni lasfinlia-sa acasd, sI guste cdte un pahar de vin 5i cdte tr

bucatl de artos. Savu Pantofaru il sprijinea pe lordan.

Domnul figle discuta cu pirintele Nastase daci ru$iivor

fi atdt de neomenosi'si de inselitori ca sI ne jupoaie de

cele treijudele.

64

- Vor s6 ne ia ochii cu tinutul Tulcei gi al Kiustengei.for sa ne ia cregtini g-i romdni 5i si ne dea, inschimb, turcisi tatari.

Savu Pantofaru prinse cuvdntul din urmi:- Cine vrea sa.nbr", tui.iii't}.,;;i, i,,rirr.

Tigle?- Ia, impiratul Sfintei Rusii.- 9uf a$a?... intrebl Savu cu nea$teptat interes.- Poi, n-auzi?-..

,Rusiic., inufi,i;;i"-;;;l;ili. .r.peste Prut gi ne incleamni sa primim partea aia de subgurile Dunirii, limba aia de prrir, clintre Dunare SiMare.

- Si acolo sunt numai turci si titari?- or mai fi ei 5i burgari slgi.;i, i* temeria e turceasci.Cas-a parintelui Nista.."eru .r*tx si ;;Jui;;;i;

stup, dar firi nici un1 mz^er

,t. .,rpii, iii"J.a p.l,;;rr;Smirlndita era srearpa ca Sara lri

eriaam;;;r;;;;;;i;Nastase nu cuteza si nactaiduir..a rinun.o',n,if.;;;;;hatrdnete.

Savu Pantofaru. se ruge cle cucoana preotea.sa sa_lcinsteasci mai curCnd .u i, ..rs.i J. .uf., ,j;;;;; ;i":si cdnd sosi cafeaua _ ,,mai bund ca la Mavromati .. _cizmarul .eschise cu pirintele NastasJ ,'rlr.'prf.fr,te<llogici:

^-.Cinstite pirinte, mult nri cutremur in inima nteacdnd aud in biserici: ,,Agtept trrri"rrr.r-,)r;r';i;;;';i ,';;veacului ce v,a sti fie. Amin.... Mrr. taina C. ..prrr.rriii.

bisericesti: invia-vor toti mortii, .ur. ,, murit de cdnd elumea_, sau numai cei ce uu ...rriin tiru. Christos?

" :. f.11Savute, greu lucru *a-n,r.tii-: V;;;'i;;t, maiintdi fii i bisericii, hotezali,.spovecliti iiirprr"rl;:iir;J;invia, fara.doar gi p.ate, si i,ti ceiiaiti c6ti au murit tle lainceputul Iumii 5i pCna la cea.suljuUecalii...

r v ru



Iordan ostreanu, cel care a invStat odat6 mai multa

carte bisericeascd decAt parintele Nastase' isi aduce

utnin," de citiri si de cliscutii din seminar:

- A-a-a-sa, este' cin-cin-cin-stite p6rinte; de-de-de-

aceea zi-zi'zi-cem...,,pa-pa-p5-n5la o-o-ob-$teasca in-

viere"...

- Aclevlrat, a$a zicem in molitfa de la inmormdntare:

,,si sufletul sd se mute acolo cle unde 5i fiinta $i-a luctt' pAnci

'iiiirrrorratnviere""'adicd pdnd la invierea tuturor' De

ufo puti., tot la inmorm6ntare, se zice' in Sfemta Evan'

shelie: ,A.min, amin zic vottd, cd vine ceasul $i acum este

";;;; ;;;ii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu' ;i cari vor

auzi vor-tnviia".

Si iot in SfAnta Evanghelie- se.zice'

la

iui"trr cel infrico sat: ,,CdicJ va veni Fiul Omului tr.ttru,

';;';;r'r;;'., ii,li,ti tit";ii ingeri ctt el, atunci $edea-vutn ietul

slavei sale, $i se vor adunZfuaintea lui toate neamurile' 5i

ii va despa4i pe unii tle altii, precum desparte ciobanul pe

oi dintre cQpre"... Va sd zicA, se vor aduna inaintea lui

toate neamurile de pe pamdnt, 9i creStini $i necrestini'

cum i-o gdsi ceasul judecalii' ^ :-. ..: .^.: -^ .,^"-'-ini.i.g, .i,ltrii; parinie"' Toti vor invia si toti se vor

infitisa ca la tribunal. ..^^^i..+i^ ,1,"'^6;;il1ti gl e ;;;iie ru l, pri ntr-o fireascd asociatie de

iOei; dar fara fic Je gluma ori de neincredere' spune' cu

ochii lui deschisi $i reci:

- Acolo sdvezi dosare si arhivd

Iordan ,"rninuiiriul, .uit e mai slah in credint[ decit

toti, nu vrea s5 aclmita aceastI analosie:

- Do-do-domnule Ji gle, o-u-'-toin tri-tri -t ri-bu- nal u I

e fa-fa-f5-rd arhivd Si fa-fA-fa-r6 gre.fieri"'" '3;;,;;;e-si

urmareste gfindurile luii pune alta intre-

bare:

66

. Doamne, cinstite pdrinte, la judecata viitoare, ceistrlini de Christos gi,de biserici fi-vor oare osdncliti <Jin

capul locului, fIrI nici o intrebare gi fdrd nici o cercetare?

- Kir Sawle, inlelepciunea dumnezeiascl nu poate si

fie mai prejos decAt cea omeneasci. Nu putem s5 stimlSmurit cum gi ce fel, dar nimdnui nu i se va face nici o

nedreptate. Cei ce au triit mai inainte de Christos, cei ce

n-au auzit niciodatd de SfAnta Evanghelie, cei ce n-auvdzut niciodatd sf0nta cruce cu Domnul rastignit (fiindcanici un apostol n-a. putut sd pdtrund5 in pidurile sau inghelurile lor), unii ca acestia vor fi judecati cu pogord-mdnt. Dar ceilalti cari au tr[it leng5 sfintele altare gi n-auintrebat niciodatd ce este acolo...

- DacI insd acestia erau legali de alt[ lege, pe care o

socoteau adeviratd 5i sfdntl, din toati inima, 5i irau gata

s6-gi dea viala pentru ea intocmai ca mucenicii nostrii dinvechime?

- Ce sd-ti spun, kir Savule, toate legile celelalte trebuiesd se sfdrgeasc5 in Iisus Christos, precum toate raurile se

sfdrgesc in mare. Nu este iertat sI r5mAn[ in drum si slnu recunoascd legea legilor...

- Asa e cinstite plrinte, dar ce ne facem, cI nu toateape,le ajung in mare, ci unele se fac balti inchise, gi nu

toate legile recunosc biserica. Una rlmdne lege ovre-iasc5, alta lege turceasc5. $i acum eu stau si rni intrebcdteodat5,

inprostia

mea, cum va iegi, de lajudecata

viitoare, ovreiul care a tinut la legea pdrintilor, sau turculcare gi-a dat viata pentru cred.inta in Alah?

Domnul'figle, care trAie$te l6ng[ cei ce impart drep-tatea $i gtie ce este Si pravila veche, gi codul nou, ar fi depdrere cd judecata se va face dupi legea pretinsi defiecare impricinat

67



Pdrintele Ndstase igigolegte paharul, sur0de conciliantgispune cu bun-sir11:

- Domnule figle, intr-o pricinl ca asta ne gisim ca acei

copii din poveste in inima pidurii fdri de ciriri... Sa neintoarcem acasd pe poteca.insemnatd cu cenu5i Si si nu

ne indoim nicio clipi c[ la judecata lui Dumnezeu drep-tatea va striluci ca soarele. Toti vom fijudecali cu drep-tate. Cum,.ce fel, dupd ce pravilA - o $tie judec[torul cel

ceresc.Savu se simti multumit de socotinla pirintelui

Nistase.

- Da, cinstite pdrinte, aceasta trebuie si fie incredin-

tarea noastti: la ob5teasca judecati nimeni nu va fi ne-

dreptltit, nici turcul, nici ovreiul gi nici o altl lege.

Domnul figle, care nu are multd inclinare citreaserhenea disculie, aduce v<lrba mai intdi despre interpe-larea din Cameri a lui Pake Protopopescu Si de rf,spunsullui Kogdlniceanu, ministrulde externe. Apoi, ca unul carecitegte zilnic Romdnul, spune grav:

- Mi se pare cI lucrurile, in loc sE se descurce, se

incurc6 gi mai r5u. Englitera.5i-a trimis coribiile de rdzboila Constantinopol. Rusii au cerut turcilor sa pofteasci pe

englezi sd se depdrteze. Englezii au rispuns: stf,m pe locnemigcali, pdnd cdnd ru5ii se vor cira din jurul dumnea-

voastrd...Dar tot acest v6lm65ag de interese internalionale, de

poteci diplomatice Si de tesaturi imparate$ti n-are nici o

trecere in ochii pantofarului. Celrmult il indeamnl slscoatA, din inima lui tainic preocupati, aceasti intrebare:

- Cum s-o impdca, cinstite pXrinte, invi[f,tura pe care

o auzirlm astAzi la bisericd cu sdngele vdrsat de impiraliin rdzbelele dintre ei? Cum gi-o da seama implratulAlexandru in ziua cea cle apoi?

68

- Kir Savule. rdzbelul pentru cruce are osebitd pravili.u cantim noi in air"il{ai',,'ii*irtd pravo';tavnicilorint_dlagi ctsupro

celor potriiiii iirrurte ;i cu cruceu tudzeste pe norodul tdu,,? ---' ww' e

Savu pantofuru, iaiasi cuteze si mdsoare prostia lui;H:;:,.o.i

unea pdrin,. il il;;;;", in t..rt a to t u s i in r r-o

- IartI-mI, cinstite pirinte, <Ja, <Ie ce pusnicul Silve_tru, de ra schitur N."srro, ,iri Ji rartrerur este o urgie a

ffi l}['jj'#i,1,1.;;';; ;;;;: ;'u',.u n, .r. a. t a -uo ia-in

,.i#fftlitt ila e schivnic' calug-arii si carugiria

r&i ;,-' i;#1F-ii;'o',,"),|.,j i. # #r, ff ,",;_mintiri despre catugari.'esi. _pri.ira lor si a precacle_r pe care o au in b^i::11.,.Drrl,liiigre,

care s_a intdtnitdndva pe la Giurgiu cu ni;te calugarigreci, este Si el rauispus pentru cinui cal ug;;;;;' """'- cdlugdria o fi avutlostul gi forosur ei rn vremurireechi. Dar de atunci i".r;;l;;;;:_, schimbat si cilu_aria a rEmas ca un copac uscat.savu nu poate sa.spuna p;;;;; ce, dar crede in cugetului cd acestiprieteni,'in il;;;;rr,'r,.,.

Ndsrase, n-auddere 5i priceoere si.juclece .ii;;ari; sipe catugari... Unfdnt ca schivnicut sit;;;;;;;-;;i.sa fie ju<tecat cte

ffiil,:Xcdlclicel' pantt*, ii .I"n."or,d, ca prrintere

Ii mai era aminte lu.i Savu s6 intrebe inci un lucru:- c6nd vin sanitarl $i;;; ffi,Tj de pe cdmpul ce"B:';l iTT, ?3?ffi

.;, J il i ;;;" "

- Turcii cu iurcii, irsii., rusii, romenii cu romdnii...



- Da' de pild6, cu turcii care au rnurit dincoace de

ornati piinmeleagurile n-oastre' cum au f[cut?

Aici risPunde Pdrintele Nf,stase:.

- CanJ'u" fosf mai multi, i-au adunat pe toti intr-un

tarc.CAnd a fost numai cAte unul, l-au ingropat alara'

ianga gardul cimitirului cre5tinesc'.

- Nu era ,nu, otn" intt-un ctllt din cimitirul nostru?

- fit Sawle, in cimitirul blagoslovit de bisericd n-au

loc dec6t cei botezali, spovedili 5i impartasiti-'- -Su*

u.fi voit sE mai iaspunrJl ceva"' Dar se simte greu

td;;; si tata de cuvdni' i5i inghite amdriciunea ei de

Liiri",.luivinovdtie 5i se-scoalS cu ceilalti ca s[ plece'.

Dar Iorclan Otti"unr, fdra cle veste' ii aduce o tazd de

luminI:*'-n*-u-ici poate si fie si a-a-altfel"' Cu-cu-cum zlcl

cdnd arunci ta-ta-ta-rdnr in co5ciugul mo-mo-mortului?

Pirintele Nistase r eciteazd:.

-,:i ;;;rrtui rtt, pdmdntul si plinirea lui' lumea;i

toti cei ce locttiesc tnt.r'dnsa"'--'-A-a-a-Poivezi

Parinteli Nistase incepe s5 rAzAcu mare haz:-,

- Bravo, Oo*nrl" io'Oarrt Va sd zic6 mI rdmlsesi

CAnd i1i spun",

.a esti mai cdrturar decdt toli popii din

Teleorman, bez Vla$ca si Rulciucull

IX. fN CIMITIR A 1NFLORIT LILIACUL

Era dupi Sfdntut Gheorghe' Grldinile ;i codrul se

investm6niaser6 ln frunzl n6u5, Si cdnt[retii primave.rii

;; ;;fi;.; in r'amuri. Savu Pantofaru mergea incet'.dar

;;";;;;i; pe linia cea noua de miscare sufleteasci si de

;;;t;in t.r*" pe care pornise de cflnd se ridicase din

70

lungoare. Nu mai era negustorul cu incipitdnari lungi laprel gi cu trei noduri la pungd, cum fusese. Se invoia cumugteriul mai degrab6, igi plStea calfele maibine gi dldealiturghii la toate bisericile tdrgului. Schimbarea aceastanu supira pe nimeni, fiindci Savu nu avea nici nevastd,

nici copii 5i nimeni nu putea s6-i bage vini cd nu maistrdnge bani, precum strdngea. Dar erau alte p6rli dinfelul cel nou al pantofarului care puneau pe oameni inmirare Si le dldeau devorbf,. Savu, cel ce pdni aci nu aveanici un gdnd deosebit in cap si nu gtia gi nu poftea decdtce gtiau gi ce pofteau toti tdrgovetii din Rugii-de-Vede,acum te uimea gi te z5ptrcea cu fel de fel de intrebiri side nizlreli, nepotrivite cu meseria gi cu prostia lui demai-nainte.

Cei cAliva oameni inteligenti din tdrg 5i dimprejur,intre care Piua-Petri Si doctorul Cloaj6, vorbeau despre

el cu mirare. Doctorul spunea:- Susterul nostru a ajuns alt om Unerrri, dupd boalade care azdant el, te scoli.sllb[nog Si zinalic... Dar el s-asculat cu mai multi lumini in cap ddcdt avea.

Majoritatea tdrgovefilor gi mai cu seami tovarlgii luide meserie il comp6timeau cu fllirnicie:

- S5racu Savu Nu putea si nu-i rlmdni un pui descrdntealS dupi ce atercazile a fost nebun de legat... T,ejoci cu lungoarea, dom'le ... E boali afurisitl

Dar cei care aveau cuvdntul cel mai ascultat asuprastirii lui Savu erau oamenii lui din privdlie.

Ace$tia ilv5zuser5zictrzi,ani intregi, inainte de boald$i-l vedeau gi acum ( nu atdt de mult ca mai-nainte, dar

destul de des), ca s[ fie cei mai buni observatori ai pur-tdrilor pantofarul ui. Ziceat tof i, intr-un gl as :

- Jupdnul nostru e om bun ca de cdnd l-am pomenit.Dar inainte de boal5 era cu inima si cu ochii numai la

c 6 * Papucii lui Mahmud 71,



meserie.Erainfrunteabreslasitor.TinealamuncS,{ineaiu-rnu*a, tinea si la parale"' AtY* pare c[ doarme cu

*nii aii.itisi Sta la tejghea si citesie ctrdi; nu te aude

.i"A-rI t-.iUi; ne hsa pe-noi sI-i facem p:",t"f:- i

:Iivindem maifa $i ne intreabl uneori lucruri de te crucestt

;;;ffi;- de-prin cirtile alea, pesemne de pe lumea

cealaltd-Mu,,,u Slamna spunea confidential celor cdteva surate

ale sale - fete mari la zaverL:-'--3iro, .t ta:ti;d;, Savu e tot a$a precum ll.stii'

nfiinea lui Dumnertu Du'de una nu-miplace: c[ a lSsat

ffi;tt;;;a;. ucenicilor si nu-si mai numrrs paralele.

"Siil; ;JriJ.., o fi maibine primit a$a inaintea lui

Dumnezeu. Ca mai fnui"t", dimineatra' se tnchina ce se

ilhilgi pleca la prlvfllie. Azi se inchin6 cdte un ceas' $r

cu ceaslowl in mAnI, ca un PoPa "'--fri" up".airti;i si *tioat" pe care i le.grseau lui

Su* ptiJttnii si concet6tenii erau multa lui plimbare

;f; iin otus $i cercetdrile la cimitir' Mai inainte' pall9-

farul era o fiintl s"OLt tuta, mai sedentar dec6t toti cei din

L.Lutiu-"izmaiiei. Nimeni nu-$i aducea aminte sd-l fi

"ir"t-p.Su*pana a nu fi bolnav umbldnd singur prin

oaOutiu Vezii, be valea Bratcovului sau printre vii' Doar'

i-" i,ft .anJ,'p*,* utto carutf, cu lemne' ori la culesul

,iii"i, *i ra .ui"Jforumbului, 5i atunci mai era cu el 5i

uita t r*". Nu eru:tti.i o mirare 5i nici o ghicitoar": ?uIu.u- cine putea sf, ghiceascl pentru care prlclna'iataceste Savu prin pidut", sgu pate cdte o po.$td pe

,"t".ii" aintre vii? Ch. d*tnul la cimitir era o ciuddtenie

;il;i;;;;. su"o'u rost cel dintdi care ainceput sE fac[

erddin5rie ta capul rdposalilor din Rusi' P0nE aci sddeau

il;;I" ;i ;;;ilii; cite o stebla de busuioc la mormantul

;;i;;;d;.miti, dar razoate de flori, ca in gr[din[' nu se

72

pomeneau in cirnitirul nostru. S6deau rudele celor ador-

mili copaci 9i copicei, salc6mi si liliac si (mai rar) altoiau

trandafiri in m6ciesi.Savu a preficut in gr6dinili locul cel de veci unde

odihneau pirinlii lui. Intr-o zi, pantofarul sttrtea incimitir, l6ng[ florile tinere puse in plmdnt de el si l6ngd

p0lcurile de liliac sldite de b6trdni. Era inainte de-amiazt,

si tot cimitirul era un ostrov inflorit in oceanul

cerului albastru. Iarba crescuse printre morminte gi peste

ele mai grabnicl si mai viguroasi decdt in cea mai grasd

fdneati. Potecile de-abia se mai cuno$teau gi mirosulmicilor dumbr5vi de liliac in floare m6ngdia inima sitrimitea departe tristetea crucilor. Multe dintre ele nu se

mai vedeau. [-e dobordse vdntul incl din anii treculi, sau

le covdr$ise buruianul de estimp. Pe unele morminte

cresteau coplceii cu floare albS;pe altele curgea fuiorulsur al s[lciei pletoase. Cimitirul igi pierduse jalea. Florilede cdmp incepeau.sE prevesteasci apropierea lunii maiprin htrtisurile proaspete, ridicate din ruina hltisurilor de

acum un an, moarte fdrd sd cunoascl coasa.

Savu iSi flcuse o baic5 (intirind o sc6ndurl intretrunchiurile a doi salcdmi si bltdnd incl una, dupi trun-chiuri, in cliip de spltar) si intdrzia aci, addncit sufleteste,c6te un ceas si cdte dou5. Niclieri Saw nu glsea maimulti tihnl oaselor gi sufletului dec6t aci, intre salcdmi sialtrturi de crucile cu numele pirinlilor. Se mira cX trlise

atdtia ani firi sI binuiasci izvoarele de iertare gi de pacecari susur[ la clpltdiul celor adormili. I5i aducea amintede convorbirea din casa plrintelui Ndstase gi, fdri pic de

mdndrie ori de bizuint6 in vreo fnchipuiti inlelepciune,socotea cI oamenii, oricdt ar fi de iscusiti Si de invitati,nu pot sfl stie mai mult decdt acest m6ngdietor loc cle

odihnS. Ii spunea inima cI aci, sub leasa ierburilor in-

IJ



frltite si sub liliacul inflorit, e mai multi invdtlturi decdt

in toate clrtile de Pe Pdmdnt.Savu urmirea cu ochiul diversitatea tulpinilelor si a

lujerilor, cari se ridicau din nevIzute rldlcini ingropate,

gi urm[rea mai ales florile felurite cari terminau sus

lujerul mhdios, licflritor in soare. Imaginea aceasta sepief6cea, in laboratorul simtirii lui sporite, in fagure de

inalogie $i de revelatrie. I se pireau ace$ti rdposati, ingro-

pali aii sub flori, rdddcinile nevlzute ale unor existentre

ieale gi aeriene, cari se ridicau in sus spre Dumnezeu, 5i

fiecare in parte desficea, acolo ln slav[, spicul unei flori

deosebite... Si Savu era sigur ci precum aici nu este nici

o nesuferire si nici o ceartd, intre umbrelutele de liliac si

- ghioceii slditi de el, tot asa nu este nici o dusmdnie intre

idormitii cu oasele in plmdnt, dar cu floarea sufletului in

ceruri.

Si sufletul lui Savu sd 15sa purtat molcom de aceastdcertitudine l6untric5, a$a precum te lagi purtat de o luntre

in josul unei ape. Dar, fdrd de veste, din unda inflorita si

zglobie,un ghiont de piatrl izbeain fundul blrcii. Toatd

aceast5 dulce a{ipeali de aprilie e spintecatl de jos in sus

Din fundul acestui mormdnt, cu silbi de ghiocei, rdzbeste

tainic:,,Mahmud ... Mahmud "...

E prea slabl o constiintd omeneasc[ pentru a putea

plstra in ea duhul unui vulcan pecetluit ... Lumina cea

noutr din cugetul lui Savu, pricepea odihnei acestor ripo-

sati si tot cevede azi, cum nu vedea altadata, il indeamn[

la desclrcarea poverii strivitoare. Pddurile 5i priplstiilestrlbdtute in zilele de boali ndlucesc, ca intr-un fulger,

cdnd scotinoaptea capul pe fereastr5. Taina trebuie dati

afafi din castelul ei infricosat. Remugcarea trebuie

rdstignitS

74

X. CEASUL HOTARARII VINE

A,Sa a dus-o Savu pdn[ la sfdrgitul primdverii. fn plim-bdrile lui singuratice, in noptile fdrd somn, ca $i in cea-

surile de visare din cimitir s-a intErit in el definitiv gdndulcel mare al dest6inuirii cerute de biserici.Se scula uneori noaptea, catrezit de cineva, se ridica

din agternut gi vorbea cu el insusi: ,,Cdtivreme pot sa maiascund fapta pe card am siv6rgit-o? lntr-o zivoicldea lngenunchi in pial6 gi voi mirturisi tuturor: <Eu ani omordtpe Mahmud > Am vf,rsat s6nge omenesc Zfua si noap-tea, gAndul acesta sti colea, in {east5, ca un nev6zut, darneobosit paianjen. Mi-am inclrcat sufletul cu plcatul celmai grozav de pe p5m6nt. Mahmud e bun gi doarmealinat, l6ngI tata si mama, ca un copil al lor. Mi se pareuneori ci simt cum se scurge, printre flori, pacea somnu-

lui lui Mahmud. gi despre tata si despre mama nu-mispune inima nimic dojenitor. Dorm gi ei, flri stinghereallsi firi m6nie asupra mea, cd le-am adus pe acesimusafirde altd lege...

Dar fata lui Dumnezeu sttr ascuns5.- cu tot cerul - innori posomordti Si amenint6tori Mahmud poate sI ierte;tata $i mama pot si ierte; stSpdnul lor 5i al meu, ddtdtorulde pravili, nu ppate sI ierte sAngele v6rsat Se zice inpsalmul din biserici:

"Izbdve$te-md de sdngiuii, Dumne-zeule, Dumnezeul mdntuiii mele r... Ce poate sI insem-neze aceasta altceva decdt: Izbdveste-m6 de omorul pe

care l-am flcut?... Cine poate sf, izbdveascE de sdngelev5rsat dec6t numai singur Dumnezeu, el, care porun-ceste: <<SI nu ucizi >>"

Avem biserica llsatd noud de Domnul Christos gi desfintii lui apostoli. Avem in ea preofi, taine, pravili gi

porunca spovedaniei micar o dati pe an. gi mai avem si

75



aceastA lnleleaptt ingtrduinl6 s[ umbli lumea intreagi

O".a prti"sti si sa-fi ltegi un duhovnic pe pofta inimii'

paii"iii de la bisericite Jin t6rg sunt oameni cumsecade

il;;t dui d" tu Dumnezeu' Unul e bun de implciuire

c6nd se sf6desc sotrii intre ei. Altul are qlas- clde privig-

tr"tout.-eftlrl citeste molitfe ble primite la Dumnezeu

;i;;il""te'de duirurile rele"' Dar i se pare lui Savu c6

u.Effit"oti, cunosculi gi prietenicu el, o si stea inaintea

taineiiui - dac6 ar fi irsi spovedeascS lor - ca lnaintea

ceastovutui grecesc p* cate il avea deunlzi Dumitru

Gtrzarusi-l ar[ta Prin tdrg'" [il:; gt"drsi. ae niirtt - in fiecare zimaitns.caunaj

- .a r" du-ca ta schitul Negara $i si se mlrturiseascl

sihastrului Silvestru. ecest;alug6r, despdrtit de lume Si

O"u.agitileei,ascunsinsih6strialuiceaflr[soare'ise

;; ffi"Iduhovnicesc cel mai potrivit ca sd asculte

ffiedani a gatasS-i sparg inima'Nuzise Savu mai de-

ri"ft si a aflit inc[ o Oata Oe la mama Slamna cE b[trdna

oreoteasl Uta, soacra lui Piua-Petri' cunogtea din tine-

il;;; p"*i."r de la schitul Negara' S-a dus la ea intr-o

seari - cu ni$te papuci pe care preoteasa ii trimisese la

ttrlpuit - si a intrebat-o despr-e-pusnic'

Casa in .ut" pi.o."uti uiu isi triia amlritele ei

Uatranep, purtend pe brate- un fiu in v6rst[ de peste

ireir".i de ani, era fira pereche in tot Rugult Se pierdea'

intreagf,, lntre cofaci bitrani care l6crdmau' se desfoiau

gi se premeneau deasupraacoperiSului cu lepr[ verde'

iii;i" copaci se ridica llt6pddure de bllSrii amestecate

iimai alei de m[turic6 - buruiana mormintelor - care

dSdea curtii aarapanate o tristete mai grea dgc.at 1:i*:-;fiil. i,; taiii*ir" nalte cat omul stdteau' dobordte de

;;id. ,it. si vizi-bile iarna 5i primivara, o sanie putredi'

76

un jgheab de f6ntdn[ tr6ntit cu gura ln jos 5i un pltul,deporumb (fn zilele lui), acum cu coastele frdnte si iesite.-

CAnd a intrat Savu fn noianul de buruieni si s-a

apropiat de prispa casei, o armonicl ofticoas[ 5i pvlitI se

iuzeain6untru.Iordan Ostreanu cdnd nu mai chinuiape

preoteasa Uta, chinuia aceasti biatisculd, r5mas5 in casa

ior de la muscalii cei vechi. Savu a dat b6tr6nei papucii

dreSi si i-a spus c[ n-are nimic de luat pe ei, fiindcf, este

dator domnului Nicolache. Au vorbit de una, de alta, pe

c6nd Iordan igi umplea tabachera cu unpac de tutun adus

de Savu (tot in socoteala datoriei), gi dupi ginere, fati si

nepoti, Saw a intrebat si de sihastrul de la Negara.

Pe sctrunelul ei - ln casa pleogtiti si inecatd de jur

lmprejur de $tevia care astupa ferestrele - mama Uta,

zblrcrtl $i sinistrtr, p5rea sora ingroplciunii.

:- Am arzit - zice Savu.- despre pirintele Silvestru

lucruri mari $i infricosate... Un om ca sfintia-sa nu se

gisegte azi nici pe scaunul Mitropoliei din Bucuresti.Dumneata, marni preoteas[, il stii de multivreme? Gro-

zav mdimpinge inima str m5 duc intr-o zi str-Ivtrd si sI fac

un dar bisericii schitului ..

-'Numai s6-l nimeresti tntr-o zi dezLegat5. El are zile

c6nd nu vede fat[ omeneasc5.

- Ce afost el mai-nainte, mamd preoteasE? A trlit si

el in lume, ori s-a pomenit printre c6lugiri de mic copil?

- F,i, kir Sawle, a fost pandur de-ai lui Tudorin CAnd

l-am vizut intdi, la mosia noastrl de la Dulceanca, eu

eram logodita cu bietul Ostreanu, venit de cur6nd de la

Curtea-de-Atge$, de lapsaltichie. Pandurul Simionera ocadri, nu altceva Cu plete care ii umpleau umerii.deinele, cu ochi de $oim si cu brAul plin de pistoale

- $i cum a ajuis, maml Uto, intre cilugirii de la schitul

Negara?

77



)

- - Unul Dumnezeu o Stiet C6t a fost schitul in puteregi avea egumen $i mosii, el a tr5it in ascultare $i insch.iv-nicie. Acum, c6nd s-au dus mogiile gi cllugirii, a rimas 5iel ca un ciuhurez pe co$ pustiu...

Savu mai tntreb6 incl o vorbl:- E numai pusnic ori e gi preot?

^-E preot pi c6lug6r. E duhoynic aspru Si cu el singur

a fost mai aspru dec6t cu toata lumea...

XL DE L4 RUSI IA NEGARA

- 9ing a fost primul clluglr care s-a oprit pe malul srangal Vezii Ei a infipt Sf6nta Cruce, acolo unde i-a spus DuhulcI va fi mai tdrziu schitul Negara? gi c6nd

s-i fnfiripatschitul acesta? Cine au fost ctitorii lui si ce s-a ficutpomelnicul ctitoricesc? Nici Nicolache piua-petri, niciprgotii de mir, p5rinlii Mihail gi Atanasie, slujitori labiserica schitului, preflcuti in bisericd de sat, n-iu pututsI mai afle. ingigi cilugdrii din urmi nu mai cunogt"auobdrsiile schitului.

Cdnd avenit Nicolache Piua-Petri in Teleorman, schi-tul Negara rnai avea cdtiva plrinti si un citun de ligani,liberati dupi lege,.dar dupi trai gi dupl suflet, tot-robim6n5stiresti. Era tocmai ln anii grei ai secularizirii si ai

multor invilmdseli 5i improvizdripetrecute cu acest pri-lej. Statul a inceput sE administreze,sl arendeze Si uneorisi vdndd mosiile secularizate. Vatra schitului Negara aintrat sub regimul arenddrii. Nicolache piua-petii eratovar5$ul si finul lui Valeriu Clibuceanu, arendasul celmare de la Miline$ti, cu care statul avea contract dearendare.

