14-niculescu

8
40 Clasificare Structuri auxiliare compoziŃionale în sistemul Dewey şi C.Z.U.: studiu comparativ Dr. Zenovia Niculescu Catedra de ŞtiinŃele Informării şi Documentării, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti E-mail: [email protected] Dr. Zenovia Niculescu este profesor la Catedra de ŞtiinŃele Informării şi Documentării a FacultăŃii de Litere de la Universitatea din Bucureşti. Este titulara cursurilor de catalogare, clasificare, indexare şi bibliografie. Domeniile sale de cercetare sunt: sisteme de clasificare, limbaje de indexare, catalogarea documentelor, sisteme şi structuri bibliografice, limba şi literatura română. Rezumat În contextul abordării pluridisciplinare a indexării informaŃiilor, studiul analizează comparativ structurile compoziŃionale ale sistemului Dewey şi C.Z.U. privind codificarea determinărilor auxiliare ale subiectelor. Studiul, prin analiza sistematică, tipologică şi metodologică a subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale şi forme literare specifice şi a indicilor auxiliari analitici sau speciali, însoŃită de argumentarea valorii şi importanŃei acestora în gestiunea informaŃiei, reflectă concluziile unei cercetări corelative a structurilor auxiliare ale celor mai importante limbaje de indexare cu structură ierarhică şi, din perspectiva ofertei informaŃionale, susŃine caracterul fundamental interdisciplinar al sistemului Dewey şi C.Z.U. Cuvinte cheie: limbaje de indexare, C.Z.D, C.Z.U., structuri auxiliare compoziŃionale, subsisteme auxiliare 1. Subsisteme auxiliare informationale Obiectivul avut în vedere de M. Dewey prin crearea subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale şi forme literare specifice a vizat, în principal, codificarea determinărilor speciale şi multiplicative privind ansamblul informaŃional al celor două clase principale: 700 Arte şi 800 Literatură. Este clar că nucleul structural al acestor subdiviziuni a fost

description

n bbjbjkbj

Transcript of 14-niculescu

  • 40

    Clasificare

    Structuri auxiliare compoziionale n sistemul Dewey i C.Z.U.: studiu comparativ

    Dr. Zenovia Niculescu Catedra de tiinele Informrii i Documentrii, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureti

    E-mail: [email protected]

    Dr. Zenovia Niculescu este profesor la Catedra de tiinele Informrii i Documentrii a Facultii de Litere de la Universitatea din Bucureti. Este titulara cursurilor de catalogare, clasificare, indexare i bibliografie. Domeniile sale de cercetare sunt: sisteme de clasificare, limbaje de indexare, catalogarea documentelor, sisteme i structuri bibliografice, limba i literatura romn.

    Rezumat

    n contextul abordrii pluridisciplinare a indexrii informaiilor, studiul analizeaz comparativ structurile compoziionale ale sistemului Dewey i C.Z.U. privind codificarea determinrilor auxiliare ale subiectelor. Studiul, prin analiza sistematic, tipologic i metodologic a subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice i a indicilor auxiliari analitici sau speciali, nsoit de argumentarea valorii i importanei acestora n gestiunea informaiei, reflect concluziile unei cercetri corelative a structurilor auxiliare ale celor mai importante limbaje de indexare cu structur ierarhic i, din perspectiva ofertei informaionale, susine caracterul fundamental interdisciplinar al sistemului Dewey i C.Z.U.

    Cuvinte cheie: limbaje de indexare, C.Z.D, C.Z.U., structuri auxiliare compoziionale, subsisteme auxiliare

    1. Subsisteme auxiliare informationale

    Obiectivul avut n vedere de M. Dewey prin crearea subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice a vizat, n principal, codificarea determinrilor speciale i multiplicative privind ansamblul informaional al celor dou clase principale: 700 Arte i 800 Literatur. Este clar c nucleul structural al acestor subdiviziuni a fost

  • 41

    preluat n Clasificarea Zecimal Universal i a rmas identic pentru indicii auxiliari analitici sau speciali de la Clasa 8 Lingvistic. Filologie. Literatur i, mai puin, pentru Clasa 7 Art. Recreere. Spectacol. Sport unde, de altfel, au determinri i reprezentri diferite de sistemul Dewey.

