14 I Ziarul de Gardă I nr. 1 (598) JOI, 12 IANUARIE 2017 Ziarul de Gardă I nr. 1 (598) JOI, 12 IANUARIE 2017 I 15

NICOLAE RUSU

Patru seri la rând, din 4 de-cembrie 2016, canalul rus

de televiziune RTR, accesibil pe întreg teritoriul R. Moldova, a prezentat serialul „Sofi a”, prota-gonistă fi ind soţia lui Ivan al III-lea, care a cârmuit până în 1505 cnezatul Moscovei, el fi ind şi cuscrul lui Ştefan cel Mare. Când lucram la două piese montate la Radioul Naţional – una despre Ştefan-Vodă şi alta despre fi ica sa Elena – am studiat minuţios acea perioadă şi, fi reşte, am fost curios să-mi reîntâlnesc perso-najele în versiune TV, concepută de creatori din Rusia. Pentru do-cumentare analizasem nu doar surse româneşti, ci şi lucrările unor iluştri istorici ruşi, precum V. Kliucevskii, N. Karamzin şi alţii. Nu cred că realizatorii fi l-mului (regia – Alexei Andrianov, scenariul – Ecaterina Jukova) n-o fi răsfoit aceste lucrări, dar felul în care au tratat propria lor is-torie denotă o tendenţiozitate şocantă, mai ales în raport cu personajele istorice de alte etnii. Unele aspecte ale adevărului is-toric sunt respectate, iar anumi-te momente au o realizare artis-tică de o profundă semnifi caţie. Mă refer, în special, la scena din ajunul luptei decisive din 1480 cu tătarii Hoardei de Aur, când Ivan al III-lea şi cei doi fraţi ai săi, An-drei şi Boris, se împacă şi merg împreună împotriva celor căro-ra, timp de trei secole, cnezatele ruseşti le plăteau bir. Abia după victoria de pe râul Ugra, ruşii în-cetează a mai fi supuşii Hoardei de Aur, iar peste câţiva ani Ivan al III-lea reuşeşte să-şi supună mai multe cnezate, adunându-le într-un singur stat. Astfel, Rusia, ca stat unitar, apare abia la sfârşi-tul sec. XV, până atunci existând în această parte a Europei doar cnezate autonome care se luptau

între ele. Autorii fi lmului evită acest detaliu, prezentându-l pe cârmaciul cnezatului Moscovei ca pe unul care deja le stăpânea şi pe celelalte, doar din când în când hărţuindu-se cu câte un cneaz care cuteza să-i iasă de sub ascultare (...).

Istoricul rus Karamzin de-scrie cum a fost peţită fi ica lui Ştefan cel Mare, ca viitoa-re soţie pentru Ivan cel Tânăr („Молодой”), primul fi u al ma-relui cneaz moscovit Ivan al III-lea. El spune că această intenţie e supravegheată de bunica mirelui (mama lui Ivan al III-lea), marea cneaghină Marta, care îl trimite în acest scop la Suceava pe cnea-zul Mihailo Pleşceev.

În studiul său „Elena Mol-dovei” Gheorghe Asachi scrie: „Cununia şi nunta are loc pe 6 ianuarie 1483, unde Elena este admirată de toţi nu doar pentru frumuseţea şi blândeţea ei, ci şi pentru uşurinţa cu care vorbea limba rusă, cunoscând foarte bine şi pe cea sârbă”. Acest fapt a şi declanşat gelozia şi ura So-fi ei Paleolog, mama vitregă a mirelui, personajul principal al fi lmului. Autorii serialului re-fl ectă acest amănunt distorsi-onând adevărul istoric într-un hal fără de hal. În primul rând, pentru a etala măreţia şi grando-mania naţiunii ruse, aceştia nu recunosc că, în acea perioadă, la şapte ani de la strălucita victorie de la Vaslui a lui Ştefan cel Mare (1475), Ţara Moldovei şi domni-torul ei erau celebri în toată Eu-ropa, înrudirea cu Ştefan fi ind o onoare pentru orice rege, crai sau împărat din această parte a lumii. Cnezatul Moscovei, însă, era pe atunci unul ca atâtea al-tele din cnezatele ruseşti, lumea europeană ştiind că acestea erau supuse Hoardei de Aur, că Ivan al III-lea lupta cu regatul Poloniei pentru pământurile cnezatului de Kiev. Istoria relevă că, atunci, Rusia Kieveană aparţinea duca-

tului Lituaniei, supus craiului leşesc Kazimir.