78

..fntre.conditiile contractului era si curEtirea unei pIr[i

din mosie de vlsstarii, de hstisu;1.;j ;;ffi*Hiil#,"acopereau. Ani intregi, fn jurul schitului f,l.guru, u,ldirr,sub secure,'dumbr,uite

si tunciie si au sporit, sub fierulplugului, ogoarele negre'in"","-u.r",lanurile de aur iniulie. t

. In acest golt de lume supus grabnicei prefaceri triiausi sttrruiau. in pravila ..u u".r,11aii". ;;;;;rffi,credinciosi schitutui sirrcit. s".uiuiirur;;;il" ffitchit tocmai ln ceasul ;rd ;;".d'J, .g.r_.rrl in fruntepornise si faci mariprefaceri si ra riai"E un.arJi, ,iiiirnoi in.rocur celor imbatrenit" iipriiloe. chiliile cele noierau din cirimidi; cele vechi-fuiesera de barne. it-.miffvoiau acum sI inalle o clidire Oupa .tipuf si uir*a*rJumarilor m6nlstiri din tari si Oin hasarir, .Oi.a lil;;; aturi de ch ilii, incheiaie d p;;;, ;rgh ffi ;'r"#,' ffi ;lmprejurul sfintei biserici. ou. p.''.6nd zideau laturadinspre miazinoapte gi un b".i;d;;. si trainic sub capr_tul.lor d9 la. apus, a venit

".rr"uL.;i;;i;ffi,;i;;ri;;oilor ctitori gi toata bizuinta to.._uu ,A;it.-i;;;';;rimdn6 schitul orea. de jale, au facut p. celelalte treilaturi, in loc de cnitii, un'riO, J; iliacesra inrreg, clcispre-apus clopotnita a rlmas in c6mp deschis.

r or m ace$ti ani de restrigte, cdrmuirea bisericeascAdinBucuresti a dat porunca

iari"tfi", de la schit si laseacolo numai un ieromonah, gi ceilalti (r*.;i;;rti-;;ajung, cersetori) si-si caute ;dap;;;l; alte mdnistiri.A rrmas un ieromonah mai ianai si ieioir,i.lrrr,rrSilvestru, bitrdn de aproape nouizeci;. rri,;;;;il;cI are vorbl cu moartea sd vie sa_l ia de la schiiui NA;;;gi c5, prin urmare, nu vrea s_o faci sE umble dupl el prinalte mf,n6stiri.

79



Sore schitul de l6ng6 Vedea a plecat Savu Pantofaru

intli"li Jin porirf Sai-pietrului. Mai fusese el o dat6, in

copit6rie, impreuni cu riposatii lui p[rinti' ca s[ duc6

;;ffi;; ; au.,rita.e s i o *,i'"t, si imnri' g1lP

.t:l1g'3:be h Rugi pdn6 acolo este, cu trf,sura' cale cle un ceas' rei"t. f..# doud si trei ceasuri, dupl cum era timp de vard

ffi;;;;;, orpa cum te giaueai pu zf,boveai pe sub

boltile pldurii.""fi;t";;f^neschimuat, spre miazrnoapte' cdnd mai

urroup6 c6nd mai departe de malul Vezii,- treceal prln

;il"d;a6n. ii pt t,rb ."uu zdtenle de p[dure' Plna c9

aiunseai - la moara Ia Huidumac - in prealma paour.ll

.ttei'*ati. De acolo, cine stia drumul prin prdure starula

p" ianga Vede, pat a tu locul unde Vedea primeSte' pe

it6nga, apq Zlatcului."---D";ai, inai meigea cAtva, peZlatciuin sus' 5i ajungea

irtt.'Uoii"i"ft tigunilor de la Nega-ra' Cine nu $tia sI se

;;;;;; p;in pai"t" finea - de laHuidumac nainte - pe

;;;"u iuAeftat a, p6na cdnd vedea satul ei biserica'

devale, sPre apus.

Savu cilItorea incet, cu toiag noduros in min[ si cu

i.o.onu -urelui ierarh Nicolae, imbracata in argint, in

traista din spate. O cumparase de la un ciluglr hagiu si.o

il;;;acu; in dar biseiicii schitului' Segdndeasavu la

.t*"u lui cea ticdloas[ si ascuns6, se gdndea la cr6ncenul

iudecltor cu care va da ochii si c[lca mlsurat Sihotarat'

'Pad;;ffi, pa"a -aine, va da jos, de pe umerii sufle-

tului, aceast[ povar5 strivitoare pe care o poartf, de.o

ffiil;;" "rifC" va porunci dufrovnicul, aceea va fi de

aci inainte^S;a"a"a,de alt[ parte' la prietenii s[i de la Negara'

Nicofictre nua-petri ii tt"*.ta-sa Cleopatra-, 5i pl5nuia

;il;;p"-la ei decflt dupa cevavedeape duhovnic. A

80

trecut prin Scrioa5tea si pe l6ng6 conacul mo$iei genere-lului Manu, a trecut prin dreptul satului Papa 9i a ajuns laStirbeti. Aici, pidurea venea spre Vede, plini de stejarib5treni Si de ulmi, gi din dreapta si din st6nga, gi se innoda

la podul de la Huidumac. Vedea, care in zilele de var5de-abia mai rf,mdnea si de-abia mai mi$ca - in albia eilargl gi plini de nisip - ca un $arpe cu capul spart, in zilelede primSvari venea priplstioas[, galbenf, gi clocotitoare,umplea matca, lunca, se revirsa intre RuSi gi ptrdure Si

ftrcea pe ruganii de pe margine sI fugi de acas5,ori sE

doarmtr in pod cdtevazile.,I3ngi podul de la Huidumac era conacul mogioarei

Gresia, un trup particular al unor bogitagi din Bucuregti,care aveau ca arendas pe alt ginere al Utei Ostreanu,arvanitul Calfaiani, sau Caiafaiani, cum ii ziceau cei ce-lcunogteau de aproape.

Saw Pantofaru cuno$tea pe arvanit si cu atdt maivfirtos pe jupdneasa Ileanca, so(ia lui Calfaiani, fata ceamare a riposatului proistos Ostreanu. Dar nu-i eraaminte s[ intrebe nici de ei, gi a trecut nainte pe l6ng6conacul lor, pe ldngl moara lor - atunci incremenitil6ngi Vedea secatl - si a pitruns ln pidure.

Nu era un drum bEtut, ci numai poteci de picior. Nuerau piucele gi nici un fel de exploatare, dec6t capriciultopoarelor intrate pe furig.

Pldureaera bdtrdnS, cdt cei mai bltr6ni goruni

gi

frasini, ctrzuti din zile vechi peste noroadele vHslarului gi

cojitri de ploi, de vdnturi gi de muierile din sat, ca nigteschelete de viermii mormdntului. Copacii tineri scoteaucapul cum puteau de sub poalele strlmosilor centenari.Vedea igi purta apele - c6nd erau -parte printre lesurileinecate de nisip, parte pe sub boltile noduroase, incheiatede copacii grogi ca butiile, cari iSi aruncau ramurile unul

81



cltre altul peste albia dintre ei' Iarba crestea naltl cdt

iitJ.-iii.titil. o""ranga apd desf[tau cu argintul lor

frunzis noaptea u"tO" if;tonjurdtoare.' De la un loc ince-

pea,,ceretull', adic[ffiu iidfpif ot'ubtiri si nalti' n^ana' t1

#;;i-sm;li ;lba;i'ru ;;-si vedea licdrind -ca tundul

unei cupot" Oe moscti"e-- Ai"tolo de arabescurile vii si

mi$cltoare.Savu s-a descurcat incet din toat[ aceastl s[lbaticl

*at;G a paOurii ii u ittit, pe 16ng5, aoaZlatcttlui' spre

bordeiere robitor ;#;ii;Ati. Saiul N9sqt1 era injghe-

bat de cur6nd i"fi;i*propriet[ririi legiuite de.Cuza-

V;de. Mai uecti si mai numerosi decdt rom6nii erau

,til; O"r-Uiti. Unii isi fdcuserd casele spre cdmp 5i spre

deal, ceilalti ratnat"ilia invechile bordeie, I6nga gdrla si

l6ng6 mdnistirea ti'ti t"i"ti' fata oiatui' f6r[ putineie de

lapie, dar 5i fErI gdrbaci"'Pantofaruf i,,i"u[i pe unul si pe altul care e drumul

cdtre s ch it s i uj r re""iii ia ao*rrt in tt put" 5i Tt:f iJi'"'Ld;"; tiginci stiteau la umbrd 5.i-5i pieptrnau copru'

--- Gd;-l gasesc eu pe p-arintele Silvestru?

- Apoi.oto i,t[JJ,'""f" ia-t gdsegti"' Da'rdu-te intdi

de vorLeste cu pirintele Agatanghel"'"-

-Ii#;i"ttt Agatanghel unde este?

- Uile colea sus, in Prescurarle'Pirint"te agului'gf'5i '"

tat'grr cirunt' statea si citea

ceaslowl.i adauga:

Saw ii spune cine este,ce wea sl

- Am uOos aiJi o tia"ta icoan[' dar biserici':-- t'-Yo*ifo.t"*i "ttt* pdrinlii c1e s-1u rugat pentru mrne'

.a"O .turn'bolnav,-si m-am flcut s6n6tos'i'

P[rintele Ag;ffih-;iit o9t9 si vorbeste cu sihastrul'

prin r6suflatoat"Jil?tiului' si vine cu r6spunsul cI Savu

L primit la spovedanie peste un ceas'

82

XII. DANIIL iN GROAPA CU GUZGANI

[n schit, afari de Agatanghel, nu mai era nimeni.

Chiliile cele mari erau acum magaziile mosiei. La bi-

serica schitului se terminape slujba de ziul9i de noapte,

si cel din urm6 cilugir preot era acum plstor de parohie.Singura viati care dlinuia in schit era giriitql ciorilor,strl6tluite in turlele bisericii, gi galSgia liganilor flim6nzi,nedomiriti in fata vremurilor noi.

ln dosul prescur[riei - unde nimeni nu mai frlm0ntaprescuri - era beciul cu ziduri si cu bolti trainice pentru

sute de ani, dar flri chilii deasupra gi firl nici un acoperig.

Secularizarea $i descurajarea veniserl tocmai cdnd urmasX se ispriveasc5 girul de chilii si, pe beci, sI se ridicetrapeza chinoviei.

io grrru beciului era o movild, indltat[ din pimdntul

sipat si scos din beci. Movila, pe care o intlrea acum unocol de salcdmi tineri, stipanea, ca Si tot schitul, valeaZlatcului cea n[p6diti de trestie si de papur[. Dincolo de

96116, fusese, in zilele cele bune, o vie de c6teva hectare,

dar azimai rlmiseserd cdtiva butuci, schiloditi si prididitide bdlarii. Un girag de sllcii, mai toate scorburnase Si

ciocdrtite de {igani, ardta albia mocirloasi - cu apd

pu(ind, cu lipitori multe * aZlatcr:Jui lenep.

Aici sus, pe movil6, Savu Pantofaru a stat sd se

odihneascS. Beciul iesea din plmdnt numai de un stat de

om. Avea un gdrlici addnc, lf,sat in voia ploilor si a ztrpezii,

sidoui ferestie-risuflStori spre miazlnoapte gi spre

miazdzi. Deasupra lui, prin varul turflat peste brdieleboltii, cre$teau lum6nlrica, urzicile si bojii. La subtioarape care o ficea bolta cu zidul vertical se aduna apa - cdndploua, cdnd se topea zdpada - gi rizbea apoi in beci ca

intr-o pe$terI cu stalagmite.

83



DupS vreun ceas, Savu auzi' din beci' un glas care ii

daJu fiori:---StoUod, crestine Vino

Saw cobora, upiins la fat6 si cu inima iggh"tutl^ -,-

]-gLgril"r6st'", .inttite-ptrrinte -si flcu o metarue

inaintea rrrro, gt"iii'tti"utop"'iiti cu o dulaml zdrentuit'

si inaintea rrrro, .i"ne rlscoapte.de vechi'

- Domnul,a t.-Ui.gorloveiscat Scoal[-te 9i dezleag[-

fl inima'din Rusi"' Am fost, '- --

Citt tite pirinte, sunt cizmar

bofnav gieu...'sfintia ta te-ai rugal pentru mrne"'

, - Bdiete, rita-iJ'L i'i""' fi-E r*ntea plins de sange

Savu scoas" unitt'gur $i se $1"-tt-" Pt f*'t?l- ,^..*] gairt", sAngell asia nu se $terge cu una' cu doua"'

pi't t,ir.-*iiririil ; ;i ;a;tse ininarmurit' Ap oi' gan-

gdvind ca uncopit si inecdndu-se de ol6ns:

- Pentru... "ti"l-'"si utnit-' lL cuviosia-ta"' Am

f[cut... moarte d;;;, ti'stite p[rinteiM-ardbdat Dum-

;;;d;iazi"'Viu la spovedanie ei la canon"'

- Nu pl6ng" .u *"i"iit 'uAi"tt' Blrbatii trebuie sd dea

altrpl de ispasa.;;'il-; ii tu, timp {9 o juqatatej^1

veac... C6nd urni"iit din lume' eram plin de sdnge mat

mult dec6t e$ti tu"'Saw incep" t? t" st[pdneascd $i s[ rlzbatl - cu ochii

hiili"i ild-it";;;;"'1* de afar[-umbra de mormdnt

dinbeci. Stai,'uinteaunui mosneag cu ochi de flac[r5' alb

si zbdrlit.u

"i."oi"iiiar""daf intr-un jill de lemn'

Aldturi,l0ngd cotul drept' est-e o masd strAveche cu ceva

c[4i pe .u si .o,iniutiuiiirnottordt' Mo$ne agul care intrl

in jiltr ca intr-u; iel de can3pel tine cizrnele pe nistb

potnojini d" p;;;; itpittit^a' lti-tatot' incolo e hrul

negru at ueciulil;;;il;;t J" utai"rt umede ale boltii

R4.

si aiurit de ciripitul rdndunelelor, cuiblrite in rlsuflStori.Ceva mai tdrziu, Savu prinde de veste cI in spatele luiatirnS, din boltI, un lanl gros de fier - ca lantul care

atdrn[ pe vatr6 gi are cdrlig pentru ctrldarea de m[mllig6- Si cd de acest lant sunt ag5fate ti5iSti, oale $i zdrenle.Aceasta era si clmara gi garderoba sihastrului.

- Va si zicd,, te cheami Saw Si egti pantofar... Savu

Pantofaru... Mi-aduc aminte... E5ti ceva neam cu Nico-lache Piua-Petri, dupi nevast6-sa, Cleopatra...

- ASa este, cinstite pirinte.Savu simte cE i se urc[ ceva pe bocanci si-si aruncd

ochii la picioare. Sunt cdtiva guzgani care ii miros gi-i

inspecteaz6,. lnc6lf lmintea.

. JVlo5neagul vede c6 Savu se sfie$te. Gonegte guzganii

$l-l spune:

- Nu te uita la ei. Au venit dupi demdncare. Stai colea"'in genunchi gi ascultl

Sihastrul igi pune epitrahilul, acopere capul poclituluigi incepe molitfa. Rdndunele ciripesc gi liciresc c6te oclipi in lumina rdsufldtoriloq. Guzganii chilaiesc princolturi. Prin capul lui Saw, incovoiat sub epitrahil, trec,ln ciocnetele 5i in ritmul inimii,. cdrciuma lui Vancea,

,obrazul lui Mahmud, convoiul prizonierilor, degeteleiesite prin papuci, sacul dus la spinare, mormdntul des-

fundat al lui Anghel si al Ralitei...Duhovnicul a rostit molitfa, cu ochii inchigi, pe dina-

far6. Sttr iar tn jill si ofteazi:

- Spune, pe cine ai omordt? Cum l-ai omordt?

Saw istorisegte sobru imprejur[rile din seara petrece-rii,"nu ascunde nimic, nu impovireazd pe duhovnic culucruri de prisos. Vorbestb de boala lui, de jalea inimii luicdnd se gdndegte la casa gi la copiii lui Mhhmud, de dorulnebungsc care-l apuci si porneasci in lume si si-i

85



gAseascA. Sihastrul intreabS, lSmuregte' desdvdr$e$te

ipo"tO.ria fui Savu. ''$oi pune pe cre$tetul penitentului

m6na dreaPt6:

-Nelegiuirea ta are o infdti$are deosebitf,' care imi dl

o. girJi;vei .amanea aici, laslhrJ'

^na1a

*1'l:$T:;ea6. Meinq in zori de zi Sf6ntul Duh imi va porunq ce sa

i"J ." tine ii ce canon s5-li dau' Daci vrei' du-te Ia curte'

iu Nl.oi".fr" si la Cieopaira' Acum dezleaga de pe lantul

Asta traista aceea cu coii de pdine. si d[-o incoace'

savu s6rutamana 4.,'t ouni.ului, se scoal6dingenunchi

gi dezleag[ traista de pe lanl' .. . ]

- Du-te. Mdine dimineatl esti arcl' la gura beciului'

Din toate pdr{ile, guzganii s6reau si chltaiau' Omul lui

Dumnezeu revenea ia tov[r[sia f6pturii necuv6ntitoare'

instinctive si nestiutoare de pdcat"'

XIII. OSPTTALITATE

Casa lui Nicolache Piua-Petri era fostul arhondaric al

r.hit"ili; ;;ii"" prefaceri' stapanii erau acasr'-Buc1, -

;;;il;H;.:r'ti ba iotdeauna, primirr pe q3T 5i-l osps-

;;; ;;"tr inima. lnainteacasei' in zilele de var6'

Nicolache adluga un umbrar de crengi de stejar Si aci' la

;#;;i ti fam"ilia lui luau cafglua'Srdnzul $i cina'-.-bliou"u

Cleopatra poruncl lupanesei sa spo1e3lca

.irru.u o prljituri J. .uia 9i primeni rufaria mesei' Ziuaffia pi uniu paJurii dinfala, intr-o larga desfoiere de

;;;i;iit iat"ii. Nicolache pofti pe pantofar induntru'

Voia s5-i. atate niSte pistoaie turce$ti' Arendagul era

iag"ri, i""a*itutia

iucernicS.cu care' Savu asculta

amlntirile $i cuno$tintele lui rdsdritene'

86

- Kir Sawle, aceste pistoale au o poveste lung5. O sd

1i-o spun la masE. Uite si o sabie turceascd. E un odorproaspit. Am cumpdrat-g, deundzi, in Bucuregti, cu un

galben, de la un muscal beat. Ia te uit[, vine de la Plevna,

are pe ea pete de sAngeSavu prive$te cu fruntea palida si asudat6. Odaia in

care l-a chemat Nicolache are la ferestre vergele de fier.

Un perete, deasupra unui scrin, e plin cu arme. Ldnga

soba din colt este o ladl de fier. Doud paturi, cap la cap,

agternute cu macaturi rosii de l6n[, stau de-a lungul

peretelui din faid. Deaqupra paturilor stau cateva cadre,

mult rlspAndite in vremea aceea: Intrarea lui Mihai-Vi-teazul tn Alba-lulia, Otrdvirea lui Alexandru Lapu$neuntt, '

Slugerul Tudor Wadimire s cu.

- Afar5, sub umbrar, iau loc la masi musafirul, stlpdnii

si trei copii, toti biieti. Cocoana Cleopatra e o femeieoacheg[, sprdncenata gi plinl ca o piersicS. in ochii ei

negri si cuminti se sprevdd tristeti gi reverii cari o scot dinrdndul fiicelor obignuite ale Teleormanului gi-i acordi nu

Stiu ce distinctiune de mucenicie 5i de misticism. Ochiimamei triiesc gi in cdpsorul primului nlscut al lui Piua-

Petri. Dimpotriv6, copilul al doilea e tatal in miniaturl.Al treilea are o figurl dulce, imprecisd 5i, ca.o floare de

nalbd, este, in acelasi timp, gi fraged Sivested.E cald. S-a inserat de-a binelea. In sat, devale, cum-

penele de la fdntAni scot tipete de leb[da.- Kir Savule, ce s5-ti dau sd beai? ZAu c'a nu egti

musafir ugor de impacat Tlmdioasa asta dupl care se bat

zapciii, ispravnicul si toti inspectorii silvici de la Bucure-

;ti, pe dumneata te lasd nepds6tor, ca un dervi5. Cleopa-

tro,zi sd-i facd o limonad6.

c 7. Papucii lui Mahmud87



- Dom' Nicolache, nu-ti bate capul cu mine Apa luiDumnezeu este mai buna decdt vinul oameniklr...

- Kir Savule, gi vinul este tot al lui Dumnezeu. Daciam fi acum in Stamhul, te-as cinsti cu sorbet... Fac turciiun sorbet din dude negre, de-l bei cu donita...

Nicolache Piua-Petri sti la masi numai in clma'si $i cu

mf,necile sunrese. Pe bratul drept se vede, la lumina

Iampii, un tatuaj facut cu iarba de pugca.

Pant<lfarul a prins de veste 5i se uita Ia arendis, intre-bdndu-l din ochi. Acesta apropie bralul de gkrhul lampii

si privepte o clipa curiosul desen.

- Kir Savule, asta e povestea cu pistoalele. Eram in

muntii Pindului, ttlvarig cu o ceata de antarli. Mi luasem

tlulla un prieten arvanit. Dar ei erau toli legali cu un

juramant impotriva turcilor. Mi lineam dupir ei, a5a,

intr-o doara... Eu, unul, pe vremea aceca, n-aveam ninric

de descurcat cu turcii... Capitanul krr irni spune: ,,Nico-la'che, trebuie sa primegti si tu semnul nostru. E5ti copil,dar miine vei fi barbat". Unul me5ter. dintre ei, mi-llfAcut, cu ace 5i cu prafde pu5ci, toati zgdrietura asta; cum

vezi, un arn6ut cu fustanela tine intr-o m0na un iatagan

$i in cealalta m0na, un cap de turc, proaspat taiat. Ca simi tdrnoseasci antart desivdr5it, mi-au pus la br0u Si

doua pistoale - pistoalele pe care ti le-am ar{tat... Dar

pcntru mihe toate acestea erau o hori in care mi pomeni-sem intrat fara sa vreau. Peste citva timp, am. $ters-ofrumu5el dintre c<lnjurali gi am ajuns la Constantinopol.Dar antarlii au gheari lungi... M-am suit intr-o corabie

si-am venit iar acasi, la Brlila.- Dom' Nic<llache, cum o si iasl turcii din rlzbelul

dsta, pe care il pierdura?

tttt

- poi, n_ai vazut? Se riclici crei;tinii din Balcani, siurcii dau inaP,i sprc-marc ;i .pr. Asia. Ne_au stapinitdesiule sure de ,n1... Dr, pr;;;U ei Frumo5ioarneniMulta evghenie si multa filrf rf.l Cunosc 5i pe greci, 5ie turci. Iuhesc pe greci, aclmir pe turci

- Ce crcd ei. in tEgea'1,,i J,i,ii:"icolache?- Stau aproal)e ,te",,ur.ii'.i'ir..r,i. El;;;irg,r Dum-

:,.r._,,in cer 5i pe pamdnt, care p,,arta de grija, indrep-teaza, porunceite, e sultan ahsolut Din cintJ in cCncl,trimite in lunre c:ite un pr,r.,r,r.,'iina ciincl, acurn

'reorie cincisute de1:i,., trinris pe V,rtramed al lor, prooro-cul cel nrai iuhit. -l-rebuie.t;;;;'Dumnezeu,

in aJ,rs-<lli. adica in *irnisii lri nrrun.r.r, Si in primull,c i,.humetl, i. ingcri, in carf ite sflrite. si in prirnul l,c inoru1,.ii in jutJciata uiir,,rr.._

""""-

,buna si lcgea t,,r, pr"i.u, vad eu...- r:u:t) spune aici nrultc. dar mi tem ca se supiracocoa', ('re.,atra' fiica duh,vnicc'a.sca a parinterui Sir-estru...

--Dom' N icolachc'i1r.:.1.iJ. rog 5i c,u, nu Ie nrai spu ne...'l cop:r t ra rasr)u ndr, pas rr ici iiinj.,.rO,i,- Lc'gc'rr

'iccaruiai;il;; ,j'ii.,",.g.u parintir.r. gilegea pirinteasc, este ca fiintijna: cu c0t o sleiegti maiult

5io faci nrai atlinca, ., ,,,ii if ,.',ti ,pa nrai rece si nraiulta. Daca lasi insa sa cazi in ea toate gunoaiele ;i n_oai.sleiesti, se darapani si ,pu ,.r.a.Nicolache zdmhes.te, i$i aii;rt;ru.\ta1a si raspuncle:;_

yad eu cir pirintef Sii;;;;;: ficut ctin rine ,colarila. cu buna linere cle minte.Javu ra cuvdntul cu o putere gicu <l convingere care seevarsi ca un vin'spumos:



- Dom' Nicolache, ce bine ar fi de noi daci pdrintele

Silvestru si altii ca el ar fi dascilii nostrii la tot pasul

vietii ... ,

- Nu zic nu, kir Savule, dar la tot pasul vietii socotescci e prea-prea... Pentru asta, uneori mi se pare c5 legea

turceascd gi cea ovreiascl - daci nu cumva cu ovreii mIingel - pun pe gdtul credincio5ilor un jug mai usor." - Nu inleleg bine, dom'Nicolache...

-Legea turceascl nu-mi scormone$te mAruntaiele si

sufletul. Nu se face dlscdlila neveste-mi. N-o cheaml la

spovedanie, nu-i spune o mullime de lucruri care o fac

sfioasd, rezistentd Si chiar neatdrnatd fatl de mine, bf,rba-tul ei. Cad6na nu are alti vointl decdt vointa sotului.

Nevestele noastre cregtine iSi fac iatacuri sufletepti, in

care numai biserica $i duhovnicul $tiu ce se ascunde...

- Yezi b,ine, dom' Nicolache . Femeia nu are Si ea

suflet? Nu va rlspunde 5i ea, odat5 Si odat5, de faptele ei?

Trupulfemeii este al dumitale, dupi legea clsltoriei, dar

sufletul ei este a[ lui Dumnezeu, dupi legea judec5lii

viitoare

- Mare minune, kir Savule De-abia azi vdzugi gi vor-biSi intdia oari cu sihastrul nostru, gi'poftim ce invaff,turainaltd dd din gura dumitale ...

Savu se rugind si sq umili cu sinceritate:

-Dom' Nicolache, pe l6ng5 dumneata eu sunt si r5m0n

un nerod. Dar adu-ti aminte ce se citeste in bisericii,,Cei-arfolosi omului dacd ar cdstiga lumeatntreagd, iar sufle-

tul ;i l-ar pierdel"... Femeile noastte nu trebuie sd-Si

piardl sufletul.

- Ei, kir Savule, estila larguldumitale Esti burlac. Nu

stii ce este aia traiul cu nevasta. Poftim de te cf,sitore$te,

5i pe urmS.sA stdm de vorbd...

. - Dom' Nicolache, o si te fac sa md a5tepli cam mult...

90

-Atunci... r5m6i colea in schit, fii mostenitorul pirin_telui Silvestru gi... o si ne impdrtim pirul cu furcaamAndoi

- Nu, dom' Nicolache, sa. impi4immereu gAndurifrdtesti... gi in seara asta, o azimi de multumiri cE m_atiprimit in casi Si m-ati omeniL..

XIV. ,,SA NU UCIZI"

^ .Conacul mogiei avea in grldind un foigor. Aci, infoisor, cocoanalleop,atra.ri pi.g;ii rui sa"r'ffii i;dihn'. pantofarul u,eghie si ,.iugElanala miez;t ,;ili.

$ doga zi, c6nd se_ dJstepia, i ,."pulu _ dar de dara asta

$:j:::i de spaimd - cE unur din uisete sate, ctin l;;s";;;,rzvord$te rduri de rubine, cle lapte 5i cle viorel". CA;;din.pridvor, ocoli curtea gi, prii-, u.il, ajunse il ,iil;i;schitului.

De_degarte ,vdzupe movila de la gura beciului, in roatade m5.rgean a soarerui,_nou nrscut, cregtetur alb al siha_strului. Ieroshimonahul primea cu'ocrrii i".r,iii ri ].ir,iu addnc 5i lat ca_o canapea, nugt.r.u de cu ur.,il.lsoarelui de vard. Saw r5mai. to.utui,

"iU*t", .,"oard6..Agatanghel, care supraveghea movila O. jrpi

z5brelele prescurdriei, iegi aiara 5i1l chemd p. puniuiuprin semne

-. -A atipit acum, la r6siritul soarelui. Asta e somnur rui.Noaptea se roap5, cdnti, ori uo.U.ste cu guzganii.A-steaptd aici, I6n I mine. A*rn;;-, gopteascd DuhulcI aivenit... 5i te cieamA.

. Intr-adevir, nu .tlgcu mult, gi sihastrul deschise. inlumina soarelui, ochii sri a. *rir. gffi;;. iffiffi J:mdndoi cu m6na:

9t



- Agatanghele, patrafirul Urca-te aici, Savule. si stai

cu mine in soare.

Apoi, unul cu epitrahilul inec'at in barha 5i in plete.

celdlalt cu el pc creltct, ca rt foaie de lipan, se despur[iri

de lume, tot atdt cit ieri. in fundul heciului.- Savule, nclcgiuirea tq este nelegiuirea lui Cain. Aiucis pe fratelc tiru: ai ucis un ont. L-ai ucis faril sa fie

razhoi irttre el si tine. [--ai ucis farf, ca tu sa t'ii soldat si

fira nici o prlrunci ostigeasci. l.-ai ucis pe cdnd el picu

de boala. Da' si tu picai de'he1ie. Erai heat. Alt duhovrricpoate te-ar dr'sp()\aru; eu tr' intp0virez 5i nrai nrult... Aificut doua picate rleodutir: te-:ri intbatut si ai ucis. Aicllcat poruncil il lasea clin Dccalog. Cre5eala infrictl5ata

5i cu ispa5I infricosata Ispa;u este una sirtguri. de cinda zidit Dumnezeu luntea. la toate semintiilc 5i in toate

legile: Aivarsat sCnge, sirrgc'le tiu se va varsa I)ar Drlnt-nul si Mdntuitorul nostru Iisus Christ<ls'a venit gi a pus'crucea lui, patimile lui. hiserica lui si tainele lui intreDumnezeu-Tat6l, rizbunatorul. gi nelegiuirilg noilrtrc

,,lartd-i pe ci, cd nu $tiu cc Juc "... Ai scLrltat de taierea

capului, dar slolrod nu mai esti. Pentru viala pe carc ai

stins-o, iau zilog viala ta.

Am intrehat indclung pe f)ontnul. in rugaciunea ntea.

daca imi da porunca sa te opresc la ntCn0stirr'. Nu nti-a

dat asemenea porunca. Schitul nostru e morl; cc'lelalte

mdnf,stiri sunt pe drojdie. Te vei zilogi I)onrnului pe ultu

cale. Ai meserie. E5ti cizmar. Cain ciznraru... Cantlnul tiuva fi canontr I I u i Cai n :,, P ribectg $i ru: let sd.l'ii 1tr' lttintnt " .,.

