139758309-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic.doc

8/18/2019 139758309-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic.doc

1/63

ŞCOALA POSTLICEALĂ STEFAN CEL MARE SI SFANT PASCANI

COORDONATOR : Prof. Dr. Bâzdâră Mimi - Doina

ÎNDRUMATOR : CANDIDAT: Asistent medical licentiat: Zaharia Romeo Palade Bogdan

Anul III.A

Asistent Medical Generalist

I INTRODUCERE!


2/63

II NO"IUNI DE ANATOMIE ŞI FI#IOLOGIE A APARATULUIRESPIRATOR$

III ÎNGRI%IRI ALE PACIENTILOR CU ASTM&RONŞIC'(A DATE DESPRE &OALĂ:

' De)ini*ie+ Eti,-at,.enie! Fi/i,-at,l,.ie$ Si0-t,0at,l,.ie1 Ta2l,3l clinic( F,r0e clinice4 Dia.n,stic3l -,/iti56 Dia.n,stic3l di)eren*ial7 Dia.n,stic3l 3nei aler.ii'8E5,l3*ie 9 c,0-lica*ii

''Trata0ent'+E-l,rarea )3nc*iei res-irat,rii'!Ea0ene c,0-le0entare'$Ed3carea 2,lna5il,r c3 ast0 2r,n;ic

& INGRI%IRI GENERALEC INGRI%IRI SPECIFICE

' Pr,ces de in.riir.iniei ?enders,n$ Plan3ri de @n.ri EDUCA"IA SANITARĂ ÎN ASTMUL &RONŞIC48

> &I&LIOGRAFIE SELECTI>A4'


3/63

acrima este distilarea sufletului. !ste cea mai "rofunda emotie

a inimii umane e#"rimata in solutie chimica. !ste un e#tract

concentrat$ este "rodusul final al caderilor si al suferintelor.

acrimile ade%arate nu sunt un camufla&$ ci sunt ta'loul

sufletului desenat "e "anza emotiilor. !le sunt "ortretul celor mai

adanci as"iratii umane.

Dr. M.R. (aan

I

Astmul 'ron)ic este o 'oală inflamatorie a căilor res"iratorii destul defrec%ent *ntâlnită$ *n care un rol im"ortant *l au multe celule )i elemente celulare+mastocitele$ eozinefilele$ limfocitele ,$ macrofagele$ neurotrofilele )i celulee"iteliale. !l se caracterizează "rin accese de dis"nee "aro#istică e#"iratorie


4/63

+"ractic "acientul nu "oate res"ira$ la 'aza căreia se află o hi"eracti%itate 'ron)ică$ *n care sunt im"licai o serie de factori alergici$ iritani )i infecio)i.

Această afeciune se manifestă )i "rin e"isoade re"etate de /heezing$ setede aer$ dureri toracice )i tuse$ *n s"ecial noa"tea sau dimineaa la trezire. Pentrua trata această 'oală$ medicul tre'uie să cunoască manifestările clinice ale crizeide astm 'ron)ic +"acientul stă la marginea "atului )i se chinuie să e#"ire.

In cadrul social această 'oală "oate fi acti%ată de diferii factori fizici )ichimici$ a)a cum sunt "raful$ fumul )i su'stane iritante. Această 'oală are o "rele%ană de 0-1 2 din "o"ulaia generală. Astmul re"rezinta un sindrom deetio"atogenie com"le#ă.

Astmul 'ron)ic este starea in care micile res"iratorii din "lamani

+'ronhiolele se ingusteaza in asa masura in cat res"iratia de%ine ane%oioasa.

II NO"IUNI DE ANATOMIE ŞI FI#IOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

A"aratul res"irator cu"rinde organele "rin care se realizează res"iraia "ulmonară.


5/63

3 "arte din organele a"aratului res"irator inde"linesc )i alte funcii decât res"iraia :

- fosele nazale ser%esc la res"iraie$ dar )i "entru miros4

- naso-faringele sau rino-faringele lasă să treacă aerul s"re "lămâni$ dar

%entilează )i urechea medie "rin trom"a lui !ustachio sau faringotim"aniera.

- orofaringele sau 'ucofaringele : la ni%elul lui se incruci)ează calea res"iratorie

cu cea digesti%ă4

- laringele este un organ res"irator$ dar )i un organ al fonaiei.

Ince"ând cu traheea $ organele a"aratului res"irator au funcii "ur res"iratorii.

C,0-,nentele a-arat3l3i res-irat,r:

- caile res"iratorii su"erioare:

- nas4

- ca%itai nazale4

- laringe4

- trahee.

- organele de schim' res"irator$ "lămânul$ cu ar'orele 'ron)ic.

TRA?EEA

Traeea este segmentul a"aratului res"irator$ care continuă laringele$ fiind

a)ezată *naintea esofagului$ )i are forma unui conduct cilindric. !ste situată "e liniamediană a cor"ului )i se *ntinde la de e#tremitatea inferioară a laringelui +5 6 "ână la

mediastin$ unde *n dre"tul %erte'rei a 0 7a toracale+ ,0 se 'ifurcă *n cele două 'ronhii

"rinci"ale sau "ulmonare.

Ra-,rt3rile traeei:

,raheei i se descriu două "oriuni: cer%icală )i toracală.


6/63

Traheea cervicală %ine *n ra"ort anterior cu glanda tiroidă$ "osterior cu esofagul

)i lateral cu "achetul %asculo-ner%os al gâtului +artera carotidă comună$ %ena &ugulară

e#ternă$ ner%ul %ag )i cu ner%ii recurenti.

Traheea toracală %ine *n ra"ort anterior cu %asele mari de la 'aza inimii )i

timusul $ "osterior cu esofagul )i lateral cu "leura mediastinală drea"tă )i stangă$ %ena

ca%ă su"erioară$ crosa %enei az8gos )i arcul aortei.

STRUCTURA ANATOMICĂ A TRA?EEI

!ste formată dintr-o mem'rană fi'ro-musculo-elastică$ ce conine 91-; inele

cartilaginoase incom"lete.


7/63

de la 'ifurcaia traheei "ână la "lămâni.Bronhiile "ulmonare a&ung la hilul "ulmonar$

"rin care "ătrund *n "lămâni$ ramificându-se )i formând arborele bronşic.

&r,nia -rinci-al= drea-t= are un traiect mai %ertical $ este mai groasă )i mai

scurtă +$1 cm.

&r,nia -rinci-al= stn.= are un traiect mai orizontal$ este mai su'ire )i mai

lungă +1 cm. Bronhiile "rinci"ale fac "arte din "ediculul "ulmonar. Pediculul "ulmonar

cu"rinde formaiunile care intră )i ies din "lămani:

- 'ronhia "rinci"ală 4

- artera "ulmonară4

- %enele "ulmonare4

- %asele si ner%ii "ulmonari.

>tructura 'ronhiei "rinci"ale este identică cu a traheei$ inelele cartilaginoase *n

număr de ?-9 $ sunt incom"lete "osterior . !le "ot fi com"rimate de :

- adeno"atii traheo-'ron)ice dând tul'urări de %entilaie *n teritoriul res"ecti%

- tumori de %ecinătate @ atelectazie.

Bronhiile "rinci"ale constituie segmentul e#tra"ulmonar al ar'orelui 'ron)ic.

Du"ă "ătrunderea *n "lămân$ ele se ramifică $ formând segmentul intra"ulmonar

al ar'orelui 'ron)ic.

PLĂMNII

Pl=0nii re"rezintă organele *n care se realizează schim'ul de gaze : 3 )i 53.

>unt *n număr de doi$ dre"t si stâng$ fiind a)ezai *n ca%itatea toracică $ de o "arte )i dealta a mediastinului *n cele două ca%ităi "leurale.

Greutatea "lămânilor re"rezintă a 1;-a "arte din greutatea cor"ului$ "lămânul dre"t

fiind mai greu decât cel stâng.

Capacitatea "lămânului $ adică %olumul de aer "e care *l conine$ este de

a"ro#imati% 01;;-1;;; cmc.


8/63

Culoarea "lămânilor %ariază cu %arsta )i cu su'stanele care sunt inhalate $+ la

fumători )i la cei care lucrează *n medii cu "ul'eri$ au o culoare cenu)iu- negricioasă4 *n

tim" ce la co"ii este roz.

Forma "lămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu 'aza s"re diafragm.

C,n)i.3ra*ia etern=

Plămânul :

- dre"t este format din trei lo'i : su"erior$ mi&lociu$ inferior.

- stâng este format din doi lo'i: su"erior si inferior.

o'ii sunt delimitai de ni)te )anuri adânci @ scizuri$ *n care "ătrunde "leura

%iscerală.

iecărui "lămân i se descriu :

- două fee =costală $ in ra"ort direct cu "eretele toracic4

=mediastinală $ la ni%elul căruia se află hilul "ulmonar4

- trei margini : anterioară $ "osterioară si inferioară 4

- o 'ază sau faa diafragmatică *n ra"ort cu diafragmul )i "rin el cu lo'ul he"atic

dre"t *n drea"ta )i fundul stomacului *n stânga 4

- %ârful este "riunea situată deasu"ra coastei II . Are formă rotun&ită $ %ine *n

ra"ort cu coastele I )i II 4 cores"unde regiunii de la 'aza gâtului.

Str3ct3ra -l=0n3l3i

Plămânii sunt alcătuii dintr-un sistem de canale $ rezultat din ramificarea

'ronhiei "rinci"ale @ ar'orele 'ron)ic$ )i un sistem de saci $ *n care se termină ar'orele

'ron)ic @ lo'uli "ulmonari. Arborele bronşic : totalitatea ramificaiilor intra"ulmonare ale 'ronhiei

"rinci"ale : 'ronhie "rinci"ala = 'ronhii lo'are + "entru "lămânul dre"t si "entru cel

stâng='ronhii segmentare +câte 9; "entru fiecare "lămân4 câte una "entru fiecare

segment "ulmonar='ronhii interlo'ulare='ronhiole terminale='ronhiole

res"iratorii=canale al%eolare.


9/63

Bronhiile intrapulmonare au formă cilindrică $ regulate. Peretele lor este format

dintr-o tunică :

- fi'rocartilaginoasă$ su' formă de inel incom"let4

- musculară +mu)chii netezi 'ron)ici4

- mucoasa : este formată dintr-un e"iteliu "luristratificat$ ciliat+a caror mi)care este

indre"tată s"re căile aeriene su"erioare )i numeroase glande.

Bronhiolele respiratorii si terminale sunt li"ite de inelul cartilaginos$ dar "rezintă un

strat muscular foarte dez%oltat$ care inter%ine acti% *n modificarea lumenului

'ronhiolelor )i astfel *n reglarea circulaiei aerului *n căile "ulmonare.

Ar'orele 'ron)ic "oate "rezenta dilataii "atologice su' formă de saci $ *n care se

strâng secreii $ "uroi@ bronşiectazii.

Lobulul pulmonar +continuă ultimele ramificaii ale ar'orelui 'ron)ic.

Re"rezintă unitatea morfologică )i funcională a "lămânului $ la ni%elul căruia se face

schim'ul de gaze. Are forma unei "iramide cu 'aza s"re e#teriorul "lămânului )i %ârful

s"re 'ronhiola res"iratorie.

o'ulul "ulmonar este constituit din : 'ronhiola res"iratorie=canale al%eolare

=al%eole "ulmonare=*m"reună cu %ase de sânge limfatice$ fi're motorii ner%oase )i

senziti%e.

Alveola pulmonară – "eretele al%eolar este format dintr-un e"iteliu $ su' care segăse)te o 'ogată reea ca"ilară care "ro%ine din ramificaiile arterei "ulmonare + ce aduc

sânge %enos din %entriculul dre"t .