Autorii fi lmului fac abstracţie de ceea ce a scris Karamzin, că Ştefan-Vodă nu a fost nicicând la curtea marelui cneaz moscovit. Pentru ei primează fi cţiunea ar-tistică şi, astfel, Ştefan cel Mare soseşte la curtea acestuia pen-tru a-şi înfăţişa fi ica. Aici, Ivan al III-lea urma să decidă cu cine să-l însoare pe fi ul său: cu moldo-veanca Elena sau cu una dintre cele şase fi ice ale craiului polon Kazimir, care îl solicitase pe Ivan Molodoi să-i fi e ginere. După sce-nele cu domnitorul Ţării Moldo-vei, se creează impresia că acest personaj pare a fi mai degrabă un omulean care vine la piaţă să-şi vândă o gâscă sau o capră. În plus, actorul care-l joacă pe Şte-fan-Vodă este mult mai în vârstă ca Ivan al III-lea, în realitate ei fi ind aproape de-un leat (...).

Alt istoric celebru al Rusiei, V. Kliucevskii, o descrie pe So-fi a Paleolog ca pe „o intrigantă cu minte ascuţită şi o femeie neobişnuit de şireată, având o infl uenţă foarte mare asupra marelui cneaz (...), boierilor le era antipatică, fi ind poreclită „femeie rea” şi „vrăjitoare”. O cu totul altă atitudine aveau boierii de la curtea marelui cneaz faţă de Elena Voloşanca şi fi ul său Dimitrie. În fi lm însă e totul pe dos, Elena fi ind întru-chiparea trufi ei, a semeţiei şi a desfrâului, pusă pe intrigi şi pe sfi darea canoanelor ortodoxe, în fi nal fi ind învinuită de ere-tism şi condamnată la moarte. Dar cea mai tendenţioasă re-fl ectare a subiectului, printr-o grosolană denaturare a istoriei, se vede în felul în care sunt pre-zentate motivele morţii lui Ivan Molodoi, acesta fi ind, chipurile, otrăvit chiar de... propria soţie.

Deşi cade în dizgraţia soţului şi Sofi a, fi ind bănuită că poartă şi ea vina morţii lui Ivan Molodoi, grecoaica jubilează, deoarece

calea fi ului ei Vasile spre tronul Rusiei moscovite devenise liber.

Autorii fi lmului trec cu vede-rea faptul că, timp de un an, tro-nul şi coroana „tuturor Rusiilor” a aparţinut lui Dimitrie, vlăstar şi nepot al lui Ştefan cel Mare. Nu Ivan Groznîi a fost primul ţar al Rusiei încoronat cu cele-bra „căciulă” a lui Monomah, ci fi ul Elenei Voloşanca, chiar dacă după ceremonia din 1498 el ră-măsese ofi cial doar cu titlul de „mare cneaz”. Cu un an înainte de moarte, Sofi a reuşeşte ca fi ul ei,Vasile, să obţină titlul de moş-tenitor al tronului nu prin înco-ronare, ci doar prin testamentul semnat de tatăl său în 1502. Iar cu câţiva ani mai devreme, în aprilie 1499, intriganta Sofi a fă-cuse totul ca Elena şi Dimitrie să ajungă în dizgraţia lui Ivan al III-lea. Ea izbuti să declanşeze furia marelui cneaz împotriva unor boieri din suita Elenei, sugerân-du-i că aceştia îl promovează şi-l susţin pe Dimitrie, viţă de valah, în ideea de a supune în viitor cnezatele ruseşti Ţării Moldovei. În consecinţă, cneazului Simeon Reapolovskii i se taie capul, cnea-zul Petrikeev şi fi ul său Vasile (cu rădăcini valahe) sunt călugăriţi, iar ceilalţi boieri din suita Vo-loşancăi sunt întemniţaţi, ea şi Dimitrie ajungând în beciurile Kremlinului. După ce Vasile se iz-băveşte, în 1505, de Elena, îl mai suportă pe Dimitrie până în 1509, acesta stingându-se în închisoa-re la doar 26 de ani.