Si umbli gi sli rltdce$ti in lunre. pe toate caile . prin toate

primejdiile 5i pe toate vremurile de suh soare. puna cindveistrica o nrie de perechide inciltlminte, Siatunc'itr'\aierta Dumnezeu f)ar viala ta, oricdt a fi de lungi, rlt v'ir

ajunge pentru asL'rncnea canon. Atuttci, iati ce porun-

92:

cesie Duhul: sa lucrezi cu miiinile tale o mie rle perechide incaltaminte - de tot felul gi pentru toati vArsta - sacutreieri lumea 5i sa daide pomand incaltimintea ficutide tine tuturor nevoiagilor ji tuturor degeralilor. Si cincl

vei ispr[vi o mie de perechi de inciltiminte, clate clepornani, Dumnezeu se va indura cle tine 5i te va ierta

Acesta este canonul pe care 1i-l dau. NevastI nu ai; nicinu poti sf, mai ai... Aiprivalie, dar trebuie s-o desfaci. Orfi, poate, in ea, o mie de perechi <Je incalliminte. FA cuele ce vrei; astea n-au a face cu canonul. Tu vei da <Je

poman6 incaltamintea ficuti de mAna ta in slricie, inprihegie, in cergetorie si - dacf, o voi Domnul- in hui-duielile lumii intregi. Vei fi calfi pe ldngi alli cizmari, 5icu ce vei scoate din munca ta vei face a-iti inceltaminte.pentru sufletul tdu, rlrice fel de incilliminte, din nou gi

din vechi, opincd oricizmf,, pantof pentru copiloribotfrlrpentru mo$neag...

Vei umbla din locin loc, findcl tovari5ii rii cle breaslivrlr prinde de veste gi te vor prigoni. Fugi din orasul astasi du-te in celalalt. Nu tre['ruie sa atdti pe oameni, nici sile iei pdinea de la gurii. Vei cergi cinclvei putea si undeveiputea, si din hanii cc'rpiti vei lace iarasiinciltaminte,ca sI-[i implinepti canonul. Ti-am statornicit o mie clcperechi. Fa-1i rahrrj. Dar precum impiralii pimCntuluiscad celor inchigi in ocne din anii cle os0ndi, cu atit maivdrtos

malele Dumnezeu se induri, scade gi iarti fala cunoi. osiinditii.Ritlica osanda aceasta precum a riclicat Davi<J sabia lui

Goliat Taie cu ea capul picatului Te leg azi si te pecL'r-luiesc. Duhul imi arata o taina mare Sa stii ci te vadezlega gi te va clespecetlui unul din copiii mei cluhovni-cesti, botezati Si imparta5ili de mine... tanO o ajunge, inzilele lui, preot si duhovnic.

93



Sihastrul era transfigurat' Privea' in impdrdte:"'X:.1:

d ;i*;;tii, Jin.oto dE timp si.dincolo de spatiu"' ceva

din aureola legiuitJr;i'i ;il 3ina-1-.c9.nt^emplata de fiii

rriltir"r -scaida chipul luiviscolit si diafan''*'i;it;ta"i;;;intele, intr-o susurare uimitd:'

- ^ ^:

- pr6ni. preaminunata "' unu.l din copiii

"]

til: l:-flintaf"it, u.nlnd incoace"' latf,, clt'hovnicul tdu cre$te tnlumina viitorului. fi;;;-fit cel ce va deschide lacatul

ffiffi;;tui"- nr"urga, alearg6' Sawle' colo' in zarea^#ii"i,

parpai" rr.""ffil dezlJgarii.si al biruintei tale

Si, in acelasi J;;;;itiierni-cut lui Iisus Christos in-

.h"*il irer.r*il;;;*;l;iiii' sury rrmase in genunchi

inc6 rnultl ur"*"."lt7oir.rgtt alipi din nou. Agatafghel

iffi'rlrl"i, lr.gi ;i;foifiita.,p. sunru'ile psrrginite,

priveau de departe.atiiu topli desculti$i descinsi' cdteva

i';;il;t.i5trr pe umdr' in sat 5i Ia camp' zbura vestea

cea bun6--

- puaa $i noroc ,,Sdntul"a iesit la soare

t

PARTEA A II.A

I. ,, HAGI-PAPUC"

Au trecut ani de zile... Amintirea nimicitorului viforde gloanle, de sdnge gi de zlpadi dintre Carpali Si Balcani

-a inceput sI scadi in sufletele oamenilor gi sI se adune inrafturile bibliotecilor. RomAnia a iegit din umbrele tre-cutului dureros gi smerit Si a ridicat fruntea in lumini,pdni la coroana regalf,. Cdpitanul de la Plevna - mintosul,socotitul, iubitul de Dumnezeu Carol-VodI - pste azi

regele unei tdri cu energii dezl5nluite si nlvalnice, ca r6ulPele5, l6ngd care regele stA vara Si-Si deslvdrSe5te inte-leptele sale planuri. L,a ris[rit, din Dobrogea, cea primitlde nevoie $i cu inima indoit5, se ridicl munti de grdu,

biserici; scoli Si cogurile fumegdnde ale primelorvapoarerom6ne$ti.

Pusnicul de la Negara a mai trait pana la AdormireaMaicii Domnului. In ziua aceea, ajutat de parintele Aga-tanghel, a slujit SfAnta Liturghie 5i a impirtAgit pe co-coana Cleopatra gi pe copii. Apoi, luminos gi singur, ca

soarele de iarn6, s-a stins in sihistri.a lui de sub pimdnt.Sotii Piua-Petri si Saw Pantofaru ar fi voit sd-i fach odeosebitS ingroplciune, dar pravila ciluglreascl nu dimonahului adormit decdt o cdrdmidl drept capatdi gi

mantia in care-l invileste ca intr-un giulgiu negru. A5al-au ingropat gi pe Silvestru, l6ng5 zidul altarului.

95

94



Nu rrrea t0rziu tlup[ Silvestru' -s-au dus in lumea drep-

tilor pirint.r. Na*tllJti'i;;;;;bstreanu'lorgu Mutafu

s-a insurat $i s-a -iiairi,ii i, o3qut91i' unde a mostenrt

sluiha lui socru-s"'iit**r tigrt 5i vancea au ramas la

,celeasiincleletn icifsil i'nti'tuiu a iesit di n rostul I u i'

tlitt c:tsa lui si tlin mt"'it** lui constelati'e de t0rgttvet

hrcslu; 5i s-a u^-o'iii in haos'-ca acele uimitoare stele

fiilfiitoure can nr ;;'; "'tt;it-']-t^1t]lt ale vizduhtrlui 5i '

niste contradictii t[it'f ilt^l-tlr:tl:S:i' Fari graba' dar cu

nlan neclintit, Sat'u-s'-a desficu-t de prlvllie $i a trecut-o

in mana calfei ttrli tiui Jestoinice' A flcut casa venzi-

toare celor doi t'ttti'ii;'"iiiie si sr"tnna si a vdndut de-a

bineleacele cateu'riPf;F;il :l:.* care le aveain deal'

CAt a mai rinlas in htisi' statea acasf, si lucra in 5opronul

prefictrt in atelier"i*i.,ri"tir tunt'nui tlat de sihastru "'

Cumpira*u*"'it'itt'-i ittt'yia' turna' cu indeminarea

5i cu repe''t''ntrr"p'J t"9 i 1e-cl"oiteau ttlti ceilulti

cizmari, citeva pt?t[[i ttt intatti*inte' $i apoi' ntai ales

in sirbato'i. pt"it't"u"'t'- t r t i" de sagl

"

uSt t1 :::]':' :'

pr i mpreju r, t""dtiJt-'1ol

ibel e' coci oahel e mirgt na5e "'

g i c<,p i I u I ca r e a r e'r ia-l r-s.u ul a. .':Pi'il I T:: J*j,i: illt,

Ii *.i, n., gl,, .,\:ljx.,l;,:lJ,'J ? J';;i; ;ii;; fr r l i i ..'.

iarul care rrrinrcntaT::::1.j:,,;J 'ff.;';.;;.h; '<le in-

U;'Uf ,f :,*1Xi'l'ti{'"'3^'*;i,:1*#ll,l';f ;;;;;;:,', sltuneli: [)umnezeu s6-t t

Pantofarul"... igi lunl cu luni,Snvu

' *in.J,i"Ptimin[ cu slPtimenisi-a cheltuit pt'n1"'1i;i J; ciznrarie tot ce strinsese din

clesfacerea p";j;;i';i tJin uen'atea viei' Cu vreo dotti

sute rle p."tt'i"it r"J'ri'*i"te' Savu si-a inscris numele

in inima o "to'ti"''''-*l it trtlt'lti tJin Rusi $i din satelc

vecine 5i, firi;fi;eiJnicictecum' a <lat foc paielot

96

inchipuirii populare. Oricit de ascunsi 5i de feriri erapomana pantofarului, legc'ndu ;i tlilcuirea ei au cuprinslol judc'tul. ln zilelc' de targ. in billciurile de peste an, incarciurnile tlc lu drumul mare au inceput si vurtlcasca 5i

. sa dea martrrrie desc:ul1ii 5i degeralii - nringdiali in ceasulgreu de Savu Pantofaru. Cu repc.ziciunea filcului nrinatde vant 5i a apelor pornite din rnunlii cu ploi multe. asa

s-a rispiindit. ala a trecut peste mii de capete fairna lui.,llagi-Papuc"... Multimile p<lviluite de instinct legau initccil\tii poreclii ingenioasd vagi inrpresiuni de cucernicic

Si de inaltimt: \utleteasca, culcse din preajlna cizmaruluipcnitent, cu insirii mcseria lui 5i cu fornra .Pcciala a

tlarniciei lui. Ilagi-Papuc era pantofarul inchinat unuiidcal dr' sl'inlenie 5i de indurarc (de pulini cunosc-ut). 5i

carc ;i-a giisit acest vad.rlriginul ci incalta dc- trlonrani pc

cei nrai ncvoia5i 5i mai desculli dintre calici. gi nrirrrl

ad0ncea pil'ni1e suh panrant. arunca foisoure piina lanouri ...llagi-Papuc fusesc' cel rnai hogat cizln:rr din tot judc-

Irrl. Intr-o zi. ducindu-se sa se inchine la schirul Neg.ara.

in zilele sffintului Silvestrp, a vizut in l'is 1lr. \laica Dorn-nului, cu pici<larelc goule. irrtepatc de nruracini 5i siln-gcrande. ('izrnarul a cizut lu p.rrirint in talu preacuratei

5i-a intrebat-o: ,,Maica Donrnului. dc'ce-ti sunt picioarclea;a dc'ranite?"... ",Fiirrtlca tu si brr'slarii tii - a zis l)rea-cu rata - a1i scu nrpit papucii si opincile... 5i copiii carc. [)irscoile, 5i fetcle carc seccri dcsculle prin p:.ilarrritla, li tlru-

metii plecali dupii rnuncii... unrhla cu picioarcle crlllatcpi urnflate, zgirriate de pictrc. si de sgrini"... .,Stipinimikrstiva - a raslluns pant<ll'arul- ai griji tlc sutletul nreupe lumea cc'alalti, si eu lna voi osteni, pe lulnea accasta.

si incalt pe calicii pe care nri-i vci aratu slinlia-ta"...

97



$i Hagi-Pap,lstit.aza noaptea pe descultul cutare, dinsatul cutare, ii ra misura in vis gi ziua {ine minte, si cdt ai

scoate zece ciuturi cu ap6 din fdnt6na, ticluiegte perechea

de pantofi ori de bocanci... $i peste o zi, peste dou5, vine

5i i-o pune in palmi aceluia pe care l-a visat

In drumurile si in cercet5rile sale, pantofarul a inceputsd vazi mai bine ca inainte greSelile, strdmbdtdlile, releleapucdturi ale unora, pAcatele din nestiinF si pAcatele dinrlutate. Ldngi cele cdteva perechi de inclltlminte pe

care le scotea din desag5, a prins a scoate din sufletul luiinsetat de omenie gi de dreptate sfaturi gi invi[5tur5, aS4

cum le avzea in bisericl si a5a cum le citea in c[rtile luiRiureartu si in Vietile sfintrilor...

Pantofaru aducea aminte celor ce se certau, se injurau,se inc5ierau... cuvintele sfinte ale Domnului, pildelemucenicilor gi poruncile dragostei cre5tine. Cdteodatd,

unii se suplrau; cei mai mul1i, dacd gAlceava nu era preamare, il luau in zeflemea. $i suplrarea, zeflemeaua, ne-

dumerirea (intdrite cu blnuiala cd cel ce dldea papuci de

pomani nu era in toate minlile) odrlsleau altd porecli.Astfel, pe toat5 albia Vezii, Saw era Hagi-papuc, dar pe

valea Cilmituiului gi pe valea Oltului Saw era: ,,Savufilosiosu";,,Savu Vraciu",,,Savu DeznoadS-C6ini"...

II. VULPILE AU VIZUINI SIPASAnTIE, CERULUI, CUIBURI...

Cdnd Saw a sfdrsit bu totul banii din care cumpirapiel[ria gi sculele trebuincioase, a plecat intr-o dimineaticu traista in spinare gi nu s-a mai v5zut prin Rugi. Tdrgulil judecase gi-i pusese cruce. Savu Pantofaru s-a smintit.A dat peste el o boali grea in iarna c6nd a fost rlzbelul,

98

Si din boala.aia i s_au intors minlile pe dos. Ce privllievea, ce cdsutd.ca ,n pat aru; ;;';j. in deal ... Toate le_adndut gi le_a ,isipii.. Umtjfa"p. coclauri, se vdrd inreburile si in certurir. ourl"niiul,

iitoo.i ra cap cu ce-apus 5i ce_a fscut sfdntur sil;i;;;;;ht-,;;;ilf.;5tlu1 ,-i,,crri si pteacd mai oepari..tj,'r.si-aracuio.,"urii,1.,,F il;;:fiX1,;ilJ#l&i#i:?de iminei si de oanto.fi. ini._o

"ilr. ,. mdniasera pe eloli cizmarii di; Rdi ;N;;;i;:,. ne ia pdinea de tauri ... Du_te n"1? O".ia p".";;;; incattdmintesi prin

l,l:,iT.rrri,cr in targrr-r,Ir,r, ,, pr,.m sd mai trdim de

Savu ribcla toate infruntdrile, cluta pe descullicdt maieparte de tAreul riSrla ;6ilr'r*_,5iaduna, in inima u i simpld, si d-ezamagi.i, .rri'sinoi' pu,.ri cruhovnicesti.

edea pe fostii rri ,;;iil;;;;i;;"rii de altadatd si peude asa cum erau, tn trisia siirrapir"u[a lor goliciune.e cdncl se $tia .11, ,rir*"i.il"ru.r., nu_i mai ficeaimeni nici o incr,inaciu;,"rr_l';ri puft"a la sfat si laetreceri, si chiar cei pe .;.; ii'.r.,lea mai aproape deufletu-i se uitau

li,:l ;; .rrprjrir.e. Era nebunut tir_ului Bundtatea lyi9u toata lumea, ddrnicia lui (oricare-ar ri rost taina .i qF;:,;);;;;#,;, rui de oameni siornirea Iui sa sfdtuiascd.si'ra irG. <le bine pe oricinee pdreau tuturor semne de naUrnia,-S, catl erau cu inimaai moale il cainau si_r iJ.urisrrrw,

i

Dar Savu stia ce f*;]i;iliea ochilor lui, din ce in ceai pdtrunz'tori.isi tacea ziu;;;.j. aclevlr _ rezervatelor pulinj - ci semenii nos.tri sir, .rfurOati p6n5 pesterester ln nerozie si in preiud.;;;_-"

Va sr zicr (se se;j;;';;ili'huturea cea mare ae men ilor n osrri r{1,1.a t,i.r.,L-6'i "'p.sti s i cli n ni td,si.atA minte au oile [n turmi, at6ta minte au si oameniiln



ohrtiile lor. Cui i-a dat Durnnezeu un dram'de judecati

peste masura celorlalli, se afla in mare cunrpina. Inlelep-

'tul Silvestru s-a ascuns in fundul llidurilor cind a inteles

cit de nebuna este lunrea 5i cit de rotlitlt patimei 5i

pdcatului. Oamenii nu pot si te nlai sutere duci e5ti bun,

milostiv, iubitor de dreptate si dc' adev'ir. propoviduittlrpi pilduitor din toata ininta, cu tot dinadinsul si tirra si tiisocotealc de pravilele lor cele inguste

f)intre prietenii de altidati, i'-au mai ranras lui Savu

cocoana Cletlpatra 5i Nicoluche Piua-Petri. Fiica duhov.

niceasci a pirirrtelui Silvestru pricepe 5i prinre5te cu

mare insufletire aceasti curajoasa schinrbare din l'ilrlupantofarului. Ori de cate ttri s-a intelnit cu cl, l-a intant-pinat cu un respect $i o evlavie ilproapc hiscriceasci. [:ra

singurul sullct. din vechii prieteni, care, in sar:rcia li ilt

smerenia lui Savu. il ridicase in cinste pi in preluire ctt

mult peste ce-i arita mai inainte.

-Ma evlavisesc

siprind puteri, kir Savule, cind stau 5i

cuget la duntneatat ,,Adunuli-t'ci corrtoritn c'er, uncle nuiliu

si ruginu nu lc ilricd, urulc Jfurii nu le .sctpti si nu lc Jitrd"...$i fiindcf, stia bine ca pantofarul 5i-a risipit touti avc-

rea in incdltaminte datir de trlrtrttani, cocouna ('lettputra

ii virsa lui Savu, in buzunar, tot ce putea sa rupi din

cheltuielile casei 5i ale copiilor. il inlclegea 5i Nicoluchc

Piua-Petri 5i se purta cu Savu tot cu prietenia $i cu cirtsti-

rea de odini<lara. Sirac, cu ciinlasa neschinthata de rltulte

zile, cu hainele p<lnosite 5icirpitc. Savu era, pentru are Il-

daSul de la Negara. tot omul luat in seanti si hine prinrit

din zilele cizmarieigrase

si irrlolite. DarNic<llache avea

fati de tlagi-Papuc cu totul alt punct de vedcre si alte

socotinte decit evlavioasa Cleopatra.Pe Savu il nuri tinuse lcgat dq Rusi viata celor doi

batrani. [)umnezeu ii chcrrrase intr-o toamni, unul dulxr

t(x)

altul. Pantofarur re ficuse in cimitir mormdnt cre,sebrt 5rplecase intr<l pribegie fari cale intoarsi. petrecuse iarnain Alexandria, lucrise pini primivara l, ;;;;;;;;-tron,5i cu ce cd5tigase mergea r.u, tlin sat in .rt, t".i,,iincil(aminte noua, incaputinrJ incittaminte veche si ricli-cdnd pretutindeni, din clulapiorul lui ciznr:iresc, amvonde predicitor. -- '-

In ziua aceea mergea spre Turnu, cu ginclul sa seaciueze lucrir.r pe langa ,r.rnriJin cizm"rrii;;;;i.Fiinctci era deoiebit u1 *.ii.l'r] ru.ro trt fetul demodele, lucrul lui Savu era ciutat, clar unii ,. ,,fio, ,a_fprimeasci in atelier, 5i erau ,ri t u.*,15i sa-itlca c,mcn-zile acasd.. Mergea.pe $oseaua nusi _'ijriir;i;:iil;;:cu sacul de scule Ia sp.inare, prin pulberea lui ,,rg;;;]C1:.1se apr.pia de putineiu, ouJ. il ,r* lui clrprtelecail,r unei trasuri. Da<Juse il;;;;., Tele'rmanuluicdtiva ani de mare.bel5ug gi, in ,oro ,...r, gr6ul curgeaspre schela Turnului ca pCraie cle aur. Un nr<lsier seducea, in tr6sura lui cu prtru cai inainiasi. spre clcstatatuloras de ldnga Dunare.

In dreptul lui Sav.u,.trasura cu cosul ridicat se opre$tc,Si din fundul c,5ului gi din n.,,r.ui.l"'pulhc,re Savu audr,glasul lui Nicolache piua-l)etri: - --

. ..- Dumlleata esti, kir Savule? Noroc si dea [)urrrrrezeu

Vino. colea lCngi mine... gi pune ,u.uf f, picioarele vizi_tiului.

- Ei"' sa triiegti, drlrn' Nic.rache B.gtraproste I\{crgila Turnu?.$i eu tot la Turnu... . -'-'

- Sa rnergem impreuna, kir Savule... Da,Dy, r,r'H, Lrrr(l, I\lr Jilvule... [Ja sa trl0gfoSittt ()

tT::L,:j?li-rf.:.,1.a, ta putineiu,cu sa ottihnirrr caii sisd adipim boierii.

- Ala si facern, dorrr, Nicolache.



Si rdseri amdndoi, bucurogi de intdlnire si chematiunul cdtre altul de tainice potriviri sufletegti, pe care inslalte convingeri, alte cf,r[ri in viat6, alte furtuni dez-

lintuite le stingeau ca pe ni$te lum0ndri, l5sdnd numai

comunitatea miresmei de ceard gi fumul simpatiei.

La han la Putineiu poposeau carele pline cu saci de

grdu pentru glepurile din port, si cardusii stdteau si se

cinsteau sub un salc6m. Hangiul, vaz6nd pe Nicolache

Piua-Petri, mugteriul cel mai dorit, siri ars de la tejghea

si didu peste cap si privllia, si celelalte odli din dos, ca

sd iasi mai curdnd fata de masd, Servetele curate gi totserviciul unei gustdri in grldinila, sub o perdea de zorele.Avea un muschiulel proasplt, avea niste somn de Dundre

- viu, din dimineata aceea - avea niste murlturi ca

pentru vodd si mai avea si niste pelin - il Stie dom'

NicolacheMAncari cu poft5, arendaSul fiindcd asear[, cu pleca-rea, nu avusese vreme sd cineze cu tot dichisul, Sava,

fiindcl de multe zile nu mai mdncase dec0t pe sponci.

Piua-Petri igi turna pahar dupa pahar.* Hangiule, n-ai ghea15. De ce nu-ti faci bosc[ de

gheati? Ti-am mai spus Si anul trecut...

- Dom' Nicolache, imi 'fac la toamn5... zdu imi facMi-as fi flcut mai demult... da'am eu multi mu5terii ca

dumneavoast16?...Saw a scos dintr-un pahar de vin trei, amestecate'cu

apd. Se uitd la tovard6ul lui de masS: voinic, cdrnos,imbujorat, cu lanl gi cu ceas de aur la piept, cu inele

scdnteietoare in degete, cu mustala rdsuciti. $i se Stie si

pe sine cum este * s-a vf,zut azi-dimineati in gdleata uneifAnt6ni; isi priveste m0necile roase ale surtucului, peticiledin genunchi si bocancii lui gata sd ca$te boturile... ca

imineii lui Mahmud, da, ca imineii lui Mahumd ... Dar

102

Savu e multumit gi binecuv Anteazlpe Dumnezeu. El isiimparte darur,e gi poverile Jup-a nesrar;ita sa inleleo-ciune..cine poate sr c6rteascailra'a., sfaturi rui Dum_nezeu ...

-Kir Savule,

am mare bucurie cI ne_am vdzut...Dum_neat_a esti, pentrr.Tilg: un om rar, vredni. ,a ,iuiJat*icu cirturarii, cu vlidicii si cu sfintii.

- Domn,Nicolache, pa.at"te mele sunt multe ca nisi_pul mErii gi prostia.mea e mai lrta;; marea...

^ -.Kir Sawle, chiar dac, ui filir, u.esrea sunt cuvinteinlelepte gi smerite, pe care ,u poii sE Ie auzi din suraorisicu i... Eu vorbesf cu Cl eopa ;; ;;.;; H*.iili.,:.eat3: Dar ea isi face despre Ourr"ut, o iclee, eu imi facaltd idee. Dumneata.ai umplui jrfirf cu inciltlmintea

pe care o faci si o dai de.pornana $i tot a$a cu sfaturile gi

cu predicile dumitale. Ai intirdtaipe cirmari lrrp;;;t;_ti. Sd stii cI nu-ti lipse5te mulr ca ia intardti si pe fetelebisericesti. rcir s'avute, ir;;;;;lia"

prourti si nu stie:::: ll:1g..rp,':

dumneata... cei fe care ii raci ;, er,.i.l cu crzme te blagoslovesc, dar se intreaba si ei iricfl.lEsti un sf6nt, ori lsti ,n n.Urnf:_ ;; stiu bine cI nu_1ipasr de gura gi de prostia rumii. u, o- duhovnicescprecum esti dumneata este necrintit 5i puternic ca un stdrode piatri. pe me leaguri I e noasi;; ;_;; ;;;;;i;;. ;r:; ;:,{dzut,pe unde am umblat, attii tot ca Al_n.u,u. Am vizutmai ales printre turci oameri si

-.itarrarisi*;;iffi;

care nu se inghesuiesc in b6-lciul viefir, stau cu ceasurirela geamie si ascurtd pe muftiu.r-'iat"ui egte Coranur.Acasi.impart pflinea cu siracii gi nu gtiu ce este zavistiasi ochiul poftitor ra norocul vecinului. *;il;;;;rtgreci, cu anteriu si cu mdtinii, oameni pa5nici gi tara picde rdutate, pe carei::?:j: ri_ip.rti a".m6na ca pe copii,fiindca ei gi-au inchrs toatd priceperea

5r toatd inima intre

c lt - Papucii lui Mahmud r03



IerusalimsiMuntelelv,laslinilor.Anrauzitcsaufost5ipei; ;t,'i;;;emea piri n1i I or, asemenea oameni' tnchi na.ti

;;i;;h.i.lti si'#pa-ei.ii rre cele piimirntesti. Dar la

""ii..aiuo tirp' ititrurile si oamenii s-au schimbat cu

"'rrlt.iri.re-vijelie...

Dumneata nu md miri cand te pun

alaturi in g0ndul rnt' t' t'dele clumitaledin Rlsarit'

crestini si musulm,ni, iuntte liniliite' iubitoare .de

L'p rliptrl si i rul,,rute de Du m neze u' tlal mi,, t*.t-:|.i:

vdd amestecat - ca o oaie intre capre - in lumea asta noua

care nu mai crede i..a, i" bani, in tlesfatari si in izbanzjle

vicleniei... Cum tJii i"ii tf""i'eata intre noi' pigdnii 5i

,rt*irii vizi cum se schimba fata.trrii Vezi cum se

sburg, spre Dunf,;;: ;;;i;i.-.eni1,iir.)r n()astre ... Vezi

cum ploui peste *i t"tii'i agricole.' nltt<le strline si vin

frantuzesct tn cutani, At fu C"oste$ti la Turnu-Migurele

vom cdlitori .u trlnit. i'i".ut. jude1. fiecare plasi va fi

;;til; .re rinii i.iri. prin."ipale si secundare.cad

;ffi;il, te inchiclmanittiiitt 5i incep girile si fahricile-'

"""- Bi;;,'a,irn; Ni..,rache"' clumneatit cu care tii? cu cet

ce se duc, sau cu cei ce soscsc?.''""

--tilin*t. p. .ti utchi, tlar nrl-prind in hlri],1191

c.i noii-iiar ia'asculti incrxiee: am.in Turnu un prleten

vechi, cu care,t ".i'i"ttit.g*ui.bine decit cu mine' E

" ;;l;;rba,..u..*it, "iis'ftsa nrintii' nu $tie sa in5ele pe

musterii, cite$te si ifiu* pt dinafari rugi.ciuni si nu be-a

;i;il;;A;in... riin.i.n il irpre5te legea lui "' E negustor

il;;:.:A din urma care a mai remasin.ildetul n:'}s:T'

i;;i;i; d.iarbui, avea privalie.maretn Turnu, privilte

mare in Nicopol;1;;;;$t cu alti neuustoridin Stumbul

si clin Adrianoptil. Facea mare comell cru untdt'lemnuri'

cu zaharicufa, .u .t,tin'nuri' cu 'stafide' cu nrisline'si

cu

;;;';il;iii.i"ri."ioi".

or. riiztjoiul l-a calicit. A plecut

dinTurnu can,r oJini.epul scarmlnelile intre noi si turci.

;';il;;;;;ii; il mina unor greci care au tirst rii icort-

104

omi, a pierdut toata marfa din Nic<lpol 5i cdnd s-a incheiarpacea a venit iar in Turnu, si vuzi ce mai scoate dintrecioburi. Mi-e drag turcul gi-i fac intotdeauna cle aligverig.Il laud cltre toti prietenii 5i-i indemn sa tirguiascl de lael. Dar c<lmerlul lui lbraim se cufundl zi cu zi.lbraim nu

amestecfr untdelemnurile,- ca iilalti - Ibraim nu in$ald lacdntar, Ibraim da pe datorie 5i nu mai vecle banii dec0tcind l-o vedea pe Mohamed. Fiindci intrAm impreuni inTurnu, mi-a venit in minte sX te duc la lbraim 5i sa legi cuel prietenie. Vorbegte bini5rlr rominegte gite inlelegicuel. Dar o si te inlelegi cu el mai ales cu inima pi cu fapta.Ce miklstenii flcea Ibraim inuinte de razbui ... Si n-alegea: turc, cregtin... daci era sarac 5i necijit era. pentruel, mugteriul lui Alah S-acum varsl destui bani turciklrcalicilr din Nicopol, dar bietul lbraim a dat de fundulpungii ...

- Sunt bucuros, dom' Nicolache Si mergem sa vedenrpe lhraim... Dar care ar fivremea cea n'ai potrivita?...- Stii ce, kir Savule? Si ma a$tepti ,tsta-seara pe la

aprinsul lunr0niriklr, la h<ltel ,,Zottu"... Eu acolo popo-resc. Piin:i atunci, 5i dumneata gi eu ne vedem tle trbburi.5i diseara, sklhozi, ne ducem la privilia lui Ihraim.

III. NI('OI,ACTIE PIUA.PET'RI A FOST

PROOROC

in tinrpulzilei. arendasul de la Negara trecu pe dinain-tea privriliei lui Ihraim 5i intra iniuntru si salure pr'negustor.

- Intru nuprai sa-ti dau buna ziua 5i sa re intreb desdnatate. fiindca arn de gdnd sa viu asti-seari cu urrprieten 5i sa stant mai mult de vorbi...

I0:

__l



- SI l6sdm serii bucuria ei, dar sI nu l5s5m fdrl bucurienici acest ceas al zilei. Vom bea impreund c6te o cafea,

colea, mai la o parte, ca sd nu ne tulbure mu$teriii...Ibraim avea in prdv5lie doi vdnzltori. Trecurd in fund,

pe un fel de divan, ascuns gi despdrlit de prdv[lie printr-o

perdea, gi se agezari cu picioarele incrucigate l6ng5 om5sutS scundi din mijlocul divanului. Un vdnzdtor alergd

sd pund ibricul de cafea; cel[lalt rdmase sI slujeasci pe

mugterii./braim intreb6, politicos 5i amical, de sinStateacelor de acasi, de treburile arendasului, de opinia cocoa-

nei Cleopatra asupra unui gavanos cu dulceatl de tran-dafiri trimis de negustor acum in urmf,. Apoi, multumitde rispunsuri, intrebl mai departe:

- Ce prieten vrei s6-mi aduci astS-seard?

- Boier Ibraime, un om de tot rar, de care trebuie sd fi

auzit. Sunt aproape cinci ani de cdnd vorbegte despre eltot Teleormanul.E un adevlrat hanif, cum imi spuneai

odinioari cd numegte Coranul pe cei ce sunt atdt de bunigi de neprihdniti, cI ii primeste si-ifericegte orice lege, 5i

turceascd gi ovreiascl gi cregtineasc5. Este cu el o tainipe cAre o Stie numai Dumnezeu. inainte de rizboi, era

cizmar gi stlpdn de cizmf,rie, poate cel mai bogat 5i maibine vlzut cizmar din Rusii-de-Vede... In timpulrlzboiului, s-a imbolndvit greu gi a fost cdt pe aci sd treicdla cele vegnice. Doctorul Cloaja era pe atunci la noi intdrg. L-am luat Si l-am dus la cdpdtdiul cizmarului. Era

lungoare. Trisnit cum il stii si intr-o ureche, doctorulCloajl l-a scos din gura morfii Dar omul nostru, dup[ ce

s-a ridicat din pat, n-a mai sem5nat cu cel dinainte. Adesflcut privdlia, casa,.tot ce-a avut, le-a ficut banigheat6 Si din banii SStia a umplut calicimea cu in-cAlfiminte de poman5.