!"iteliu al%eolar formează cu e"iteliul ca"ilarelor al%eolare o structură funcională

comună @ membrane alveocapilare. a ni%elul acesteia au loc schim'urile gazoase "rin

difuziune$ *ntre 7aerul din al%eole$ a cărui com"oziie este meninută constantă "rin

%entilaia "ulmonară )i sânge.

>u"rafaa e"iteliului al%eolar este aco"erită cu o lamă fină de lichid sur!actant.Distrugerea "ereilor al%eolari @ em!izem.

Mai muli lo'uli se gru"ează *n unităi morfologice )i funcionale mai mari se"mente

pulmonare.

#e"mentul pulmonar este unitatea morfologică )i funcională$ caracterizată "rin

teritoriu anatomic cu limite "recise$ cu "ediculi 'ronho%ascular "ro"riu )i as"ecte


10/63

"atologice s"eciale. >egmentele "ulmonare cores"und 'ronhiilor segmentare cu acela)i

nume $ fiecare "lămân a%ând câte 9; segmente.

>egmentele se gru"ează la rândul lor formând lobii pulmonari.

>asc3lari/a*ia ;i iner5a*ia -l=0n3l3i

a ni%elul "lămânului e#istă două circulaii sanguine :

Circulaţia !unctională este asigurată de artera "ulmonară care ia na)tere din %entriculul

dre"t$ se ca"ilarizează la ni%elul al%eolelor "ulmonare.5irculaia funcională de

intoarcere este asigurată de %enele "ulmonare$ care se %arsă *n atriul st$an".>e *ncheie

astfel circulaţia mică%*n care artera "ulmonară coninând sânge neo#igenat $ se *ncarcă

cu 3 )i se *ntoarce din %enele "ulmonare care conin sânge o#igenat$ ro)u$ la atriul

stâng.

Circulaţia nutritivă face "arte din marea circulaţie )i aduce "lămânului sânge *ncărcat

cu su'stane nutriti%e )i o#igen. !ste asigurată de arterele bronşice$ ramuri ale aortei

toracice 4 ele irigă ar'orele 'ron)ic. 3 "arte din sânge se *ntoarce *n %enele 'ron)ice care

se %arsă *n %enele az8gos )i acestea *n %ena ca%ă su"erioară )i atriul &rept% o altă "arte

din sânge se *ntoarce "rin %enele "ulmonare *n atriul st$n".5antitatea de sânge care

trece "rin anastomozele 'ron)ice este 92 din totalul sângelui care irigă "lămânul.


11/63


12/63

zonă refle#ogenă im"ortantă. Iritaia ei *n tim"ul unor mane%re$ de e#em"lu "uncia

"leurală$ "oare determina )oc "leural cu moarte "rin aciune refle#ă asu"ra centrilor

res"iratori )i circulatori.

MEDIASTINUL

,oracele este im"ărit din "unct de %edere to"ografic:

- *ntr-o regiune mediană@ me&iastin'

- două regiuni laterale pleuro(pulmonare.

Mediastin3l : regiunea mediană care des"arte cele două regiuni "leuro-"ulmonare.

!l cores"unde :

- *n sens antero-"osterior$ s"aiului dintre stern )i coloana %erte'rală4

- *n sens su"ero-inferior$ orificiului su"erior al toracelui )i diafragmului.

Mediastinul conine organe a"arinând a"aratului res"irator$ cardio-%ascular )i digesti%.

Re.i3nile -le3r,-3l0,nare sunt dis"use de o "arte )i de alta a mediastinului )i

conin "lămânul )i "leura res"ecti%ă.

FI#IOLOGIA RESPIRA"IEI

Res"iraia face "arte dintre funciile %egetati%e$ de nutriie.

Actul res"irator este constituit din două eta"e fundamentale:

- procesul &e respiraţie e)ternă sau pulmonară "rin care se face schim'ul de 3 )i

53 la ni%el "ulmonar4- procesul &e respiraţie internă sau celulară% "rin care se face schim'ul de gaze la

ni%el celular.

Procesul de res"iraie este continuu. 3"rirea lui duce *n scurt tim" la moartea

celulelor$ deoarece organismul nu dis"une de reser%e de 3 $ iar acumularea de 53 este

to#ică "entru celule.


13/63

>entila*ia -3l0,nar=

Aerul atmosferic este introdus in "lămân "rin "rocesul de %entilaie "ulmonară$ "rin

care se menine constantă com"oziia aerului al%eolar.

Mecanica res-ira*iei

>chim'urile gazoase la ni%elul "lămânului se realizează datorită succesiunii ritmice

a două "rocese:

- ins"iraia

- e#"iraia.

*nspiraţia este un "roces acti% care se datorează contraciei mu)chilor ins"iratori

ducând la mărirea tuturor diametrelor cutiei toracice.


14/63

- "rima$ *n care re%enirea cutiei toracice se face "e seama elasticităii cartila&elor )i

ligamentelor ei4

- a doua$ *n care "lămânul elastic$ *n tendină de a se retracta s"re hil$ e#ercită o

"resiune de as"iraie asu"ra cutiei toracice.

Ciclul respirator +9 ins"iraieG9 e#"iraie are o durată de secunde$ ceea ce re%ine

la ; mi)cări res"iratoriiF minut+normal a"ro#imati% 9-; !recvenţa respiratorie.


15/63

5a"acitatea %itală "ulmonară 7 %aloarea fiziologică este de a"ro#imati% 6;;-0;;;

ml. 5E cre)te *n tim"ul efortului fizic )i scade *n tim"ul sedentarismului. !a de"inde de

su"rafaa cor"orală$ de %arstă$ de antrenament la efort.

Eolumele )i ca"acitaile "ulmonare sunt im"ortante "entru sta'ilirea diagnosticului )i

"rognosticului diferitelor 'oli "ulmonare$ totu)i ele nu dau indicaii directe des"re

funcia %entilatorie.

#chimbul alveolar &e "aze

Aerul atmosferic a&uns *n "lămâni "rin %entilaie este condus *n al%eole$ unde are loc

schim'ul de gaze *ntre aerul al%eolar )i sânge$ la ni%elul mem'ranei al%eolo-ca"ilare.

Acest schim' se face "rin &i!uziune% *n funcie de "resiunea "artială a gazelor

res"iratorii- 3 )i 53- de o "arte )i de alta a mem'ranei al%eolo-ca"ilare.

Ventilaţia pulmonară normală sau normoventilaţia se realizează la concentraii

al%eolare ale :

- 53 de 1-62 meninute la o frec%enă res"iratorie normală$ de re"aus+9-

;Fmin.

- 3 de 902

-iperventilaţia când 53 scade )i 3 cre)te.Procesul este com"le#at refle# "rin apnee

)i bra&ipnee.

-ipoventilaţia când 53 cre)te )i 3 scade$ com"ensate refle# "rin polipnee. /resiunea parţială a unui "az 0n amestec +legea lui Dalton este "ro"orională cu

concentraia gazului *n amestec )i este egală cu "resiunea "e care ar e#ercita-o asu"ra

"ereilor reci"ientului $ un gaz$ dacă acesta ar ocu"a singur reci"ientul.


16/63

Procesele meta'olice a%ând o intensitate %aria'ilă *n funcie de acti%itatea organismului$

consumul de 3 )i "roducerea de 53 %or fi$ de asemenea$ diferit. Ada"tarea %entilaiei

"ulmonare la necesitaile %aria'ile ale organismului se realizează "ermanent$ graie unor

mecanisme e#trem de fine$ care reglează %entilaiile "rin modificarea atât a frec%enei$

cât )i am"litudinii res"iraiilor.

1e"larea nervoasă o res"iraie se realizează "rin inter%enia centrilor res"iratori.

Acestia asigură o reglare automată a res"iraiei. !#istă centrii res"iratori "rimari$ situai

*n 'ul' $ )i centrii res"iratori accesorii$ localizai la ni%elul "unii. Acti%itatea centrilor

ner%o)i 'ul'o"ontini este modificată atât *n intensitate$ cât )i *n frec%entă$ su' influene

ner%oase )i umorale.

Influenele ner%oase "ot fi de doua feluri :

- directe$ de centrii ner%o)i encefalici + din hi"otalamus )i scoara cere'rală sau de

ali centrii %ecini4

- refle#e$ de la rece"torii ras"andii *n organism.

Influenele ner%oase direct corticale "ermit controlul %oluntar$ *n anumite limite$ al

miscărilor %entilatorii. !le e#"lică modificările res"iratorii *n stări emoionale$ "recum

)i refle#ele condiionate res"iraiei.

>u' influena scoarei cere'rale are loc reglarea com"ortamentală a res"iraiei.

Res"iraia "oate fi o"rită %oluntar+apnee, "entru cate%a zeci de secunde sau -0minute la cei antrenai. Actul %entilator se ada"tează unor acti%ităi "siho-sociale

+%or'itul$ cântatul %ocal sau la instrumente muzicale de suflat sau "siho-fizice +eforturi

"rofesionale. !#"iraia "oate fi accelerată + polipnee, sau *ncetinită 2bra&ipnee,%oluntar.

1e"larea umorală a res"iraiei se datorează influentelor e#ercitate asu"ra centrilor

res"iratori de către o serie de su'stante. Rolul cel mai im"ortant *n această reglare *l

&oacă 53 )i 3 )i %ariaiile de "( ale sângelui )i ale 5R.

Rolul 53 este esenial )i de aceea a fost denumită această su'stană 7 hormonulres"irator . !l acionează direct asu"ra centrilor res"iratori. 5re)terea "resiunii de 53

*n sângele arterial cu numai ;$1 mm(g este urmată de du'larea de'itului %entilator

"ulmonar. >căderea "resiunii 53 determină rărirea res"iraiei )i chiar o"rirea ei.

Rolul 3 este de asemenea im"ortant. >căderea 3 din sângele arterial e#ercită

chemorece"torii %asculari )i determină intensificarea res"iraiei.


17/63

1espiraţia 0n con&iţii &e aer rare!iat şi comprimat

Res"iraia "ulmonară se ada"tează )i *n funcie de "resiunile "ariale ale 53 din

aerul ins"irat. 5ând "resiunea atmosferică este scăzută +hi"olarism la altitudini de "este

C;;; m$ sau *n cazul z'orurilor la mare *nălime$ scade "resiunea 3 )i se "roduce

hi"o#emia.


18/63

>e manifestă clinic "rin accese "aro#istice de dis"nee "redominant res"iratorie cu

/heezing$ tuse$ raluri si'ilante difuze )i este re%ersi'il s"ontan sau "rin tratament.

3 astfel de definiie include "rinci"alele elemente fizio"atologice ale astmului :

hi"erreacti%itate 'ron)ica$ o'strucia cailor res"iratorii$ marea ei %aria'ilitate$

re%ersi'ilitatea sa )i e#"resia ei clinică$ accesul de astm.

Astmul 'ron)ic alături de 'ron)ita cronică )i emfizemul "ulmonar constituie

conce"tul larg de 'ronho"neumo"atie cronică o'structi%ă +BP35 nes"ecifică.

+Eti,-at,.enie

>e conosc foarte muli factori care declan)ează criza de astm 'ron)ic +stimuli$

factori alergici+e#oalergie )i endoalergie$ factori infectio)i$ e#"uneri la "oluani

atmosferici du"ă un e#erciiu intens$ du"ă tuse sau râs$ du"ă stresuri emoionale$

o'oseală$ o anumită "redis"oziie ereditară$etc.

Pentru a se e#"lica modalitatea de "roducere a fenomenului astmatic au fost

ela'orate doua teorii:

- Teoria imunoaler"ică "otri%it căreia *n astmul 'ron)ic$ du"ă "ătrunderea

alergenului are loc o reacie *ntre acesta )i anticor"i fi#ate *n esuturi@reangine@ sau

anticor" cutanat sensi'ilizat al cărui su'strat este imunoglo'ulina !+Ig! ela'orate de

'ronhii$ amigdale$ mucoasa nazală$ )i determină o eli'erare de histamine >R>-A+slo/reacting su'stance of anafilatsis factorul chemotactic al eozinofilelor$ serotonină

+ela'orate de trom'ocite su' influenta factorului de acti%are "lachetor$ unele

"rostaglandine )i acetilcolină. Aceste su'stane "roduc 'ronhoconstricie )i secreie de

mucus. 5om"onenta imunoalergică a astmului 'ron)ic se "oate demonstra "rin teste de

"ro%ocare cu acetilcolină corelate cu %aloarea E!M>-ului $ teste cutanate sau

determinarea Ig! "rin metoda RA>, +radio 7alergo-sor'ent-test.