Astfel, actuala Rusie ne im-pune nu doar embargouri eco-nomice, presiuni politice şi ide-ologice, ci ne tratează şi ca pe nişte vasali, precum timp de trei secole fuseseră ei pentru tătaro-mongoli. În plus, mai şi denatu-rează tendenţios şi grosolan un trecut românesc, despre care contele literaturii ruse L. Tolstoi recunoştea, în 1854, că „destinul acestui popor e împletit din far-mec şi tristeţe”.

SUPLIMENT SUPLIMENT

Supliment de combatere a informaţiei false şi tendenţioase din mass-mediaNr. 14 | 12 ianuarie 2017

STOP FALS!STOP FALS!

Suplimentul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia VIP a Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI)

SINTEZĂ ZDG

La Praga, pe 1 ianuarie, şi-a în-ceput activitatea Centrul de

Luptă împotriva Terorismului şi a Ameninţărilor Hibride (CLTAH), sarcina căruia va fi descoperirea şi neutralizarea informaţiilor false de pe Internet. Centrul este subordonat Ministerului Afaceri-lor Interne al Republicii Cehe şi are 20 de angajaţi.

Într-o declaraţie de presă, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Cehe, Milan Chova-nec, susţine că angajaţii cen-trului vor depista falsurile de pe paginile web şi, în scurt timp, vor putea raporta orice dezin-formare, fi ind făcute modifi că-rile de rigoare.

Potrivit agenţiei DPA, CLTAH îşi propune să lupte împotriva „propagandei desfăşurate de forţe externe”. Anterior, ob-servatorii Centrului Analitic de la Praga „Valori europene” au avertizat asupra creşterii infl u-enţei mass-media controlate de statul rus în Cehia.

Autorităţile cehe recunosc că răspândirea informaţiilor false în spaţiul online ar putea afecta rezultatul alegerilor parlamen-tare, preconizate pentru luna octombrie 2017. Guvernul ceh afi rmă că există zeci de site-uri care răspândesc ştiri false şi te-orii conspiraţioniste. Autorită-ţile presupun că aceste site-uri sunt fi nanţate de Kremlin sau de oameni de afaceri apropiaţi Kre-mlinului, doar că legăturile sunt greu de demonstrat.

Autorităţile cehe admit că Moscova va încerca să infl uenţe-ze opinia publică din ţară pentru a sprijini partidele pro-ruse.

Acum o lună, în Canada, a apărut pe reţelele de sociali-zare ştirea că „undeva, în Eu-ropa”, „migranţii islamişti” au încercat să violeze o localnică, dar au fost împiedicaţi de nişte paznici. Informaţia era însoţi-tă de o înregistrare video din Praga. Pe pagina sa de Twitter, noul Centru ceh împotriva Te-rorismului şi a Ameninţărilor Hibride reproduce o imagine a postării canadiene, aplicându-i o ştampilă roşie cu cuvântul „Dezinformare”. Totodată, de la poliţie, specialiştii centrului au afl at că agresorii surprinşi de o cameră de supraveghere nu erau nici „migranţi”, nici „isla-mişti”, iar incidentul, chiar dacă brutal, nu avea natură sexuală: agresorii voiau să-i ia fetei dro-gurile şi banii.