    1.1. Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice

    Subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice codific, n principal, sisteme de categorii determinative privind istoria i critica literar, genuri i specii literare, curente i coli n literatur i art, teme i subiecte particulare reflectate n domeniile artei i literaturii. Acestea constituie originea viitoarelor subdiviziuni auxiliare speciale ale Clasificrii Zecimale Universale pentru Clasa 8 Limb. Lingvistic. Filologie. Literatur. Informaia oferit de aceste subdiviziuni are un neles semantic legat n mod direct de indicii principali pe care i determin i pentru care au fost realizai. n ceea ce privete sfera de utilizare a subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice, aceasta este marcat diferit n ediiile Clasificrii Zecimale Dewey: prin sgeat (editia XIX), asterisc (ediia XXI), poziionate la indicii principali.

    Indiferent de semnul grafic folosit, exist aceeai restricie metodo-logic a utilizrii acestor subdiviziuni, numai n condiiile n care la indicii principali ai claselor 800 i 700 sunt menionate indicaii metodice speciale.

    Cu siguran, n proiectarea indexrilor trebuie respectate toate indicaiile metodice din Tabela principal, dar i din Tabelele auxiliare ale unei ediii C.Z.D. care, de cele mai multe ori, includ i exemple pragmatice.

    Investigarea tabelelor principale i auxiliare ale C.Z.D. ofer indexatorului nu numai specificaiile metodice, care trebuie respectate, dar i soluii pragmatice de indexare a unor subiecte dificile.

    1.2. Indicii auxiliari analitici sau speciali

    Reamintim c una dintre inovaiile lui P. Otlet o reprezint crearea i sistematizarea indicilor auxiliari analitici sau speciali, crora le-au fost atribuite semne grafice de includere, specifice, n cadrul unor forme particulare de codificare: .01/.09; 1/9; 1/9.

    Sfera de utilizare a acestora este, n principal, toat schema Clasificrii Zecimale Universale, dar numai pe segmentele ierarhizate ale subdiviziunilor auxiliare speciale. n fapt, auxiliarii analitici sau speciali ai Clasificrii Zecimale Universale suplinesc recursivitatea unor determinri pentru o suit de indici principali sau auxiliari, prin formule convenionale

  • 42

    care sintetizeaz aceste caracteristici multiplicative i le confer posibilitatea utilizrii la ntregul set de ierarhizri ai indicelui pentru care au fost creai. De exemplu, n tabelele C.Z.U., pentru diviziunea literatur, conceptul de poezie nu va fi repetat la toate literaturile individuale, ci va fi ncadrat, distinctiv, la subdiviziunile auxiliare speciale ceea ce, automat, i amplific dimensiunea operaional la toate ierarhizrile sistematizate ale domeniului. Adugm i faptul c articularea conceptelor la anumii indici auxiliari analitici se realizeaz ntr-o dependen semantic numai cu acetia.

    2. Structuri sistematizate

    Caracterul fundamental interdisciplinar al celor dou limbaje de indexare (Clasificarea Zecimal Dewey i Clasificarea Zecimal Universal) reiese i din sistematizarea subsistemelor auxiliare compoziionale privind subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale, forme literare specifice i indicii auxiliari analitici sau speciali.

    2.1. Tabela 3 din sistemul Dewey

    Subdiviziunile auxiliare ale Tabelei 3 determin i completeaz din diferite perspective indicii de baz ai Clasei 800 Literatur i ai grupelor principale 700.4 i 791.4.

    Aceste subdiviziuni sunt elemente componente ale limbajului conven-ional al C.Z.D., au reprezentri specifice de exprimare n cadrul indexrilor, au particulariti cognitive i operaionale care i individualizeaz. Aceti auxiliari nu se utilizeaz niciodat singuri, ci mpreun i prin juxtapunere cu indicii de baz pe care i determin.

    Bineneles, aria de aplicabilitate o reprezint, logic, clasa principal 800 i subclasele 700.4 i 791.4 fa de care ele pot fi considerate drept variabile dependente de indicele de baz i pot substitui relaii multiplicative ale aceleai determinri sau valori cumulative ale unor concepte: istorie i critic literar, genuri literare, curente i coli, etc.

    Tabela 3A Subdiviziuni pentru operele de sau despre un singur autor.