- Atunci il gtiu si eu. Nu-i zice lumea Hagi-Papuc?

106

,-El.este Hagi-papuc, adicl Savu pantofaru, sufletulcel mai bun dintre. iregtini, precum dumneata, boierIbraime, e$ti sufletul cel mai brn-Jintr. moslemi.

- Boier Nicolache , voi zice.u [ioo.o.r l: ,J{u md voij ura p e c ulc are a s t e le lo r,,... .a

"*'uiu ;r;;;; :;; ;' :"

- Saw Pantofaru e acum in furnu... l_am intdlnit azila Putineiu si l-am luat in-trlsura: carpit, pr,fuil;;r.., ifu sacul cizmlreic in spinare. pe deasupra, pare un vaga_bond... care a iesit din puscdrie, ori.ur" n_are mult p6n5

f^1ry:9.in pusclrie. Dar cine-t priveste a" .pr"rp lj_i

ra seama este robit de bundtatea si de cinstea.ii,"6*rrfui' viata lui este asta: o vreme lucreazi pe ra alli cizmari,p6n6 aduni ceva parale, iu. ..otuitd vreme, cu baniiadunali, face torfelul de incaltamil;; si o cld p"i,,a.*i..

-Am cunoscirt si eu in copltari", io-Sol;;I.;p;;;;jj;fel... da'ista drdea f::r.id; p;;;; si punea in fundulfesului c6te-o vorbl din Coran.

veniri cestile cu cafea si c.i aoi prieteni re golird cu

ilff ,lfr," cuveni td uro-" i .ur" iJii mai estrieip;.; ;;

- Multumesc cu temenea, boier Ibraime. Acum alergla glep sI vid ce fac oamenii mei. Disearl viu cu Saw.

*

Nicolache piua-.petria fost prooroc. Savu si lbraim au

ajuys buni prieteni. pantofar"i r-u io.-it rucrrtor la celmai clutat patron din Turnu Si gi_a glsit o grr,ia",eparte de pravllia lui Ibraim. iurni,,"in rrii ;;;;.;acu adev5rat cel dintdi ora$ al jud"tutui. Cuf"u-i..utd,

deabia atunci in constructie, nu ridicase incd magaziiledin Rusi si pe grdnarii ror d.;.rp;;;;or din Turnu. Aci,in capitala judetului .ru .rnrour.t" ug.nliilor striine,

107



vadul afacerilor socotite in lire sterline, iar jos la scheli.popasulvapoarelor, cu coada de glepuri.

Lume multd, romdneasci si strainl, avea nevoie dc

inclltSminte suhtire. Savu era megterul me,sterilor. Lucra

cdnd la atelier, c6nd acasd, dupi cum iivenea mai bine si

il ajutau sculele. Insi mdcar la doud-trei zile o dati, asa

cam pe la vecernie, venea si vazd pe lbraim.Il g5sea pe turc totdeauna la tejghea. Ibraim se bucura

din toatfl inima. Savu deocamdati se a$eza pe un scauncl,

intr-un colt al praviliei. La ora aceea, rnu$tcriii erau tttai

rari. Intdlnirea celor doi prieteni incepea cu o pauzi.

Printr-un fel de mimetism misterios, pantofarul isi in-

susea incon$tient ritmul vielii prietenului turc. Itrruirtt

stAtea la tejghea, barbos, cirunt cu 5al innodat in jurulfesului $i cu anteriu virgat. Era un chip u5or increlit, dar

incd pastrdnd frumoasa lui daltuire rlrientula: orhite a-ddnci, ochi visdtori gi negri, nas mo$tenit de la ntuma

greaci sau circaziana. In spatele lui, cre$teau pini in

tavan rafturile inchise si deschise si, mai j<ls, de jur iln-prbjurul tejghelei, sacii si butoaiele venite din Stantbul:

untdelemn,.orez, masline si cafea, migdale. stafide si

piper, smochine, scortisoare ;i - dupu vrenruri - struguri

cu boabe de chihlimbar, rodii, chitre sau prlrtocale.

Savu stdtea pe scaunel, mai tCnar decat lbraint, Iat in

spete, ciol5nos, spalacit gi cu un aer cle copil Coliut.Preocupdrile lui sufletegti erau colbuite $i estompate,

dacd nu chiar ascunse, de un fel de nerozie inselitoare,iar nebdnuita lui putere fizica era mascati de incovrtiereaprofesionalS a cizmarului izinit de meserie.

Ibraim era imbricat ca un negustor bogat. Era'incirrs

cu brdu de mitase, avea in picioare papucigalbeni si sprc

umeri ii cobora, din fundul fesului, un canaf de ibri;inr.Savu era trentaros ca un cersetor. Dar democratisnrul

108

rrriental, irigat de. energicele stihuri ale Crtranului, inlav<larea cel<lr carici, inlrlrea aci. intre Ihraim gi Savu,tainice fl ori de egal itare. Ve neau upui .uf*r, ii.irf,r., l,ace$ti doi insinuanli agenli ai aprripierii dintre uo;;;i

. ,.idoi prieteni

setl-eau trr.i5t. p. .iuanul <tin lr"Jridadeau gdndurir<ir rur morcomii si"pirri.i. r,*riri'ii;ciuhuce.V<lrheau putin. i5i spuse.sera pe scurt, unul al_tu.ia, prvesrea vietii, dar se.i,irt.oulegdli nu pfi;;;r;;Itiau unul despre altul, ci prin'puterea afinitatilor necu-n.r:t.yj." gi n-egraite. Clntl baietii ,prin.t.uu i;;;;f ;.rpravalie, cafeaua era hiuta si ciubucul stins. $; ;;inchina gi pleca.

^,_Inlrl^ri,.spreiarni, pantofarul vine cu traista Ia sub-

lloara.('a5trgase ceva parale 5i intrase in anotimnrrlghete.lor de p.mana. Dupa cafea ,i;i;b;.:';;",#i{"in

traisti 5isc.are la lumina l,mpii o innuruia p.;il;;papuci, plini de arabescur, cle'piele"rsi.

sir.;;;, ;;aftian tle lux.Apoi, dupi <l tentenea citre lbraim:- Boier Ibrainre, ai auzit p.rri. de }{agi_papuc...

Rabda-i nebunia, ca un inlelept ce"irif

...

IV. CASA LUI IBRAIM

in dosul hotelului ,,Zottu..,.intr-<l ulicioaripe careprogresul edilitar a sters_o rJintre strazile i;;;lriexista, pe Ia lll85, o curte mare b,iereasci, inchiia J;J.u;tgnrejur cu zicluri narte, ispravite .u..u coamq de orane.

curtea 5i casa dinauntru erau de pe ra inceputur veacului,

1.11,:::-t.unnegustor cre$rin, cf'ai rfirpi chipul Iocuiirte_

ffiT.',.'',.l,L:'XJi'r'fi ff ,ili**,HL:,ljli,Hifi ,il,l,]109



si a tovarf,silor sdi de negustorie' Turcul - insurat si cu

copii- nu-si adus"t. tu-fii' niciodatd oe malul stdng al

Dun[rii, desi uneor-i"iu

rr"uoit s5.r[ry6nd la Turnu cdte

;fi;;;;d" un. ru'iiia rui, inainte de rrzboi' trria in

;iffiffi*ir"eir, il;il;;;p"l' El purta nesot inflori-

tor dincolo si Oincoace J"

-p"nat"-si

aducea acasi pulgi;;;;. D;iin ,it"re-ia'uoiot"i, 5i dup[ ra1 oi' paguf:,

;.t,, j;fu;i iectrizilii, necinstea unor tovarrsi $i moartea

"*i'i".iorin tupiete din Catcazia-au zdruncinat- greu

;;;;;ilni.u 6ii;;; si i-au inflorit barba cu brdn-

;ffi; .a*"t"tii. rreuutiri turcului Tgrge?u .gro1t's3

Jfri*uu." tata iumii t Pr" uoil., musteriii' vadurile PYni

:

;ififfi; puOisut rf"i"" toate erau acum cu totul altfel

decdt le apucase si le stia lbla]mt A trecut iar Dundrea ca

s5-gi prefa.a uu",.u-ii' Uuni $i sd se inapoieze de istov in

liuk[ur, locul luide ob6rsie' Dar averea lui fusese acl-

*i"iiii"ia in timpul rrzboiului de niste-tovarrsi neome-

no$i. Cu mari sta,itft' ; mari cheltuieli si cu ajutorul

ffi;;-.-.*.uti, pri"i"ni cu Piua-Petri' a putut Ibraim sa

restabileascd drepturile sale uzurpate' De nevoie' s-a

hotdrdt sI mai .afiana in tarr si sa astepte limpezirea in

iui,iti. a procesului de revendicare'-Casa lui Ibraim era o mic6 cetate. in pdtratul clasic al

curtii orientale' i;;;;"t' ;'u tipita cu ipatele de zidul

dinsore miazanoapt" ii tup'india.tot ziclul' din cap pdna

;l':H:i" f;; i".Ii"t.i"ia

pravdlia al crrei zid dinspre

miazdzieratostut ziO'ut tetaioii' transformat in fatadi de

;;;ali". bu. ptauaiiu n' s" intindea cdt zidul' ci'mai lssa

loc pentru pou*o i"tt't dt tttlut' ferecatd cu piroane' gi

Dentru o chilie in Ji'uOapost;l fostului cavas al fortdre-

f.::H;;: "..r'""si mohordta curte turce asch deschi de a'

il;;;ri, in'uii.ioura menitd sa :.:p,r€l1i-lib:',t-

vard, pleoup" o"ii*ina si ochi de rodii'-de struguri 5i de

110

portocale. lnsi numai cunoscdtorii vaselor turce$ti ar fiputut s[ binuiascd, in dosul priviliei gi in dosul porliiaproape seculare, raiul de flori pimAntegti in care Ibraimastepta pe celSlalt, al lui Mohamed.

Turcul avea patima florilor. Dac6, pe vremea aceea,atfi fost la noi cultul trandafirilor

$ial crizantemelor, ca

ast6zi, Ibraim, in loc sd vdnzd untdelemn gi gogogi de

ristic, se ficea florar 9i-5i acoperea toate pagubele. Ibraimiubea florile, le s6dea, le veghea, le uda, le apdra de

dugmani, le disciplina cu foarfeca gi cu speteaza, re-vlrsdnd asupra lor comoara de delicate purtiri de griji gi

prisosul de iubire plrinteasc[, strdnse celor din Stambul,dar vremelnic stdvilite de obstacolele situatiei gi de sur-ghiunul intre ghiauri.

Cuprinsul curtii era impirlit in doud, gr[dina gi depo-zitele casei; adica butoaie, rafturi vechi, lSzi cu litere

turcegti pe ele, lemne, scdri, fierdrie ruginitl gi divanedesfundate. Toate acestea stiteau ticsite la umbra unuistejar, poate mai b6tr6n ca locuinta si ale clrui ramurisuperioare covdrgeau zidul cu coaml de olane. PrSvdlia

avea in dos alte incdperi mai mici, pline cu m[rfuri, iardedesubt o pivnili. Vdnzltorii pe care ii tinea azi lbraim

- unul grec 5i unul rom6n - aveau casele lor gi veneau laprlvilie dimineata. in alte vremuri negustorul avusese gi

paznici, dar acum tot astepta s6-i vie un om de legea lui,

si turcul a$teptat nu mai venea.

OdIile de locuit - chilii a$ezate una lAng6 alta si ddnd

toate intr-un coridor ca de mdnistire: €r?u parte micimagazii,parte imbricate cu divane gi cu covoare.Acesteadin urm6 erau la fel. Paturi fdri picioare umpleau odaiaintreagl sau lSsau,la mijloc, intre ele, loc pentru o maslrotundi, Si ea aproape tot fdrl picioare. Peretii erau

numaiv[rui1i.

111



in doua camere stiteau, in c0nrpul de var, niste fffsii dc

mitase verde, cusute cu attrite stihuri aribe$ti. Dintr-tl

panoplie, bogati altadata, mai ramiseseri cCteva iata-

gane-5i cdteva pistoale. O atmosferi inchisi 5i muc'eda

itaruia in acest interior turcesc. fara ctlpii si farfl catldne.

Ihraim isi ficea singur toati gospodiria. Cdteodati,la tl

lund sau douE, venea sa scoatd ctlvoarele 5i pernele la

soare o liganci bAtrana care Stia turce$te.

Gradina tui lbraim incepea cu o perdea de vitd care

creitea in fata chiliilor 5i-5i impletea curpenii cu toate

gratiile tle fier birtute Ia ferestr,e. Vita se ofilea Si se

. sfArsea c6nd ajungea la umbra stc'iarului, in parteu cea-

lalta uncle se grimddeau lizile si tinichelele. De la poartf,

spre cas6, vechii prtlprieturi ficuseri un drum de calda-

rhm, care era acum aproape ingrtlpat in ierburi $i in fltlri

de portulac.

Alli copaci, afari de stejar, ntai erau un cais, doi pier-sici, un migdal 5i pe ldnga zidu.ri.o pidurice de oleandri

in ghiveciuri. intre acesti copaci 5i copicei, Ibraim cultiva

zeii de familii de tlori pamdntene si straine. LCrtgi

rilzoare veneau giruri de glastre, ldngi glastre veneau

pamltufuri si cuiburi. [n mai, gradinila turcului era o

ieasa de trandafiri de ttlate neamurile. In iunie, apireuu

5iragurile ingere5ti ale crinilor. Dupi crini intloreau $i

dainuiau, su[r cuptoarele verii, siinger0ndele pelagonii,

cdrciumaresele 5i gura-leului. Iar la umbra acesttlr flori,

corpolente $i tlecorative, ficeau casd mici 5i smeriti, dar

sfdnt mirositoare ca o cf,delnita, rozeta si busuiocul.Ibraim hranea, cu o drtljdie de cafea $i cu alte plarni-

deli cunoscute de el, o mullime de existente plapinde 5i

pipernicite, crlre giseau prea slab $i trecator s<tarele tiriinoastre. O familie de cactusi stAtea aliniatd in glastre

verzi, putin simtitoare si zabavnici la ingrijirile [ui

r12

Ibraim. c61iva *rdii. cativa tdnrii, incartati in cutii crclernn sau in tinichere.te unt,tere*n,.pur.ru drlrur turcu-lui dupi c.astele lJ,slirrului si ale rrstr<larcklr tlin Mar_mara.

Aceasti lume nevinovatd, scumpa inimii luilbraim, seadapa

dintr-, f6ntdni cu roara 5i tu scripe,., ., irrrirrfruginite 9i cu ghizcruri tre piatia. bincrr. de fantdna,.la.l:o jn col1, aproal)c mascara de perdeau, ,,l.unJrif .r,chilia f<lstului paznic, veche, .taraprnau,;;;;ffi; ;;;eamuri.

La aceasti chilie Ibrajm a inceput sa se gandeascii spreinceputul ie.rnii. A pus sa_i rezideasca soba, a v6ruit_o. i-adres u5a $i ferestrele si-a facut_, buni tre i;i;:'$;,;intr-o zi i-a spus lui Savu:

.- Frate Savule, m_am gindit sa te chem si stai aici lamine, in odaia de la p,r-rrta. C, u, multe treburi laNicoprle gi trec *.r., bu,rirea. O"rl,i prr;;, ;;;;;;;:tesc de un drum mai lung la Starnbul, $l mt-e greu sa lastoata casa pe mdna srugiror... Muta-te ra mine,"ca-;rif*ibuna slujba gi mare hat-er...

Astfel a intrat Savu in casa lui lbrainr.

v. iNcAor,+Lt.T;.E AUxr LrAn uL

Ibraim, cutoati pregitirea rui tre ciratorie. a rimus neloc toata iarna. Savu s-a cuibarit in .r,in:u pr.;;ffi,i;

facut din ea ateli.er cle cizmari; ; avur mai mulrecomenzi decat ar fi poftit ;i a lucrat cu rdvnu, agi.;;;;$i intercalintr printie gheiere pt*ite cizmere si inrineiicelor ce nu puteau piati. lbraim a incepr, ,a

"i.i,,

il3



camaruta cizmarului aproape in fiecare searl dupd ce

inchidea Pr6v5lia' .1 y,-r^"-fi;;imdncitor de fructe si blutor de lapte' se potr

vea cu savu. o mana de mSsline, sau o strachina de nuci'

,u"

-",sitag de smochine si dou6 .cesti

cu lapte erau

destulS cina pentr;';;;;deni inclinati cdtre meditare

religioass $i cstre ;;;;;iduhovnicesti' Amdndoi adu-

ceau, in aceste rntdlniri sufle1es1i' o egal6 bundtate St

incredintar.u in.onsiiinta ta in.lucrurile care il privesc

ilffi;l.z-eu ini*i.it. ddscdlita.cea mai bund'

Savu, deprtns taiuti"" cu m0inile si sd urm[reascf, cu

mintea lucruri r,'ai* O" cizmarie' era tot atat de slobod'

ca $i Ibraim, care;;;;i' fundul patului si fuma' Teolo-

eia celor Ooi prieieni eia tuOimentarA 9i neagre'siv6' Cu-

ffi;;il i.-,iui. ;rt*"'*re catehismului parintesc' si

fiecare ii drruia ;l;;g come-ntar. de interpreli:f":::;;;[;t oL simtire geneioasa' Ibraim' care avea prtn casa

cdteva sentinte diZ-C;*"' Stia pe dinafara vestita decla-

;i" ; pt"l"ii,r, i^',,Zi iii ayi.c

e i c e c r e d (adicd mosl e -

mii).li cei ce ,rnt "ii,iii si sabeenii si crestinii si oicure

';r*;;;;;" )ui ti iiii"i i' apoi 5i care face fapte bune:

unii ca ace$tia nu- i-u sd se teamd' cdc.i nu ior fi tntistati""'

Cizmarul rsi"a'#"i

ii ;i;'"t'it.de iude cata vi itoare si

de pravila arpa"Jit-t-;;-"; face judlcata' Mai 5tia un

cuv6nt, pe care il auzise din gura:l'i PI"ot:}lpitHi;;ilii nao"ia"u 5i dragostia' $tiind bine ca mar rtare

i;;;i;'"tte dragoste' DIr si turcul $i crestinul poposeaula rdspantiu.n*i"n ii mai'presus de orice discutiune a

infricosaturui trit],*i' c'"stin't vedea pe cei drepti' alesi

de-a dreapru, utJJinttu-" to Lazdrin sinul lui Abraham'

' Nu gtia pr"u Uint-tt tiL in sanut patriarhului' dar il vedea

Iarg si desfdtat .u"

giaoi"a.,ylYsY].man-ul incred'"11^o:

ff"'c[ trebuie sa fi"e o gridind, fiindcl tot asa a zrs sr

114

profetul: ,,in grddinile raiului, acolo intra-vor cei dreptri; gi

vor fi tmpodobi1i cu brdtdi de aur si cu mdrgditare, $i

vestmintele lor fi-vor de md.tase"...

Aceastd incredinfare neclintitA pe care o aveau

amdndoi ducea la cealaltS, nedespdrtita de ea: omul tre-buie sI fie bun, inglduitor, iubitor de adevlr gi de cinste,

zf,bavnic ia m6nie si milostiv cu toatA lumea, dar mai ales

cu cei sdraci.Milostenia era suprema stiinta 5i suprema teologie a

acestor cloi oameni care citeau cu greutate cdrtile lorsacre. De aceea, capitolele cele mai proprii erau c6te o

pereche de inclltiminte daruitl de Savu ultimului ne-

voiag glsit pe drum, sau c6te un galben dat de turc cutiruitren{5ros cu fes din Nicopole. Uneori cei doi prietenifdceau schimb cu miluitii lor. Saw ddruia papuci la Nico-

pol 5i Ibraim ajuta cu bani pe sdracii din Turnu.Nici unul, nici altul nu-gi pusese intrebarea, nici micarin singuritatea lui de cuget, care este legea cea mai bunidintre cele doud ale lor. Fiecare ciuta la credinla celuilaltcu smerenie si cu respect. Aga voise Dumnezeu cu ei Si

cu plrinlii lor, ca unii si fie ai lui Christos si altii ai lui

Mohamed.Dar intr-o zi, cei doi prieteni s-au intdlnit cu cineva

mai cdrturar si mai istet ca ei, evreul Marcu Goldstein.Acesta cuno$tea c6teva limbi, dintre care una moartf,,

citea mult noaptea gi uneori osi ziua, cdnd ii didea r'agaz

meseria lui de curelar gi de reparator de hamuri. Avea ocasl de copii gi trdia in mare sirlcie.

Mordehai, copilul lui cel mare, intr-o zi ploioas[,

velea de la $coald. Era r5u imbrdcat si mai ales riuincll[at, c6ci purta nigte ghete lepddate de tat5-s5u. Savu

il intdlneSte Si intrd cu el in vorb5:

- Al cui egti tu, b[iete?

r15



- Al lui Marctt Goltlstein' curelarul'

- Da' ce sunt grl.itft uitea atat de scdlciate si de rupte

din picioarele tale?"'-'..iri, e curelar, dar nu si cizmar'

- Sunteti multi acasa?- Suntem cinci coPii

- Si unrle e privilia lui tata-tiu'J

- i-a guta oborului'Peste trei zile, savu avea gata () pereche de ghete' nici

1rr.o".iia,.r., "i.i f"u r"gilbune pentru M.rdchui' S-a

tlus pe seara ta pr'avalia d la gura oborultri' cu ghetele

infi5urate in r,u.nll' il;t; ct'itttttin avea ;i ttl"l':l:l:.ll

;;;;i ;.uit suh acelasi acoperi;' aprortl)e intrc' acetu5t

;;il;;r;ii. n'u o-ti"g"i'.odaie''derpilrliti in dorti

prirttr-ufl puruu,t.r tl"t *tifi"ttni' Curelarul lucra' cu oche-

lari tle miop.puti-tui'ie pe

"arful

unui nas uscat si

incovoiat. Vf .rrr'f.t oi.r.riu p. tejghea temele de a doua zi'

Prin pe retef..rt *it"r"i it"t'it'zbirnii,d

restul fami-

liei. Ivirea cizmarului a fost o mare si ciudati intinrplare

r)entru casa ctllegultti curelur'*'"'-'

tii r'i41, ;r'; L:;;';;i S;;" Pa tr ttrfrr ru' copi I rr I d u nri -

tale sta pro\t cLt gf"ttit"' 5ii-anl.adtrs aici tl pereche dc

ultcte... Sn.utt*t?l' i ll-anr ninrcrit htrnicele' tlar vrcau si

il;,;;;;;';i;';l;;i i'rselat' ii aduc siir,bati altcre'

- Dtlmnr'rle Savu, cine li-u porurlcit duntitale ghctele

astea? [iu nu stiu nimic'

- F[ri Ptlrunceali'

kir Marcule'

- Cunt usu, Outa nu ti le-a ptlruncit nirneni?"'- : .-: '

- fr.a pi .opil ta incerce"Ntr e nici () sl'lparare r l'llcl

o paguha... Asa e? Ia incearca' nriculc' sltctcle astea'

Mordehai .atiia Jit t'chi rnut'i'ea ltritata-siu' Rttrttetr

si rotund fo uf"ui ttrtit'nt't li cu oclti fruttttlsi c'oduti'

copilul i5i lasi, I'tf ipi' sufletul ttrurcziu cu unda' itttre

116

invoirea asteptatA $i bucuria ghetelor celor noi. Curela-

rul, mirat de purtarea acestui om strain.'$ovaie$te si se

uita la Savu ca la un ham greu de c6rpit. Ce viclenie poate

si fie aici? Ce cauti acest cizmar, cu infatisare cle otn

cumsecade, dar cu cine 5tie ce gincluri iscoditoare? [n

sf0rgit, lasS pe copil sa incerce ghetele. Se p<ltrivesc deminune Putin cam lungi la bot, dar le va pune in virf citeun smoc de ldn6, si treaba va fi buni. Atunci intra inprdvalie 5i nevasta curelarului:

- Ce ghete bune gi frunioase si tu nu nti-ai spus ninric

pdna acum...

- Ce si-ti spun, Ester, ci nici acum nu $tiu ce estc' cu

ghetele astea...

Savu sti jos pe un scaun 5i prinde a zinrbi.

- Kir Marcule, stalijos toli ... Micule. sa prlrli ghc'tele

sdnitos si si inveti carte Chetele nu vi costa nici un ban.

Vi le dau eu degeaba. Si duca vreti. aduce[i incoace si pcceilalti copii, care tipi dincokl, sa vad canr cc ghete su lc

fac...Marcu, Ester. Mordehai. profund mirali, se privr'sc

unul pe altul, prive-sc glretele din picioarelc lui llkrrdchai

si nu stitr ce sa mai creada: cizntarul e un rtchrrn, e un

dusman deghizat, ori este cel din urma dintre acei ,.goiltttovim", despre care istorisesc cirtile parin1iklr...

Savu li mpeze5te situalia:

- Kir Marcule, ia asculta, de citi ani lucrezi irt Turnu?

- De apnlape zece ani, de Ia rizboi.

- Ei. atunci n-ai auzit niciodata de Hagi-Papuc?...

- Ba da... dar tlagi-Papuc... ce vorbe$ti ... a triit pe

vremea lui HerScu Astrapole...

- Kir Marcule, Hagi-Papuc traie5te si azi.Marcu se lumineazi:

ttl

iI

I



I

- Ester, adu toti copiii incoace Ti-aduci aminte ce

ne-a spus Ficu Bohor, de la Rusi? Dumnealui este...

domnul Hagi-Papuc ...

VI. CELE TREI INELE

DupI Mordehai au venit la rdnd toti ceilalti copii ai lui

Marcu: Dina, Micol, Ghedalia si Iosif, doul fete si doi

bnied. Fiec6ruia Saw i-a f6cut c0te o pereche de ghe-

tigoare. Si cdnd copiii au fost inc6ltati, Savu a blgat de

seami ci Ester umblS in tdrlici. I-a luat mdsura si i-a flcut

si ei o pereche de ghete cu gireturi. C6nd i-a adus-o, Ester

a lf,crlmat de bucurie. De la nuntf,, Ester nu mai purtase

ghete cu $ireturi ...- Dar cum putea sI rimdn5 fdri m6ng6iere, acum in

apiopierea Pastelui, Marbu curelarul, mucenicul care

tr5gea la ham pentru toata familia? Saw si-a adunat toate

puGrile si i-a ticluit si lui Marcu o mdndr6 pereche tle

cizme...

Cunostinta cu Saw si dlrnicia lui au adus familiei lui

Marcu cdteva zile de uimita Si stlruitoare bucurie. Marcu

Goldstein se oprea uneori din lucru 5i spunea Esterei:-

- Blagoslovit cizmar Goi plicut lui Dumnezeu Se

intreabA rabinii no$tri cum va fi bucuria din zilele lui

Mesia... Iati cum va fi Aiest str[in de neamul 5i de legea

noastrA ne-a dat sd gustlm o picdtur6 din fericirea zilelor

Jui MesiaCurelarul s-a dus sdvazdpe Savu, a intrat in pr5vllia '

lui Ibraim gi a legat prietenie $i cu el. Mare mirare l'l-arfi crezut Marcu in ruptul capului cI alIturi de el, inTurnu,

stau laolalti un turc 5i un cregtin, doi oameni ing[duitori

11gi

si milostivicu turcii, cu cre$tinii si cu ovreii Singurul ompurtat prin lume 5i politicos cu <lvreii p..rr. f_" rrr..,,,Marcu printre r,ti mosierii din f.l.,rirun ;*fr l;{;iffi;Piua-Petri. Si acum iata ci Savu $i I;r",, il i;;;;.mo5ier.

Marcu si-a flcrt poteca ,le la gura oborului p0na lacimara lui Sa'u pantofaru. Ce pllnta zgrihuliti,r.l;-fri,nu-5i deschide fl.rile catre soare? C.;fi;;;;;;.;;vine, irezistibil, spre s.rgintea iur"lur Oe simpatie ;;i;i;;de alt suflet? Marcu nu latlea prin cafeneo ofl.ail, ," r,, dati, cdnd il prftea piua_peiri .'or;r;;;;;i*rigi"rrr,samsar.de grine. Si une,ri, cu gdtul acru de ,irir.il ,riALpraful hamurir,r reparate, ar-fi biut curerarur o cafeadulce si fierbinte ... bar cum s-o bei acasa, cind bucatirede zahAr sunt numirate gi cafeaua e masurata cu ceg_cula ... De aceea Milrcu, c0nd poate, rupe o jumltate deceas, intre asfinlitur srarerui si'i.chi.sur'prarJriilJi, ,rl ;;fuga bucuros la Savu acasi. E acelasi i"ii," ii'r.J.ujpriveli5te ca si la el. dar Marcu ,asrina un ,inr,lanoiibricut care fierbe in srba camarutei-it [;;;;ilH;,;i";filantropuI pantofar.

- Domnule Savu _ spune Marcu uneori _ clumneatan-ai invilat multi carte omeneasci, fiinJci D;;;;;1i-a dat de-a clreotur crin stiinta rri. ii, cand stau aici, irratelierul dumitale, irni atruc'arir,.'.r. acei invit:rti aino5tri din vechime, cari t0lcuiau Iegea si Iu.iur"'.i,m0inile, ca dumneata...

Une<lri, cand Marcu intirzia mai nrult lingi Savu,venea si lhraim. Marcu nu funra, dar bea hucurrii.e;;cesti de cafea, maicu seama daci avea d;l;;r, i, .,*;;aceea. Tovarisia lrlr era curioasi. Marcu v<lrbea nrult,ceilalti d<li ascultau rnult. pe ,Cngi Savu 5i Ibraim _.;;;;;simple gi tradili,nariste - .rr.,fi .iu un interectuar. Nici

rr l';'pu(ii lui Mahmud ll()



Marcu nu era un r5u fiu al legii iui Moise sau un emanci-pat. Dar el interpreta Si rationa asupra predaniilor pdrin-tegti mai mult dec6t cei doi, fdr6 sE le dispreluiascd ori sIle scoatl de la locul lor. Mai era in el, fie din nlscare, fiedin inrdurirea c[r{ilor citite, un fond de visdtor umanita-rist, o pornire nelimuriti spre marile drept6ti viitoare,care, de la distant6, putea sI fie tot atat de bine mesia-nism, ca $i sogialism. Marcu era mullumit ci poate s5-gi

spuni gdndurile unor oameni de incredere si poate s6-gi

impirtlgeasc5 - f[ri ca auditorul sE adoarmtr, cum piteacu Ester - unele amintiri din clrtile citite.

Intr-o sear5, cdte trei prietenii stf,teau, cu uga deschisi,ln atelierul cizmarului gi priveau afard, printre ramurilestejarului cu frunzi proaspdti, pdlpditul primelor stele,solitoare noptii de primdvari. Din grldina lui Ibraimvenea mjros de p6mdnt r6scolit cu cazmaua $i miros delitiac. Marcu, cel mai simtitor la premenirea firii Ei laevolutia cerului de deasupra,.g6nlea cu glas tare, [i-ndndu-si cafeaua pe genunchi:

- El e unul singur, acolo sus, gi noi suntem to(i copiiilui... si facem atdta gdligie, ne lupt[m unii impotrivaaltor, ne prigonim gi ne urdm... Unii suntem evrei, altiicregtini, allii musulmani, dar suntem toti fiii aceluia$i tatf,ceresi. Cum ne-am despir{it unii de altii gi cum am

apucat care incotro? Tot a5a ca Avraam cu Lot: ,,Dacf, tuo iei la dreapta, eu o iau la st6nga: dac6 tu o iei la stanga,

eu o iau la dreapta"... Dar, oricum o fi legea fiec5ruia, e

bine sf, ar5tim ci suntem frati Si c[ nidljduim sd ne

intdlnim din nou in aceeasi casl cereascd si plrinteascd.

