Capitolul 14

Abilităţi de Control in Copilărie - Obiective Fundamentale

Atunci cand copilul poate sa mearga singur, mainile sunt libere pentru a fi folosite intr-o noua aptitudine fundamentala-control al obiectului

Aruncarea Una dintre cele mai complexe mişcări fundamentale

Poate fi impartita in 3 faze Faza pregătitoare Toate miscările directionate in afara liniei de proiecţie destinate aruncării Faza de execuţie Toate miscările efectuate în direcţia aruncarii Revenire Toate mişcările ce urmeaza eliberării obiectului

Etapele învăţării aruncării Monica Wild (1938) Patru etape de dezvoltare de a arunca Tendinţe Mişcarea progresează de la un plan antero-posterior la un plan orizontal Baza de sprijin se modifică de la una staţionara la o poziţie de deplasare

Langendorfer (1980)

Roberton (1978) prezintă dovezi longitudinale pentru etapele dezvoltarii în cadrul humerusului, antebraţului, şi componente ale trunchiului pentru aruncarea de peste umar "Dezvoltarea unei piese componente pot proceda la rate diferite la aceeaşi persoană sau la rate diferite în diferite persoane." Seefeldt, Reuschlein, si Vogel (1972) Notează diferenţe mari între femei şi bărbaţi în dezvoltarea aruncarii Notează vârsta la care 60% din băieţi prezintă un model de aruncare de Etapa 5 Notează decalajul în dezvoltare pentru fete Miscarea de aruncare e postero-anterioara ca directie Picioarele nu se misca Putina rotatie de trunchi Rotatie mai mare a trunchiului Executorul poate sa paseasca inainte Bratul e adus inainte in plan transversal Notati actiunea ipsilaterala a bratului si a piciorului Mingea este plasată în poziţia pentru aruncare deasupra umărului printr-o mişcare pe verticală şi posterioară a braţului în momentul în care piciorul ipsilateral se mişcă înainte Mişcarea este contralaterala

Puţin sau deloc rotaţie a şoldurilor şi a coloanei vertebrale în timpul wind-upului Pasirea inainte oferă o bază largă de sprijin Modelul matur al miscarii Vârsta la care 60% din băieţi şi fete, sunt capabili de a executa la un anumit nivel de dezvoltare

Tendinţe De Dezvoltarea Performanţei Pentru Aruncare Tehnici de studiu pentru performanţă Aruncare pentru distanta Aruncare pentru precizie Măsurarea vitezei de aruncare

Imbunătăţire anuală, indiferent de tehnica de studiu

Băieţii şi bărbaţii au performante mai bune ca fetele şi femeile la toate vârstele

Factorii Care Influenţează Performanţa Aruncării Instruirea

Cunoştinţe

Indicii de Instruire

Marimea mingii

Unghi de eliberare a mingii

Instruirea

Instruirea faciliteaza dezvoltarea sau îmbunătăţirea este datorită perfecţionarii aptitudinii fundamentale de la an la an? Instruirea afectează în mod semnificativ schimbări în tehnica de aruncare, dar nu in mai mari viteze ale mingii in orizontala Un program de “instruirea miscarii in diapazon mai amplu" poate creşte componenta lungimii pasului al Aruncării Un program de instruire menit să îmbunătăţească modelul de aruncat poate fi eficace în imbunatatirea miscarii picioarelor, rotaţiei pelviene si a coloanei vertebrale, dar nu miscarea braţului, distanta de aruncare, sau a vitezei de minge Cunoştinţe Aruncatorii neindemanatici posedă cunoştinţe semnificativ mai puţin declarative decât aruncătoarii mai talentaţi Cunoaşterea de a arunca influenţează performanţele Indicii de instruire Identificarea indiciilor decisive facilitează aruncarea de performanţă Indicii decisive "Ia un pas lung spre ţintă cu piciorul opus al bratului de aruncare" “Aduce bratul în jos, apoi întinde-l mult inapoi pentru a face un" L "cu el" "Uita-te la ţintă şi eliberarea mingea cand vezi degetele" Marimea mingii Când diametrul mingii este marit, este atins un punct de tranziţie în care executorul recurge la un model de aruncat mai putin matur în componentele de backswing şi antebraţ

Pe măsură ce creşte diametrul, există o tranziţie de la apucarea mingii cu o mână la apucarea mingii cu două Dimensiunea mingii şi lăţimea mâinii sunt importante în aruncarea de performanţă Unghi de eliberarea mingii La cei care folosesc un mod de aruncat “dominat de mana", mingea este eliberat prea devreme, cea ce duce la o traiectorie ascendentă (490) Poate fi legat de apucare insuficienta, greutatea mingii, şi dimensiunea mingii Un unghi de model matur al aruncarii la lansare este de 150