    Seria acestor subdiviziuni vizeaz lucrrile literare ale unui singur autor, inclusiv referinele particulare despre acestea. Componentele reprezentative sunt: genurile literare: poezie, teatru, roman, eseuri, discursuri, genul epistolar, scrieri diverse i perioadele evolutive ale acestora.

    Reinem atenia asupra obligativitii respectrii indicaiilor metodice, care sunt specificate att n preambulul tabelei, ct i n desfurarea subdiviziunilor auxiliare.

  • 43

    Tabela 3B Subdiviziuni pentru operele de sau despre mai muli autori.

    Aceste subdiviziuni sunt prezentate ntr-o ierarhizare detaliat a genurilor i speciilor literare i confer posibiliti multiple de faetare a indicilor de baz ai Clasei 800 Literatur, dar i a subdiviziunilor Tabelei 3A pe care o completeaz din perspectiva codificrii nuanate a istoriei i criticii literare.

    n construcia indicilor de baz cu subdiviziuni pentru literatur exist numeroase interrelaionri ntre cele trei tabele: 3A 3B 3C, menionate i exemplificate n cadrul schemei C.Z.D., care faciliteaz posibiliti multiple de faetare.

    Aceste indicaii reprezint paradigme metodologice care sunt, de fapt, mecanisme de autoreglare a sistemului de clasificare Dewey, care vizeaz, n principal, conexiuni operaionale ce cuantific referinele repetabile n ierarhizarea indicilor de baz ai Clasei 800 Literatur i, indubitabil, conduc relevant la o gestionare eficient a informaiilor.

    Tabela 3C Notaii suplimentare pentru arte i literatur. Notaii care se adaug la indicaiile din Tabela 3-B; 700.4; 791.4; 808-809.

    Diversitatea i amplitudinea informaiilor codificate n aceast tabel sunt structurate n ase nivele de referin: micri i coli literare 1; procedee literare 2; teme i subiecte particulare studiate din punct de vedere literar 3; opere asupra unor subiecte particulare studiate din punct de vedere literar; literatur pentru i/sau pentru persoane aparinnd unui grup rasial, etnic, naional 8; literatur pentru i/sau de alte categorii de persoane 9. (1) Fiecare dintre aceste structuri este subdivizat ierarhic n structuri componente ale nivelului de reprezentare. Prezentarea i analiza subdiviziunilor pentru arte, literaturi i genuri literare dezvluie posibiliti multiple de utilizare a unor structuri simple i complexe care contribuie la determinarea nuanat a indicilor de baz ai Clasei 800 Literatur i ai subseciunilor 700.4, 791.4. Indubitabil, aceste subdiviziuni auxiliare contribuie la realizarea indicilor compleci care n procesarea documentelor echivaleaz cu realizarea unor forme complexe de exprimare, nuanat i exhaustiv a subiectelor abordate, ceea ce confer sistemului C.Z.D. o capacitatea accentuat de eficientizare i valorizare a informaiei.

    2.2. Tipicitatea indicilor auxiliari analitici sau speciali

    Rspunznd unor funcii multiplicative, indicii auxiliari analitici speciali sau subdiviziunile auxiliare speciale au sisteme de reprezentri

  • 44

    proprii, construite pe baza unor convenii. n funcie de acestea, putem departaja tipologiile generale ale subdiviziunilor auxiliare analitice care au forme fixe: .0; 1; ' (punct zero; linioar; apostrof) i structurile hibride: '01/08 pentru clasa 2; 001/009 i 01/09 pentru Clasa 6.

    Construciile subdiviziunilor auxiliare speciale se coreleaz structural, funcional i semantic cu ierarhizrile indicilor la care exist menionarea expres a analiticilor respectivi. Acestea, de fapt, sintetizeaz anumite caracteristici ale indicilor de baz eliminnd, totodat, repetabilitatea lor la nivelul unui ntreg segment ierarhic al Clasificrii Zecimale Universale. Astfel, Clasa 8 Limb. Lingvistic. Literatur beneficiaz de reprezentri ale subdiviziunilor auxiliare speciale: cu punct zero .0; cu linioar 1/9 i cu apostrof .