Acesta este un exemplu din activitatea „de probă” a celor 20 de specialişti ai centrului, făcută înainte de inaugurarea

instituţiei, la început de 2017. Un alt exemplu din decembrie 2016 este cel legat de demas-carea ştirii false potrivit căreia autorul sau autorii atacului de la Berlin, din 19 decembrie, şi-ar avea baza la Praga.

Presa scrie că lumea tratează diferit deschiderea noului cen-tru. Au reacţionat negativ cei din Partidul Piraţilor, care susţin libertatea absolută pe net.

Critici aspre au venit şi de la preşedintele Cehiei, Miloš Ze-man, fost premier social-demo-crat. „Sunt categoric împotriva

cenzurii, cu excepţia pornogra-fi ei, mai ales infantile”, a spus Zeman în discursul său anual de Crăciun, subliniind că „cei care îi împiedică pe alţii să-şi expună argumentele dovedesc că ei în-şişi sunt în criză de argumente”.

Purtătorul de cuvânt prezi-denţial Jiři Ovčáček a scris pe contul Twitter al noii instituţii că ea ar promova cenzura, fi ind inspirată de structurile fostului regim comunist.

În replică, ministrul de Inter-ne, Milan Chovanec, a răspuns că cenzura nu se numără printre obiectivele noii structuri, şi că este gata să-l familiarizeze la di-rect pe preşedinte cu proiectele reale ale Centrului.

De altfel, oponenţii noii structuri au şi lansat, în mare grabă, două conturi FB false ale noii instituţii.

Şefa Centrului, Eva Romanco-va, a respins criticile, argumen-tând că în niciun caz angajaţii acestei structuri nu practică cen-zura. Ea a precizat că Centrul nu este preocupat doar de online, ci monitorizează şi „radicalizarea” societăţii, elaborând strategii noi de apărare de ameninţări tero-riste reale, mai ales asupra aşa-numitelor „ţinte vulnerabile”, cum sunt centrele comerciale,

cinematografele sau mijloacele de transport în comun.

Romancova aminteşte, într-un interviu la televiziunea cehă, că fondatorii Centrului s-au in-spirat din activitatea altor insti-tuţii similare, deschise în ultimul timp în ţările baltice, acolo unde temerile cele mai mari care au dus la apariţia unor asemenea structuri sunt de natură militară.

Confruntat cu critici şi cu te-merile de „cenzură”, Ministerul de Interne a promis partidelor parlamentare că le va prezenta în detaliu activitatea Centrului.

Într-o emisiune de dezbateri a televiziunii publice CT24, şe-ful proiectului media Demagog.cz, care se ocupă de mai multă vreme cu demascarea minciu-nilor în spaţiul public, a spus că, în principiu, noul Centru este binevenit. „Rămâne însă de vă-zut dacă se va mărgini la analiza ştirilor sau va vrea să meargă mai departe”, a avertizat Jan Tvrdon.

Deşi nu a afectat direct Cehia, criza migranţilor a fost prilejul consolidării curentelor de opinie şi grupărilor de extremă-dreap-ta - un fenomen numit în limbaj diplomatic „radicalizare”, dar considerat de criticii lui cei mai vehemenţi alunecarea spre fas-cism a societăţii cehe.

ŞI FINLANDA SE PROTEJEAZĂ DE AME-

NINŢĂRI HIBRIDE

Finlanda a anunţat despre înfi -inţarea unei organizaţii inter-naţionale de luptă împotriva „ameninţărilor hibride” - în principal dezinformarea şi radi-calizarea venite dinspre Rusia şi gruparea Statul Islamic (SI) - şi care să reunească ţări membre ale UE şi NATO, informează AFP.Aceste ameninţări sunt consi-

derate un amestec de metode de constrângere convenţio-nale şi neconvenţionale faţă de una sau mai multe ţări. Ameninţările pot fi de natură diplomatică, economică sau tehnologică şi exercitate de ac-tori statali sau nestatali, fără o declaraţie ofi cială de război.Viitorul Centru european de ex-celenţă în lupta împotriva ame-ninţărilor hibride, cu sediul la Helsinki, va permite unei reţele europene de experţi să se infor-meze reciproc şi să informeze ţările membre cu privire la noi

atacuri, precum sunt dezinfor-marea rusă sau tacticile SI.