- Teoria bloca&ei beta(a&rener"ice "leacă de la fa"tul că *n mod normal tonusulfiziologic al musculaturii 'ron)ice este meninut de echili'ru sim"atic si "arasim"atic

"rin mediatorii chimici res"ecti%i+catecolaminele$ su'stane 'eta-adrenergice.

>zent8ran8 a ela'orat teoria 'eta-'locadei "ariale "otri%it căreia Jdatorită unor


19/63

factori ereditari$ infecio)i$ fizici$ chimici )i de altă natură se "roduce *n astmul 'ron)ic

un deficit de denilcidază$ care atrage o eli'erare crescută de histamine )i ali mediatori$

'ronhoconstricie )i accesul de astm 'ron)icK.


20/63

- sediul o'struciei +centrală sau "eriferică %ariază nu numai de la 'olna% la

'olna%$ ci chiar la acela)i astmatic$ de la un e"isod la altul4

- mecanismul de "roducere a o'struciei nu este intotdeauna acela)i+s"asmul

muschiului neted$ secreii mucoase acumulate *n lumen )i "oate %aria nu numai de la

'olna% la 'olna%$ dar )i la acela)i su'iect de la un su'iect la altul4

- hi"ersensi'ilitatea 'ron)ica-factorul "atogenic al acestei Jmulti"le %aria'ilităiK

nu se "roduce *ntotdeauna la acelasi 'olna%$ o'strucia "oate fi uneori "ro%ocata de

interaciunea antigen anticor"$ alteori de o afeciune inflamatorie a căilor res"iratorii$ de

inhalarea unui "oluant "recum 'io#idul de sulf.

a astmatici *ngustarea căilor aeriene se realizează ra"id$ dacă se administrează "e

cale inhalatorie alergene+"ro%ocare s"ecifică ori ageni farmacologici$ "recum

histamina sau acetilcolina+"ro%ocare nes"ecifică )i cedează tot atât de ra"id la

inhalarea ulterioară de ageni 'ronhodilatatori$ de o'icei 'eta-adrenergici.Aceste

răs"unsuri ra"ide indică dre"t cauză a *ngustării )i dilatării căilor aeriene$ contracia )i

res"ecti% rela#area muschiului neted 'ron)ic.

Dar $ du"ă cum am arătat nu numai muschiul 'ron)ic răs"unde e#agerat la ageni

stimulati%i $ ci )i alte structuri ale "eretelui 'ron)ic: glandele seramicoase$ %asele

sanguine ale su'mucoasei.

$Si0-t,0at,l,.ie

Princi"alele tul'urări funcionale "ro%ocate de o afeciune "ulmonară sunt :

dis"neea$ durerea toracică$ tusea$ e#"ectoraia$ hemo"tizia$ sughiul )i tul'urarea %ocii.

3ispneea este dificultatea de a res"ira.

>e define)te ca "erce"erea con)tientă a unei dificultăi sau a unei &ene *n res"iraie )i

este descrisă de 'olna%i ca Jres"iraie greaK$ Jsete de aerK$ Jli"să de aerK$ JnădufK.

Du"ă circumstanele de a"ariie se deose'esc :- dis"neea "ermanentă +insuficiena cardiacă a%ansată$ "neumotora#4

- dis"neea de efort +insuficiena cardiacă4

- dis"neea de decu'it+'olna%ul nu "oate sta culcat4

- dis"neea "aro#istică *ntâlnită *n astmul 'ron)ic.

Du"ă ritmul res"irator se deose'esc :


21/63

- 'radi"neea sau dis"neea cu ritm rar +astm 'ron)ic4

- "oli"neea sau tahi"neea+dis"nee cu cre)terea mi)carilor res"iratorii de"ă)ind

0;Fminut.

Du"ă ti"ul res"iraiei care este tul'urat se deose'esc:

- dis"neea e#"iratorie +astm 'ron)ic$ emfizeme "ulmonare4

- dis"neea ins"iratorie +edem al gutei$ cor" străin *n laringe4

- dis"neea mi#tă$ *n care dificultatea interesează atât ins"iraia$ cât )i e#"iraia. e *ntâlnesc *n afeciuni se%ere ca : insuficiena %entriculară

stângă$ *n hemoragii )i tumori cere'rale$ *n uremia sau la "acienii cărora li s-au

administrat o"iacee$etc.

= 1espiraţia tip 6ussmaul 7 este o res"iraie *n "atru tim"i : ins"iraie-"auză-

res"iraie-"auză. +!ste o succesiune de ins"iruri )i e#"iruri foarte adânci de durată )iam"litudine egale$ se"arate "rin "auze scurte. Mi)cările res"iratorii sunt "rofunde )i

zgomotoase.

>e *ntâlneste *n acidoze meta'olice +res"iraie acidotică din coma dia'etică )i unele

come uremice.

= 1espiraţia &e tip Biot se caracterizează "rin cicluri de res"iraie intreru"te de

"erioade de a"nee de 1-; sec.!ste o res"iraie agonică. !ste cea mai gra%ă$ se

*ntâlne)te *n cazuri de tumori cere'rale$ meningite )i *n stări agonice. 7un"hiul toracic 7 este o durere %ie $ localizată$ acută )i su"erficială$ e#agerată de

tuse )i res"iraie "rofundă. >e *ntâlne)te *n "leurite$ "leurezii$ congestii "ulmonare.

-emoptizia 7 eliminarea "e gură a unei cantităi de sânge "ro%enind din căile

aeriene inferioare. 5ând sângele "ro%ine de la ni%elul rinofaringelui$ eliminarea "oartă

denumirea de e"ista#is$ când "ro%ine de la ni%elul gingiilor - gingi%oragie$ de la ni%elul


22/63

stomacului 7 hematemeză. Aceste cauze tre'uie eliminate deoarece$ cu e#ce"ia

e"ista#isului $ când sângele se elimină de o'icei "e nas$ *n celelalte cazuri sângele se

elimină tot "e gură.

!#istă unele confuzii *ntre hemo"tizie )i hematemeză. 5ea din urmă are unele

caractere "articulare : a"are *n tim"ul unui efort de %ărsătură $ sângele este *n general

mai a'undent$ neaerat$ mai *nchis la culoare$ amestecat cu cheaguri de sânge )i uneori

cu alimente$ *nce"e )i se termină de o'icei 'rusc4 *n orele următoare 'olna%ul are

deseori dureri $ iar a doua zi$ melenă+scaun negru$ moale $lucios.

(emo"tizia "oate a"area "e nea)te"tate$ dar de o'icei este "recedata de "rodroame :

senzaia de căldură retrosternală$ gust u)or metalic$ sărat$ &enă res"iratorie *nsoită de

stare de teamă$ gâdilitură laringiană care "recede imediat tusea.

!liminarea sângelui este 'ruscă. Bolna%ul "rezintă o criză de tuse *n cursul căreia

elimină sânge curat$ ro)u- %iu$ aerat$ s"umos$ cantitatea %ariind *ntre 9;; )i ;; ml.

>emnele generale constau *n "aloare$ trans"iraie$ dis"nee$ tahicardie. !liminarea

sângelui se "oate re"eta "este câte%a ore sau zile$ când a"ar *n s"ută )i cheaguri de

sânge care sunt negricioase. De o'icei du"ă câte%a ore 'olna%ul nu mai "rezintă decât

s"ute hemo"tice care "ersistă două 7 trei zile.

#u"hiţul este o contracie a diafragmului "ro%ocată de iritaia ner%ului frenic. >e

*ntâlne)te *n tumori cere'rale )i meningite$ dar )i *n unele "leurezii )i tumori "ulmonare. +)pectoraţia : re"rezintă actul de eliminare du"ă tuse$ a "roduselor "atologice din

ar'orele traheo'ron)ic )i "arenchimul "ulmonar. Produsele "atologice e#"ectorante

"oartă numele de >PL,. >"uta se e#aminează macrosco"ic$ microsco"ic$ chimic )i

'acteriologic. Are %aloare semiologică )i diagnostică foarte mare. 5antitatea %ariază de

la a'senă *n 'olile "leurale la redusă *n traheo'ron)itele acute inci"iente *n

"neumo"atiile acute $ la *nce"utul lor *n astmul 'ron)ic "ână la a'undenă *n 'ron)ite

cronice+formă J'ronhoreicăK $ *n 'ron)iectazii$ a'ces "ulmonar$ tu'erculoză "ulmonară-ulcero ca%itară$etc.

Macrosco"ic $ du"ă as"ect )i coninut $ se descriu "atru ti"uri de s"ută : s"ută

mucoasă$ seroasă$ "urulentă$ sang%inolentă +hemo"toică sau striată cu sânge . Aceste

ti"uri se "ot com'ina$ rezultând : s"ută sero-mucoasă$ sero-"urulentă$ sero-muco-

"urulentă$ sero-sang%inolentă$ sero-muco-sang%inolentă$etc.


23/63

5uloarea s"utei : *n funcie de elementele constituti%e $ "oate fi : al'icioasă$ gal'enă

sau gal'en-%erzuie$ ro)u-a"rins$ ruginie sau cărămizie$ negricioasă$ etc.

,oate s"utele$ cu e#ce"ia celei seroase din edenul "ulmonar acut +care este transudat

"rin "roces mecanic de stazăă sunt un e#udat$ adică rezultatul unui "roces inflamator.

Microsco"ic $ *n funcie de 'oală s"uta conine mucus$ celule e"iteliale$ leucocite$

fi'rină$ hematii$ fi're elastice$ cristale diferite )i germeni "atogeni aero'i )iFsau

anaero'i.

Tusea este unul din cele mai frec%ente )i im"ortante sim"tome cardiores"iratorii$ ce

re"rezintă o e#"iraie e#"lozi%ă+du"ă un ins"ir "rofound "rin care se "roduce curăirea

ar'orelui traheo'ron)ic de secreii )i cor"uri străine. !ste un act refle# destinat $ "e de o

"arte să *m"iedice "ătrunderea cor"ilor străini *n căile aeriene$ iar "e de altă "arte să

"ro%oace e#"ulzarea mucozităilor )i secreiilor acumulate *n 'ronhii. ,usea este un act

de a"ărare a organismului )i "oate fi fiziologică )i "atologică.

,usea fiziologică este un Jact utilK care fa%orizează eliminarea cor"ilor străini$ a

mucozităilor$ secreiilor acumulate *n 'ronhii.

,usea "atologică "oate fi un Jact utilK când fa%orizează e#"ulzia secreiilor

"atologice +muco"urulente$ "urulente$ etc. din căile aeriene dar )i un Jact dăunătorK $

mai ales la cardiaci dacă este "ermanentă sau nocturnă )i o'ositoare. Aceasta tre'uie

com'ătută. Din "unct de %edere semiologic$ distingem mai multe feluri de tuse : uscată$umedă *nsoită de e#"ectoraie4chintoasă *n tusea con%ulsi%ă +tusea JmăgăreascăK $

tusea surdă +stinsă *n laringită4 cru" difteric la 'olna%ii sta'ili4 tuse afonă *n neo"lasm

laringian$ tuse lătrătoare *n tumori mediastinale$ tuse 'itonală$ răgu)ită$ *n "aralizia

coardei %ocale stângi$ tusea ca%ernoasă$ *n ca%ernele "ulmonare$ etc.