-Adevirat, kir Marcule.,. dumneata, care e$ti om citit,gtii pilda Domnului Iisus Christos, cu samariteanul milos-tiv?

- O gtiu, dar poveste$te-o ca s-o auzd $i efendi.

t20

Tice cd un.om cilltorea de la Ierusalim la Ierihonprin loc pusriu si a.clzut intre tairra.i. Tth;rilf_u, Uair,,l-au dezbricat si t_au rasat in;;;, plilJ;-;arg."i.o.jumrtate mort. nrpa;;; rr-r] irrrlt un preot din lesealui, dar preotul a trecut p ra,iga .iil-r:. iarr"r'J*'ffirit 1ziit.a trecut pe acolo ii

""ffifr preotesc, dar si 6sta

a awt tot at6ta iTi*,u. La urma, , ,oiit si m Ju.n*iiJrn,adici un om striin d; ;;;ilr a" legea cetui ce zdceain drum. sarnariteanul cand i--a'vairt, i s-a fdcut mili. S_aoprit, i-a legat r4rg, u.turnut p"ste rani untderemn gi vin,l-a pus crlare oe dobitocur ffi $j'i-, dus la un han, undel-a.dat in grija'hangiului. Ia;;i;;; zi,taptecare, a scosdoi arginli, i-a dat fiangiului sii_u rir, ,,Ai grij6 de el, si ceu.i..pui-_cheltui, eu ceid ma voiiniour." iti voi da ina_poi"... Va si zici, Domnut tisus-Cnrirtor'n" ir"Ai^.a

Irllil:i dragostea omeneascl n_au hotare si trebuie sE se

111,^1d,1sisd cuprinoa pe toti ou_"Ji d;;ri.;;ffi;i;"

once lege.Ibraim,,tihnit 5i visitor, isi aduce aminte de cuvdnturdinCoran: ,,Cei ce_;i rnat"iiir-iirit, t" *t""iiiiii"il,f :y::alen:enea cu bou,ui ii gr{" rgn dd sapte spice,il ,n lrecare spic sunt cdte o sutd ie boabe,,.-

, - SI vI spun _ zice Marcu _ o huguOa p" care am aurit_ode la un rabin si care p,duiegte'Fr*o, cum trebuie sItrsiasca laolaltf,cei d.l*;-Jrair;;;i.r_ unii pe altii secuvine si se intreacE iri, t pG luire gi prin inimifrdteascl.Acum multe sute.de ani, traia un surtan vest itd,eviteaz,de bogat gi

de istel iii r, tr* rrii'r'# ,n negustor evreu,cinstit de toatd Iumea si .*"i.ri-p.n,* marea lui inte_lepciune. intr-o ,i, iriiaiJii.i".iira pe negustor

'i_ispune: ,,Toati lumea te

lSudApeni*.u_pdtarea si pen-tru mintea ta ceamare. T"_ii'.h;";;,a_i"i , uii; ff;;12L



care este legea cea mai buni clintre cele trei cle pe

pim0nt: legea ta ovreiasci, legea mea turceascd, sau

legea lui Iisus din Nazaret?"Negustorul rdmine pe gCnduri: ,,Ce i-a venit sultanu-

lui? Ce intrebare poate si fie asta? Se asteapta el, r)are,

sI mi auzi lduddnd alta lege decAt legea mea gi a plrin-tilor mei?... Si daci are g0nduri vielene?... CCnd voiincepe si laud pe Moise, sa-l vid deodat[ suplrat pentruMohamed?... Atunci negustorul evreu se inchind,inainteasultanului gi-i spune: ,,Iluminate impirate, sI ai rabdare

si si asculti o istorie din Care inlelepciunea ta va scoaterlspunsul asteptat. Era odati, in Risirit, un om bogatcare avea in deget un inel nizdrivan. Puterea inelul.ui erasi faci pe purtatorul lui norocos, fericit, pllcut in fala luiDumnezeu gi in fala oamenilor. Acest inel trecea din tatiin fiu, in felul cd tatal lasa inelul nrostenire celui mai iubitdintre feciori, fie ci era, fie ci nu era primul nascut.

Odatd, dupd ce inelul trecuse prin c0teva rCnduri deoameni, ajunge la m0na unui tati care avea tr,ei feciori,deopotrivi de iubitori si de iubiti, deopotrivi de vrednicica si m<lgteneasci inelul" Tatil, iubindu-si la fel cei treifeciori, fagiduie5te inelul cAnd unuia, cdnd altuia, il -

fdgiduiegte pe rdnd la toti trei. Cf,nd i5i simte sfirrsitulaproape, tatil celor trei feci<lri cade in mare cumpana siin mare incurcituri. Cui si lase inelul mostenire?Cheami un giuvaergiu, ii d[ inelul gi-i porunceste si faciincd dou6, int<lcmai la fel intre ele, oricCt de mult ar fi sd

coste. Giuvaergiul indeplineste porunca gi face inca doul

inele, atat de aidoma cu cel dintCi, cx. parintele, cind levede, nu gtie si le mai deosebeasci Atunci i5i cheanrifeci<lrii, il blagosloveste pe fiecare, ii dl fiecaruia ineltrlfagiduit rii inchide tlchii. Dupi moartea pirintqlui, fecio-rul care avea inelul riminea stlpAnul casei gi ocrotitorulfamiliei. Dar cei trei feciori aveau acum cdte trei inelulnizdrlvan Mare mirare, mare zavistie Si mare f<lrto-

t22

teala C6te trei fe.ciorii se duc sa se pldngi Si si se pdrascaunul pe altut inaintea judeca,i"rrri. ei?.;;:lHiil;tate gi spunea acrevirui: tatat iictict]rse cu arrevirat, dupatrgid u i n ti' i ne r u r nazdrava n i-.-J,iieci t.,ri, r l a, .. g,iir-clesteiSi roste$te:

' <Nu pot sa facdreptate pini ce nu_mi veliaduce aicild tribunal.p.e tatal v<llitru,.u, peni ce inelul cel adeviratnu va deschide gura gi va vorbi ,

-.A.rTsa-mi spuni luminitia_ta. zice negustorul evreucdtre sultan, care ctin cele trei este ingtut-cel a,[";;;;;Tatal isi iubea ra fer pe cate trei reciorii, si fecioriiaveau

pentru el. deopotrivi dragosre. Tatal a claruit fi;;r;;;inelul a$teptat 5i fiecare i..iu. .it. clesavirgit cle incre-,in1at cr er are inerur nizarivanioa, cano cei trei fecirlristateau cu gura inch,isi inajntea judecatorului, judecito_ru I Ie spu ne : < I ne I u I ce I aclevir;4il;;;";;,:'i;;.:^'.:

::stapan pticut in iara lui Dumnezeu $i?,li:i:ffi?;il;Aici sd se arate blagos'rvenia inetutuif O,,r.,fiiifi*r;;:prin trldndele, prin ingaduint{, p.in jrrgoste

de oameni,prin milS Si milostenie nrre.rii .a in.frl cel aclevirat ein .egetul gi in inima fiecaruia -ienrru aceea, incheiejudecdtorul, amdnlm jurJe.cata fana p.rr. vreo zece miide ani. Pdni atunci, aveli timp si vi arJunati dovezile... Sicdnd, peste zece mii oe ani. ,.ti".ri Jl;;;;;;;;i;

scaun de judecatr,rl.nldriduim ci pe elva.,r rniuJ..i_tor mai inlelept ca mrne.))

Maria.ta - zice evreul _ vrei si stai pe scaunuljudeca_torului Si sa ctesctrizi_procesul amdnat?,,..., Sultanul n-amai intrehat. nimic. I_a thcui ,.fr,.,rrurui un dar im_

PArAtesc Si l-i trimis cu pace. --i ,

-

t'(lclchra

;iaraholi din Nuilrurr tlcr lii.is.<:,actul al rrcilca (n.a.).

r2i



VII. TURNU.MAGURELE CHEFUIESTE

Pe cdnd cei trei prieteni se int6lneau, o dat5, de doudori pe siptlmdni, gi vorbeau tihnit 5i in{elept lucruri

sufletegti, oragul din jurul lor schimba, in cantoaiele so-cietitilor de export, grdul in aur, primea pe uscat 5i pe ap[mii de butelii cu vinuri striine 5i petrecea cu liutari dinamurg gi pdn6 ln zori. Nimeni n-ar fi blnuit cd, in chefliulTurnu-Mlgurele, in dosul zidurilor cu coaml de olane,trei popoare si trei religii fraternizeazd, atit.de simplu.gide nevinovat in casa turcului Ibraim.

Venisg peste judeful Teleorman incl o recoltd imbel-$ugate.-In general, vreo zece-doisprezece ani dupirlzboiul romdno-ruso-turc, au fost anide mare prospeii-tate pentru..c6rnpiile noastre. Au fost to{deodati Si aniiconsolidlrii averilor nou injghebate, I'n locul vechiiboierimi, adunate intr-un partid fIrd viitor ti atunci inopozilie, cregtea, in zorii independentei na{ionale, ovajnic[ burghezie,netrlitfl lacoml de parvenire si deviati, plinl de pofte Ei de energii dezlSntuite. Cele cdtevacase boieregti din judet s-au risipit gi s-au lnecat in fluxulcumetriilor cu noii st6pdnitori. Prietenii gi partizanii luiIon C. Brltianu - ajutati de norocul de la Plevna giconsacra{i bineficltori ai patriei prin eroismul celorr6masi in $anturi - ridicarl deasupra{Irii recunoscltoatepiramida capitalist5. Arendagii, mogierii, dreg6torii,conbesionarii mari si mici ajutarl pe marele om dti stat in

opera lui de modernizare, adundnd mari averi si sl6vindvremea cea nou[ in petreceri, oa ln basmele bitrdne.

Era ceasril grabnicelor prefaceri. Tara intra gi se'avdnta, cu repeziciune de cataracti, in necunoscutul de- ,

p[rtat gi larg ca un abis al existentei sale celei noi. I

Sfioasele tdrgulele din cdmpiile Teleo_rmanului, adlpatede aurul german gi englezesc, se pref6ceau vdzdnd cu

t24

ochii' Turnu-Migurele se r5sfita si se desfita ca vechilerase, mustrate de proorocii SfintifoiJ.rlr;i dilr,n Turnu tarafuri d;E;; f,#ir.r, rezervoarer" iig_nesti existente i"t.e Cu.pati si brnar.. AIIturi de acesti

lT1$iai

Jui'Iubal, qor,J:*, .u^-iupou.ete si cu rrenulaugurat de c,tiva ani, preoiesete ciesrrautiir rl r"rilurii. cdntirefe,_dan+i;;;, ilidorr..ouice din lupa_arere bucure ste ne, cherneiitffi j;p;;;;ffi il;ilIt r.ritau in Turnu.o data cu-miliiiirJur.tor de export si oata cu primele transport;$ffi;rl teleormro*.-. Trisurile mo$ierilor coboruu-rpr" Turnu, trase deetre patru cai fnaintasi, to rUi#ti,te surugiului, in poc_netele biciului si in vifo;;rt"'a" prfUere. Horeluriie sianurile nu puteau,a ;;ilil;ullrturp"tii, vehicurere iiobitoacele de ham ri o{r*;Jla scheta, tumuliui,

hiolhanele si c6nrec"r" OiiTrui? ,"p"ruu _ cu o bru_1,4:1i1" :orrita,

popururasi *u".ii"aiJasca _i, fara Dunariirrprtoare si vaste s.i in fata Ni.oporJui-ilil;Tl

Nicolache piua_pejriera tot atht de vestit si de ciutatrintre plescasii

:hef,ulu{I3 i;*"lu ,, ta Rusi. Candflau lrutarii cd arengusrt J"l;N;.ra a sosit in Turnu.orneau dupr et si_t ciutau p. L" r"iift;;;,^;,i:,tJi:?,',1[,t'Htm'sioaca;i;;.u,puneauiic'oaoa

Uieori, Ibraim gtia ci amicul siu a sositin Turnu maintQi de la-tiganii cercetasi.

Intr-o zi de vara, pe inierate, Ibraim si Savu pantofarustlteau la umbri n i g.aOiru".i, ,iirri si se bucurau intrcere de dulcele amestec Or.ir.r_. stoarse florilor deoarele incdlcit acum.in *.&jil^;tejarutui. Gealat.6inele mocinesc-..r"Air.iorui"rri iUruir, dormea cuotul pe rabe ra pi;;;;;;["#;fi'rili.

Marica figanca

125



putin decdt Ibraim. Turcul porunci sd-i aducl lui Nico.lache un divan din cas5,5i arendagul il umplu cu trupul

- Nicolache - incepu cu tonul familiar lbraim - stiiprea bine cI mi se umple inima ori de c0te ori te vdd. Dar

de ce, frate, nu t€ pizegti mai mult de lingu5itorii si de

haimanalelg care se tin dupa dumneata? ... Cdti au fostcu dumneata la'masd? Cdti bani ai aruncat pe vin gi pe

llutari? Cum se poate ca dumneata, care esti atat de

inlelept si de inalt la mintea dumitale, sa te lasi inselat sijefuit de caraghiosii din Turnu?

- Boier lbraime, esti cur?rinte ca un musulman care nu

bea vin niciodatd. Ce si-ti raspund? Astea sudt pIcate

de-ale noastre, care avem slobozenia vinului.

- Nu zdu, dom' Nibolache - deschise gura Savu - gtii

ci gi eu, ca $i boier lbraim, tin la clumneata si nu uitniciodatd ci ai venit cu doftorul Cloaja si m-ai sctls dirt

gura mortii. De ce nu asculti ce spune hoier lbraim? Dece te lagi lingugit 5i pridat de toate pu5lamalele?

- Frate Savule'si boier lhraime, sunteti prietenii nrei

cei'mai de-aproape 5i voi puteti sd ma cercetati pdni in

fundul inimii. Stiu bine ce lichele si ce borfasi sunt cei ce

se imhatd cu mine... $tiu ca hotii de tigani mi cautllt cu

luminarea c6nd sosesc in Turnu... Fratilor, imi trebuievinul $i imi trebuie vioara liganului Tu, Savule, trdie$ti

ca un cllugar gi ca un sfCnt diitdlor de papuci. Avut-ai tu

vreo taini, vreun junghi nelecuit'la inimi? Stiut-ai tu.

vreodati, ce sunt citusele dragostei 5i cum ptlti si intri in

iad din pricina unei muieri? Dumneata, boier lbrainte,esti lini$tit gi preainlelept ca un iman. E adevirat ca ai si

avut necazuri, cu'cei ce ti-au Sterpelit din avere, dar

incet-incet isprdve5ti 5i ie5i la mal.Te-ai insurat devreme,

li trAit ca un pa5i, ai copii mari, ca 'miine scapi de

\27

deretecase prin casf,, pusese 11lo1 saltelele 5i pernele

scdldate in s,lare,li acum, dupa ce-5i luase p-lata' dupf,

ce-si umplu.. s."t't tu-toate'cflte ii ctaOirse^f- 11m din

oiauiti.,'rai cerea si cetiva gologani pentru tut'n-, ^ -'..':

ilL;it toi*. -ii spune Savu dupa ce tiganca pt^er:se

*tle la fala krcului -nu-mi pl39e Serpoaica asta Datrana"'

Poate o stii de *utt' ft'ute'ai dovedit-tl credincioasi' dar

eu ma scutur .ani iuu cu ochii de ea' tot.ce. am ficut

;;il.r,.. i-am daruit, toate vorbele mele bune"' au

alunecat pe ea ca pe piele"de-s."p9

- Nici pe mine'nu'mi incal'dstt' \ir Savule' dar Stie

turce$te $l ml-a lntrat in casa de multa vre{ne"'

Un v0nzit,rt Jin ptavalie.veni 5i vesti pe- Ihraim ci

,rurn;Uictllache ..tt lti' lbraim iegi cerem<lnios inaintea

orietenului sau ii-i pofti sa vie s5 se odihneascx JAngi

ghiveciurile cu lAm0i'

-Bine

"-r* [a-ii,,hoierilor] Si hine faceti cd mi che'

mati aici, in loclainuit 5i preafrumtls"'S*;-ii it tri* inielesera ci.arenda$ul vine de la una

Oin f"ir..erile sale, tnceputx poate de la amiazS' dar

noate si de ieri ;;il"' Nicolache Piua-Petri era dirz ca

ffiil'rrtiir, tarte, clar dupl o masi lungi 5i prea mult'

scildati ln vin, ,l'"gt' un al doilea Nictllache' Vorbea

ioi,iriiolenr, iriiti 9i ceea ce-de obicei'ascundea cu

bunsimt acum i;;;;p; fati: intimplarile lui' luptele.lui'

necazurile hi ;;-;;'hit" i'i t*ptiitnlt sentimentale"'

Betia lui era *a"tfia li narativa' fdrS rtimic din sllhi-

;;;il. ii<lin accidentele celorlalti confrati'

Ibraim ou.u-p'itii oe rau cind vedea pe arenda5

sosinclu-i rn prarialie cu aerul miret 5i pornit pg^di:t _ul,

'.rii. i i"ca d tasatan urmi o petrecere de ceasuri intregi'

zeci 6e sticle g.irrl, o zecime'cle grtlani hetisig punga de

bani. Savu .r"iiiit'pi xitt't"hicel de rlupi chefuri mai

126



buclucurile dinTurnu Si te duci Ia Stambul, si te odihneSti

1fi;i;;fi-ete"oi...-co mine avoit Dumnezeu s6 fie cu

toto'i uff"l... M-am lnsurat tdtzi:u $i m-am tnsurat cu o

femeie sfdnt[, O*.ti"i"'ia ei nu-mi aiutd sI tlm6duiesc

ranele mele cele;;;h'simustitoa're"' Fratilor' 5i in

i;;i;;, n it stamuui. si'pe la gura Siretului am lasat

cate-oiuUitf, sub lespede de piatr6"'": Tr;;;;; iri Ni."i.tt'L FiJ a-petri fremitau coarde de

t";;;;;; '1j"ri".Sub sprincenele lui stufoase'

i,fJ""p.f" cadeau iref", * nistt tta*Ue de nouri cari isi

I"iit ptoaia.' ^ -'-Llanina,in cimitirul gGcesc' amingropat jum[tate

Hi ;:ffiffi ;ffi fi *"Ji A*"TP^i:-ql f.'^,leli

ilff#;;ilil;;;sca, iiindcrtat61.

?l-nyese L t*1"s-o marite cu un prieten al lyi,.b9eut.ti 9elti": -"39,I1?l#ti,LT,'fi- ; itaI i; rf *f i'i'i 5 clip a : {u-g cu

PjtiT::inapoi, in tar[ Casa Eftimi"l

t, :it=t **::,T'i1Xfll;;:iilr':J'i"' i".."ti. .*u amdndou[

-peiarmul lacului'

l*.rl"r,a".rt"no:t*',"::t:-'.:^ij*1i9"1'^?"*iiIffi"e;; r;.;;;iiu tp'i lac, intr-o noapte de noi'T-

brie,cdndtoate.t"l"Gi1ntstinse'.A':tt':I6:^'"1t"t"ol;dliift;ffi;;i;t-a

-ulu'e'ut

,devale'Sub cordac o

astegtam eu cu ba,cla' bu''" ualdl:: gtt:9'1tlt,,tt*'i:,6;;ffitt

""g*tto."lui

de care fugea Eftimia *iytli;

;;i'# iaIti". Cdnd am prins-inbrate p" dTg: T"^1.:1ffi#; ilil;;;;F larg, a bubuit.noapte a' $i.uY "'.':l

ilffiil. oo"a grbu"te ii prin Eftimia trei' dintre carr

Lnul drept prin inimd"' ' - ^- r^^^L:. ^^l,ii l,N-am mai stiuiriiilic, dectt cdnd am deschi:o,chii' la

spiiat. A fost mare zurb6, cercetdri' p.rgc:s' Dar erar

;"ril;rl cu Izet-pa5a - de care ti-amvorbit de multe ori

128

$i Izet-pa$a a stins procesul gi mi-a fdcut v6nt din Janina.Amapucat doar, dupd ce m-am irizdrlvenit, sI mI dug odatE la cimitir gi, si vdd,.pe crucea de la cipitdiul eipoposind doi pordmbei albi...

Aceste zguduitoare amintiri, petrecerea de-abia ter-

minatd 5i vr[jitele viori liginesti biruiau acum pe Nico-lache Piua-Petri. Doui giruri de lacrimi curgeau dinpleoapele lui grele gi inchise.' Ibraim se ridic6, subtire gi s'acerdotal, in burnuzul luide mitase gi trecu o mdni mdng0ioasA peste fruntea luiNico(ache.

-Odihn6Ste-te, frate. Eu $i cu Sawtreceminprlvdlie..Apoi, pe divanul din fund, intre patru ochi, cu Saw:

. .- Mult mi-e drag-Nicolache Ce spune el scormoneSteinirira ca o manea... Multe zac ascunse in sufletul omului...Dumnezeu, unul singur,le stie .

VIII. PASARI DE PRADA

Vremea trecea. Ibraim scosese, cu proces, o parte dinavere, vlrsase in punga avocatilor alid parte,:gi acum,resignat Cu ce-i mai rimlsese, voia si vdnzi prdvdlia,cucase cu tot, gi sd se intoarcE ldngl di s5i. Se mai dusese dedoud ori la Stambul, intrase in vorbd cu nigte greci dinPera - care aveau rude angrosisti in Bucuregti - dar nuajunsese Ia nici o inlelegere. Negustorii dinTurnu si toat5,clientela lor gi toli oamenii de afaceri Stiau ci Ibraim e pecale s5-si desfacd prlv5lia li toat[ averea gi sI plece dinfar6. Aflase despre f,nurile turcului gi Tache Chimigea,hangiul de la Putineiu, si venise de cdteva ori pe la Ibraiml[ vorbeasc[ cu el Si si-l intrebe cam la ce pret se g6n-deste. Cdnd au auzit samsarii cI Tache Chimigea,.cdr-

t29



ciumarul de la Putineiu, vrea sd ajunga. proprietar 5r

bican inTurnu, gi-au adus aminte, batjocoritori, cle sarlcic'

;i de scroafa, dar n-aveau dreptate, fiindcl Tache Chimi-gea era cel rnai bogat 5i mai bine dispus musteriu clin cititrataserl cri.Ibraim. Ar.fi voit Chimigea si-gi'deschiziinima cltre Piua-Petri, bun prieten al lui lbraim, gi sd

scurteze astfel toate potecile si toate dibuielile. Dat cdr-

. ciumarul simlea fata de Nicolache ru5inea inclpdldnatia golanului de pdni,ieri, care nu-gi poate ingidui atitudinide egalitate fati cu ,,boierul" ciupit de el, sistematic, de

la vin, de la masl gi de la orzul cailor. Tache Chimigea era

acum mai bogat decCt Piua-Petri. FIri s6.stie nimeni, else vdr6se in'treburi <ie grdu 5i de exglrt, lCngi c0livadintre clientii lui, mai putin boieri, $i acum avea ingro-pati, sub temelia Sobei, o vadrd de aur englezesc.'

Tache Chimigea, in ciuda samsarilor turn-eni, s-a suit

in salcie de-a binelea. Dacf, nu a cumpirat haclnia luilbraim, a cumpdrat mai tdrziu doud hoteluri in Turnu gi

<l mogie intreag6 aici, peste Olt, in Romanafi. in sfirsit,peste un sfert de veac, u.nul dintre feciorii lui era si aju.ngi

consilierul tronului.Se implineau cinci ani de cflnd Savu Pant<,lfaru se

adlpostea in chilia lui lbraim. Roh cu toati inima aspru-' lui canon dat de pusnicul Silvestru, pantofarul lucra cu

meini miraculoase - ca ale piticilor cizmari din basmele

n<lrdice - cind o serie de incilteminte plitite, cdnd o;serie de incillaminte de pomand. Ghetele plitite de

hoieri odrasleau opincile $i hocancii datide p<lmani celor

delculti. Igi implinea canonul 5i-5i revarsa acum miloste-nia asupra pescarilor de ldngi Duqle gi asupra calicimii:din Nicopole.' Ibraim, mereu cleparte de familia lui gisihastru in casal

5i in privdlia lui, se sprijinea pe prietenia lui Savu ca

130

bratul unui frate. Se gdnctise de murte ori ce si faci er cuavu cdncl o vinde [*raiir, ii"r]rn..r., regular, si_siraspunda sie5i: ,,Trebuie sa iau pebauu .r,ri-na ir.bi;,ul " Ibraim cugera: ,, SLrnr.f.iti,i*rucigiin Stambul. ciitclespre cei ce au nevoie cle ghete b;;., p;p;;,l.'#i;;.ciprioard si de pantofi,

sun"t ;I ;;i;ii"Ia, rri[[rrJ Iravult'...

.,_l],-ode proiectele si de treburile lui lbraim $i Maricatrganca. Iar Marica Ie destiinulse tui vatasul'ii;;i;;,

seicul unui trib rJe ligani ,r"irgii, *re cutreiera Munre_nia de.la gura Cerneipana ia gi, irtu*it.i. in acete zilede belgug gi .e mari pr;fu;;i-in-tu., n.asrri, c.ereleliganitor nomazi erau semnuI uez,rclin;b;;ffii",. iil,a.sului s,ciar <Jin care voiam sa neltiherim..De,se'itide liganii minastire5ti, acrrn irfra,,ii iiiu1,j,,iljTfiiledentare , liganii zavr.agii.rur'rirrgrr autentici si cli_ecli ai

hoardelor vagabJnde, pir_ii. in lulne o dari cu.u r0ra'<lmenirii.

.,_Ispravnicii, zapciii 5,i p<lmojnicii de acum o jumitate

de veac aveau ca indeleinicire tte frunte sa urmireascitr)atd vremea pe ,g.rri ligani si ,a .t.r.,,rce, cu cilarasiigypi :t rurti5igurir", .prffiii; ;i;;..ire vicreniei rica_e5t i. Nu a ra reori, liga n i i i"a"g..,iJ. ga,,r.i i, nffi :;u t it in pie ptu r gr'*p,i.ro.,

i;t J;liip,i, in,,ru p racraci u n i i.e.unde izvorau.r..sti pri;i;;i, ;are 5tiau, afari def,_r,hr. ligi.neasca, s1,ge.va turcegte? Se pare ca cluoidzboiut'din 1877 _,7S si clupi iiJi.rr* e".,1;ilj ;:,t:endente,

n'mazii crin peninirr, grilunici se retriseseripe nesimtite la miazanurf,.<.rJSin-rr., in lara grdului,

Vatasul Bi<llan era unul clintre monarhii cu coj<lc pilnila genunchi, cu ciciufa n.ug.i,-f;;rr, ta o parte, 5i cuizme crete, cari guvernau aceste triburi de ple5ca5i.

13l



Marica liganca era din s6lasul lui si rudd cu el, dar din zile

vechi r6mAsese cu alti ligani in ni$te gropriile-de la mar-

ri;;; iurnului, si acum-bordeiul ei era loc de p.opas si

i"ri o""uservatie

pentru iscoadele si corrtbinatiile im-

o6ratuluinomad. '

'-M;;i;;sti# Ibraim a isprrvit procesul cu fostii luitovar[$i si'ta a scos de la ei despdgoqil de weo mie de

poli. Unde pusese turcul aceste parale? Cu toate ci era

;tei;;;;; de cdnd Marica venea ei scutura covoarele

lui Ibraim, ea nir putea si spuna hot6r6t dacS turqul isi

iilb;;iihn sipetut din casi, in lada din.prdvilie ori in

,'&1;il1" corsi de fier dinfundulpivnilei. vorbise cu

gi;lr" de mai multe ori 9i, in inima ei neagr6, vdnduse pe

tUiuitn flrd pic de remu$care. Vdtasul ii r[spundea' so-

cotit $i plin de exPerientli -'

--g,riO*no,unde-$i iine turcul paralele? Asta trebuie

sa mi_o ,pui Atfel, bucluc Dacd turcul e tare de boac[ginunespunescurtundesuntbanii,atuncineincurcdm...ir*t" il chinuim riu, poate il omoram Ia infierbdntare,

ooate zbiarisi prind altii de veste''

" :idil;i",'ia.p.rnde a tiganca, banii turcului treb uie

sa tie in iif"t, ii'daca sunt in alta parte vi-i spune turcul'

Sa-stiti numai ce s6-i faceti. Trebuie sf,'vd sclpt{i de

Gifui si de sfAntoiul6la de Savu Pantofaru' De Gealat

vi scap eu, atunci seara' cdnd o fi sE intrati la turc'

pantofaru doarme in odaia de Ia poart[' E-destul de

a6;;d" acolo 5i p6n5la iatacul lui Ibraim. ori il ldsati

;;;;;6f"isa doarma si-i pun9li streaja.la.usa' ori iliiar"g.ti de g6t... E mai bine sr-l ldsati sd doarm.6 si sa-l

;;;itf;a;, iand ispravil.T trlrql' Dacr o trebui s6-1

f*oiaii pe turc si v'oi iesiti ferchesi din daraverf,, atunci,

pt"t uni-atta, cade leap$a pe Savu Pantofaru si avem

*t*" s[ ne strecurlm dincolo, peste Dun6re'

L32

Marica si V6tasul Biolan teseau acest painjinig drlcescin iniunericul bordeiului de la margine. O p[dure de bojicu struguri negri Si de lauri cu nucile plesnite inconjurabordeiul, cre$tea pe coama lui si-l flcea de nerecunoscutpentru ochii trecltorului strlin.

Stf,teau amdndoi toldniti pe ni5te chilimuri luatepradila o spargere $i trdgeau din ltrlele. Marica se ridici ingenunchi gi scotoci cdtva timp in piturile brdului ei lat sinirdnzat. GSsi un ptergar mototolit, cu o cheie legatd launul din colturi.

- Uite cheia de la u$a turcului. I-am ciordit-o ast6-

toarnn6, gi el a flcut alta la fel cu ea. Broasca a rimas totaia Si am incercat-o cu cheia asta acum, in urm[. Mergebine. Turcu crede .cI a pierdut cheia in hazna. Ca;d

*inchide seara usa pe dinf,untru, nu las[ cheia in broasc6,o ia la el, ca s-o aibl sub pern5 gi s-o dea pe fereastri

bliatului care-i aduce cafeaua. Ala deschide usa dimi-nea{a. M-am gdndit si tntr-altfel: dacl turcu lasd cheia inbroasciBi nu puteti si mai deschideti pe dinafar5, atunciimpingeli zdravf,n de u;5, ci pervazul e rlscopt gi scoaba

iese afar6.

- Aferim, buzdruno, cI degteaptd mai esti Si dac[ uga

zbiara"de umple lumea, qi dacl turcul se degteaptS, rim6-nem cu coada lui Gealat ...

- Atunci, c5lcati-i prdvllia. L5sati-l pe turc in pace.