Iniţiativa fi nlandeză este susţinută de UE, de secretaria-tul NATO şi de ţări occidentale precum SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia.

Lista ţărilor care se vor an-gaja să fi nanţeze noua instituţie nu a fost defi nitivată. Centrul ar urma să dispună de un buget de circa două milioane de euro, alocaţi în cea mai mare parte de Finlanda.

Secretariatul de la Helsinki va avea sarcina să reunească o reţea de experţi, profesori universitari şi înalţi funcţionari, specialişti în această problemă, din diferite ţări participante.

Reţeaua „se va concentra asupra cercetării, formării şi schimbului de mijloace practice” împotriva ameninţărilor hibride, susţin iniţiatorii priectului, preci-zând că nu se pune problema să se intervină în fi ecare caz separat asupra atacurilor ţintite. Aceştia mai afi rmă că Finlanda este ţara-gazdă ideală, deoarece guvernul său a creat deja o reţea similară la nivel naţional şi are „experţi buni în problema Rusiei”.

SUA şi Germania au acuzat recent Rusia de atacuri ciberne-tice şi de dezinformare.

Europa își deschide centre de luptă împotriva amenințărilor hibride

ȘTIRI

moldcell.com

paginaderusia.ro

Autorităţile cehe admit că Moscova va încerca să in� uenţeze opinia publică din ţară pentru a sprijini partidele pro-ruse

Manipularea – între dramă și artă

SERGHEI BORTĂ

Manipularea, în limbajul co-mun, nu e altceva decât

informarea intenţionat incorectă sau minţirea cuiva de către altci-neva. Acest comportament viciat, exprimat prin mijloacele de infor-mare publică, este o încălcare a dreptului de a fi informat corect, consfi nţit de articolul 34 din Con-stituţia R. Moldova. Totodată, ma-nipularea poate fi califi cată drept o încălcare a demnităţii umane, apărată chiar de articolul 1 al Legii Supreme, or, manipularea presu-pune inocularea în mintea celor vizaţi a unei idei, concepţii sau a unei informaţii eronate cu privire la o stare de fapt sau la o persoa-nă, urmărindu-se realizarea unor scopuri ascunse. De facto, acest fe-nomen a apărut, probabil, de când a apărut dorinţa „umană” de a-i fi superior celuilalt.

Manipularea poate viza un om sau un grup restrâns, o masă de oameni sau, pentru adepţii unor teorii, o naţiune sau umanitatea în ansamblu.

Trădarea, complotul, seducţia, alegerea unei opţiuni, semnarea unui contract, întreprinderea ori-cărei acţiuni specifi ce, lobby-ul, care, deşi legiferat în unele state UE, are, deseori în mod întemeiat, conotaţie apropiată manipulării, sunt doar câteva dintre situaţiile în care oamenii au fost sau sunt infl uenţaţi. Aceasta poate avea loc între oameni necunoscuţi, colegi de afaceri, de muncă, de studii sau, mai puţin frecvent, între pă-rinţi, copii, rude sau prieteni.

La nivelul maselor, gravitatea faptei manipulatorii creşte odată cu dimensiunea dramei prin care trec oamenii, aici fi ind important numărul oamenilor manipulaţi, prejudiciile suferite, numărul de victime. Una dintre cele mai ori-bile forme ale manipulării este propaganda. Având ca trăsătură defi nitorie sistematicitatea dez-informării, victimelor acesteia le este încălcat dreptul la libertatea conştiinţei.

Oamenii sunt infl uenţaţi la scară largă în domeniul publici-tăţii, pe piaţa fi nanciară (bursa de valori, piaţa valutară, rata dobân-zilor), în viaţa politică, mai ales în procesul electoral, la protestele de anvergură sau în manifestarea oricărui tip de extremism.