Tulburările vocii 2&is!onia, a"ar su' următoarele forme : %oce răgu)ită$ stinsă *n

laringita acută sau cronică $ %oce nazonală *n astu"area foselor nazale$ %oce 'itonală *n

leziunile ner%ului recurent stâng.

1 Ta2l,3l clinic

5aracteristic "entru astmul 'ron)ic este accesul de dis"nee 'radi"neică cu caracter

"aro#istic. 5riza se instalează *n câte%a minute cu dis"nee$ "redominant e#"iratorie$

tuse %aria'ilă )i fenomenul /heezing+res"iraie )uierătoare . Accesele de astm 'ron)ic


24/63

se "roduc cel mai frec%ent noa"tea$ când se instalează %agotonia + stare de dezechili'ru

a sistemului ner%os %egetati%$ dar )i du"ă e#"unerile la un alergen s"ecific$ du"ă

infecii ale căilor res"iratorii su"erioare$ stres "sihoemoional$ etc.

Accesul dis"neic atinge "aro#ismul$ 'olna%ul forându-se să e#"ulzeze aerul$ are o

JseteK de aer chinuitoare$ este nelini)tit$ aleargă la fereastră$ o deschide$ sau se intuie)te

la "at *n "oziie orto"neică. Periodicitatea sim"tomelor este im"re%izi'ilă$ "oate

inter%eni la inter%ale de să"tămâni$ luni sau să"tămânal. 5riza astmatică %ariază ca

durată +minute$ ore )i se%eritate+tuse$ dis"nee cu /heezing $ cedează s"ontan sau "rin

medicaie 'ronhodilatatoare. fâr)itul

crizei este anuntat de tuse )i eliminarea unei cantităi mici de s"ută %âscoasă$ urmată de

o'oseală )i somn. Lnii 'olna%i au Jaură astmaticăK $ adică *)i JsimtK criza $ aceasta fiind

"recedată de o stare "rodromală caracterizată "rin strănuturi$ hidroree nazală$ tuse

uscată$ lăcrimare$ "rurit al "leoa"elor$ cefalee$etc.

( F,r0e clinice>e deose'esc mai multe forme de astm 'ron)ic )i anume :

- Astmul cu accese intermitente 7 formă ti"ică de astm + astmul franc$ *ntâlnitâ *n

s"ecial la co"ii$ adolescenti sau aduli tineri . !ste "redominantă com"onenta alergică

+alergii medicamentoase$ alimentare$ etc..

- Astmul cronic - *ntâlnit mai frec%ent la "ersoane a%ând %ârsta de 0;-1; ani sau la

%ârstnici.

Bolna%ii se "lâng de di"nee de efort )i uneori de re"aus$ tuse ne"roducti%ă sau cu s"utămucoasă sau muco"urulentă. Pe acest fond de disconfort res"irator "ermanent a"ar

accese astmatice ti"ice$ adesea se%ere sau stări de rău astmatic$ re"etate $ adesea

astmatice.

- #tarea &e rău astmatic +>tatus asthmaticus sau astmul acut se%er - este un ti"

s"ecial de astm 'ron)ic.


25/63

Starea de r=3 ast0atic este de)init= de :

- criza de astm foarte se%eră care durează "este 0 ore$ care nu este influenată de

administrarea de 'ronhodilatatoare )i care se *nsoe)te uneori de tul'urări

cardiocirculatorii$ neurologice )i gazometrice s"eciale. !ste %or'a de accese su'intrante

+ du"ă un de'ut "rogresi% sau mult mai "relungit decât de o'icei$ care nu cedează sau

se calmează greu du"ă medicaia acti%ă.

!#istă )i alte ti"uri s"eciale $ ca de e#em"lu astmul indus de as"irină$ as"ergiloză

+fungi 'ronho"ulmonară alergică.

>tarea de rău astmatic a"are de o'icei la 'olna%ii la care astmul nu este 'ine controlat )i

este "recedat de zile )i de să"tămâni de agra%are a sim"tomelor *n care "acientul nu a

fost tratat sau a fost su"us la cure minimale$ de scurtă durată$ care au ameliorat tem"orar

sim"tomele$ dar nu au su"rimat anomaliile 'ron)ice.

Factori &eclanşatori sunt deseori infecii 'ron)ice $ mai rar accidente *n cursul

tratamentelor "rin desensi'ilizare$ du"ă su"rimarea 'ruscă a corticotera"iei$ du"ă

administrarea de sedati%e centrali$ din cauze neuro"sihice$ dar *n cele mai numeroase

cazuri factorul declan)ator este necunoscut.

Tabloul clinic este dominat de )uierături +/heezing 'ron)ice $ dis"nee continuă ce se

e#acer'ează la cel mai mic efort+'olna%ii nu-)i "ot termina fraza $ dilatarea toracelui

care a"are fi#at *n "oziie res"iratorie ma#imă$tahi"neea$ inca"acitatea de a tu)i )ie#"ectora com"letează ta'loul clinic res"irator.


26/63

1. tul'urări de a'sor'ie$ "ertur'ări ale %olumelor "lasmatice )i ale de'itului

e#"irator +*n s"ecial scăderea E!M>-ului.

,re'uie inut seama )i de echi%alenele alergice$ testele cutanate )i de "ro%ocare.

6 Dia.n,stic3l di)eren*iat

,re'uie să ai'ă *n %edere astmul cardiac+dis"nee ins"iratorie )i "oli"neică$

anamneză )i semne cardiace de insuficienă cardiacă stângă $ dis"nee faringiană +tira& $

'ron)ită astmatiformă$ dis"nee ne%rotică.


27/63

Anamneza este fundamentală diagnosticului. >e interoghează 'olna%ul asu"ra

caracterului tul'urărilor$ dacă sunt sezoniere +fe'ră de fan$ dacă a"are acasă+"raf de

cameră $ *n legătură cu su'stanele sau animalele +"isici$ câini cu care %ine *n contact.

Inde#ul leuco"enic constă *n numărul leucocitelor *naintea integrării alergenului 'ănuit

+'olna%ul fiind "e nemâncate )i a"oi de mai multe ori *n ora care urmează 4 diminuarea

leucocitelor cu o mie ar indica o sensi'ilizare.

,estele cutanate +cutireacia )i intradermoreacia sunt utile *n decelarea alergenelor

de contact$ inhalate$ 'acteriene )i micotice.>unt mai "utin utile *n alergiile alimentare.

Pot a"are reacii imediate +du"ă 1-; minute a"are o "a"ulă urticariană sau tardi%e

+du"ă 9-0 zile se i%e)te o "a"ulă eritematoasă$ fără reacie urticariană.

Prognosticul de %iaă este 'un$ dar cel de %indecare este rezer%at.

'8 E5,l3*ie c,0-lica*ii

Astmul 'ron)ic este o afeciune cu tendina s"re cronicizare )i cu o e%oluie

im"re%izi'ilă *ndelungată. Eindecarea este rară+"osi'ilă *n astmul infantil$ alergic sau

"rofesional$ du"ă o infecie %irală . Boala "oate să rămână ca un astm cu accese

intermitente$ să de%ină un astm cronic sau stare de rău astmatic.

Diagnosticul se 'azează "e crizele de dis"nee "aro#istică e#"iratorie$ eozinofilie )i

antecedente alergice. Complicaţiile cele mai frec%ente sunt :

- starea de rău astmatic sau astmul acut gra%4

- as"ergiloza 'ronho"ulmonară alergică4

- "neumotora#ul s"ontan

- astmul com'inat cu 'ron)ita cronica sau astmul infectat$ cu disfunie %entilatorie

se%eră "oate e%olua s"re insuficienă res"iratorie sau tahiaritmii %entriculare$ agra%ate

de factorii iatrogeni4- 'ron)ite acute )i cronice4

- "neumonii4

- 'ron)iectazii4

- emfizemul "ulmonar +cea mai im"ortantă dintre com"licaii care duce cu tim"ul

la insuficienă cardiacă.


28/63

'' Trata0ent

Astmul 'ron)ic răs"unde la o gamă largă de "re"arate )i "roceduri. Măsurile

"re%enti%e sunt foarte im"ortante.

Tratamentul are *n %edere :

- !ducaia 'olna%ului )i furnizarea de informaii cât mai com"lete "e care sa le

folosească *n *ngri&irea sa+tera"ie corectă )i controlată$ o'ser%area condiiilor de

e#acer'are a 'olii "entru a le *nlătura$ urmărirea semnelor clinice de e#acer'are )i

agra%are $ cunoa)terea ti"urilor de medicamente$ folosirea acestora *n situaiile

agra%ante.

- 5ontrolul mediului *ncon&urător - cunoa)terea$ e%itarea )i *nlăturarea agenilor

sensi'ilizani din mediu$ *n s"ecial alergenii +medicaie$ su'stane chimice.

Chimiopro!ila)ia recidi%elor 'ron)ice se realizează cu ,!,RA5I5I 9 grFzi$

o'inându-se rezultate foarte 'une )i cu BI>!P,3 ;$1 gr. seara$ *n lunile de iarnă.

*nhaloterapia +aerosolotera"ia 7 este indis"ensa'ilă *n anumite forme. >e "ractică

două$ "atru inhalaii "e )edină $ uneori mai multe$ dar fără a a'uza. Metoda com"ortă )i

anumite riscuri$ *n s"ecial inhalarea de diferii germeni$ ceea ce im"une folosirea strict

"ersonală )i "ăstrarea *n stare de sterilitate a a"aratului.

- ,ratamentul crizei de astm 'ron)ic - are ca o'iecti% "rinci"al com'aterea 'ronhos"asmului "rin medicaie 'ronhodilatatoare :

( 8e&icamentele a"oniste beta(a&rener"ice - 'eta-adrenergicele sunt deri%ai ai

adrenalinei. Atât adrenalina$ cât )i efedrina$ datorită efectelor secundare "e care le

"ro%oacă +tahicardie $ sunt "ractic neutiliza'ile. Din generaia a doua se folosesc :

Izo"renalină$ Alu"ent.>u"eriorii acestora sunt deri%ai din generaia a treia: enoterol

+Berotec$ >al'utamol+entolin )i >ultanol$ ,er'utalină +Brican8l$ Meto"roterenol$

Al'uterol$ a căror durată medie de aciune este de 0-6 ore. >e folosesc de regulă "e caleinhalatorie+s"ra8. Doza&ul corect +0# inhalaii "e zi este "ractic li"sit de reacii

ad%erse cardio%asculare.

5a reacii ad%erse du"ă su"radoza& "ot a"ărea tremurături$ ner%ozitate$ "al"itaii$

tahicardie )i cre)terea de'itului cardiac )i a tensiunii arteriale. Aceste manifestări dis"ar

s"ontan "rin reducerea dozei.


29/63

- 8etil)antinele care au efect 'ronhodilatator mai sla'$ dintre ele se foloseste

,eofilina )i deri%aii săi$ Miofilina )i Aminofilina "e cale orală +au sla'ă aciune )i "e

cale I.E.+au aciune mai 'ună sau ca aerosoli. Rezultatele sunt inferioare 'eta-

adrenergicelor sau colinergicelor.

- 8e&icamente anticoliner"ice ca Atro"ina +care este ca" de serie al

'ronhodilatatoarelor sau >tramonium. e administrează *naintea e#"unerii la alergenul

cauzal cu tu'oinhalatorul de mână 0 ca"suleFzi +;mg ca"sula la 0-6 ore$ sau su' formă

de soluie "entru aerosoli. lănic Praho%a.


30/63

- #peleoterapia "racticată *n saline$ realizează efecte fa%ora'ile "rin atmosfera

locală$ saturată *n %a"ori de a"ă$ săracă *n "articule *n sus"ensie$ cu concentraie mai

mare de 5a. Acionează s"asmolitic )i e#"ectorant.

- Climoterapia $ la munte sau la mare are efecte fa%ora'ile datorită numărului redus

de alergeni din atmosferă.