Explicatii pentru Diferenţele de Gen în AruncareCele mai mari diferenţe dintre femei şi bărbaţi in toate competenţe fundamentale se găsesc la

aruncare Succesul în aruncarea la distanţă a băieţilor este asociata cu : Ereditate Masa musculară a bratului Factori socio-culturali Male adult in the home/Adulţi de sex masculin în casa Succesul în aruncarea la distanţă pentru fete este asociat cu: Greutate mai mare, mai multa grasime corporala, diametru mare al articulatiei, şi o mai mare masa a bratului si a piciorului în comparaţie cu mai mici şi mai slabi membre de sex feminin Cele mai bune predictori pentru dezvoltarea aruncarii la fete sunt : Participarea în sport Prezenţa unui frate mai mare în gospodărie Cele mai bune predictori pentru dezvoltarea aruncarii la baieti sunt Implicarea tatalui in sport Abilitatea tatalui de a se joca cu fiul

Prinderea Acţiunea de a aduce un obiect din aer sub control prin utilizarea mâinilor şi braţelor

Aspecte de Dezvoltare: Prinderii cu Două Mâini Prima încercare de a opri un obiect de rulare este de a se aseza pe podea cu picioarele departate Picioarele prind mingea Mainile prind mingea Prima încercare la un obiect din aer este pasiva Se aruncă mingea, astfel încât copilul poate folosi braţele întinse şi corpul pentru a prinde

Secvenţe de dezvoltare pentru doua maini Aspecte de Dezvoltare: Prinderii cu Două Mâini

Acest copil de 6 ani afiseaza teama ca reacţie la o minge aruncata Seefeldt speculează că teama de un proiectil este învăţata din eşecurile anterioare

Secvenţe de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini Bratele sunt direct în faţă cu coatele extinse; palmele îndreptate în sus şi interior Braţele şi mâinile încearca sa asigure mingea ţinându-o pe piept

Secvenţe de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini Coatele sunt uşor flexate Bratele înconjura mingea apasandu-o pe piept Acţiunea bratelor e iniţiată înainte de a lua legatura cu mingea

Secvenţe de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini Substage 1:Copilul foloseste pieptul ca primul punct de contact Substage 2: copilul incearca sa prinda mingea cu mainile

Secvenţe de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini Copilul se pregăteşte să primească mingea flectandu-si coatele şi punandu-si braţele înfata planului frontal Mingea este prinsa numai cu mâinile

Secvenţe de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini Mulţi copii întâmpină dificultăţi atunci când acestea sunt solicitate să se îndrepte spre obiectul

Aspecte de Dezvoltare: Prinderea cu o Mana Putine dovezi ştiinţifice există cu privire la capacitatea unui copil de a prinde cu o singură mână Băieţi de obicei fetele Ball location is a factor Young children can orient hands in all directions for a catch, but lack experience in finger closure One-handed catching is less successful than two-handed

Factori Care Influenteaza Performanţa Prinderii

Marimea mingii Mingea si culoarea fundalului Viteza mingii Unghiul traiectoriei Viziunea si timpul vizionarii Instrucţie Cunostinte si experienta Prinderea in deplasare Prinderea cu manusa Marimea mingii Evaluare orientata spre produs: Mingile mai mari maresc Performanţa prinderii a copiilor mici Evaluare orientata spre proces: Mingile mai mici sunt mai usoare de prins (Isaacs, 1980) Prindere mai matura Mingea si culoarea fundalului Mingi albastre si galbene sunt prinse mai des ca cele albe Mingile albastre pe fundal alb se prind cu succes cel mai des Pentru ambele fete si baieti, folosind minge de culoare preferata rezulta in mai multe prinderi reusite

Viteza mingii Importanta in estimarea directiei obiectului Performanţa prinderii scade in timp ce viteza mingii creste (27 km/h la 36 km/h)

Unghiul traiectoriei Unghiul de proiectie nu afecteaza semnificativ capacitatea unui copil de a prinde In medie, un unghi a proiectiei de 44 0 obtine prinderi reusite Copii mai putin indemanatici prind mai bine mingea cand ea e proiectata la un unghi de 34 0