    Structura general a indicilor auxiliari analitici care au indicator de faet, punct zero are ca punct de convergen genurile i speciile literare. n privina indicilor auxiliari analitici sau speciali cu punct zero, acetia sunt reprezentai prin subdivizri la 82.0 Teoria, studiul i tehnica literar:

    82.02 coli, curente i micri literare 82.09 Critic literar. Studii literare 82.091 Studii literare comparate. Literatur comparat. (2)

    Pentru subdiviziunile auxiliare speciale construite cu apostrof, diviziunea 82 Literatur desfoar construcii hibride pentru originile i perioadele literaturilor: 820; 8201; 8202; 8204; 8206, etc. Tot n cadrul construciilor hibride, denumite de noi astfel, datorit atipicitii acestora, se regsesc indicii auxiliari analitici speciali care cumuleaz sensuri complementare ale ediiilor literare i care sunt specificai la: 82A/Z Scrierile, lucrrile, operele / unor anumii autori. Dup opinia noastr, aceste modalitai paradigmatice de indexare a lucrrilor literare sunt mult prea alambicate n condiiile n care toate codificrile complementare privind autorul, titlul, tipurile ediiilor, reprezint puncte de acces n fiierul de autoritate i au capacitatea de a oferi informaii exhaustive beneficiarului.

    3. Determinri metodologice

    Utilizarea subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice i a indicilor auxiliari analitici, implic respectarea regulilor i normelor de funcionalitate specifice limbajelor convenionale ale Clasificrii Zecimale Dewey i Clasificrii Zecimale Universale. Normele metodologice privind indexarea prin subdiviziuni auxiliare devin atributul intrinsec al acestor sisteme. n construirea unor forme complexe de exprimare informaional prin indexarea cu subdiviziuni auxiliare, o

  • 45

    importan accentuat revine rigorii metodologice privind folosirea subdiviziunilor auxiliare speciale care coreleaz, de fapt, structural i funcional subsistemul acestora la ntregul sistem de clasificare.

    3.1. Paradigmele operaionale privind subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice

    n raport cu determinrile lor funcionale vom configura anumite tipologii privind utilizarea subdiviziunilor auxiliare, care au menirea de a facilita proiectarea clasificrilor zecimale Dewey i de a sprijini aplicarea unui principiu fundamental, cel al consecvenei n indexare. Formule de operaionalizare: a) construcia indicilor pentru genurile literare ale diferitelor literaturi prin indici de baz preluai direct din Tabelele principale, cu respectarea indicaiilor metodice; b) determinri ale indicelui de baz prin notaii ale Tabelei 3 Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice. Formula operaional: indice de baz (Tabela principal). Subdiviziune pentru gen (Tabela 3).

    n construcia indexrilor complexe cu subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice va trebui s avem n vedere urmtoarele convenii metodologice ale C.Z.D.:

    a) Recomandrile metodice inserate n schema general la Clasa 800 i seciunile 700.4 i 791.4;

    b) Indicaiile speciale privind utilizarea acestor subdiviziuni numai la anumite seciuni ale Clasei 800, consemnate printr-un asterisc;

    c) Delimitrile metodice privind scala de aplicabilitate a acestor subdiviziuni n cadrul seciunilor 700.4 i 791.4.

    Ansamblul mijloacelor metodologice de utilizare a subdiviziunilor auxiliare pentru arte, literaturi individuale i forme literare specifice este variat i complex. Acesta include foarte multe particulariti i situaii speciale de utilizare a subdiviziunilor Tabelei 3, dar trebuie s recunoatem c, n pofida numeroaselor excepii, metodologia operaional reflect o coeren funcional.

    3.2. Metodologia operaional a indicilor auxiliari analitici ai Clasificrii Zecimale Universale

    Operaionalizarea indicilor auxiliari analitici ai Clasificrii Zecimale Universale nu este att de complicat i complex ca cea a subdiviziunilor auxiliare din Tabela 3 a C.Z.D. De altfel, nsui M. Dewey a apreciat

  • 46

    inovaia lui P. Otlet, care n cadrul noului sistem de clasificare, cel al C.Z.U.: a construit simboluri ingenioase cu vaste avantaje pragmatice. n mod evident, aceste simboluri permit crearea unor subdiviziuni ale aceluiai indice fr a crea motive de confuzie. (3) Noi am considera, mai mult, c semiotica Clasificrii Zecimale Universale., prin semnele speciale de includere a auxiliarilor, confer acestui limbaj de indexare o flexibilitate multilp n redarea tuturor faetelor ce determin conceptul de baz al unei lucrri exprimat prin indicele principal.