- *munoterapia +hi"ersensi'ilizarea s"ecifică. >e administrează "e cale

su'cutanată doze su'clinice $ "rogresi%e$ crescânde din alergenul *n cauză. !ste indicată

când alergenul este 'ine do%edit )i face "arte din alergenele im"osi'il de *nlăturat

+"olenul$ "raful de cameră$ unii alergeni "rofesionali ca : făina$ "raful de cereale$ "ăr de

animale .

>e "roduc astfel anticor"i circulani +anticor"i 'locani care neutralizează

antigenele care "ătrund ulterior *n organism$ e%itând astfel contactul cu anticor"ii fi#ai

"e celule. (i"ersensi'ilizarea s"ecifică are %aloare mare *n fe'ra de fan $ astm 'ron)ic.

Acionează "rin "roducerea de anticor"i 'locani $ scăderea eli'erării de histamină )i

reducerea formării de Ig!.

- Corticoterapia+corticosteroizii este tratamentul cel mai eficace$ dar datorită

riscurilor rămâne o tera"ie de im"as . >e folosesc : Prednison 9 t'.Fzi +1 mg$

>u"er"rendnol 9 t'.Fzi +o$1mg$ "roduse retard : 5elestone$ enelog.


31/63

,etraciclina$ "rin "rezena semnelor de infecie. e"trin

9gFzi$ Do#acilină +Ei'ramicin$ e#"ectorante )i mucolitice +Bisol%on$ Mucosol%in *n

crize )i su"rainfecii$ sedati%e sla'e+Bromo%al$ er%ocalm $ o#igen *n crizele cu

"oli"nee.

- 8ăsurile pro!ilactice %or fi a"licate *ntotdeauna : !%itarea mediului alergizant$ a

su'stanelor iritante 'ron)ice-tutun$ alcool.

chema tera"eutică "re%ede :

- administrarea de o#igen "rin sondă nazală sau mască$ cu un de'it de -6

litriFminut4

- com'aterea secreiilor din căile aeriene "rin "erfuzare de lichide *n "rimele zile$su' controlul greutăii )i al echili'rului hidroelectrolitic "entru a e%ita "ericolul de

hi"erhidratare$ iar la 'ătrâni )i cardiaci "ericolul de edem "ulmonar. a acestea se

adaugă tuse "rofundă la inter%ale regulate$ aerosoli cu soluie salină ;$012$ *ncălzită $

"rodu)i cu a"arate de ultrasunete administrai tim" de ;-; minute la inter%ale de

câte%a ore +cu "reala'ilă administrare de aerosoli 'ronhodilatatori4

- com'aterea stenozei 'ron)ice astfel 4

-corticotera"ia *n doze mari. >e in&ectează la *nce"ut ((5 ;; mg I.E.)i *nurmătoarele 0 de ore câte 9;; mg la 0 de ore4 se reduce a"oi doza la &umătate$ dar se

asociază 0; mg Pernison4

- medicaie 'ronhodilatatoare 7 Miofilină I.E.4

- se administrează alternati% 'eta-adrenergice *n "erfuzie: ,er'utalină sau

>al'utamol4


32/63

- com'aterea )i "re%enirea infeciei cu anti'iotice : ,etraciclină )i !ritromicină4

- %entilaie asistată *ntr-un ser%iciu s"ecializat4

,re'uie e%itate unele erori tera"eutice "rintre care administrarea de sedati%e sau

tranchilizante$ de mucolitice inhalatorii.

ec%ena ameliorării : *ntâi dis"ar dis"neea )i )uierăturile$ cores"unzând normalităii

ra"ide a căilor aeriene mari. A"oi$ ameliorarea lentă+zile sau să"tămâni a %olumelor )i

de'itelor "ulmonare )i a "resiunii o#igenului ce reflectă dezo'turarea căilor aeriene

mici.

'+E-l,rarea )3nc*iei res-irat,rii

>e folosesc metode clinice$ radiologice$ s"irometrice )i chimice.

8eto&e clinice

- urmărirea ritmului res"irator. Accelerarea sa de durată sugerează )i o insuficienă

res"iratorie4

- am"litudinea res"iratorie. Indicele (irtz +diferena dintre "erimetrul toracic *n

res"iraie )i e#"iraia "rofundă este normal de cel "uin cm. Mic)orarea acestui indicesugerează o tul'urare a funciei res"iratorii4

- tim" de a"nee. a indi%idul normal o"rirea res"iraiei +a"neea "oate fi de ;

secunde *n ins"iraie )i de 0; secunde *n e#"iraie.3 durată mai scurtă "oate fi datorată

unei insuficiene res"iratorii4

- cianoza$ uneori tot o tul'urare a funciei res"iratorii )i se traduce "rin coloraie


33/63

%iolacee a "ielii )i mucoaselor datorită "rezenei *n ca"ilarele sanguine a unei mari

cantităi de (' redusă + "este 1 g2. (' redusă cre)te "e seama sângelui arterial *n :

o#igenarea "ulmonară insuficientă +fi'roză "ulmonară$ emfizem "ulmonar$ astm 'ron)ic

)i *n malformaii cardiace congenitale. 5ianoza care a"are *n aceste tul'urări se

nume)te cianoză centrală$ cianoză care a"are ca urmare a cre)terii (' redusă *n sângele

%enos$ "oartă denumirea de "eriferică$ "entru că aici "rocesul se "etrece la "eriferie$

sângele cedând o cantitate mare de o#igen esuturilor.

Asistenta medicală are o'ligaia să urmărească 'olna%ii$ să a"recieze )i să

semnalizeze a"ariia cianozei.Aceasta "oate fi discretă$ când se e%ideniază la lo'ii

urechilor )i la e#tremitatea degetelor$ sau marcată $ când a"are la nas$ 'uze )i *n &urul

ochilor )i intensă$ când aco"eră toată faa$ inclusi% lim'a.

8eto&e ra&iolo"ice

a e#amenul radiologic$ *n ins"iraie "rofundă$ diafragmul tre'uie să co'oare cu

cel "uin C-9; cm. Reducerea acestei %alori arată o reducere a %alorii funcionale a

"lămânilor.

8eto&e &e e)plorări !uncţionale

Aceste metode tre'uie să :

- 3'iecti%eze insuficiena res"iratorie neomogenă.

- A"recieze atât ti"ul )i gradul insuficienei$ cât )i mecanismul "ertur'at$ inclusi%cauza generatoare.

- L)ureze sta'ilirea unei conduite tera"eutice )i să antici"eze un "rognostic.

3'iecti%itatea insuficienei res"iratorii se face "rin :

- determinarea >a ('3 +saturatie (' cu 3 sau a Pa3 +"resiunea "ariala a 3

din sângele arterial. Ealoarea normală a >a('3 este mai mare sau egala cu ?12 )i se

realizează "rin metoda o#imetriei directe$ "e sângele "rele%at din arteră$ la adă"ost de

aer. Ealoarea normală a Pa 3 este de ?9 mm (g. >căderea su' ?12 a >a('3 )i su' ?9mm (g a Pa 3 e#"rimă hi"o#emie )i o'iecti%ează insuficiena res"iratorie4

- determinarea Pa53 +"resiunea "artiala a 53 in sângele arterial a carei %aloare

normală este de 0; S mm (g 4

- determinarea "( "rin metoda electrometrică cu a&utorul unor a"arate numite "(-


34/63

metre 4 o scădere a "( su' $1-limita inferioară a normalului 7 o'iecti%ează acidoza

res"iratorie.

,i"ul )i gradul insuficienei )i mecanismului "ertur'at se a"reciază "rin numeroase

metode cum sunt : s"irometria$ s"irografia$ analize de gaze. Dintre mecanismele alterate

cel mai frec%ent e#"lorat este %entilaia.

Eentilaia este a"reciată "rin numeroase teste : %olumele )i ca"acităile "ulmonare$

de'itele %entilatorii de re"aus )i de %ârf.

Metodele curente$ s"irografia )i s"irometria$ utilizează ca a"aratură s"irografele )i

s"irometrele.

>"irometrul este alcătuit dintr-un cilindru gradat comunicând cu e#teriorul "rintr-un

tu' de cauciuc "rin care suflă "acientul. 5ilindru gradat este cufundat *ntr-un cilindru

mai mare "lin cu a"ă. Aerul e#"irat face ca cilindru să se ridice deasu"ra a"ei$ "utându-

se citi "e el %olumul de aer.

>"irograful folose)te acela)i "rinci"iu$ dar "ermite *nregistrarea mi)cărilor

res"iratorii. Eolumele )i ca"acităile "ulmonare care formează %alorile res"iratorii sunt :

- %olumul curent +E5@1;;ml4

- %olumul ins"irator de rezer%ă$ numit )i aer com"lementar+EIR@*n medie ;;;

ml4

- %olumul e#"irator de rezer%ă +E!R@91;; ml4- ca"acitatea %itală +5E@6;;-0;;; ml.

Pe lângă acestea mai e#istă %olumul rezidual [email protected];; ml4 ca"acitatea

totală+5,4adică suma 5E )i a ER+5EGER4 ca"acitatea ins"iratorie +5I$ adică suma

E5GEIR4 ca"acitatea reziduală funcională +5R$ care re"rezintă cantitatea de aer care

rămâne *n "lămân *n tim"ul res"iraiei normale$ constând *n E!R )i ER. Aceste

constante e#"rimă limitele *ntre care se desfa)oară "rocesul %entilator4 scăderea lor$ *n

s"ecial a 5E confirmă restricia "ulmonară.5a"acitatea %itală . >căderea cu ;2 a %alorii ideale este "atologică$ la scăderea

cu 0;2 a"are dis"neea.


35/63

Dintre celelalte %olume )i ca"acităi$ %olumul rezidual este e#trem de im"ortant

"entru diagnostic: cre)terea *n o'strucii +stenoze 'ron)ice $ mai ales când o'stacolul

interesează 'ranhiile. !ste crescut )i *n emfizemul "ulmonar.

De'itele %entilatorii )i testele de dinamică %entilatorie e#"lorează modalitatea *n

care sunt utilizate %olumele )i ca"acităile "ulmonare *n tim". Astfel :

- %olumul res"irator sau de'itul %entilator de re"aus +DER re"rezintă cantitate

de aer %entilat de "lămân *ntr-un minut *n condiie de res"iraie lini)tită. DER este de 6-

C l Fminut +96#1;; rezultând din *nmulirea numărului res"iraiilor "e minut cu 5E 4

- de'itul res"irator ma#im +DRM re"rezintă %olumul ma#im de aer care "oate fi

res"irat *ntr-un minut. !ste foarte im"ortant "entru a"recierea funciei res"iratorii. >e

calculează du"ă formula E!M> # ;.

- Eolumul res"irator ma#im "e secunda +E!M> re"rezintă testul de 'aza al

%entilaiei )i arată gradul de "ermea'ilitate 'ron)ica )i elasticitatea al%eolară$ deci

disfunciile o'structi%e$ s"astice sau organice.

De'itul res"irator ma#im DRM este una dintre cele mai %aloroase "ro'e ale funciei

"ulmonare. ormal$ %ariază *ntre 9;;-90; lFminut la 'ăr'ai$ C;-9;; lFminut la femei.

Marchează limita su"erioară a "osi'ilităilor %entilatorii )i este funcie de frec%enă )i

am"litudine. rec%en)a o"timă este de C;-?; lFminut. Reducerea DRM "oate fi

determinată fie de reducerea 5E$ fie de scăderea E!M>-ului.E!M> are %aloarea normală de "este ;2 din 5E. >căderea su' această limită

e#"rimă o disfuncie distructi%ă$ "ro%ocată fie de o "ermea'ilitate 'ron)ică alterată$ fie

de o elasticitate "ulmonară redusă.


36/63

e administrează 'olna%ului acetilcolină 92 tim" de

; secunde +du"ă unii minute$ se face foarte "rudent$ 'olna%ul tre'uie urmărit cu

atenie "entru că "oate face criză dis"neică$ ceea ce im"une a se administra imediat

aerosoli cu Alendrină sau alt deri%at similar.