Intrati in prf,vilie prin uga din dos. Are numai lacdt, Si

toate lac[tele ascultf, de voi. Cilcati-i prlvdlia si luati ce

glsitt in tejghea gi in lada de fier...- Si dadi nu gati* nimic, ne procopsim cu m6slinele

$i cu rahatul turcului...Aga urzeau, discutau gi se certau seri intregi Vitasul

Biolan gi Marica liganca in bordeiul ei de la margineaTurnului. Preg6tind pridarea lui trbraim gi agteptdnd cea-

133



sul cel mai potrivit, V6tasul $i cu sdlasul lui- tahirat mai

;;;;1", p; linga oli- faciau alte pr{rdrciuni mai mici' dar

i, J"pii*ri fiarte mari, a$a incdt fulgii de gdini s6'nu se

on" ni.io.tata l6ng[ vizuina vulpii'-^'i;;;;;uia.ri;n.tombrie, pe o vreme de zkrati side

..uialin t or,t.iut N'irii.ai' Vitasul Bi9 an cu.cinci zaagii;;ii;itiat"ou l6nga focul clin vatra' Treburile se incur-

.r*ta. O navala de"noapte, la un conac boieresC tt: liiplLiuiiiuo, iesise p.nrr, 5i un zapciu istet din partea locului

;;;;";;*a tieiniliri. salasul'trebuia sx se mute degrabf,'

.iiir-,. staiii nti clincolo, spre Samovit' Acum' la repe-

,.uii, tt.f,uia o pleaSci grasa, si stlrtul cazuse' in nouptca

asta, pe Ibraim-..-"-ft4lii.ospdlase cCrpetu ri toati ziua, l',

Ibl?lTi:i:.1

rrrr-" *rgfrlonl1a ain dos. Laplecare' iidlduse luiCealat ';;"ffi;;Z; o cheftea pregitita din vreme' Acum.stf,tea' '

il;;;;;e ligani, mai inf"'nal[ <]ecit toti laolalta: . ,

- Acu e acu e, pf". Jttpt tp'6 potlul Oltului' Nu siriti

o"r," JJu-rtr, .a *," ,ptuupt de irdaia lui Savu' Urcati-vi

;;;t.{;il. b. ,i<'r triti-ui in copac, 5i din copac.lisati-va

hevale,-la uia turcului. Gealat-a amutit' turcul doarnle

greu. l-am spus eu un clescdntec la pragul usii' Savu

Eiroi*" cu sfintii. Hai, manusule, miscd-te

IX. UN EPISOD INTUNECOS

r------.^

figanii se pregitird cle lucru'"Et-" t-?ti:p"TP:::jt ):;i.tluii' ei;;r1;;;;;1.'iq" pe fa15' ori pe-'pilul:,9,']'

rna.oi in amintire cAteva pridiciuni 5i cCteva varsafl oe

sAnse. Iscru si pas<ll f[cuiera gi cete un an de pu5cirie'r

frt"uiprn era lat 5i puternic ca.un urs' Sflrnoagi era.ager

ii *rio". .o u,uut[.. But.-n-tuc era mare strateg, dar si

134

cel mai fricos dintre ei. De aceea el era, de ohicei. ccl ce

rim6nea afara Si <lbserva vecinItxtile.Intrari in <lrag unul.cCte unul si fiecare cu treaba. Un

topor in mAna, o cildare la spinare, o traisti ori un sac la

subtioari sunt semnele muncii gi ale cinstitelor indelet-niciri. Dar fiecare mai avea in s0n cdte un cutit, si trei

dintre ei, intre cafe Si Vdtasul, gi cdte-un pistol. Eratoamna tdrzie, ploua, gemea vdntul prin irtfundituri, gi tott0rgul, afara de hoteluri gi de c0rciumi, se culcase...

Savu nu dormea. Lucrase pdna tflrziu, suh lampa lui.

la o pereche de ghete poruncite. Si acum, dr.rpI rugiciune.stAtea si medita... Afari se risuceau, in vdnt ;i in pklaie.

copacii din gradini, 5i stropii nev[zuti izbeau toane-toane, in usd gi in gearn. [n <ldaita lui Savu era cald. Muncazilei mina somnul inainte ca fe un cir<J de oi care se

intorc la staul. Savu se intreha umil Si griiuliu: ,,Oare c0t

va mai ingidui Domnul si p<lposesc sub si rea5ina acestuiprieten si c0nd va veni il<lrunca de plecare?"C0nd era s5-l fure somnul, Savu aude nigte zvicnituri

in usa lui gi apoi un geamit lung. Se ridici din pat gi

ascultd... Zv0cniturilCs-au ficut slahe de tot gi:geanritul

nu se mai aude.Saw deschide usa incet si vede ceva lungit pe prag. Se

apleaci pe brdnci 5i distinge pe Cealat in agonie. Cu

coada lui, prinsi de spasmul m<tr1ii, izbea mCinile gi

obrajii lui Savu.

,,Ce sd fie asta? se intrebi pantofarul, cuprins de nrili

si de banuieli. M<lare Gealat de bitrtnete, ori otravit deun du5man?"...

Dar nu-gi isprdveste gendul, givede inainte-io mog0l-

deati care-i fl uieri. gerpeste:

- IntrA.iniuntru Si taci, ci te omor ...

r lrt Prpucii lui Mrhmudr35



Era Pa$ol, care fdcea de strajl in mijlocu-l grddinii.5i

.;;il;" o. r.iti c[ Savu a deschis usa' Lui Savu i-a

;;i;tt" *intt ca tulgerull ,,Doamne' aju a--11s4 19

i;;"'ttt" d" orrrir - eI a srrit peste trupul lui Gealat

drept in burta liganului'Pagol, care nu se agtepta nici t13n atac de jos in sus'

"i.i ri ul."ita agiliiatld^i pisic[ silbatici' s-a dus- pes-19

;6 ;-pittot cri toi. ol" ietiua pumni dati la tdmpl6'

;i'd:fi i-a -uiat tu o.atpa o*.tuu."fnelile si gdfdielile

ffpr;i;;"tot ua.,t.itii cu toata ploaia, au ajy-ns la.auzul

lui Bate-n-to., .ui" ueghga'ui -in

stejar' Un miorlIit

;.*i; si lugubrut-a ziud"it pe Sf6rnoa ga'pazrric Ia usa

hffi;ffi.l"Murica uuirr.." orbul giinilor U$a nu se

d".;[i;;;; mai avea alt secret pe-diniuntru') Biolan'

i** $t Paiaipan erau in pr[v6lie' Goliserl t-gjgheaua -arami 5i argint - st ;;;aescdntau casa de fier si aurul

din ea.

Savu, inrostogoleala lui cu Pasol' a simlit.pistolul

.aroi. i-u saiit si"l-a ridicul 4 igteles 3"':-9:l] L::TsL:" i".t"tiie: ,,Ibraim e prddat Asta mdpdzea pe mrne'

Tovar[sii lui sunt Jii""luia,

ori in prlvltie' Doamne' ai

rr,rila demit e " 'Pantofarul s-a strecurat pe l6ng5 curpenii.de vi16 spre

t"r"urt* t ri lbraim, lindnd pistolul intins:"slobod

pisto-

i;i;t ir-ez;t. p. ruiui- oti sperii pe ttlhari""' Dqr-pe cdnd

savu se strecura;;il&;;i15, printre vi6 si zidul casei

se strecura Sfarnlaga' i-a fisai pe Siw s[ treacf,' si ia

iesit deodata i" sput?, t" t"titut in mdnn' Aridicat cutitul

;"r:.-;6;;iii" I""ti lui saw' Dar Savu s-a ferit de un

curpene care-r""n"u

fu g6t, gi btlt* tiganului s-a te$it de

soinarea l"i Su; $l u iJ"ii fn gql' Saw a intors pumnul

#;t*;;i;t;lri 5i in scrfarlia. flsanului-11:1'a'ut u

slobozit, cu tocul pistolului, o lovitur[ ndprasntca'

136

In stejar, miorlditurile cotoiului erau tragice. Savu s-a

uitat bine prin intuneric la motanul care miorl5ia si a

descSrcat pistolul nu chiar in 1int6, ci pe alSturea. $i hurrrprin crengile stejarului o matahali cade la picioarele luiSaw.

- Mdnca-te-ag nu sunt cotoi, sunt ligan S[ nu mIomori de tot, lasl-md aga pe jumltate. Hauleu, mamf,, rium-a imp6nat ...

Savu se repezi si trAnti cu putere de uria$ uqa prlvllieiin nasul celor ce auziseri detundtura pistolului. Trase

zivorul, puse drugul de fier 9i pr5buEi, in cdteva clipe,lagura ugii, toatl lemn6ria db sub stejar.

Ibraim se trezise gi lntreba prin gratia ferestrei, cudou6 pistoale in mdn5:

- Cine e acolo? Savule, tu esti? Cine este in prlvdlie?...

- Boier Ibraime, trage la pistoale s[ se auzl in tdrg gi

si vie paznicii Tdlharii, boier Ibraimel... Ne-au prldattdlharii Si Saw, tindnd mdinile in bere.gata lui Bate-n-loc, striga din rlsputeri: Ajutor Ajutor S5riti Tdlharii ...

-Tdlharii sunt, mdnca-te-as gdf6ia Bate-n-loc, dar numI strdnge asa de gilt,cdrdmdi fIrI ochi lmi ies ochii dincap ...

- ligane, cdti tovarf,gi sunt in pr[vilie?- Apoi cdti sI fie, n-ag fi avut parte de ei ...

- Cati sunt, ligane?

- Iaca, trei sunt...Afari la poartl gi pe la uga prdviliei se auzeau glasuri

gi se vedeau miscdndu-se cdtgva lumini.

- Boier Ibraime, aprinde lampa

Cineva intrebl de afarS:- Ce este, Savule?

- Sunt hotii ln prlv[lie. Pnziti in fat[, sd nu scape. $iaici sunt cdtiva.

r37



lui

Dar Savu, cu m0inile in gitul lui Bate-n-loc, simli ciun fulger de durere ii trece printre coaste gi se pribu5i in

intuneric, cu Bate-n-l<lc sub el si cu Sfirn<lagi deasupra

sufleteasci cu care l-ar fi dus pe marele vizir. Savu a voitsi tragd la camarula lui, dar Ibraim i-a spus:

- Frate Savule, <ldaia ta e dincokl, in casi. C0t ai stattu in spital, pe aici s-au schimbat lucrurile. Vom vorbi pe

urm6.

Cu adevlrat, Ibraim, in urma prXdiciunii tiganilor, sezorise si isprdveasci si si-sidesfaci t<late chiotorile.Vdn-duse Si casa, 5i privllia tot fostiklr tovari5i - acum chia-buri si bicani mari- si mai intdrzia pCna la darea gi Iuareain primire.Noii stipCni incepuseri si faci schimbxri Si

reparatii.Saw gi-a gisit in <ldaia lui cea noui toate sculele luide

cizmirie gi, cu bucuria reintilnirii, a inceput iar si lu-creze. Ibraim spu nea pretutindeni :

- Savu mi-a scipat via1a... Savu de aici inainte este 5i

mai mult ca pdni aci fratele meu... Savu va trii in casa

mea.toate zilele vietii lui.Pantofarul vedea cum sprlrise prietenia si dirnicia lui

Ibraih gi, in cugetul lui, se'gisea ia o rispdntie: ,,Si-l laspe l[raim in gdndurile si in cildurile recuno$tintei lui, rlrisa-i'spun tot adevirul? L-au Stiut numai <Joi oameni,dintre cari unul era duhovnic si este azi in ceruri... Si-ispun 5i lui Ibraim taina mea? El vrea sa mi ia cu el la

Stambul. Pot sf, mi leg de el pina ce nu v<li ispravi

canonul meu? Pot sa intru in casa lui plna ce nu-l voiintreba: Tu gtii ci eu ilm onrorit pe Mahmud?"

Ibraim, din parte-i, se deprinsese desavargit cu g0ndul

ca pleacd impreuni cu Savu gi vestise pe feciorii lui dinStambul ci-Si aduce prietenul care i-a scipat viata si

averea. Savu, ori de cite rlri Ibrairn aducea vrlrl'ra deplecarea la farigrad, rispundea nehotirlt:

- S:t vedem, boier Ibrairle. Sa dea Dunrrrezeu si fintsanito5i... CCnd <l veni ceasul, vom vrlrbi.

X. iNTRE PATRU OCHI

Sfirnoagl gi cu Bate-n-loc au scdpat. Pdni si iasiIbraim din casi 5i si dea iure$ lumea adunati afari, cei

doi ligani s-au cltarat in copac - Bate-n-loc u5rlr ranit,

Sfirnoagi dezmeticit - 5i din copac au incllecat zidul si

s-au ficut nevizuti. Ar.r prins pe Pag<ll. care nu-5i vettise

bine in fire, Si pe cei diniuntru.Savu s-a trezit la spital, cu Ibraim la cipat0i. Sfirnoagi

injunghiase cu sete, dar farl s5-si chibzuiasci klvitura.

Izbise pe Savu.in partea dreaptx gi inima rimiseseneatinsa. Mersul timiduirii a f<lst fericit. 5i pdna la Anul

Nou pant<lfarul a fost iar pe picioaie.Cdt a stat la spital, Ibraim, Nicolache Piua-Petri, cure-

larul Marcu si alti prieteni mai umili n-au lipsit de lingipatul lui. Agteptdndu-5i deplina vindecare. Savu a traitceasuri de mare otlihna sufleteascd. I se pf,rea ci boala

lui de azi este un adevirat concediu, daruit-dupi atiliaani de incrlrdata straduinte si de indeplinire a can<lnului

pus asupri-i. Se simtea nevrednic si multumeasci lui

Dumnezeu ci scdpase viata unui om in schinrbul celei-. Ialte, pe care o r5pusese... Si admira cu naivitate dumne-

zeiascd punere la cale care il ajutase si se mingiie cu

mdntuirea lui Ibraim de pierzania lui Mahmud.Cdnd a fost si iasi din spital, Ibraim a venit sa-l ia pe

Savu cu tr[sura Si l-a dus acasa cu aceeasi sarbitoare

13tt139



- Frate-Savule - ii spuse Ibraim intr-o seari - mi duc

mdine la aghentie s[ scot bilete pentru vapor.Pantofarul se opri din lucru, i5i puse bratele unul sub

altul si tlcu un r[stimp.

- Si iai, boier Ibraime, dar unul pdnl la Stambul si altulpdni la Br5ila.

- De ce a$a, frate Savule?. Boier Ibraime, m-ai primit in casa dumitale cu mare

bun6ftite $i cu mare dragoste frlteasci. Prietenul nostru,

boier Nicolache, a fost na$ul prieteniei noastre.

- Frate Savule, q5a a fost acum $ase ani, c6nd ai trecutpragul casei mele. Dar astizi, pentru sufletul meu, vii la

rdnd dup[ tata Si dupi mama. Mi-ai sclpat viata si mi-ai

scipat averea. Un turc nu uiti niciodatl o asernenea

binefacere. Nuntai Dumnezeu poate s5-gi pliteasc[pen-tru fapta f5cut6. Si cum ai tScut-o? fi-ai pus viafa pentru

mine Ai fost fujunghiat in locul meu. Sdngele t6u l-ai

vlrsat pentru mineIbraim vorbea cu zguduitoare insufletire. Sub lacul

molcom gi lenevos al atitudinii orientalului, recunostinta

lui plstra - sigilate - izvoare clocotitoare si abundente.

- E adevlrat, boier Ibraime... Dumnezeu mi-a ajutat

sa-ti fac un bine... Dar dumneata nu ;tii de ce Dumnezeu

m-a trimis pe mine gi nu pe altcineva...

- Asta o stie numai Alah, frate Savule. Cum o sd stiidumneata?

- Asculti, boier Ibraime. Dumnezeu mi-a fost multmilostiv gi mi-a dat un semn mare. Din tot ce-am flcut eu

pfln5 azi, nimic n-a fost mai mult pe placul inimii meledecdt int6mplarea cu dumneata.

- Si eu tot aga zic,frate Sawle, 5i pentru asta nu te mai

pot scoate din sufletul meu gi vreau s[ rlmdi in casa mea

pdn6 cdnd ne-o chema Atotputernicul.

140

- Boier Ibraime, a$a s[ fie, dar eu trebuie'sA-ti desffii-nuiesc intdi o fapt6 pe care n-o cunogti $ n-o binuieSti.Anul trecut, prietenul nostru, boierul Nicolache, ne-a

spus, colea in grddinS, o tainl care ne-a fdcut sd pl6ngem.Am si eu o tain6 - mirturisitl de mult duhovnicului - maigrea gi

maiposomordti

decdt taina lui Nicolache...- Frate Savule, deschide-ti inima si vorbe$te daci cr ezide cuviint[... Dar cum poate si te opreasci taina dumitaleca si mergi cu mine la Stambul?

- Sunt cincisprezece ani, boier Ibraime, de cdnd umblupe un drum rdzlet 5i nebunesc... Toat6 lumea mI soco-teste ieSit din minli g i cdantla patima sfinteniei. Ia, un bietamdgit de duhuri Si de arltiri... Am dat toati averea lasiraci; o dau gi azi, pentru c[ tot ce agonisesc se tope$tein incEltlminte dati de poman6. Boier Ibraime, eu cu astaimplinesc o porunc5 aspr6, pe care mi-a dat-o duhovnicul

Silvestru acum cincisprezece ani... Dumneavoastrf,, mu-sulminii, n-avefi spovedanie Si n-aveti drihovnic. A,$a estelegea dumneavoastr[ $i asa v-a l5sat Dumnezeu... Noi,cregtinii, ne mlrturisim la duhovnic, gi porunca dati,adici ispaga socotiti de cuviin(i, este.mai puternicidecdtporunca impiratului. Am ficut un plcat greu, boierIbraime, si duhovnicul meu m-a legat pe toatl viata.

- ASa e legea voastri, frate Sawle. Pistrati-o a$a

preOum v-au dat-o proorocii vogtri gi plrintii. Ei au fostmai infelepli decdt noi, cei de azi...

- Picatul meu, boier Ibraime, este un omor... DupI ce

s-a predat viteazul vostru mugir Osman, soldatii lui -prizonieri - au inceput sd treac6 pe aici, pe la Turnu, spreinima [6rii. Vreo doui sute au ajuns la noi, la Rusii-de-Vede. Nenorocul fneu a fost cI un sergent din escorti eraprieten cu mine din copilarie... M-air dus cu el la c6r-

t41



ciumi, s-au strens acolo Si al[i prieteni si ne-am imbltatcu totii, dar eu mai mult decAt ei toti.

Sergentul prieten cu mine - nu asa de beat precumerau ceilalli - mai avea si ingrijeascd de gazduirea cC-

torva prizonieri. A doua zi porneau spre Pitegti. M-am

finut grapd de e1... Mi-e jale 5i rugine, boier lbraime, $i

pldng cdnd mi-aduc aminte....Diavolul intrase in mine:,,Omoar65i tu un turc " I-am spus sergentului (cum i-oifi spus, cd eram beat mort ): ,,Md, vreau sd om<lr gi eu un

turc " Ala, care mai avea ceva minte in cap, gi-a v[zut de

treabS. lntie'prizonierii pe care ii duceh [a cvartir era sibietul Mahmud, b<llnav de Iungoare, subliratic 5i frum<ls

ca un sf6nt fira carne... Diavolul m-a biruit Am rimasafard in zdpadi, lAngi Mahmud, iar sergentul a intrat cu

ceilalti prizonieri in curtea unei hiserici, unde erau chiliipregatite. Sergentul voia si-l duci pe Mahmud Ia o gazdimai bun6. M-am repezit atunci ca o fiard gi l-am ucis pe

Mahmud... gi am casut gi eu l0nga el, mort de beat... Adoua zi am aflat din gura sergentului isprava pe care oficusem gi cum ci bietul Mahmud zace ascuns inzdpaddl...

Din ceasul acela, b<lier lbraime, Savu Pantofaru [l depdni aici s-a naruit Si alt Savu Pantofaru a venit in krcullui. Noaptea, fara si mi stie si farl sd ini vadl nimeni,m-am dus la cimitir, am deschis bolta mormdntuluiplrin-tesc, l-am adus pe Mahmud 5i l-am culcat linga plrinliimei. Vreo dou6 [unidupd aceea n-am maifost nicicu viii,nici cu r,nortii. M-am imbolnavit <Ie lungoare gi am z'acut

dus pe lumea cealaltd. Boier Nicolache mi-a adirs pedoctorul Cloaja - Dumnezeu si-l ierte - gi m-a scipat.

Cdnd am fost deplin Sinitos, m-am dus gi mi-am spusp[catul unui sihastru de la schitul Negara, duhovniculcocoanei Cle<lpatra, Silvestru, de care oi fi auzit si dum-

142

neata... Era infric<)sat calugarul Fusese ostas in tineretcgi venise in mdndstire plin cle sdnge... Dar cle cincizeci ieani era cilugir gi faptele pociinlei lui cutremurau toatesatele de primprejur. M-a ascultat, m-a juclecat si m_aos0ndit: ,,Si pribege$ti toata viala fira cimin r;i fira legi_ttrr crsrtoreasc5.

sr muncegtigi

sa cer$esti. si Iucrezicumdinile tale Si s6 dai de pomand o mie de perechi cleincdltdminte. gi cdnd vei giti o mie de perechi cle in_crltiminte date de pomani, unul din c'piii botezati clemine (in vremea aceea, preot si cluhovnic) va clezlegalegltura pe care eu o pun acum asupra ta, $i Dumn.rfute va ierta "

- Aspri si infrico$ati legituri, frate Savule Da' ce sifaci-. a$a ti-a poruncit imamul vostru, a$a r6m6ne... Eu,unul, dupd capul meu, socotesc cI pentru Mahmucl a f,sto despovdrare... L-ai trimis lui Alah mai degrabi si i_ai

scurtat toate suferintele... Dar sufletul tiu ai[mas legatin lanturi...

- ASa, boier lbraime. gi port lanturile astea de cinci_sprezece ani. Am t6cut p0n6 acum gi am clat cle pomanipeste cinci sute de perechi cle inciltiminte. Duhovniculmi-a spus: ,,Dumnezeu poate sa-ti micSoreze sau si_[igteargi canonul, ca un implrat preamil<lstiv,,. Dar eulucrez far5 preget gi nu mi simt detoc imp,virat. De artaparte, semnul pe care mi l-a trimis cu dumneata, mi_numplut inima de lacrimi de cucernicie C6t e de bunstdpdnul cu sluga lui netrebnici ...

. _- Acum inleleg, frate Sav-ule... Ai pus viala lui Ibraimin locul vielii lui Mahmud... cu acreviiat, Arah e Domnurputerii Si al indur6rii .... - Am stat atata timp sub acoperigul casei clumitale...Mi intrebam cu grijd uneori: Aga spune can<lnul? Unde

143



e porunca de pribegie? Eu m-am aciuat pe l6ng[ Ibraim

si mi fac a uita cd sunt blestemat si n-am c5min,..

- Sawle, era porunc[ de la Alah El gtia de ce te-a

trimis la mine Dar ascultf,, frate, aceste cuvinte dinCoran, pe cafe le-am invdtat in copil drie:,,O, voi, oameni-

lor, nu sunteti decht niste calici tn

fa6alui Alah Ci Alah

este cel bogat,si cel preamdit. Dacd voieste, poate sd. vd

steargd de pe pdmint si sd aducd o fdpturd noud"... $i apoi,ascultl mai departe: ,,Nici un suflet greu tmpovdrat nu

trebuie sdpo:arte povara altui suflet; si dacd cel ce este greu

impovdrat cheamdlasarcinalui, elnuvaft dz loc despovd-

rat, chirtr dacd arfi aldturea de el o rudd"...Tot ce mi-ai spus este pricina lui AIah. El te-a impo-

virat, el te va despovdra $i povara ta poli s-o porti gi in

larata, gi in {ara mea... Atunci, spune-mi, de cevrei biletr_rumqi pdn[ la Brlila? De ce nu mergi cu mine pdnl la

Stambul?

- Boier Ibraime, voi veni mai tdrziu... Ti-am spus totaddncul sufletului meu $i esti al doilea, dupl duhovnic,care ai auzit taina mea, fiindcS, fdrf, s[ stii gifara si vtei,mi-ai adus mare u$urare gi mare mdngdiere. La inceput,

cdnd nu md spovedisem inc6 pusnicului Silvestru, imivenea sI plec in trara turceasci gi si caut pretutindeninevasta 5i copiii lui Mahmud, si cAnd i-oi g5si, s[ le spun:

,,Sunt robul vostru Am venit sf, vE slujesc p6na Ia

moarte " Boier Nicolache, indemnat de DumneZeu, rr-o,adus in casa dumnitale. Te-am privit cu drag, 1i-am fost

credincios ca Gealat... si am voit si mor ca Gealat, pentrudumneata, doar-doar... oi stinge de la inimi focul cI amomordt pe Mahmudr

Saw se ineacl gi pldnge ca un copil. Ibraim IasI s[lunece din ochii lui addnci gi negri douf, lacrimi, carepierd in barba-i de sultan.

r44

-Frate Sawle _ia cuvdntul Ibraim, ingdndnd r6sul cupl,nsul - de ce mi faci ta"ul,

ci)irur? Dece mi faci siau in spinare ium'tate Oin pou*I dumitale? Las6_l peMahmud in pale .E1;" -1"p...r.r_l'i, ,.rrr rfi"r"-rtrDe ce-1i rlscolesti inima si i" .. ,d,U#;;"Ztijr,::: ."r. ca u.n.ne-gustor. Ai flcut o datorie mare, ai cum_pirat o corabie de marfi. gi de atttia uni Oe rif. piu*ri,cinstit, plEtesti mereu Balnc,

"i,"rprtde la moarte si pe unul din fratii celui cIruiu

"iiiJu,or...Atunci, lini5_teste-te gi insenineazd-te Hai cu rnire ta si"*u,ir,'.iirfic.torul neu de bine si fru;A;; pl'teste:ti datoriacum i1i cere Iesea dumitale si oOif,n.ste_d b5tranetileldngimine, in c-Isuta mea de Ia Evub.

- Voi veni, boier Ibraime, dar rirl""urn, cu dumneata...Canonul meu imi cere pribegir, .lia.ie, v6nt gi ploi. inasa dumitale dau Oe oAinna?O.Lie.i". Mai lasa.mape meleagurile mele,.. Dar iti Ou, cuvant prietenesc cii voi sili si te ascult si sE viu l6rga Ou_n.ata cdt maicur6nd' iti voi trimite epistori si i-i vei r{spunde cupistoli, ori artfel- prin ureun-.araio. o" incredere.- Bine, frate Sivul"._ Nii;?i?r, drag sr precimfmpreunl, dar mi qultumescii ., .r"antul pe care mi-ai dat. Mai rrm6i, t_a cum ,;ft;;;;i inima si cum iriorunceste biserica

lumi1ale, dar sI qtii cE i, Sr;;;i;in prieten turc indatorat dumitaf. pana l.;;;;:'C;iavea dumneata cu Mah_mud

"uita lo.oteaU... Mie mi_aitctrpat viata

siaverea.

Ul turc n.ruira ,rra niciodatruartsculti si rdspunde-mi.la." t._oiiri.ua, cirr JJ;o;;;il pocrint5 pentru cr ai ucis pl vr"ir.ror

- Cui si dau? Lui Dumn-e'zdil a;ristos, Mdntuito_rulmeu...

- Da, Mahmud ce era $i al cui era?

145



- Mahmud era musulman Si era si el"' al lui Dumne-

zeu, al lui Alah...'-lef iui Alah, dar si al prttoroculu.i' al lui Mohamed'

-'nO""arr,' i,ni.t'ttlr'litnt, al lui Alah si al lui Mo-

hamed."-

-Iiun.i,frate Savule, asculti un sfat fralesc: Fa cum

1i-a poruncit legea ta si indeplineste pravtla lmamururvostiu. Dar nu uita ci Mahmucl, pentru c{re te pocAlestl'

a fost turc de at tui Mohamecl... $i atunci, frate savule,

cind vei fi gata cu ispa5a ta crestind' vino la moscheia lui

;fi - d;lZt"nur proorocului -,ti-l-i si lui o temenea'

Moscheia asta este clictita pe m<lrmintul lui Eyub, cel

iubit de MohameJ... Eyub va pune' pentru. tine'.cuvent'trr'rrv"hame6

si vei fi iertat si hine primit 5i intr-o

implrifie, si in cealalta "'

PARTEA A III.A

I. PE DRUMURILE LUI CAIN,DAR CU FAPTELE LUI ABEL

Savu Pantofaru a plecat din Turnu impreunf, cuIhraim. Stiau si cunoscutii si striinii ci turcul pleaci la

Stambul cu prietenul care i-a scipat viata. De-abia maitArziu s-a aflat adevirul ci Savu a rimas in tari si cd

strdbate, cu sacul cizmiresc la spinare, rlra5ele Dunirii

dejos

5i satele Dobrogei.A intrat din nou in lungl pribegie si a umblat printrepescari gi printre harcagii, de la Briila pena la Sulina. Dela Sulina s-a inapoiat la Tulcea, si de aci, cu popasurimulte gi inegale, a cutreierat in cativa ani cele doui judete

dobrogene. Pe ici, pefcokl, se ruga de c0te un hoge uri de

cAte un turc cirturar si-i-scrie lui Ibraim la Stambul ciplstreazd cu sfinlenie fagaduinta dati sj ci asteaptx dinzi in zi, ca Dumnezeu si-i limpezeasci drumurile.spremarele oras al sultanului. Dar prin satele turce$ti Savu nu

mai putea si fie mare diruitrlr de papuci, fiindci n-aveacui sa lucreze inciltiminte plitita. Pentru aceea s-a mul-

lumit si el si pogoare mai j<ls, si ajungi cirpaci si sa

dreagd mesii si imineii turcilor nevoia5i. Din vremea ciitstituse ldngi Ihraim, Savu prinsese cdteva boabe turceSti,

5i acum le sporea zilnic. Dar se intelegea cu turcii $i cu

t4l



t[tarii, in primul loc prin faptele sale doveditoare de

iubire gi de Pace.'*"i;il h;i;ii. drumurilor, la cafenea' la poarta gea'

-iifot, .a"O vedea pe turc cu imineiul plesnit ori descu-

sut, Savu incePea PrieteneSte:--'

I f,tenOi, da papuculs6-1 dregem"'

- Ioc Para, bre

-^C;b", ;fendi ..' Ben papugunu geaba meremet ia-

oar6m...

'"Tio.irlt pantofarului erau at6t de buni qi dtry"^:t^l::i

incdt orice rrecaz,o,it" rea dispozitie si orice neincrederei

""'iii'ipt".l'#; d';"T;" savu se rusase de Ibraim

s6-i d[ruiascalui una din acele poale.de mdtase ]::*,' il )

:ilffi'Hil^;ffi;inli', p''u'"-

le avea. p' q:^T.tl'.ll

Ibraim ii dSnrise una' Odatf,, pu"19fu*1 a nimerit intr-un

sat tlt[rf,sc, .o g"u*i" in mijl,ocul lui sicu un hoge pripit

si vanitos. DupS .tsu* a dies cAtiva pantofi' titarii s-au

adunat in juru-i si uu ittt"put s6-l intrebe despre rostul Si

despre cridinta lui.

Cativa n"Or*.'lti, cdtiva bdnuitori au dat fuga la hoge

si l-au nelinistit: A-^^a -oqh, ,-rqnrrcii"l'B;;'jiil,ii;acest ghiaur care drege geaba papucii

cr"Oirr.iosilor lui Mohalmed? ..--:*^-.r..r oE" "fr;;;;i-u 0". ru

-

p tittati t.