De ce suntem totuşi manipu-laţi? Pentru că suntem oameni. Pentru că sărăcia, bonomia, lipsa accesului la educaţie, indiferen-ţa ori încrederea redusă ne fac şi mai vulnerabili. Toate acestea şi multe altele, care de multe ori nu sunt slăbiciuni în esenţa lor, nu ar însemna nimic dacă nu ar exista

cruzimea machiavelică a manipu-latorului, alimentată de setea de avuţie, faimă şi putere.

Cunoaştem bine care sunt mijloacele de manipulare: televi-ziunea, radioul, presa şi, în special în ultimul deceniu, mediul onli-ne. Deşi sună cinic, suntem luaţi pe categorii. Copii, tineri, adulţi şi bătrâni sau bărbaţi şi femei... Români, moldoveni, ucraineni şi ruşi... Sportivi sau sedentari, tradiţionalişti sau contemporani, nostalgici sau realişti...

Fiecare, în funcţie de grupul din care facem parte, de viziunile împărtăşite, de nevoile pe care le avem, suntem ţinte şi potenţiale victime. Minciuna sau jumătatea de adevăr, victimizarea, culpabi-lizarea, intimidarea, diversiunea, şarmul, fi lantropia, mecenatul sunt doar câteva dintre tehnicile folosite. Se exploatează tot: frica pentru ziua de mâine, dorinţa unui câştig uşor, instinctele, preju-decăţile, starea de sănătate preca-ră, autosugestia, credinţa, setea de cultură şi de frumos, slăbiciunea pentru limbajul elevat, prestigiul, nevoia de bunătate, naivitatea, dragostea pentru membrii fami-liei ori idealurile fi ecăruia dintre noi.

În presa scrisă, poate conta structura şi compoziţia textului. În cazul emisiunilor radio – este-tica vocii, buna dispoziţie. În pro-gramele TV – aspectul fi zic, atitu-dinea, mimica, gestica, trucurile de fi lmare.

Mediul online devine tot mai important în ceea ce priveşte in-formarea, fi ind o posibilitate în plus pentru manipulatori. O can-titate imensă de informaţii false, trollingul, lipsa reglementărilor în domeniu fac din Internet o sursă din ce în ce mai greu de utilizat. Reţelele de socializare sunt ataca-te de troli, care prin diferite teh-nici dezintegrează orice discuţie constructivă sau de bun-simţ.

Ce putem face? Cea mai bună soluţie este gândirea critică. De fapt, e sufi cient doar să gândim, în sensul adevărat al cuvântului. Ce înseamnă a gândi? Matema-ticianul şi fi losoful francez Rene Descartes spune, în prima parte a unei maxime celebre: „Dubito, ergo cogito”, în traducere – „Mă îndoiesc, deci gândesc”. Îndoiala nu presupune doar propria inte-rogaţie: „Oare e aşa?”, ci mai ales afl area răspunsului la două între-bări: din ce cauză? cu ce scop?, iar mai apoi, la întrebările care vin în mod fi resc.

Nu e foarte uşor, dar orice necunoscută descoperită face procesul captivant şi nu doar. Din păcate, să vorbeşti în R. Moldova despre manipulare este un clişeu, motiv pentru care vă las pe voi să gândiţi.

EMBARGOUL ȘI ISTORIA

opinii

kinopoisk.ru

rfi.ro

Cercetătorii cred că pe viitor creatorii de ştiri false vor folo-

si tehnologii de ultimă oră, demne de fi lmele SF, pentru a-şi atinge scopurile, scrie rfi .ro.

Papa Francisc l-a sprijinit pe Donald Trump, Hillary Clinton a fost membră a unei reţele de pedofi li, iar un agent FBI care ancheta cazul e-mail-urilor fostei candidate democrate la preşedin-ţia SUA a fost găsit mort în apar-tamentul său. Acestea sunt doar câteva dintre ştirile false care au făcut carieră în timpul campaniei electorale din Statele Unite şi care au fost share-uite de milioane de oameni pe reţelele sociale, potri-vit seeker.com. Ca să nu mai vor-bim de ştirile false apărute în ulti-mii ani pe diverse site-uri odată cu creşterea numărului de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi nor-dul Africii în Europa.