Testul bronho&ilatator este cel mai des intre'uinat. Du"ă terminarea E!M>-

ului$ se administrează 'olna%ului Alendrină 92+ sau una din su'stanele amintite mai

sus $ "rin aerosoli$ tim" de minute $ sau su' formă de s"ra8$ "ul%erizări. >e

determină din nou E!M>-ul $ fie imediat$ fie du"ă o "auză$ *n funcie de tim"ul de

eficienă ma#imă a "re"aratului 'ronhodilatator intre'uinat.

Inter-retare:

- *n cazul testului 'ronhiconstrictor testul este "oziti% dacă E!M>-ul scade cu mai


37/63

mult de 9;-91 faă de %aloarea iniială +răs"uns farmacodinamic 'un 'olna%ii astmatici

răs"und "oziti% acestei "ro'e.a ace)tia E!M>-ul scade cu "este ;2+răs"uns

farmacodinamic foarte 'un4

- *n cazul testului 'ronhodilatator$ testul este "oziti% dacă E!M>-ul cre)te cu

"este ;2+răs"uns farmacodinamic 'un la astmatici si 'ron)ici cre)te cu "este ;2

+răs"uns farmacodinamic foarte 'un.

'!Ea0ene c,0-le0entare

+)amenul &e spută

8acroscopic arată o s"ută caracteristică-mucoasă$ o"acă$ uneori găl'uie

+su"rainfecie 'acteriană cu eozinofilie e#cesi%ă.

+)amenul microscopic "oate "une *n e%idenă e#istena elementelor celulare$ a

fi'relor elastice $ a cristalelor $ a "araziilor )i a germenilor "atogeni.


38/63

com"licaii ale 'olii +"neumotora#$ "neumomediastin sau modificări "ulmonare

asociate +infiltrati%e sau condensări segmentare.

- 1a&ioscopia este un e#amen ra"id )i sim"lu$ care "ermite studierea diferitelor

com"onente ale toracelui *n dinamică$ *n mi)care. Deoarece radiosco"iile re"etate e#"un

atât 'olna%ul cât )i medicul la unele iradieri im"ortante se "referă radiografia.

- 1a&io"ra!ia constă *n im"rimarea "e un film fotografic a imaginii

toraco"ulmonare din faa )i din "rofil$ 'olna%ul fiind *n ins"iraie forată. Imaginea

o'inută este "recisă$ e%ideniază toate detaliile$ ser%e)te )i ca element de com"araie *n

%iitor )i com"ortă mult mai "uin riscul iradierii.

- Tomo"ra!ia este o metodă radiografică "rin care se *nregistrează "e "lacă

imaginea "lămânilor la diferite adâncimi. Mai "oate e%idenia )i e#istena unor leziuni

de hil )i mediastin care nu a"ar "e o radiografie o'isnuită.

- Bronho"ra!ia este e#amenul radiologic "rin care se "une *n e%idenă ar'orele

'ron)ic in&ectat cu un lichid o"ac la razele RTentgen. >e utilizează i"iodolul$ care are

a%anta&ul de a se ilumina "rin e#"ectoraie )i rezor'ie. Metoda "ermite să se "recizeze

e#istena )i sediul dilataiei 'ron)ice al stenozelor 'ron)ice$ al unor leziuni tu'erculoase

sau cancere 'ron)ice. !ste contraindicat *n 'olile acut "ulmonare )i *n cazul

hi"ersensi'ilitaii crescute la iod.

CLASIFICAREA ÎN TREPTE A ASTMULUI &RONŞICUANTERIOR

TRATAMENTULUI

SIMPTOMEUU SIMPTOME

NOCTURNE

FUNC"IA

PULMONARĂ


39/63

,rea"ta I

Astm

intermitent

u)or

5rize mai "uin de ori "e

să"tămână.

Asim"tomatic )i cu P!

normal *ntre crize.

Agra%ări scurte+de la ore la

zile de intensitate %aria'ilă.

5rize mai

"uin de ori

"e lună.

E!M> sau P!

UUUmai mari de C;2

din %aloarea

"redicti%ă. P! cu

%aria'ilitate mai mică

de ;2

,rea"ta II

Astm

"ersistent

u)or

>im"tomele de "este

oriFsă"tămână$ dar mai "uin

de o dată Fzi.

!#acer'area crizelor "oate

afecta acti%itatea.

5rize mai

dese de ori

"e să"tămână

E!M> sau P! "este

C;2 din %aloarea

"redicti%ă. P! cu o

%aria'ilitate intre ;-

;2.

,rea"ta IIIAstm

"ersistent

moderat

>im"tome zilnice.!#acer'ările afectează

acti%itatea.

Agra%ările sunt mai dese sau

egale cu oriFsă"tămână4"ot

dura zile.

Mai frec%entede o dată "e

să"tămână.

E!M> sau P! "este6;2 $ dar mai mic sau

egal cu C;2 din

%aloarea "redicti%ă.

,rea"ta IE

Astm "ersistent

se%er

>im"tome continue.

Acti%itatea fizică este limitată.Agra%ări frec%ente.

rec%ente E!M> sau P! mai

mic sau egal cu 6;2din %aloarea

"redicti%ă.

P! cu %aria'ilităi de

"este ;2U Prezena uneia din trăsăturile de se%eritate este suficientă "entru *ncadrarea

"acientului *ntr-una din tre"te. Pacientul tre'uie *ncadrat *n trea"ta cea mai se%eră a

trăsăturilor 'olii sale. 5aracteristicile sunt generale )i se "ot su"ra"une$ deoarece astmuleste foarte %aria'il4 *n "lus clasificarea unui "acient se "oate modifica *n tim".

UUBolna%ii din orice trea"tă de se%eritate "ot a%ea agra%ări u)oare $ moderate sau

se%ere. Lnii 'olna%i cu astm intermitent "ot "rezenta crize se%ere )i chiar risc %ital$

se"arate. E!M>-%olum e#"irator ma#im "e secundă.

P!- de'it e#"irator ma#im de %arf.


40/63

'$EDUCAREA &OLNA>ILOR CU ASTM &RONŞIC

Tre-te de

se5eritate

Ed3carea 2,lna53l3i

,rea"ta I

Astm intermitent

u)or

-


41/63

infecios$ de e%oluie cronică sau ce "ot a"are *n "usee acute )i re"rezintă urgene

ale a"aratului res"irator.


42/63

- se interzic tutunul )i alcoolul.

Supravegherea funcţiilor vitale şi combaterea simptomelor majore de boală

- se măsoară zilnic "ulsul$ res"iraia )i diureza$ )i se notează *n fi)a de

tem"eratură4

- se măsoară tem"eratura )i urmăre)te e%oluia fe'rei+se com'ate "rintratament "rescris de către medic4

- *n "usee fe'rile se a"lică com"rese reci sau *m"achetări reci4

- durerea toracică +&unghiul se com'ate "rin a"licaii locale calde$

antine%ralgic$ mialgin$ i.m.+atenie la %alorile tensiunii arteriale4

- dis"neea )i cianoza necesită o#igenotera"ie+6 l Fminut4

- tusea chinuitoare )i dureroasă *n faza inci"ientă se com'ate cu "re"arate de

codeină +5odenal$ ,usomag$ *n faza a doua "entru "ermea'ilizarea căilor

res"iratorii se recomandă 'olna%ilor să tu)ească )i să e#"ectoreze de mai multe

ori "e zi4

- "entru u)urarea eliminării e#"ectoraiei se %or administra fluidizante ale

secreiei 'ron)ice +siro"uri e#"ectorante$ Bisol%on $ Bromhe#in4

- *n accesele de tuse astmatiforme se administrează 'ronhodilatatoare

s"asmolitife +Miofilin$ ((54

- *n infeciile 'ron)ice se administrează anti'ioticele "rescrise 7 *n doză )i

ritm ridicat +anti'ioticul$ doza )i ritmul sunt im"use de către medic.

Alte îngrijiri

- la ma&oritatea afeciunilor "ulmonare "oziia cea mai con%ena'ilă "entru

'olna%i


43/63

este cea semi)ezândă. Acest lucru nu tre'uie forat )i dacă starea 'olna%ului nu

contrazice$ "oziia %a fi lăsată la alegerea lui4 *n toate cazurile el %a fi *ndrumat să

schim'e "oziia cât mai des$ "entru a e%ita com"licaiile hi"ostatice4

- "oziia luată de 'olna% *n "at sau la marginea "atului4 *n cursul acceselor de

astm 'ron)ic$tre'uie făcută cât mai comodă$ cu a&utorul ane#elor "atuluisau s"ri&inindu-l "e 'rae4

- toaleta 'olna%ului se %a face *n funcie de starea lui$ ferindu-l *n mod

deose'it de cureni de aer reci$ care ar "utea rede)te"ta infeciile %irotice

latente4

- tre'uie a%ut *n %edere că muli 'olna%i "ulmonari trans"iră a'undent$ ceea

ce face ca "ielea să fie foarte fragilă$ se lezează u)or )i 'olna%ii "ot face

escari de decu'it4

- len&eria 'olna%ilor trans"irai tre'uie imediat schim'ată sau ori de cate ori

este ne%oie4

- este 'ine ca "ielea trans"irată să fie s"ălată cu alcool mentolat$ care

*n%iorează circulaia "eriferică.

C ÎNGRI%IRI SPECIFICE' Pr,ces de @n.ri


44/63

-mani!estări &e &epen&enţă


45/63

;B*+CT*V+

Eizează:

- com'aterea crizei de astm 'ron)ic4

- ameliorarea reaciei inflamatorii 'ron)ice4

- "re%enirea com"licaiilor4- ameliorarea toleranei la efort.

*


46/63

- toaleta ca%ităii 'ucale du"ă e#"ectoraie.

+ St3di3 -e ca/3ri clinice

CA#UL A

• umele: Q.• Prenumele: M.• Data na)terii: 9;.;6.9?69• Domiciliu: >tr. Dece'al$ Bl. ;9$ sc.!$ A".?$ Easlui• Buletin de identitate: E> ;C10• 3cu"aia: "ensionară• Data internării: ;C.;0.;9$ ora :;• Data e#ternării: 96.;0.;9$ ora 9:;;•

umăr zile s"italizare: C zile• Diagnostic internare: Astm 'ron)ic infecto-alergic• Diagnostic e#ternare: Astm 'ron)ic alergic +"ene$ "raf

de casă$ mucegai.

Starea -re/ent= P,rtret ;i ana0ne/=

Bolna%a *n %ârstă de 0? de ani$ greutate de 1; g$ *nălime 9.6; m$ seinternează "entru stare de astenie marcată$ dis"nee e#"iratorie$ /heezing$ tuseseacă iritati%ă.

Din discuia a%ută cu "acienta am aflat că a lucrat la 5> 7 o"erator chimist +mediu to#ic tim" de ; ani.


47/63

Boala de'utează *n 9??1$ cu rinită alergică$ a"oi du"ă a"ro#imati% 9 an "rezintă dis"nee e#"iratorie.

tare generală : - 'ună$ afe'rilă +6.V5.,egumente )i mucoase : - de as"ect normal.Xesut celulo-adi"os : - sla' re"rezentat +01 g0.Qanglioni limfatici - su"erficiali$ ne"al"a'ili1.A"arat res"irator - tuse seacă$ iritati%ă$ torace normal

conformat.6.A"arat cardio-%ascular : - AE @ 9;; 'Fmin$,A @9;F;mm(Q >oc a"e#ian *n s"aiul E intercostal

>tâng$ "e linia mediocla%iculară$

zgomote cardiace aritmice$ tahicardie..A"arat digesti% : - a'domen su"lu mo'il$ nedureros la

"al"are$ tranzit intestinal "rezentC.A"arat uro-genital : - lo&e renale nedureroase$ miciuni

fiziologice.