    Din aceast perspectiv, opinm c metodologia operaional a indicilor auxiliari analitici sau speciali beneficiaz de norme imuabile n utilizarea acestora, iar principiile de organizare i funcionare sunt simple, clare i eficiente.

    Tipologia i structura descriptiv a acestor indici analitici, care se regsesc n tabelele C.Z.U. i sub denumirea generic de subdiviziuni auxiliare speciale, au un caracter repetitiv care le confer posibilitatea utilizrii la ntreaga structur ierarhic pentru care au fost creai.

    n sistemul de utilizare a auxiliarilor analitici, modelul acceptat ca operaional este: indice principal subdiviziuni auxiliare speciale, I.P. S.A.S., n cadrul cruia toat schema ierarhic a indicelui principal poate beneficia de toi auxiliarii speciali menionai la structura de baz.

    Uneori, structura funcional a analiticilor desfoar, la anumite diviziuni i subdiviziuni principale, o schem mult prea ampl i detaliat, care poate fi generatoare de erori neprevizibile n indexare.

    Pentru Clasa 8 Limb. Lingvistic. Literatur subliniem faptul c metodologia operaional a indicilor auxiliari analitici sau speciali pentru diviziunea 82 Literatur poate fi sintetizat i exemplificat mai bine n cadrul unor structuri sistematizate, n care am configurat tipologia specific a subdiviunilor auxiliare pentru literatur, pe urmtoarele nivele de referin:

    82 Literatur n general: -1/-9; 0/282; .01/.091. 821 Literatura limbilor individuale: -1/-9; 0/282; .01/.091. n continuare, facem observaia c unele dintre disfuncionalitile

    din construciile indicilor compleci se datoreaz i ignorrii, omiterii sau nenelegerii specificaiilor metodice introduse cu rol metodologic n schema C.Z.U., dar din pcate nemenionate i n varianta sa electronic. Cu siguran, aceste valori multifuncionale ale subdiviziunilor auxiliare speciale contribuie la realizarea unor clasificri zecimale complexe ale publicaiilor. Desigur, este important i optimizarea ergonomiei schemei C.Z.U. prin multiplicarea acestor auxiliari la diverse secvene din ierarhizarea unor indici dar, n principal analiticii speciali contribuie la dinamizarea topicii de indexare.

  • 47

    Prin analiza sistematic, tipologic i metodologic a celor dou categorii de auxiliari din C.Z.D. i C.Z.U., am susinut i argumentat valoarea i importana lor n gestionarea informaiei, precum i a reprezentativitii lor ca un sistem dinamic, constituit ierarhic i cu o bun coordonare a subsistemelor specifice. E drept, aplicaiile excesive i uneori rigide ale subdiviziunilor comune la fiecare dintre cele trei componente ale Tabelei 3 Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale, forme literare specifice (T3-A, T3-B, T3-C) din C.Z.D. diminueaz i disperseaz eficiena notaiilor auxiliare ngreunnd, astfel, metodologia operaional a acestui limbaj. n acelai context, ntr-o raportare contrastiv, Clasificarea Zecimal Universal, prin subdiviziuni auxiliare speciale, faciliteaz o metodic pragmatic, eficient prin simplitatea i exactitatea acestor convenii ale analiticilor speciali.

    n concluzie, putem aprecia c valoarea, oportunitatea i procesarea interdisciplinar a informaiilor prin structurile compoziionale ale celor dou limbaje de indexare contribuie la funcionalitatea referenial a acestor dou sisteme. Se stabilesc astfel relaii dinamice i conexiuni practice ntre indicii de baz i determinrile lor atributive, reprezentate prin tipologiile acestor auxiliari, care determin flexibilizarea variabilelor operaionale ale clasificrii i contribuie la o abordare pluridimensional a indexrii informaiilor.

    Note bibliografice

    (1) Classification Dcimale Dewey et Index. 21-a dition. 4 vol. Montral: ASTED, 1999, vol. 1, pp. 465-473.

    (2) Ibidem, vol. 2, p. 511. (3) Wellisch, Hans H. Dewey Decimal Classification, Universal Decimal Classification and

    Broad System of Ordering: the evolution of universal ordering system. n: Alberton Park Institut. Major Classification System: the Dewey Centennial. Urbana-Champaign, Illinois: University of Illinois, 1975, nr. 12, p. 114.