Viziunea si timpul vizionarii O minge care se misca mai lent prin spatiu e de preferat cand lucrezi cu persoane neexperimentate Minge de plaja Minge de plastic Minge de burete Instructie Doar un singur studiu a examinat instrucţiuni de prins pe o singură mână Copil de 8 ani, instruit peste 7 zile Abilitatea de a prinde a fost imbunatatita pana la nivelul unui copil de 10 ani Cunostinte si experienta Cunostiintele de a prinde pot sa influenteze Performanţa Cunostiintele procedurale sunt mai multe pentru copii sanatosi; mai multe pentru persoane cu dizabilitati ambulatorii si mai putine pentru persoane cu dizabilitati non-ambulatorii Cunostiintele declarative nu difera in mod semnificativ printre diferitele grupuri

Cunostinte si experienta

“… cunoştiinţele declarative şi procedurale nu se dezvoltă în acelaşi ritm şi că experienţă de prindere poate încuraja dobândirea cunoştiinţelor procedurale, chiar dacă un deficit de cunoştinţe declarative poate este evident.” Prinderea in deplasare Având în vedere că este mai uşor pentru a prinde o minge îndreptata spre copil, profesori / antrenori ar trebui să utilizeze prudenţă atunci când imperecheaza copii lipsiti de experienţă cu copii cu experienţă Prinderea cu manusa O mănuşă poate schimba natura erorilor de obicei observate în prindera cu mana goala Prinderea cu manusa este mai uşorara cand mingea se mişcă spre o ţintă mai mare şi este prinsa pe o suprafaţă mai mare Forta mainii e importanta Pentru a strange manusa

Lovirea O mişcare fundamentală în care o parte desemnata a corpului sau o unealtă e folosita pentru proiectarea unui obiect Mainile pentru mingea de volei Mingea de baseball

Racheta de tenisAspecte de Dezvoltare al Lovirii cu Una si Doua Mâini

Modelele iniţiale în lovirea sunt similare cu cele observate la aruncarea Persoana neexperimentata Nu face mai multi sau macar un pas cu piciorul homolateral Miscare de sus-jos in timpil lovirii Putin avant (backswing) Fara rotatie de trunchi sau sold Brat rigid; indoaie putin incheietura Persoana experimentata Pas ianinte cu piciorul opus Avant (backswing) deplin Miscarea lovirii e orizontala Rotatie din trunchi si sold Indoirea incheieturii coordonata Miscarea e postero-anterioara in directie Coatele sunt total flexate Picioarele raman pe loc Picioarele sunt pe loc sau unu poate sa primeasca greutatea corpului Rotatie unitara de sold si trunchi Bata se deplaseaza in plan transversal Mutarea greutatii pe piciorul din fata dupa un model ipsilateral E micsorata rotatia si derotatia a trunchiului Bata e balansata intr-un plan oblic-vertical Modelul matur de lovire

Driblingul cu Mingea pe Loc La niveluri avansate, o persoana dribleaza o minge unde mana o foloseste pentru a impinge mingea repetat in jos Executanti neexperimentati folosesc una sau doua maini pentru a lovi mingea

Lovirea este unu din etapele de dezvoltare a driblului Cel neexperimentat loveste mingea pentru a o dribla Cel experimentat (matur) extinde mana complet Retractureaza mana cand face contact Mana ramane in contact cu mingea

Lovitura cu Piciorul O alta forma de a lovi

Piciorul e folosit pentru a da un impuls la minge

Lovirea de pe loc implica lovirea mingii cu piciorul de pe pamant sau de pe un suport

Executantul de obicei se afla in apropierea mingii Coapsa piciorului care va lovi se misca inainte Extensia genunchiului apare dupa contact

Hiperextensie soldului si flexie genunchiului Piciorul lovirii se deplaseaza inainte cu genunchiul flexat Apare opozitie intre picior si mana in timpul lovirii Forta lovirii de obicei nu e suficienta pentrua a muta corpul inainte Un sau mai multi pasi facuti la abordarea mingii Piciorul care loveste ramane aproape de pamant in timp ce se apropie de minge Genunchiul incepe se se extinda inainte de contactul Opozitie mana-picior Modelul matur de lovirura cu piciorul

Lovirea din Voleu Lovitura din voleu (Punting) implica lovirea unei mingi din aer cu piciorul Mingea poate fi tinuta de ambii maini in timp ce piciorul se ridica inainte si in sus ca sa propulseze mingea MIngea poate fi aruncata in sus; poate fi sarita din pamant(bounced) Flexie soldului si a genunchiului din startul stationar Start stationar Mingea tinuta in ambii maini si lasata sau aruncata inainte Piciorul care executa e flexat Forta lovirii e orientata mai in sus Forward motion Mingea e lasata in directie ianinte si in jos Genunchiul e flexat la 90 0

O urmarire a actiunii o sa mute executorul inainte Abordare rapida cu o subtila saritura la sfarsit Minegea face contact la sau sub nivelul genunchiului Inertia piciorului balansat detaseaza executorul din pamant