In5esti.a*ii de la2,rat,r

>ânge : E>(@F?mm('@90.g2 4 @6C;;mmQlicemie@;.C0mg2Lree@;.Cmg2 4 ,[email protected].. 4 5d>[email protected]@G 4 ,QP@?L.I 4 ,[email protected]@6CgFdl A@624 [email protected]$ [email protected] 9 @1$62 $ Y @1$C2$ @$12 $ [ @9C$;2$

Lrină e#.urinăA$Q$L- a'sent$ sed- rare a"itelii4 relati%

"rezente eucocite$ floră micro'iană mo'ilă

Di%erse B+m@FC0?B+m@sF1C4 B+m@F1?04

B+m@F699


48/63

Trata0ent

P.!.E.@ glucoză 9;2 G 5a gluconicli#atide flc.9Ditec flc.95laritine 5 +9Fzi

5a gluconic fQlucoză 9;2 "ungi li#atide flc.9Ditec flc.95laritine 55a gluconic fQlucoză 9;2 "ungi 5laritine 55a gluconic fQlucoză 9;2 "ungi

(idrocortizon acetate f9Augumentin 61 mg 0Fzi5laritine 55a gluconic fQlucoză 9;2 "g.>ere%ent s"ra8 flc. 9

E-icri/= ;i rec,0ad=ri la eternare

Bolna%a cu status atoic cu rinită alergică din 9??1 )i astm 'ron)ic *n 9??+"ene$ "raf de casă$ mucegai se internează "entru crize de dis"nee e#"iratorie.

e instituie tratament cu :

9.>ere%ent "uff dimineaa )i seara "entru "rotecie nocturnă 4.Ditec "uff la ne%oie de ma#im 0 ori "e zi 4.li#atide "uff dimineaa )i seara +corticotera"ie inhalatorie 40.5laritine 9 c". seara.

CA#UL &


49/63

• umele : 5.• Prenumele : A.• Data na)terii : 0.;C.9?.• Domiciliu : >tr. M.ogălniceanu$ nr. Easlui• Buletin de identitate : E> 1C0• 3cu"aia : "ensionară• Data internării : 99.;0.;9$ ora C :;;• Data e#ternării : 96 :;0.;9$ 9; :;;• umăr zile s"italizare : 1zile• Diagnostic internare : Astm 'ron)ic *n criză• Diagnostic e#ternare : Astm 'ron)ic

Starea -re/ent= P,rtret ;i ana0ne/=

Bolna%ă *n %ârstă de C de ani$ cunoscută cu astm 'ron)ic corticode"endentdin 9??6$ se internează "rezentând dis"nee e#"iratorie$ astenie marcată$ en#ietate.Afost internată de mai multe ori *n s"ital "entru astm 'ron)ic corticode"endent.

Ist,ric3l 2,lii

Bolna%ă de astm 'ron)ic corticode"endent se internează "entru dis"nee

e#"iratorie$ astenie marcată$ an#ietate$ Oheezing.a e#amenul clinic general se constată :

9. >tare generală : 'ună$ afe'rilă +6.CV5. ,egumente )i mucoase : de as"ect normal. Xesut celulo-adi"os : 'ine re"rezentat +1g0. Qanglioni limfatici : su"erficial$ ne"al"a'il1. >istemul osteo-articular : de as"ect integru6. A"arat res"irator : torace normal conformat

. A"arat cardio-%ascular : AE@9;; 'Fmin$ ,A@91;F?; mm(g$)oc a"e#ian *n s"aiul E intercostalstâng$ "e linia mediocla%iculară$zgomote cardiace aritmice$ tahicardie.cardiace aritmice$ tahicardie.

C. A"arat uro-genital : lo&e renale nedureroase$ miciunifiziologice.

In5esti.a*ii de la2,rat,r


50/63

>ânge : E>(@ 9F mm$ ('@9$? g2$ @6;;FmmQlicemie@;.?6 mg2$uree@;.6 mg2$,[email protected].$ 5d>30@G$ R.Qross@G$,QP@6;L.I$ ,[email protected]$ 5a@0$9 m!\Fl$

Mg@9$ m!\Fl$ Pt@6. gFdl$ A@01$1?2$[ Q,@FuFl$ [@ $9;2$ Y9@1$92$ Y@?$CC2$@9$92

Lrină: e#. Lrină$ A.Q.L 7 a'sent$ sed- numeroaseleucocite relati%e frec%ente e"itelii$ mucus$floră micro'iană mo'ilă$ relati% frec%entecristale o#olat de calciu.

Di%erse : B+m@F66?$ B+m@F6;$B+m@F69

Trata0ent

P.!.E :• ortum 9g Fzi• Augumentin 61 mg Fzi• Metoclo"ramid• ]ana#• 5laritine• ((5• Eitamina B9$ Eitamina B6• >er fiziologic• As"atofort• >ere%ent.

E-icri/= ;i rec,0and=ri la eternare

Bolna%ă cunoscută cu astm 'ron)ic cortico-de"endent se internează "entrudis"nee e#"iratorie$ /heezing.

>e e#ternează cu recomandarea de a urma următoarea schemă de tratament:9. ora C :;; >ere%ent "uff . ora 9; :;; Eentolin "uff . ora ; :;; 5laritine 9 c"0. ora ; :;; li#atide "uff

,ratamentul cu Mg )i %itamina B6 9; zile c"Fzi )i similarină sau meco"ar c"Fzi.


51/63

CA#UL C

• umele : I.• Prenumele : 5.• Data na)terii : 0.;.9?11• Domiciuliul : (LNI$ >tr. 9 Decem'rie• Buletin identitate : E> 96?606• 3cu"aia : "ensionară• Data internării : ;.;0.;9• Data e#ternării : 6.;0.;9• umăr zile s"italizare : 6 zile• Diagnostic internare : Astm 'ron)ic infecto-alergic• Diagnostic e#ternare : Astm 'ron)ic infecto-alergic

Stare -re/ent= P,rtret ;i ana0ne/=

Bolna%ă *n %ârstă de 11 de ani$ se internează "entru Oheezing$ dis"neeacuta e#"iratorie. A mai fost internată "entru amigdalectomie )i %egetaiiadenoide o"erate +*n co"ilărie$ rinită alergică si astm 'ron)ic +la %ârsta de 96ani. ocuieste la 'loc cu camere *m"reună cu sou )i cei co"ii.

Ist,ric3l 2,lii

Bolna%a se )tie cu astm 'ron)ic de la %ârsta de 96 ani. A urmat tratamentam'ulator cu miofilin si ((5.

tare gererală : 'una$ afe'rilă +6$?V5.. ,egumente )i mucoase : de as"ect normal. Xesut celulo-adi"os : normal re"rezentat0. Qanglioni limfatici : su"erficiali$ ne"al"a'ili

1. A"arat res"irator : tuse seacă$ dis"nee e#"iratorie$ /heezing6. A"arat cardio-%ascular: AE@9;; 'Fmin$ ,A@90;F;mm(g$ )oca"e#ian *n s"aiul E intercostal stâng$ "elinia mediocla%iculara

. A"aratul uro-genital: lo&e renale nedureroase$ miciuni fiziologice


52/63

In5enti.a*ii de la2,rat,r

>ânge: E>(@C mmF9h$ ('@9$ g2$ @;;Fmm

Qlicemie@;.6 mg2$ uree@;.? mg2$

,[email protected]..

5d>30@S$ R.Qross@S$ ,QP@ L.I$ ,Q3@ L.I$

Pt@$6; gFdl$ A@1$912$ Y9@1$612$ Y@9$2$

@9;$;2$ [@9$?;2

Trata0ent

Augumentin c"FziBisol%on

5laritine

Ditec s"ra8

li#atide s"ra8

E-icri/= ;i rec,0and=ri la eternare

Bolna%ă cu rinită alergică )i astm 'ron)ic infecto-alergic se internează

"entru e%aluare. Aceasta %ine *n criză I,@6$92 du"a 0ore de tratament

M!@092$ Pef@102. >e e#ternează cu următoarea schemă tera"eutică:

5laritine 9 c". seara$ li#onaze s"ra8 "uff *n fiecare nară de oriFzi$ Ditec s"ra8

# "uffFzi$ li#atide s"ra8 # "ufFzi du"ă Ditec dimineaa )i seara.


53/63

! STA&ILIREA GRADULUI DE DEPENDEN"Ă DUPĂ MODELULCONCEPTUAL AL > ?ENDERSON

CA#UL A

e%oia fundamentală )igradul de de"endenă

Pro'lema dede"endenă

>urse de dificultate

' a res"ira )i a a%ea o circulaieadec%ată > &epen&entă

- dis"nee e#"iratorie- tahicardie

nelini)te o'strucia căilor res"iratorii situaie de criză

+ a se alimenta )i hidrata ? &epen&entă

alimentaie inadec%ată "rin deficit

ingestie de alimente )i lichidenesatisfăcând ne%oile organice$ina"etenă li"sa de cuno)tine des"re %alorilenutriti%e ale alimentelor

! a elimina in&epen&entă

inde"endentă

$ a se mi)ca )i a menine o "ostură corectă ? &epen&entă

"ostură inadec%ată căutarea "oziiei comode

criza de astm dis"nee li"sa de aer diminuarea ca"acităii de e#"ansiune "ulmonară

1 a dormi )i a se odihni > &epen&entă

insomnie o'oseală

frica de a nu *nce"e o nouă criză tuse

li"sa de 3 dis"nee( a se *m'răca )i a de dez'răca in&epen&entă

inde"endentă

4 a-)i "ăstra tem"eraturacor"ului *n limitele normale in&epen&entă

inde"endentă

6 a fi curat$ a-)i "rote&ategumentele in&epen&entă

inde"endentă

7 a e%ita "ericolele @ &epen&entă %ulnera'ilitatea faă de "ericole teama de o nouă criză li"sa de cuno)tine des"re 'oală nelini)te *n ceea ce "ri%e)te e%oluia 'olii

'8 a comunica cu semenii in&epen&entă

inde"endentă


54/63

'' a aciona du"ă credinele )i%alorile sale

in&epen&entă

inde"endentă

'+ a se ocu"a cu ce%a cusco"ul de a se realiza ? &epen&entă

de%alorizare hi"erreacti%itate olfacti%ă lacontactul cu alergenii chimici inca"acitatea de a lucra *n mediuto#ic

'! a se recrea ? &epen&entă

ne"lăcerea de a efectuaacti%ităi recreati%e

o'oseală dis"nee

'$ a *n%ăa$ a desco"eri > &epen&entă

insuficienta cunoa)tere amăsurilor de "re%enire acrizei$ a diagnosticuluimedical$ a tratării$ acon%alescenei

li"sa de informaie li"sa de cunoa)tere a mi&loacelor cese "ot folosi "entru a-)i meninesănătatea


55/63

CA#UL &


Pro'lema de de"endenă >urse de dificultate

' a res"ira )i a a%ea o

circulaie adec%ată > &epen&entă

- dis"nee

- tahicardie

- o'strucia căilor res"iratorii

- scăderea ca"acităii de e#"ansiune "ulmonară- modificarea am"litudinii mi)cărilorres"iratorii