$i"-u,

t:11. :i:*l*:l : :,*rl?ti*i i",""t"i"pe pantofar.' Primarul' frrS sa.se

teami de ce ," ,"*t' t'oglu' l-a chemat P" quP si i-a

cerut s5 se legiti-";;' il;mentqle pantofarului erau in;;g"H;

"rJoni."-0"credints' Dai pe cand. Slvu' in

;tji;;.i tdtarilor ad"'uti si bdnuitorij9:1:,0::1,ffi:

illfi];1 ;;;;i;, "r"'iape masa primrriei surur de

mdtase cu litere turcesti'

148

Hogea $i cu muezinul il desfac invdzul tuturor. Ghiau-rul arJin sac cuvinte dinCoranlisi lncordeazl amdndoi,pdni la sudori, puterile eruditiei lor arabe gi ajung la acest

lnteles:,, O, voi credinciosilor, aducefi-vd netncetat arnintede numele lui Alah, aduceti-vd arytinte gi cilfiafi laudele luidimineata $i seara "

Hogea igi gterge fruntea mullumit. $u e pulin lucru slla$i inmirmurili de admiralie pe credinciosii tIi... Apoi,aproape recunosc[tor, se intoarce cltre Saw:

- Efendi, fii binevenit Esti musafirul meu. Cinepoarti in spinare cuvintele proorocului este un prieten allui.--Cdile

si pribe$iile lui Savu din cei din urmi cinci-sprezece ani ai vietii lui se pierd in pdclele Dundrii si ale

legendei. Pantofarul nu s-a mai inapoiat lnjudeJul nostru.

DupE ce a r6scolit Dobrogea timp de c6tiva ani, a venitiar in p5rlile.Br5ilei, incllldnd p.e descul1i, potolind pe

mdpiogi gi mdng0ind pe cei cu lacrimi pe obraz.Intr-o zi, cdrrd se apropia de comuna Viziru - prf,fuit,scdlciat si smerit ca un milog - vede nigte pluguri la

cap[tul uneitarine si o multime de t5rani adunati laolalt5.

Erau doi plugari care Se certau asupra mejdinei dintrelocuri.Unul pe altul se invinovdtea de insel5ciune si de

r[Sluire. Amdndoi erau apringi ca nigte guri de cuptor. ;ifl[cirile, blestemele gi spurclciunile iadului curgeaupdraie intre ei... Ceilalti plugari, neamuri;i prieteni, erau

implrtiti si ei in dou6.Savu se apropie flrd s[ fie b[gat in seaml Ei privegte 9i

asculti. Unul dintre cei doi inddrjili scoate fierulpluguluipi se repede asupra celuilalt. Ca o vijelie trece pe l6ng[Savu, dar Savu ii pune o piedic6, Si turbatul cade pe burtd

5i scapi fierul plugului. Se scoalf, gi se ndpus[egte asupra

lui Savu:

t49



- Da'tu de unde iesi$i, m6?"'

il ia pe Savu la ili;t 5i la pu^mni si-l scuturi de tot

colbul adunat.r" p5ifi'*' paniotatul rrmAne nemiscat'

nesimtitor, ca un *iaipiit'pod la navala unui fumegcnc

ilh,;i-';;.'0p.-. .n..'usti hepisare. la dureie' aceastf,

moartea oncarer ;;;ii;ii;''htta si zsuduie pe toti catr

sunt de.fata. Cine ;;;i t'; Jt piutt"at Furiosul care-l

hatea pe Savu in..pt ia iifdie' A'tunci Saw' cu usurinta

cu care ai prinrle"i-ai"'ift"'"'i.copil

intr-una din ale tale'

orinde lahele natarisuiui siitinti'it$te' Orice zvarltlii

.ia;".';;i;. il;deschirle gura 5i spune cu o putere

neinteleasi 5i biruitoare:_ Ascutta, neroJute Ti-am. pus.9 pi.9T_1,li ,.;17

trantit,'iiinJca <laca te lasam intrai in puscf,rte"' Ar Ir

6mor0t cu fierul pr,gUitffi;t ii'tttt tau 5i'p-raful.se ategl1

de tine si de casi-i't fd-um lisat si mi bati ca s[ te

rlcoreSti si s[-ti tit'ita-*t'unia' Acum vino-ti in fire si

vezi clin .. pri*.1iit";i ;;tp'i.Aittu' de implr1it cu

celalalt? T. cr.ri''fi';'ft;;it ilangt-tt primarului' ori

iudecdtorului, ori il;;*,;;;itianii"ain sat si aratl-le lor

'care crezi ci-ti este dreptatea' . , :.- â^^ î ,ro ?ntarpn-are cr.Zr rd-rr vrLwuuii[,ii'i'tide linistea si de inlelep-

Pl u gari i ca re ascu I t?il ll l1I ::, I'::i ::i^'iil,, i, ii . i,i tciunea acestur or, t 'il*i#a Jii't nou pe linia bunului simt

gi a drePteijudecdli: l

- Are <Ireptate. mi"' Bine vorbesti' juplne Dumne-

zeu si- i dea sinitaie ca impierticasi moarte de om

Artrdata sru, "'iil ilI;l;it*t:: :Pf':.TYll :i

,a,f ' :#il|.:." ;il;; ;."; ;i; ;X.. Deste mar u r i s i

smulsese de pe .t.'tlu'ti'itit1r1i1t' $lt'it :l*:i:11* I

:Hiffi:.";#lo".;;i'i;i'r''i'r de luciuricasnice

-din

case I e cotrop i te - ;; ;il ;:- :l:f i'lllllg:lil i?"tlllil;'asele c(rtrtrPrrv - vv'vee r- --'- 'OameniidinSateleI

GJ., un jalhic amurg ttt^ ptinliY,'],':tl

<le pe marglne p,'"iu, ingrozili Si neoutinciosi' la atatil

muncd si avere .,"'iJ'iu3;;; ;p;t oygt:il::-':::?1;lT;HJittt;;;nauta, ruptinrlu-se s-o imhdrbiteze st s-o

150

indrumeze cum cereil. grah:.r rnomentului. Vijiiau ap'ele.pldngeau femeile 5i colliii, si ruiiniosul noian cotropitorp5rea de singe. Dcparte, in rrrijlocul lulonrilei revArsate,venea ceva rotund 5i singerinrl. Parea o albioara sau ocipistere smulsc din vreo gospodarie. C0teva muieriinCepurl sa se smulgA din cap si si spuna cI au vizut in

albioari cum bCstdciiesc minu[ele unui copil:.. Agapirea... in lumina ro5ie a serii, pare ca lesneau din cdpaieniste betiSoare mai albe.

-Ce ne facem, ticalosiide noi ... E un copil in cqpaie ...

Si luntrea tocmai :r trecut dincolo Si cei din luntre n-auvazut copaia ...

Savu arunci hainele de pe elgi intra, fic6ndu-sicruce,in puhoaiele incruci5ate gi nrugitoare. Mai spre mijloc, laaddnc, inoat6 mai in voie. Se lupti, isi fereste capul degrinzile si de scdndurile care sar ca din nigte plute sfari-mate $i se apropie de copaia miraculos rdmasa deasupraapeÎ.

lntr-adevflr, e un copil in ea Un biietel ragugit depl6nset, fl5mdnd cd si-ar minca degetele, rosu ca racul,dar inc6patdnat gi neresignat sA tacA gi sd moarS ...

Savu aduce albioara la uscat si-l da pe flamd4d inseama cAtorva femei cu ugerul plin de lapte 5i de conrpi-timire.

- Daci nu gi-o mai gasi pirinlii, eu sunt pirintele luide aci inainte

II. VADUVA DIN SARETTA SIDONULUI

Dumnezeu ii hArazise lui Savu alli copii... Venintlodata spre Braila, se opregte la han, intr-un sat, 5i ohsen'upe ulilele satului o deosebita ingrimadeala. Se arataseperceptorul cu ajutoarele lui gi toati luniea se zbuciuma.

Papur'r lur M.rhmud15r



Pe wemea aceea, nu se putea priveligte mai tristlt, niciceasuri mai amare in viata satului decdt priveli$tea vdnz5-

rilor cu toba Si ceasurile trlite de toate obStia, intir6tatE

si solidartr.Hanul era peste drum de primtrrie, gi amdndoul erau

ceva mai sus, deasupra ulitei celei mari a satului. Pe ulitd,in sus, venea spre primirie un convoi jalnic. Un vltigel,in frunte, ducea de funie o vac[-bdltati, primprejur alliv6ttrgei, iar pe urml o droaie de femei gi de copii.

Perceptorul executa pe o v5duvtr pentru o r[m[SitI deo.suttr de 'lei. V6duva ayea cinci copii 5i, drept toat6averea, o vaci cu lapte. Perceptorul constata, prin proces-verbal, cI neg[sind la casa debitoarei alti avere decdt ovacil, urma si scoattr in vdnzare publicl aceasttr avere,duptr ce toate avertizirile gi pisuirile fuseser[ la timplndeplinite.

Vtrduva gi prietenele ei veneau in convoi, pl6ng6nd ca

la inmorm6tare; doi copii mai mari se fineau de coadavacii, iar ceilalf mai mici se tineau de poalele mi-si.Bubuie toba, zbiar[ crainicul, lntreab6 perceftorul:

- Cine d[ mai mult?Savu r5spunde din multime:

- Stati pe loc,. domnule perceptor. Uite aici toat6datoria femeii. Dati-i vaca gi l[sati-o s6-sivazl de s5r5cie.

* Apoi trebuie str lndeplinim formele, domnule...

- Faceti cum gti1i, banii sunt aici Si vaca rEmdne a

copiilor.Dar dupl douf, luni Savu trece a doua oari prin sat gi

afl6 c5v[duva cu cinci copii e ingropattr de zece zile ... Seduce la casa orfanilor si-i glsegte pe toti nepieptlnatri,nepremeniti Si cu ochii az6r la ceaunul de mlmilig5 carefierbea pe vatr5. Era vreme de munc[ gi rudele erau pe

152

cdmp. Fetila cea mar.e gisise, de dimineaf5, m5lai de omlmlligtr gi acum ftrcea de m0ncare fratilor.. ,

.Sawpricepe ci o porunci noui vine sE intregeasci pe

cele vechi. A rlmas lenga orfani. A dres ..rul a inchiscurtea gi gridina cu uluc6, a ficut din grEdin6 stearplgr6dini de zarzavat gi a sddit in inima copiilor cuviinia,dragostea de muncl5i frica de Dumnezeu.

Cdnd fericitul Vodi-Carol a implfurit patruzeci de anide domnie, fata cea mare, Safta, a implinit optsprezeceani. Un fltrctru din sat - fecior de oameni .u siare _ ucerut-o in cisltorie. Savu, p[rinte adoptiv, i-a dat-o cuconditia si locuiasc6 ln casa orfanilor si sI aiba grijl deMiala, copilul cel mai mic. DupI cisaioria SaftJi,ta.,us-a mutat cu b6ietii la Briila si a flcut dintr-o bojdeucEatelier de cizmrrie. Saw lncepuse sr-i invete meseiia maidemult; stiau toti si punl toCuri gi sprdncene, Acum eravorba sd facd din ei calfe megteri.

_ -O.gT3Pi, din bojdeuci au trecut intr-o prIvllioard.

ucenicii lui Savu erau dezghe[a{i, sdrguinciosi si simtitorifatx de puterea sufleteasci gi de jertfele binefrcrtoiuluilor. Treburile au mers infloritor. Mu$teriii au sporit, darpomenile lui saw au in(drcat. Mai avea de datvreo sut65i ceva de perechi_de inciltdmiite, pdni si ajunga siacopere canonul. Dar Saw se g6ndea: ,,DumriezJu isiimpacE poruncile pi le cumpanegte ca un stdpAn preain-telept.Trebuie sd dau copii[or o pdine in m6nX gi pe urmami inapoiez la canon"...

C9i trei copii erau acum adole5centi. invitaserlclase-le primare in satul lor, inv5laseri de la Savu gi din

cdrtile lui invitltura $i pravila cregtini gi deprinseserEtemeinic mbseria cizmiieascd.Cu toti anii treculi la mijloc, Sawlu uita pe Ibraim, gi

Ibraim nu uita faglduiala lui Saw. in fiecaie an schim_

153



baserd intre ei cdteva scrisori. Turcul stia ce piedici mares-a ivit in calea libertatii prietenului s6u ghiaur gigindea.

ca gi el, cd pbruncile lui Alah au precf,dere $i c6 trebuiescindeplinite inaintea dorinlelor noastre omene$ti.

Savu ii scria lui'Ibraim (in scrisoare romAneasci, pe

care i-o citea acum turcului un functionar binevoit<lr dela legalia noastra):

,,,Ndddjduiesc mereu cd Dumnezeu tmi va ajuta sd vddtncd o datd fugu evgheniei tale... Copiii cu care m-am zhdtutatdta s-uu fdcut mari, stiu meseria si mi se pare cd vor fi

. ounrcni de ispruvd si temdtoi de Dumngzeu... M-am truditsd pun in inima lor cuget cinrtit si drEpt, tot a$a precuntnt-urn truclit sd pun in nthna br cu6itul, pila $ raspilul.Milostiv,ul stdphn a blugo.slotit munca mea. Matei e cucer-nic Si humic' lucrdtor. Fktrea e ager ;i va ajunge stdpdn de

ci:mdie. Constuntin va nrctge nrui departe decAt toti.invifi pe ($cu,t.\ gi vrea sa iea examene la scolile muitnalte.

,M-am gdndit si md gAndesc mereu, boier lltraime, tnimerenia Si tn prostia meai Poute cd uce$titt.sunt copiii luilulahmud ' [)e chte oi, la tnceput, voianr .sti pomesc tn toatdlumea turceascii $i sd tntreh pretutindeni: Linde sunt copiiilui Mahmud? Iatd cd i-am gririt Futa ceu ntare a avut patTe

de un om prea cumser'-de. M-am tnteles cu el sd tind tncasd pe M iala, fatct cea micd, Si sd,i fiicd zestre ca unui copi[al lui. $i face tntocmui aga, ont de cuvAnt gi dc omeilcDumnezeu sii-i intoarcd tnsutit '

O veste tristd Si tdnie - pentru cd si eu im uJlut-o foanetdniu - tti timit tn epistola aceatta: Pri,.t.,nul nostru Nico-

lache a tnchis ochii anul trecut. Al tre ittu copil i l--ct cerutDomnul, m.ai demult. As vrea sd.n,ti trec o datd prinTeleorman, $i mui cu seamdpin Tuff u, dar md tem cd nk'ipunga, nici vremea nu-mi vor da ascultare...

l-s4 :

Astept sii asez pe biegii mei orfani tn casere cabrvap_ltrgni brdileni si sd md urc tn iopor. Nu te uit, boiirIbraime, si nu uit rl ?-?ry.lr7 t cuiuvAnt ae

"rSii-ia

viu sd'ti vdd casa si'feciorii. t, ,o porunci oo*"niiilaidvoi ajunge in $tambut si la Eyub, aciea stie singu,

"t,si ,,ii

aazi la timp gi noi."

III. A MIA PERECHE DE PAPUCISI UN TESTAMENT VERBAL

Zilele trec, Savu .a incirunlit, Dundrea, care curgelargIgi pfumburie prin vazulpravllioarei tui Sauu, p;il;pre. Sylina gi spre Stambul iute de vapoare gi de'caice.ranrorarut St-a cercetat tovarisii de meserie Si a ales pedoi dinire ei; ca s6 re rase in grila pe copiii rui de suflet.Matei$iConsrantin vor fipriiriii la cutaie p;r-, Fi;;;;va

fiprimit

la un altul.__

Apoi Savu a inceput s6-si fac6 propriile socoteli. .

Pleacd din tara si Dumnezeu gtie .ano'r. ur"il';;-toarce... Ce va intAlni in Stambul, ce porunci ,niru friri,e ce c,i va aduce D.mnut Ia fndefrinire cuv0ntui;ii;;:strului Silvestru - Savu nu se intreaba si ,, i. i"grii.ii..Dumnezeu este pretutinduni.la el acasa O ,ing#e ;i.,i-cupare a rdsirit in mintea pantofarului acum, i"n ,rrA,iApreg6teasc6 rnai din vreme a mia pereche de in_caltaminte, pehechea cle iertare Ce mai lipse5te di; ,;;de perechi va pune mai tdrziu, cdnd o fi i,i Si.rt rl, i*perechea cea din urmf, sa fie gata de mai_nainte...Si Savu croie$te.o pereche-de me$i clomneSti,-cum sevad la pravoslavnicii ciitori - voievozisi fr,ri.ri _ rrg*uifjprin mdndstiri: cu

-carAmbilargi 5i rasfrdngi, .li;pi;i;

rogie, alba si neagrd. Cine va puito-a..asta incallaminte,

155



Dumnezeu stie ... Pantofarul o lucreazi ca din porunca

unuia care ar fi insusi sultanul sau patriarhul grec din

Ierusalim. C6nd mesii au fost gata - plini de r6uri si de

ochi de ptrun - Savu $i-a'adunat familia luiadoptivtr la o

cintr de desplrtire.

ln casuta de la tari, unde pantofarul crescusepe

orfani$i unde acum trtria Safta cu blrbatu-stru, Savu a preg[tit,ca inaltevremuri, cu sor'tul dinainte, m6ncare pentru toti.Saft4 gospodinl tdntrrI, ar fi voit s6-l crute pe Saw 5i sd

rosteasctr ea in locul lui. Dar el s-a impotrivit gi cdnd au

stat cu toti la mastr, si s-au inchinat, i-a limurit:- Am pus iartrgi acest sortr dinainte si v-am flcut de

m6ncare, ca pe c0nd erati copii, ca str nu mX uitati, ci sImtr pomenili mereu cdnd n-oi mai fi cu voi... M-a trimisDumnezeu l6ng[ voi c6nd erati mici $i v-am irw5tat sA

muncili, str fiti smerili, se $neti unul la altul li str vtr temeti

de Dumneze\... Si acum aceleasi lucruri vi le spun incl o

dati.Si nu vI fie rusine.de munctr. Dumnezeu mi-a ajutat

gi v-am invltat'meseria mea de cizmar. Plstrati-o gi cin-stiti-o Munciti pentru voi, dar munciti gi pentru fratele

strrac gi necljit. SI nu vi bucurati la bani, sI nu vtr adunati

comori aci, pe plmdnt. implrtiti cu sdracii. Adunati-vd

comori in vistieriile Domnului Iisus Christos. MuncitifIrItrufie.Traiti smerili, ca Domnul sica sfintii ap.ostoli...

Iubiti-v5 friteste, voi, care sunteti frati, dar iubiti de-

opotrivi gi pe ceilalti. Ci ca si iubiti pe toate lumea,trebuie sI vI curltati inima de orice trufie $i de oriceinchipuire mireat6. SI tineti pe orice om mai bun si mai

de pref dec6t voi, gi atunci nu vI va fi greu s6'l iubiti.Iubiti pe Mdntuitorul mai mult decdt pe voi insivd si

dec6t pe toat6lumea. Cititi gi luminali-vtr din ce in ce mai

156

mult, a$a precum ficeam cu totii Si cum gtiu ci faceti Si

azi.Domnul imi porunceste str incep un dfum lung. El

singur gtie cdnd ne vom mai vedea... Dar inima voastrtr sE

nu se intfisteze.Safta il opri din vorbtr:

- Unchiule, spune-ne unde te duci, ca sI Stim si noi, gi

cdnd ne-om inchina, str inchintrmpimdntul inspre parteaunde vei fi...

-Oriundevoifi, si eu sivoi suntem de-apururi inm6nalui Dumneze\... V-am spus, copiii mei, ci acel ce iubestepe Dumnezeu gi crede in el din toati inima rimdne ftrrifrictr si ftrr{ primejdie, ca gi cum ar fi pe palma lui Dum-nezeu.

E adevtrrat, plec in ctrlitorie lungI... Dar voi tinetiminte ce zice cartea sfdnttr: ,,De e$ lua aipile diminetii si

m-as sllldslui la cea mai deptutatd maryine a mdrii, g acolornllva purta mdna ta Si dragostea ta md va ajunge"...Ca oameni slabi ce suntem, plecarea aceasta ne intris-

teaz[,. Dar orice plecare gi orice desplr[ire de pe ptrmdntisi are in ceruri popasul cel din urmtr $i bucuria revederiidestrvdrgite. Dactr vavoi Domnul sf, mI cheme la el, sE nuvtr intrista[i, ci str vI bucurati. Fiindcl toti cu totii acolotrebuie str ne int6lnim, in locasurile pe care Domnul nile-a gtrtit de mai-nainte.

Drumul meu acum este spre Tarigrad. M[ agteaptIacolo prietenul lbraim, despre care v-am spus cI este

milostiv $i temltor de Dumnezeu. Dar unii despre altiivom avea mereu gtire. Tu, Constantine, care ai condeifrumos, lmi vei scrie la farigrad vesti despre tine gi desprefratii tli. Voi, Vlade si S5ftico, tineti casa, munciti fArApreget $i aveti grijl de Miala. Voi, Matei, gi Floreo,strtrduiti-vI sI ieSiti calfe si s6 deschideti atelierul vostru.

157



Rabdati gi lucrali Dumnezeu vi va fi in.r-ajutor. (irrt-

stantin are cilcirturi de iuhitor de carte. Sprijinili-lfrdteste Mfs-ar umple inima de bucurie si-l v.ail, intr-o

zi, me$i-er in Sfintde Sciptui, precum este in cizrhirie...Dragii'mosului, veniti unul cite unul sa va:hinecuven-

tez si siva imbratisez. Miala tatei, fii cuminte Asa cu fata

senini, cu ochii spre soarele nadejdii lui Christos ... Pre-

cum a spus el: ,,Pu1in, 5i iarasi ne vom vedea "...Savu Pantofaru a pus in disage Noul Testu,nent. cdteva

albituri si'a mia pereche de papuci. A doua zi, dis-de-

tlimineali, a plecat pe jos spre Fetegti. Si, din sat in sat. a

'ajuns pdnd la podul cel nlare, care sta ca o sa de fier pe

spatele cenugiu al Dunirii

I

. IV. PE VAPORUL,.COBRA'i

De Sf. Ilie, Savu era in Constanla. I-a scris de aci lui

Ibraim: ,,Mai zibovesc vreo zc'ce zile. Anr gAsit de lucru-

dar intr-o siptanrdna sunt gata". Ihraim a inleles ca pan-

tofarul i5i str0nge hani pc'ntru plata vaprtrului $i i-a trinris,printr-un prieten care venea la Constanta. zece napole<lni

de aur. Atunci Savu.,h<lgat mai nrult decdt avca nevoie, a

cercetat in ptrrt cc vapoare pleaca spre Stambul, cdnd

pleacd fiecare si si-a ales vaporul ,,Cobral', care mergea

p0n5 la Atena si la Smirna.Savu s-a dus pe la scaunele stap6nilor romdne$ti $i

turce$ti, a indeplinit frrrmalitelilc necesare 5i a venit, cu

o jumatate de zi nriri devreme. pe cheu, llngi vupor.,,Cr)bra" pleca la ntiezul noptii. Cu alt vapor, Savu ii

trimisese lui lllraim inci o scrisoare, arit0ndu-i in care zi

5i pe ce vreme sose$te ,,Cnl)ra" in Bosfilr.

1stt

Era o dupi-amiazi trtritli cle'var6 gi tot vAzduhul tre-mura ca dog<larea de la gura cuptorului. Tarmul mirii, indreapta portului, pr'irea o cladire detirimizi arse, dislo-cate din simetria iniliala. Pc' cheu, soarele izbea puternicin caldarfimul de piatrd. in grdmezile- <le carbuni si incre5tetul cilutorilrtr de clasa a treia care asteptau oraimharcarii

Marea palpita printre vapoare 5i printre otgoanele tles0rmf, verzuie 5i

:uleioasa, plina de floarea murdiriiklrportului. f)e nic6ieri nu venea nici o boare. De sus de pedig. infinitul larg alhastru_pirea dd'small care se coace,nu noian de ape rflcrlroase. [n zirile vihratoare gi indesci-frabile. ochii rnarinarilor cautau cu teami dezno<Jim0n-tul brusc al ace.stei stiri de arsitd, srlrf, cu uraganul.

La umbra cektr cdteva magazii gi maghernile de pecheu, agteptau. asudati si aprin5i la fati. pilcuri-pilduri,cllfltrlrii in maj<tritate turci gi greci. Savu ar fi intrathucuros in vclrba gi ar fi stat locului ldngA ei daca DU S-ilr

fi simtit quprin.s 5i coplegit de zbuciumul focului clinvlzduh. Ca niciodatd, cildura zilei il nelinistea Si scoteavlaga din el.

A lnceput sE se plimhe prin umbra digului, asteprendzefirii adrlrmiti in larg, s-a sp5lat pe ochi de repetate ori5i gi-a poruncit rlbdare. Soarele a inceput si decline. Falamarii a trecut, enigmatic[ 5i nl,rlhild, printr-un lung sir deaspecte, lntre soarele care descdleca pe spinarea dealuri-lor dobrogene gi cortegiul plumburiu al solikrr furtunii,zdmislilidin Rasarit.

Ceasurile s-au scurs apisate de temuta apropiere si de

sumhrele proteIii ale noplii. Sub apasarei aceasra,cilatrlrii gi-au scos hiletele de caldtorie, au trecut princercetarea vamala'5i au inceput sa urce pe vapor. Aiaride multimeacu turban, cu fes gi cu iagrnac, mai erau cClivu

159



musafiri de inaltl calitate, cAtiva occidentali, c6tiva diplo-ma{i, un ministru in concediu si un arhimandrit sau

vl6dic[, pelerin spre Muntele Athos.Caill toate ltimea a fost pe vapor - mai multd pe

covert[ decdt in cabine - gi cipitanul a inceput manevra

deztipirii de cheu, un torent de fl5c6rirogii s-a

risipit inspatiu Ei un bubuit ad6nc a tnsemnat cE vaporul pleacS.

Peste un ceas, in largul mirii, uraganul plesni cu ni-micitoare vehemenli. Comandantul vasului gi toatllumea de sub ascultarea sa veghear6 cu spirit lucid, cum6ini viguroase dansul pe abisul clocotitor. Era gi v6nt,era si ploaie, gi plesnetele lor cideau, ca mii de fulgerenegre, in catargele, in coastele, in platforma $i mai ales inprora coribiei. Steruinta vijeliosului ocean aerian asupraprorei si urletele sf6sierii lui in vArful ascutit gi in catargertrsturnau orice rezistenfi gmeneasctr normal6. Urechileasurzeau, hainele zburau cu trup cu tot.

Imprejurul vaporului clocotea o picuri universalIcare, sub plugul prorei Si la lumina farurilor de pe catarg,se pref[cea in fantastice hawzuri de viscol gi de omdt.Mi5carea de la prord spre pupl - temutul ,tangaj" -incepea sE se rIsfrdng5 ln nervii Si in echilibrul sanitar altu'fi'"Tl?,:,

copiii, brrbarii (mai slabi de rnger) strteauintinsi pe coridoare, pe podina holului de clasa a III-a,prin ungherele de pe covert5, unii zbucium6ndu-se gi

mu$cdnd lSmdie, allii toropili in agteptarea alindrii. Afar5de oamenii vasului, cu ceasuri reglementare de odihnf,,

Si afarl de un neguf5tor englez, care trecuse prin furtunileAtlanticului, toati lumea cealaltl era treazd. Cipitanul,invlluit in mantie se vedea prin visul luminilor bdtute devdnt si de puzderiile mirii, incovoiat 5i negru,la pilnia decomand5. Era o vijelie,oteriti, dar trecitoare. Zaua ei

160

plesnise intr-o parte a cerului, gi stelele eliberate p6l-pdiau ca nigte semnale de incurajare. Prizirita dar dilrzacoaj de nuc{ incepea sE simtd cI urgia impresuritoarese obosegte. Departe, in rlsiritul de varA, dincolo defruntea fantomelor dintuitoare, pirea cI o infiorare de

timide opalescenfe ridicI prima veste cd, ziua stA se serev^erse pe cdmpul tragicei liquiditatri.

,In acel moment, cdnd cipitanul fncepea sise convlngicA poate fi lnlocuit, medicul vasului urc6.pe puntea decomandi si-i ftrcu acest raport:

- Domnule comandor, am inspectat gi reinspectat petoatl lumea. Am dat mici ajutoare pe ici, pe colia si totulmerge bine, cu o exceptiune. E un cildtorde clasa a III-a,cetltean romdn, de meserie cizryar, cu destinatia Con-stantinopol, care infltiSeazi niSte tulburiri stranii. Ezitstr spun ce are: riu de mare, insolatie, sau un atac de

nervi....Am.procedat cu prudenti Si am fdcut pulinul pecare mi l-a ingiduit neclaritatea in care mtr gasbsc. Omulcare a avut p6n5 acum c6teva eclipse, ne cere un lucruneobignuit, gi asupra acestui lucru vreau sI aud plrereadumneavoastra.

Comandantul se intoarce cdtre ,,secundul., care ve-gheazd l6ng6 el.

- P-orunc6 de rechemare... Tocmai ce a5teptam... fticedez aripile ingerului p6zitor... Ce cere, doctore, bolna-vul dumitale? Dar mai int6i i1i cer eu o figare, ci pe alemele le-am isprivit.

Po€ordr5 scara unul dupi altul Si se oprirl la adlpost.- Domnule comandor, urm6 doctorul, bolnavul cereun preot. I-am spus deocamdati, in ironie, cI vapoarelenoastre n-au nici capeli, nici capelan, ca transatlanticeleamericane... Dar omul nostru mi-a rdspuns intr-un chipsmerit $i serios, care m-a infiorat: ,,Domnule doctor, intrl

t61



calatoriivaporului,este un preot ortodox... Vd rog spuneticucerniciei-sale numai ateta: un bolnav v5 cheama l0ngiel."- - Doctore dragi. sunt de pirere cd trehuie s6 inde-

plinim drlrinla acestui om. Daci preasfinlitul nostrupasag€r igicunoa5te datoria cel pulin cdt noi pe a noastra,nici nu se va

suplra,nici nu va intdrzia sa rlspunda la

chernare... Poate ci d<larrne, poate ci vegheazi... Scrie un

bilet si trimite si i-l inmiineze. Noapte bund sau... bunidimineata, dupi cum vrei s-o iei 5i dupa cum te vrlr iertaimprejurarile ...

V. UN I}OLNAV INTRE DOI TERAPEUTI

Doctrlrul cerceteaza. afli ci persoana biseiiceasci de

pe vapor e$te arhirnandritul Veniamin din Mitryrpolia

Ungro-Vlahiei si-i scrie aceste rinduri:

,, Prectcut'i{tilse,IJn c'dldtor de pe vulxrul rutstru-,;e afld holnuv, prufiuhil

de mai-nainte de plecureia din Constanta. El ne cere stdru-itor asisten{a unui preot. Pentru cd pe vcxul nostru suntelisingura persound ecleziasticd ortodoxd, din purtea co-mandorului si din puftea nrcu, medicul vasului mui jossenlnat, primili respectuousd rugdminte de. a veni lacdpdtdiul bolruwului. El se ufld in canrcra de infirnicrie.Sen'itorul cabinei p.c.-t'o&\tre v'd vu conduce. Dctcd nuputeti veni inrcdictt, vu rog sti-rni rdspundeli utt cuvttnt."