Aproape 1,2 miliarde de oa-meni intră pe Facebook în fi ecare zi, iar 65% dintre adulţi spun că ci-tesc ştiri pe social media. Studiile arată că ştirile false sunt distribu-ite pe Facebook în acelaşi ritm cu cele adevărate, lucru ce face ex-

trem de difi cilă separarea faptelor de fi cţiune de către o persoană obişnuită. Lucrurile sunt pe cale să devină şi mai complicate.

Oamenii de ştiinţă de la Uni-versitatea Erlangen din Nurnberg, Institutul de informatică Max Planck şi Universitatea Stanford din California au dat un nou înţe-les expresiei „a pune vorbe în gura cuiva”. Experţii cred că se va pu-tea ajunge în situaţia în care vom vedea pe ecran personalităţi poli-tice care vor spune lucruri pe care, de fapt, nu le-au rostit vreodată. E vorba de tehnologia motion cap-ture, folosită în fi lme SF-adventu-re celebre, precum Avatar, Hobbi-tul sau Planeta Maimuţelor.

Această tehnologie îi permite unui actor să imprime unui per-sonaj propriile expresii faciale. Aceeaşi tehnologie motion captu-re a fost folosită și în celebrul fi lm „Stăpânul inelelor”, unde actorul britanic Andy Serkis (cunoscut şi pentru prestaţiile din Hobbitul, King Kong şi Planeta Maimuţelor) a interpretat personajul Gollum. Rezultatul este de-a dreptul ui-mitor.

Tehnologia care va face aproape imposibilă detectarea știrilor false

Mai mulţi politicieni germani de prim rang au lansat un

apel prin care au cerut ca ştiri-le false difuzate pe internet în cadrul unor „campanii-ţintă” să fi e considerate infracţiuni, în contextul îngrijorărilor tot mai mari referitoare la posibilitatea ca Rusia să folosească reţelele de socializare pentru a infl uenţa rezultatele alegerilor din Occi-dent, informează telegraph.co.uk.„Dezinformarea ţintită pentru a destabiliza un stat ar trebui să reprezinte o infracţiune”, susține Patrick Sensburg, politician din partidul cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Demo-crată (CDU). „Trebuie să luăm în considerare ideea existenţei unui „site de testare”, care să identifi ce şi să dezvăluie site-urile de pro-pagandă”, a declarat politicianul german în faţa reprezentanţilor presei.

Apelul lansat de Patrick Sens-burg este susţinut de colegul său de partid Ansgar Heveling, preşe-dintele Comitetului pentru afaceri interne din cadrul Parlamentului

german. „Am văzut pentru ultima oară campanii de dezinformare în timpul Războiului Rece, iar acum ei le-au readus în mod cert la viaţă graţie noilor oportunităţi prezentate de reţelele de socia-lizare”, a spus Heveling pentru cotidianul Rheinische Post, citat de adevarul.ro. „Legea oferă deja opţiuni, precum procesele pentru calomnie şi defăimare. Eu cred că o sentinţă pentru o infracţiune penală este mult mai potrivită atunci când avem de-a face cu o campanie-ţintă”, a adăugat el. Politicienii germani au precizat că aceste comentarii vizează în mod direct campaniile deliberate, nu site-urile care distribuie fără intenţie „ştiri false” pe reţelele de socializare.

În ultima vreme în presa occi-dentală au apărut tot mai multe articole potrivit cărora Rusia di-rijează, în mod intenţionat, cam-panii de „ştiri false” pe reţelele de socializare pentru a destabiliza democraţiile occidentale şi pen-tru a infl uenţa rezultatele alegeri-lor din aceste ţări.

Politicienii germani cer ca știrile false să � e considerate infracţiuni

Imagine din serialul TV „So� a”, difuzat în R. Moldova pe canalul RTR în decembrie 2016