Doctorul a trimis scrisoarea gi a trecut in infirmerjaunde se gdsea intins, cu capul sus, intr-un hamac; SavuPantofaru. O somnolenlf, neinIeleasd, vecinl cu lesinulsicu incon5tienla, ii ridica orice putere 5i stingea pentru el

t62\

intelesul timpului Si al locului. Savu zdcea intr-un somnletargic. Aliturea, pe un scaun, erau hainele lui aspre, cle

aha, gi sacul de cllitorie.In loc de orice alt raspuns, arhimandritul Veniamin

apiru in uga cabinei. Doctorul il pofti ceremonios.

- Intrali, preacuvioase. Nu e prea plicut sa chemi pe

cinevala

ora trei dimineala, dar cred ci pentru preot, capi pentru doctor acestea sunt nepllceri profesionale.

- Domnule <ioctrlr, spuneti mai exact: acestea suntcortegiul asprei, dar sfintei datorii...

- Preacuvioase... clientul nostru imi inspiri serioasetemeri... Putem vrlrbi frantuzeste? ,

- A votre ai.se1...

- Deocamdati, cum vedeli, cred cI doarme, dar esteun somn care nu mi reasigura. Nu pot sA spun cu certi-tudine daci m{ aflu inaintea unei insolalii sau inainteaunui... cataclism nervos... Furtuna prin care trecurim gi

tangajulvasului au tirst numai un prilej binevenit pentruascunsa maladie.

L-am manipulat cu pruclenli. I-am administrat cdtevafricliuni energice, i-am pus gheala la cap, i-am ficutcdteva timide injecliuni. Bolnavul mi deruteazi... Tre-buie si fi fost cineva cu o exceptionali putere fizica. Areo musculaturl de otel si nici trn pic de grasime. Mai arein partea dreapti, intre coaste, o largi cicatrice a careiprovenienla si istorie ar trebui si le cunosc...

- De unde vine? Cum il cheama? [n ce chip v-a cerutajutorul unui preot?

- Cred c* Savu... ciznrar din Briila... Este a doua oaracdnd cade in accst somn suspect. Cind s-a de5teptat tlin

ISpre nrrltunri,'"a dutllncii ()uslra (lr.).

r63



cel dintdi, mi-a cerut, cuviincios si stiruitor, s6-i aduc

l6ng5 el pe pirintele care s-a imbarcatpe vapor...

- Pot se intreb de ce nu m-ati chemat imediat?

- Preacuvioase, sI credeti ctr n-am ftrcut-o din gelozie,

ci, pe de o parte, din nelegitimitatea situatiei si, pe de altlparte, din datoria de a preveni prealabil pe comandantul

vasului.Arhimandritul tlcu un moment. Pe chipul de marmurtr

sur[ si variht scrijelatl a celui ce dormea, lumina electricd

Itrsa loc claritatilor aurorei. Ritmul surd al pistoanelor,

care biruiseri inctr o furtunI, leglna, invita la odihni si

asternea nu $tiu ce temelii de vagi siguranli.Cei doi se priveau unul pe altul, Erau amdndoi cam de

aceea$i v6rst6, 35 -40 de ani. CilugIrul - subtiratic, Po-gonqt $i cu ceva mireasm[ de'atavism oriental, medicul -durri'uliu, ras ca un actor Si cu ochi albastri intr-un cap

rotund ca de panter5. Arhimandritul rupse t5cerea:

* ... Nelegitimit ate a situatiei... prefioas6 expresiune Dece? Pentru c5 nu sunt preotul vasului? sau pentru alte

cuvinte mai speciale? r* Mon r€vdrend" n'allez pas si loin'... Cum era si viu sI

dau buzna in cabina sfintiei-voastre: ,,Veni1i, ci v[ re-

clam[ un pasager bolnav"... Si pe urm6... aveam dreptul

de fnt5ietate... trebuia s6-l manipulez intdi eu gi pe urmis5-l cedez sfintiei-voastre... .

- Si dac[ o fi acum prea tdrziu?

- Conveniti ci n-am nici o vind, preacuvioase...

-Ca medic, ce aitepta[i pentru bolnav?

- SA-l debarc la Constantinopol - cor€.€ste $i tintacll5.toriei lui - si s5-l dau pe mdna politiei sanitare a

portului. Colegii mei turci vor putea s6-l cerceteze la

spital altfel decdt pot eu s[-l'cercetezii aceast6 infir-merie sumar6. Sfintia-voasfiA vA oprili la Constantino-pol?

- Nu, merg mai departe.

-.Atunci, ce este de flcut? Suntem ln aceea$i situatie.

Dactr bolnavul nu-$i redobindeste claritatea constiinteidecdt la spital, va gtrsi acolo cu siguranlE preotul pe careJ

doreste. Permiteti-mi str vtr exprim o b6nuialS

- Vtr rog, la dispozilie.

- Blnuiesc ctr din punct de vedere... ca sI zic asa,

tehnic, si sfintia-voastrI, ca $i mine, nu aveti la dispozilie

tot ce vtr trebuie$te ln cazu,l de fat6...

- Credeti?

- Oric0t sunt de ignorant intr-ale preo{iei, totusi,presupun ctr n-ati putea acum, pe vapor, si administratiunui greu bolnav - ceea ce poate nu e cazul nostru - totceea ce vtr prescrie datoria $i uzul.

- Ve in$elati, domnule doctor. Am cu mine tot ce

trebuie unui preot in aceastl circumstan[[.

-Vesminte, molitfelnic... cred cii aveti... poate chiar inaceastd valizi pe care ati adus-o. Dar nu trebuie, oare, gi

sfdnta cumineclturE?Ound[de paloare $ de devotiune trecu pe fatasmadf,,

pasionatl $i atenti a arhimandritului Veniamin. Cu ungest de sentinel[ l6ng5 ugile in dosul cf,rora doarme

impflratul, preotul rlspunse in goapti:

-Mai cu seami sf6nta cuminecdturS...

Doctorul se ridictr si l6s[ capul pe piept.

- fn cazul acesta, mi inchin si vd tai st5p6n pe situatie.

MI duc sX mI odihnesc. Mai avem patru ceasuri pdni la

Cheile Bosforului. Daci aveli porunci de dat, dac[ vi se

1,64

Preacucernicie, nu mergeli a9a departe... (fr.).

165

-Ji1/t



va pirea ca trcbuie sa viu din nou l6ng5 boln:lv, iata,

soneta asta raspuntle la cahina infirmierului. La revetlcre,preacuvioase.

- [a revedere. dom,nule doct<lr.

vr. f xrnc cEr( SI MAREA ALTNATA

F'urtuna de peste nqapte s-a lf,sat, cu norii si cu ful-gerele ei. spre.apus gi spre Balcani. Deasupra vaporului,cele din urnri steli se sting o data cu luminile de^pe

catarge. in vazduhul racoros, violentulzbucium de acum

cdteva ore a scizut pina la boarea de dimineati. Imensi-

tateu nririi si a tiriei de deasupra in fata zilei ce se na5te

este inci o tlata frageda, preacurati gi flra nici o amintire,ca in prokrgul Crealiunii. La rdsirit, intre cer gi mare,

portile strAvezii ale luminii incep si se mi$te ca pe nigte

imense titini de rnirgean fi.xate rlrizontal.Intunericul gonit de pretutindeni staruie$te inca in

mi5catoarea za de ape de sub orizontul transfigurat. Dardin vasta cdmpie sumbri, in care se alinl rlscoala valuri-lor, cdnd gi cdnd razbe sc si se ridica stinghere creste albe,

rostogolind deodati rubine printre perle. Spre punctul

dintre cer gi ap5, unde converg atatea coarde trandafirii,marea am-irle un pod colciitor sistrdmt din milioane de

lame jucau9e...

Minunea zilnici se reface, matematici gi glorioasi. O

scoici de porfira natte din efervescenta aurorei 5i dinadencurile oceanului, strivite 5i pacificate sub bara de

otel a zarii. Soarele creste, lasl in mare capigonul de

hujori din prima clipi 5i se avdnti pe linia-i sideralx invibratii de aur Si de toc.

166

Vap<lrul prime5te pic'zis ii in coasta salutul senineidimineti de august. Pcsrc hruzdele largi ;i liliachii, incistaruitoare din crincena ariituri tle astdnoapte, ,,Cobra..trece ca o grapa albA cu coamd de intuneric. Cu pieptulei puternic darema valul din cale-i 5i-l prefac", ., luscocul morii,,intr-un micini5 cu inima de zipadd 5i cucununl viorie, care se

rdstoarni. pale-pale, Si se ineaca inpdcura albastrS. La grilajul c.vertei si in f.isoarele cle susincep si se adune, in fala soarelui datator de vialfl, invio-ratele victime ale furtunii.

Arhimandritul Veniamin a deschis ferestrele rotuncleale cahinei unde Savu zace ca un liliac spinzurat si pri-me5te, pe paginile Evholrryiulul, solia dinrinetii Si rci,cr-herarea apelor fugare. A pregitit, pcntru acest sufletnecunoscut 5i gata de eterna cilitrlrie, clin clumbravasfintelor rugiciuni seculare, coliba supremei intilniri.oricine ar fi el. .ricare ar fi t.st drumurile lui, intrateacunl in amurg, Q tlati ce a drtrit cu dol gi a cerut con-mesenia la cina cea de taini, tuate pic'dicile cad. toatelacatele se cleschid si masa slujira de ingeri pogoari dinslav6.

Omul bisericii inchide cartea si *irr:i,e in reculeasl side Ia o vreme ccrcetitoare asteptare. IIrlru*,ul tlin hamacst6 in pdr0ul luminil<lr retlcctate 5i al acrului ::irat carepitrunde prin ferestre. ('apul lui cirunt gi plchcian are olumini pr.prie 5i. inrimd v.ie hu116. dinc.lir de prestigiulgi de bucuria dimine1ii... O destiinuire rle nea5ieptata si

de. suhjugatoare spiritualitate se desface din figuia aces-tui bitrdn, mascat pCna aci de anonimatril boalei 5i clegrosolanele lui straie de dimie. Din hoala biruita sautransformati in definitiv ordin de chemare, sulletul cap-tiv in acest trup trimite in pleoapele inchise 5i in obrajii

167 l Prpucir lui Muhmud



albi ca floarea de nuflr nu gtiu ce luminl superioarI celeimateriale.

Arhimandritul Veniamin, impresionat $i cucerit, pri-vegte $i urmire$te aceasti sclrimbare la fati. Cine e acest

bitrdn cu at6ta luminoasi taind sufleteasc6? Si ce boal6enigmatic6 poate sI fie boala lui, c6nd inflore$te Si in-nobileazi astfel aceasti figurS lirdneasc5? $tiinta me-

dicului de pe vas e timidn si d[ inapoi. Dar chiar dacS arfi de fatd un mare neurolog, un mare medic psihologist,

. care i-ar fi Stiinta Si iscusinta in fata eternului mister pe

care il ascundperdelele corporalitilii noastre?... De unde'vine aceasti expresiune de robitoare frurausete liuntriclla acest slrman cizmar, doborit de b6tr6ne[e, de muncigi de ajunare?...

Arhimandritul Veniamin privegte cuprins de admira-

tie aceasti fizionomie atdt de revelatoare Si de intimiluminatI. Dar ca $i cum ritmul $i avdntul g6ndurilorpreotului ar fi zguduit si redesteptat suspendatul ritm al

constiintei celui adormit, pleoapele acestuia treslriri,trupul tot se infiori de viatd gi Savu Pantofaru deschise

niste ochi nesiguri, albastri Ei cercet6tori in lumina hor-botatl din cabintr. Ochii lui Savu ocolir[ cabina, ocoliriamintirea intdmpl5rilor de ieri si de asttr-noapte gi se

oprirS, mirali si fericiti, asupra ieromonahului. O undI de

energie $i de nea$teptatd sinltate trecu zguduitoare printrupul c6tlfat in sforile hamacului. Dar privireapantofa-rului evolui de la nuan{a fericirii spre ceva imperios 9i

extatic, care zgudui pe preot.

- Preacuvioase... (si vocea pantofarului avea rezo-nanta vocii lui lAzdr, constient de minunea petrecutd cu

el)... preacuvioase..'. ori preasfintite... egti din judetul Te-leorman ..

168

- Cu adeverat, sunt teteorminean, rlspunse ieromo-nahul, uimit de siguranta afirmirii batrdnului. Si suntnumai arhimandrit.

- Preacuvioase... esti din satul Negara

- $i aceasta e adev6rat...- Preacuvigase, e$ti botezat de duhovnicul Silvestru- DacI ai fi fost de fat6 ori ai aflat-o de la cei ce erau

de fati, stii mai bine dec6t mine. gi eu, si fratrii mei amfost botezaii de ieroshimonahul Silvestru.

- Atunci... sfinte p6rinte... egti feciorul lui NicolachePiua-Petri ...

- Da, {aleriu, bliatul cel mai ma re... aziieromonahulVeniamin.

, -- 9: milostive 5i atotputernice stdp6ne ... O, prea_dulce Iisuse christoase ... mari gi minunate sunt lucrurile

tale gi nici un cuvdnt nu este de ajuns spre lauda minunilortale ... DegrabE, sfinte pirinte Desitride-mi tribunalulMdntuitorului Este ceasul cel mare Fii gata.str-mi as-culti mirturisirea O clipa deiagazsd-mi tliruieEti, sd mifac cuviincios, pentru sfdnta spovedanie... Sfinte plrinte,sunt treizeci de ani de c6nd a5tept s[ vii ...

VII. SUPREMA INTATNME\

,,Cobra" se apropie de Cheile Bosforului.Din vastulSes fluid se ridicl fruntile apropiate, coaqtele cu chiparogi

gi ora5ele a doutr continente. Rumeli-Fener gi Anatoli_Fener stau fati in fati l6ngr turnririle lor cu semafoare.,,Cobra" trece din Marea Neagri in Bosfor in giragulinfinit al nrvilorvtrrsate de pontul Euxin in biile caldJsialbastre ale arhipelagului si ale Mediteranei.

1,69

I-11

ti

{



Primul si ultimul popas intre Constanta siGalata este

Anatoli-Koru., popit"i;iil'i mirii' in a5teptarea for-

malitatilor Oe potiif,'tunituti' Comandantul corSbiei a

isordvit somnul .., ilili;;Ittt;i ;iesit in foisor' ceva

rn'uilatriu se aratd si medicul'

,.- Do.t,rr., .ur.oii'-'.-iupuurrf Ce spunem trimisilorfmparatesti la Anatoli-Kavac? pecientul meu .e

- Domnule comandor' bine' pace"' Pacientul meu de

J;;il; ; ;; ;, #;; :ilF ;"11',:,i-,li Lti;ii[1sra-nL'aPtE e urr ";;i;;;pdcererea lui' in grija preacu-

inlelegerea dintre I

viosului arhiman<lriiVL"iti".rt1' M{ltalnii acum cdteva

minute cu sfintia-su"'gi'tn'uul e pe picioare Amvoit si-l

vad imediat, dar"f

i*t'tf titul m-a rugat sa-l ll: .:,-.T

;;ril;;;, ;;.'t''t'ii in urma une.i dramatice conlruntarr

duhovnicesti... voi'ilt;;t

in.infirmerie 'pesteccteva

minute. Rrtrimanirit'iV"nio*in pirea 5i el'viu inter-esat

de ace st, p ro7, i i iul "' F i e catt, il :t ::t"I,?"t i:HI;:;ffifr:?'.1f,{Jifiii:::ffi i" *a pi*.tf::1,*ia crede cx

md qdsesc in fata ';'Tf;;;;lot ttiotuisterie"'

jAtunci, doctore, din punct cle ve'tlere strict sanitar'

suntem cu con5tiinta curata' - .-L,im.nrlritill Ve-- Aste pt a

"r "di'll'iiin t i' i +ur: ::hfl *:l' iYl,-I;;

J*f,' ::u."n;;T1il.*" p' n:l

"l -1lli.Y,,,l* I o'

arhimantlrit .a rin. iffi;;;' P:::l::n pieacuvioase '

-'iir"a Ji*ineata, Preacuvioase

-Bun6climineata,iomnule..nT,*..]l.i..'o.prlrl:-rrii

:Hffi.'iTll ffi;""ffi"1; ir'

i"*"i 5i generarr' $i

Oiu.ii-. i rti i-am actus 5erita de ceasuri fard somn"' l

- Domnul" .ornirJni fru*.t".tea limdre*::::*i-lI

$ ;,l,,"#:ffi ffiil;;il;;'ir".9:?,11';Ti*[ ;;iii;m i n t e c 6t r e d u m n

" "" "ut t a, p

" :' I : L:-:g ::: li;T1,3' ff ;

llHil;l[#ffi;i;ffiy i [l n-"lli*r de astanoapte sn

170

- Dar doctorul nostru Si sfintia-voastr6 spunefi ctr nUmai are nirnic...

- E pe picioare, imbrdcat 5i cu mintea fericit de lim.pede... dar, din chibzuinta medicului sufletesc, i s-a pres-

cris o or5 lungd de singurdtate... I--

Medicamentul acesta nu ne costf, nimic gi putem str

i-l acord6m, dar dupd ce medicul al doilea va face si el ovizitd;.

- Iati cI am gi plecat.Comandorul intri in cabini. Preotul rlmdne o clip[

singur ln fata fermecdtoarelor golfuri strijuite de caice sisub stipdnirea superioarl a spovedaniei ascultate. Aceste

t6rmuri scdldate in aur gi in azur, pline de milenaremonumente si de amintirea atlelilor cre$tiniritii Grigorede Nazianz 5i Ioan Gur[-de-Aur, sunt o priveligte der eazem $i de cucernicd od i h ni pentru ini ma duhovni culu i

Veniamin.Corabia opre$te in larg. Rumeli-Kavac $i Anatoli-Kavac, desp6rlite de soseaua albastrl si cu colb de spumea Bosforului, stau pe coastele lor cu case rogii, ca ni$teghirlande de maci gi de bujori. De sub poalele geamieidin Anatoli-Kavac se desprinde gi porneste o barcf, cumotor.

DupS o jum6tate de ori, vaporul igiurmeazl calea maideparte, printre s6nurile liclritoare, printre dumbrivilecare pogoari pdni tn mare gi printre ora5ele de avangardiale marelui ora5 implr6tesc. Asia gi Europa isi intind

peste Bosfor, fn oglinda apelor de safir, amintiri de miide ani, analele cfitorva impirIlii defuncte gi imaginilepribu5ite ale trufiei lor arhitectonice.-

[n acelagi soare cu efuziuni de aur in care se risfaliporturile li coloniile grece5ti, turnurile bizantine, in-trepozitele genoveze, se risfatd azi - efemere $i splcn-

l7l



dide - ufoare foburguri turce$ti, ridicate din lemn[rie Eidin triglI. Asia desfoiazd pe [drmul Bosforului Beikoi,Pasa-Bagqe, Kanlidia, Anitoti-rrissar, neyi.;b;).. ii;risipa ei,.riu1er. r6spunde gi r5spdndeOt"in fata guiut_

P".:, Thdrapia, Srenia, RumeH-Hissal Bebeg arnaut_Keoi,

Orta-Keoi...^ Pe oplltg gipe alta, printre treptele de case mohordte,incep sE infloreascl, albe, maril-e palate $i marile mo_schei. In fundul podigului albastru; zgilriat de co$urilevapoarelor, feericul Stambul ridicE ln slavi .oun u v"-chiului serai gi havuzurile petrificate ale sutelor de mi-narete.

e,Cobra" iSi incetineazi mersul. Medicul vasului'siarhimandritul Veniamin ispravesc, intre C.;du; ;iDolTa-Bagce, o ionvorbire intre*pia de mai multe ori.

- Domnule doctor, toatl educalii Ei toati Stiinta dum-neavoastrtr v-au inscris printre

inchinrtorii celor.ce sevdd-.. da-r.irr dosul paravanului fenomenelor sunt sorginti,sunt realitlti neb6nuite gi miraculoase

- Preacuvioase, cred in... microscop, in telescop 5i inevolufia speciilor.

- Domnule doctor,.cred in prezenta vie gi personali acelui ce creeazd,, fecundeaza gi stap6n"st" ia*iriile infi-nite ale microscopului gi ale telescbpului.

- Sunt prea mic ca si inteleg pemarele si anonimul,autor, mi trudesc s6 studiez opera... r

- Studiaz-o, domnule doct6r. Numele autorului il'veigisi in adrnirabila finalitate a operei, dar p6ni atunci gi

ca si revenim cumva la punctul de plecare _ cazul bolna_wlui nostru - aduceli-v5 aminte de cuvintele lui Harnlet:,,in cer gi pe pdmdnt sunt, Horatrio, *"i ;;i;l;*;;;;;viseazd filozofia ta " ...

- Preacuvioase... ne vedem la mas5.

172

;9p1. plicerea mea, domnule docror.. Lararonl de oe ,Cobra., umplu.ou"riu si foisoarele.Echipajul uupo*lri, cu comand'antul in frunte, vegheazlsi indreptear,aliniairr;.d;r, pr..,ra a intrarii in port.Turnur Garata troneazd"in ceiritfar, de nouri, deasuprababitoniei de catrtori, ;; ;il;.,-il ;; k;;' ;.;i:#"iermuitoare si de .tiiarnt" rliulii, .ur" fmpovireaz,marea gi uscatul:

Arhimandritul Veniaryn-il gdseste pe Savu addncit in:l:li, prelungi in care t_a Hjat. iaput lui pare un v6rfuntos, acoperit de nea, gata sa s" iiu.Aa il;i.;ilA;iLunei zile serenisime si Oem?Lriufirl,.. Un nimb de taindsi de pitrunzetoare *[q;;;;" ,r-li*r" in jurul acestuiumilit, acestui ceTgtoj,

"f,"*aiJ" I raspdntii la ospltulmp,ratutui din St i;"";;;L:-p."ot*r int'rziart un

#,,l:ilt#:ffffi :'h;$;il;;anu'a u

dbi;;;il;i- Galata... Trebuie sE te cobori. Ne desp5rlim. SIedem dacE mai recunosc pe Ibraim. L_am vhzutde mult,lu,Tgrry, cdnd eram in crislr. pli.nare. Am fost la el cuata.Imi aducaminte bine.;ul;;;; i"ia. br. jff#a trecut mai mult .?

ln sfert de ,.u., Si 6il;i;-bri;;ie acum bitr6n ca un patriarh...- Preacuvioase pari'nt"...;j;;g"m

Ia Erm... mai binesi mai fericit decdt putea* g gaiJrr..u in nevredniciamea... Dumnezeul avut

Frtji,iaj;;;iu ru. pr*nezeus_atinut de cuv,ntur De care r"-u out iiiii..oo. c6nd vei face

I lr:H::,x'..xlTi i:il,l.G';",fi U:#H jis#i:feciorur lui Nicola.r," i'i*-iriJ'iiir. aici adresa fuibraim. DacI mai sunt-5i.r-.'*fiaruta incl o datd

311';;iff.estea,care au fid"pilrffi;;"r;;i,u ;ilff,;

173



Stap6nit de sfint[ emoliune si cu ochiiplinide lacrinri,arhimandritul Veniamin opregte mi5carea lui Savu, iiprinde mdinile si i le s6ruta.

- Nu, tatl Savule, acum e$ti mai mare dec6t mine Viide la ospdlul lui lisus Christos ...

Preotul l-a luat de brat pe Savu si l-a scos pe covertA,

prin mulfimea si prin lnghesuiala cilitorilor. S-au opritmaila o parte 5i au inceput sI caute din ochi pe lbraim in

iarmarocul de pe cheu. Dar erau prea mulli turci la fel de

bdtr6ni, toti cu cealma, toti cu anterie $i cu barba pdni la

br0u... Ibraim era de fag. L-a cunoscut pe Savu gi, pdnlcAnd s6-l vazi cobordt pe cheu, au lnceput vrlrtra de la

distant[.Credinciosul lhraim, inca drept 5i viguros sub povara

anilor, era feric;t cx-si vede prietenul. Dar mare i-a krstsurprinderea cind a aflat ci preotul care st[tea ldngiSavu este feciorul lui Nicolache Piua-Petri.

-Atunci Dumnezeu mI bucurd azi cu bucurie indoitiSunteli am6ndoi musafirii mei.

- Boier Ibraime, va ficinste si multumire mare pentrumine s5 intru in casa prietenului lSudat si iubit de tata.

Dar astdzi nu mI opresc in Constantinopol. Md duc la

SfAntul Munte. Cu ajutorulDornnului, nidljduiesc c5,lainapoiere, voi face popas...

- Te rog cu stAruinti sa vii atunci la mine, la Eyub...

- Multumesc, boier lbraime, tata Savu mi:a dat adresa

dumitale.

- Cuvioase p6rinte, toati casa mea cinsteSte Si-pome-

ne$te pe Nicolache Piua-Petril CAnd mi-a scris Saw ci a.

inchis ochii, l-am pldns ca pe un frate. Cum a calitoritfratele Savu? A imb6tr6nit si etdestul...

- Boier lbraime, ne-a cam zdruncinat marea. Am avut

o noapte de furtunx si toti ii ducem amintirea in spinare,

174

- Un pic de.rdhdare,5i fratele Savu scapa de zdrunci_nulapei. Am acialaturea. caicul meu, urcf,m in elgipeste() jumitate de ceas suntem acasi.

.Savu gi arhimandritur Ve,niamin se crespart cu tainicfreamit. Ibraim, de pe cheu, saluti cu mdna Ia piept. Savutrece' cu

hdrtiile lui, printre funclionarii turci gi pugnurad.e Re vapor cel clin urma. E alb si lumin.s caozii.;;;;$i se tope$te $i se piertre in soarere virurent, .or. augii-re5te amfiteatrul pereigial Galatei.

' e-

- Frate Savule, esti ostenit... Sprijine$te-te <Je mine...- Boier lbraime, mi-e inima plina pdna.urf GuJri fil

- Uite caicul meu e in spatere m,virei rle crrbuni. Maiavem cdtiva pa$i...

cei doi prieteni intra in caic, gi oamenii rui lbraim irscot la larg, in splendoarea albastr6 _ cu minarete rigitle

in cer, cu minarete tremurItoare in apA _ a CornuluilG-Aur...

. ?ur toate, pentru Savu, igischimbi in{atiSarea gi t<latinlufrql lui pe apa - intre cele ckrui tirmuri, clajite dinvistieriile sultaniror din Hatima ri din istorie - rimcnenumai o cadenttr ugoari, simlita vag, intre.fuua f rri, ,n,care.-se topeste gi alta care se deschide... O amintiresuhtiltr, mai mult a trupului decdt a cugetului, insote$teritmul lopelilor, care se afundi si ies cI,fi, ,"t,lri.rr.{ mai recut.So*, clemult, demult, prin.aceast[ numi_rdtoare astAzi stinsi, atunci torida... Ceva asemnnAtor

apropie deptrrtirile gi une5te cele doul visuri, .u, ,_u,uni doui pdraie intr-unul singur. Dar spaim.f.,,fui.r,u_ractele de jaratic, dar c.rhii gi zgriploiii de .iiniu*,icorabia-fantomi care-i remorca sr tiruta furtuna urreterrirrizbunEtoare s-au $ters in ziri albastre gi fericit;.

"

175



' Savu dibuieste imprejur, ca unul care nu are luminaochilor.

- Boier Ibraime, unde esti?

- Sunt l6ngi dumneata, frate Sawle. Ti-e riu... FI-ticuraj... intr-un sfert de ceas, am ajuns.

Din feeria Cornului-de-Aur, pe care Saw n-o mai

vede, rtrsare alta, superioard, definitivtr.- Esti l6ngi minO, boier Ibraime... Dar nu te mai vf,d...

IatE cI ajungem la liman...

- Mai avem, frate $awle...- Ce de lume Ce de flori Ce sirbitoare impirf,teasc5

Da'unde'suntem?Saw s-a ridicat in genunchi, cu m6inile intinse $i cu

ugoara lui traisti ag?rlath de o m0nI. in fata lui, extaticlgi strlvezie, se r6sfrdng luminile, misterul gi apropierea

unei alte lumi.

-Sunt multi... Sunt zeci de.mii... Nicolache e-printre

ei E de m6n5 cu copilul cel mic... Este si mama Uta siIordan... gi plrintele Ntrstase... pi ai mei toti... mama, tata

Se dtr lumea la o parte, se despart florile si fac cdrare

printre ele... Tu esti?..,, Mahmud ... Tu esti?... O, cdt esti

de frumos ... Ca un sultan esti imbricat ... Cum? Ai r5mas

tot cu imineii tria cu boturile clscate ... Inleleg, Mahmud

Ai agteptat perechea de iertare E aici, Mahmud, e aicilh sac Iat6, iat6, Mahmud... Iat5, iubite frate

$i Saw sm-ulge din sacul atarnat de cotu-i mesii im-ptrrtrtegti... Dar picioarele pe care Savu le cuprinde strllu-

cesc goale gi strlpunse de piroane $i strdpunse depiroane sunt $i mAinile care pogoar6 pe capul lui Savu ...

Si deodatl, dincolo - pe planul eternitatii - Savu inte-lege totul, iar pe planul de dincoace Savu incremeneste

cu a mia pereche de papuci in brate...

176

Ibraim Si oamenii lui - care au inghept cu mAinile pelopeli - iS1 vin in fire. Ibraim plimba prelung, pe subsprdncenele lui albe, o maraml de m5taie.

- A murit ...

- A trecut in raiul lui AIah rdspunde Ibraim.- Unde-l ducem acum?

- Ia Sivri-tepe, la gridinlApoi tgrgql, inchizdnd ochii amicului sf,u ghiaur 5iacoperindu-i fata cu marama de m5tase, ii spuse, in limbaplaiurilor valahe:

- Frate Sawle... Mahmud, pe care l-ai vizut pretutin-deni 9i l-ai slujit o viatE intreagi, se odihneste in cimitirghiaur, l6ng6 pIrinlii tni... Vinb gi tu de te odihneste inp[m6nt turcesc, l6ng[ ptrrinlii lui Ibraim



CUPRINS

Prcfal6Curriculum vitae

PAPUCII LL]I MA}IMTID

Partca I,

Ce sc pctrccc in cArciuma lui Vancca dup:i cadcreaPlevnci

Ohstescul alb mormAntUnde este fratclc tiu Ahcl?Prlpastia necunosculiUndc va a5tcpta Mahmurt ziua cea marc a

luiAlah .. . .;

Ooglindacarcvedcdepartc;.. ....Sindrofic teirkgica la pirintclc Nistasc acasi .

In cimitir a inflorit liliaculCeasul hotirdrii vincDe laRurila Ncgara

Daniil in groapa cu guzgani

I

vl

23

32

4l

I"

II[ItIVV

VIVII

VIIIIXx

xtxil

XIIIxtv

III

IIIIVV

VIVII

VIIIIXx

Ospitalilare .

,,Si nu ucizi"

6.51

60

6.1

70

7.s

7n

li.1

tl(r()l

Partea a II-a

,,Hagi-Papuc"Vulpilc au vizuini 5i pisirilc cerului, cuiburi..

Nicolachc Piua-Petri a ltrst proorocCasa lui Ihraimingaduinta dstc auxiliarul tcokrgiciCele trci inclcTurnu-Migurelc che[uicqtcPisiri dc prada

Un episrd inlunccoslntrr-patruochi ...

95(^i

105l(,(,

I l.lll5ltll:()I .l-l

l:LS

147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud

Documents

Transcript of 147325683 Gala Galaction Papucii Lui Mahmud