+ a se alimenta )i hidrata ? &epen&entă

- alimentaie insuficientăcalitati%

- an#ietate- li"sa de cuno)tine des"re %alorilenutriti%e ale alimentelor

! a elimina in&epen&entă

- inde"endentă

$ a se mi)ca )i a menine o "ostură corectă

? &epen&entă

- "ostură inadec%ată - criza de astm- setea de aer

- an#ietate1 a dormi )i a se odihni > &epen&entă

- insomnie- o'oseală

- criza de astm- an#ietate- dis"nee

( a se *m'răca )i a dedez'răca in&epen&entă

- inde"endentă

4 a-)i "ăstra tem"eraturacor"ului *n limitele normale in&epen&entă

- inde"endentă

6 a fi curat$ a-)i "rote&ategumentele in&epen&entă

- inde"endentă

7 a e%ita "ericolele @ &epen&entă

- %ulnera'ilitatea faă de "ericole

- li"sa de cuno)tine des"re 'oală- dis"nee- o'strucia căilor res"iratorii

'8 a comunica cu semenii in&epen&entă

- inde"endentă

'' a aciona du"ă credinele)i %alorile sale

in&epen&entă

- inde"endentă

'+ a se ocu"a cu ce%a cusco"ul de a se realiza in&epen&entă

- inde"endentă

'! a se recrea @ &epen&entă

- ne"lăcerea de a desfă)uraacti%ităi recreati%e

- dis"nee- o'oseală

'$ a *n%ăa$ a desco"eri &epen&entă

- li"sa de cunoa)tere - li"sa de cun)tine des"re 'oală- dezinteres de a *n%ăa


56/63

CA#UL C


Pro'lema dede"endenă

>urse de dificultate

' a res"ira )i a a%ea o circulaie

adec%ată > &epen&entă

-dis"nee

- tahicardie

- o'strcia căilor res"iratorii

- li"sa cunoa)terii mi&loacelor eficientede e#"ectoraie- scăderea ca"acităii de e#"ansiune "ulmonară- modificarea am"litudinii mi)cărilorres"iratorii

+ a se alimenta )i hidrata inde"endentă

- inde"endentă

! a elimina inde"endentă

- inde"endentă

$ a se mi)ca )i a menine o "ostură corectă ? &epen&entă

- "ostură inadec%ată - criza de astm

- setea de aer - an#ietate

1 a dormi )i a se odihni > &epen&entă

- insomnie- o'oseală

- frica de a nu *nce"e o nouă criză- tuse- dis"nee

( a se *m'răca )i a de dez'răca inde"endentă

- inde"endentă

4 a-)i "ăstra tem"eraturacor"ului *n limitele normale inde"endentă

- inde"endentă

6 a fi curat$ a-)i "rote&ategumentele inde"endentă

- inde"endentă

7 a e%ita "ericolele @ &epen&entă

- %ulnera'ilitatea faă de "ericole

- li"sa de cuno)tine des"re 'oală- dis"nee- teama de o nouă criză

'8 a comunica cu semenii inde"endentă

- inde"endentă

'' a aciona du"ă credinele )i%alorile sale inde"endentă

- inde"endentă

'+ a se ocu"a cu ce%a cu sco"ulde a se realiza inde"endentă

- inde"endentă

'! a se recrea ? &epen&entă

- dificultatea de a se recrea - dis"nee- o'osoelă- stres

'$ a *n%ăa$ a desco"eri &epen&entă

- insuficienta cunoa)tere - li"sa de informaie- li"sa de cunoa)tere a mi&loacelor ce se "ot lua "entru a-)i menine sănătatea


57/63

TE?NICI LEGATE DE PLANUL DE ÎNGRI%IRE

IRec,ltarea s-3tei -rin )r,ti3l )arin.ian

>"uta este un "rodus ce re"rezintă totalitatea secreiilor care se e#"ulzează

din căile res"iratorii "rint use.>co" : e#"lorator 7 "entru e#aminări macrosco"ice$ citologice$ 'acteriologice$ "arazitologice$ *n %ederea sta'ilirii diagnosticului :

Materiale necesare :• ,am"oane faringiene 4• !"ru'ete curate )i uscate 4• >"atulă linguală 4• A"ă distilată sterilă.

!ta"e )i tim"i de e#ecuie :

9. Pregătirea materialelor necesare. >e "regătesc materialele necesare s"ălate$ sterilizate )i uscate$ fără su'stanedezinfectante.

. Pregătirea "sihică a "acientului.Pacientul %a fi anunat să nu mănânce$ i se e#"lică necesitatea tehnicii$ %a fi

instruit să nu inghită s"uta$ să nu o im"ră)tie$ să e#"ectoreze numai *n %asul dat$ sănu introducă *n %as )i sali%ă. 0.!#ecutarea tehnicii.

Recoltarea se face de "referină dimineaa$ du"ă o gargară re"etată )iinsistentă cu a"ă fiartă )i răcită sau cu ser fiziologic.

>e umeze)te tam"onul de %ată cu a"ă distilată sterilă$ a"oi cu s"atula lingualăse a"asă lim'a 'olna%ului )i se introduce tam"onul *n faringe$ cerând 'olna%ului sătu)ească. >"uta eliminată se "rinde "e tam"onul de %ată$ se introduce *n e"ru'etăsterilă$ se etichetează )i se trimite la la'orator.

IIAd0inistrarea ,i.en3l3i -e s,nd= na/al=

>co" : tera"eutic- asigurarea unei cantităi cores"unzătoare de 3 la esuturi "rin com'aterea hi"o#iei determinată de:

- scăderea 3 al%eolar - diminuarea hemoglo'inei- tul'urări *n sistemul circular - "ro'leme care interferează cu difuziunea "ulmonară

,recerea 3 de la ni%elul "ulmonar *n sânge este condiionată de:- "resiunea "arială a 3 7 *n amestec gazos de res"irat- coeficientul de solu'ilitate al 3- cantitatea de hemoglo'ină e#istentă- starea "eretelui al%eolar.


58/63

>urese de 3 : - staie centrală de 3- microstaie- 'utelie cu 3

Administrarea 3 "e sondă este metoda cea mai frec%ent utilizată$ deoarece "ermite e%itarea reintrării aerului e#"irat dar o "arte din 3 se "ierde "rin e#"ireie "e gură. Pentru că e#"iraia durează du'lu cât ins"iraia$ 3 tre'uie administrat *ntr-

un de'it tri"lu faă de cel dorit a fi ins"irat. Prin sonda nazală se administrează unde'it de 9;lFmin.Materiale necesare :

• sursă de o#igen4• umidificator +reci"ient "entru 'ar'otarea 3 coninând a"a

sterilă4• sondă nazală4• leuco"last "entru fi#area sondei.

!ta"e )i ti"uri de e#ecuie:9. Pregătirea materialelor necesare.>e "regătesc materialele necesare )i se asam'lează.

. Pregătirea "sihică a "acientului.>e asigură "acientul de luarea tuturor măsurilor de "recauie )i se a)ează *n

"oziie cores"unzătoare +dacă este "osi'il : "oziie semi)ezând care fa%orizeazăe#"ansiunea "ulmnară.

. !fectuarea tehnicii.Du"ă dezo'struarea căilor res"iratorii se măsoară lungimea sondei$ "e o'raz$

de la nară la tragus. >onda nazală se umeze)te cu a"ă sterilă "entru facilitatea

inser)iei )i "re%enirea lezării mucoasei$ a"oi se introduce *n nazofaringe cu mi)cări 'lânde$ "aralele cu "alatul osos )i "er"endicular "e 'uza su"erioară. >e fi#eazăsonda cu 'enzi de leuco"last. De'itul de administrare al 3 se fi#ează *n funcie de

"rescri"ia medicului.Pe toata durata administrării 3-ului %a fi su"ra%egheat atât echi"amentul de

administrare cât )i "acientul "entru a de"ista semnele de to#icitate sau de a"ariie aunor com"licaii.

onda %a fi scoasă o dată "e zi )i se %a introduce *n cealaltă nară. Du"ăterminarea tehnicii$ echi"amentul %a fi curăat.


59/63

Incidente ;i accidente

• Dacă reci"ientul "entru 'ar'otarea 3-ului se răstoarnă$ lichidul "oate fi*m"ins de 3 *n căile res"iratorii ale 'olna%ului$ asfi#iindu-l.

•


60/63

! Eec3tarea -r,2eiAsistenta %a lua "iesa 'ucală cu "ensa )i o %a ada"ta la ca"ătul li'er a

'urdufului.Bolna%ul 7 a)ezat comod 7 "reia *n mână 'urduful tu'ului cu "iesa

'ucală ada"tată.

Asistenta %a "ensa nasul 'olna%ului$ sfătuindu-l să-i asculte comenzile.a comanda asistentei 'olna%ul %a ins"ira adânc din aerul atmosferic )i tot lacomandă$ %a introduce "iesa 'ucală *n gură 4 'uzele se %or strânge *n a)a fel$ ca sanu iasă aer "e lângă "iesa 'ucală$ a"oi se e#"iră ma#im )i "rofund. >e scoate "iesa

'ucală din gura 'olna%ului$ care este lăsat să se odihnească. Pro'a se re"etă de maimulte ori "ână se o'in - cur'e egale sau c%asiegale.

Rezultatul se cite)te "e hârtia ti" !utest. 5ur'a *nscrisă se nume)tes"irogramă.

Atenie ^ Piesa 'ucală se schim'ă du"ă fiecare 'olna%.


61/63

I>EDUCA"IA SANITARĂ ÎN ASTMUL &RONŞIC

Astmaticul %a e%ita "e cât "osi'il contactul cu alergenii. Daca %a fi "osi'il$

astmaticul *)i %a schim'a localitatea de dominiliu *n cazul *n care ea este intens "oluata )i cu condiii meteorologice necores"unzătoare )i se %a muta *ntr-unclimat con%ena'il.

>e %a orienta sau reorienta "rofesional "entru a e%ita contactul cu alergeniide la locul de muncă.

5om'aterea fumatului )i "ro"agarea antita'agică este o alta măsură de caretre'uie să ină seama un astmatic.

>ensi'ilitatea "articulară a 'olna%ilor la infecii im"une e%itarea %irozelor res"iratorii )i *n "rimul rând$ aglomeraiile *n tim"ul e"idemiilor.

Astmaticul tre'uie sa e%ite frigul$ umezeala$ %ântul$ atmosfera "oluată$

s"aiile *nchise )i aglomerate. u se %a dormi "e "erne de "uf$ nu se %a folosi "la"uma de lână.!ste necesar ca astmaticul să "ăstreze *n "ro"ria locuină o igienă strictă )i

se%eră$ fără "raf$ fără mirosuri ne"lăcute$ res"ingătoare. u se %a cre)te in "ro"ria gos"odărie animale )i "ăsări care-l fac alergic.,re'uie sa e%ite stresul$ stările "siho-emoionale$ su"ărările )i efortul

"relungit.Ea "ractica cu regularitate e#erciiile fizice )i s"ortul deoarece acestea sunt

un mi&loc eficient de reglare a res"iraiei.

Pentru a fa%oriza %entilaia "ulmonară este necesar ca astmaticul sămenină o 'ună "oziie a cor"ului.Alimentaia astmaticului %a fi 'ogată *n %itamine+%it. 5 fiind necesară

res"ectarea "erioadei de odihnă )i orarul meselor.Ea merge la tratament *n staiuni .>e %a informa cu "ri%ire la 'oală: ce este_$ cine o declan)ează_$ sim"tome_$

e%oluie_$ "rognostic_$ tratament_.!ste de datoria asistentei medicale să-i aducă la cuno)tină aceste noiuni

fie "rin discuie directă$ fie "rin 'ro)uri$ cări$ re%iste de s"ecialitate +educaiesanitară.


62/63


63/63

9. Ifrim M. $ Compen&iu &e anatomie$ !ditura Ntiinifică )i

iculescu Qh. : !nciclo"edică$ Bucure)ti.. Al'u M.R. : Anatomia şi !iziolo"ia omului$ !diia a II-a$ !ditura

5orint$ Bucure)ti 9??C.. ,heodorescu D. : 8ic atlas &e anatomie a omului$ !ditura Didactică

)i Pedagogică$ Bucure)ti 9?00. Borundel 5. : 8anual &e me&icină internă pentru ca&re me&ii$

!ditura All 9??6.1. Brucner . : 8e&icină internă$ %ol. II$ !ditura Medicală$

Bucure)ti 9??.

6. egru . Fiziopatolo"ie$ !ditura Didactică )i PedagogicăNer'an M.Q. : R.A.$ Bucure)ti 9??0.. ,itircă . : 8anual &e 0n"riiri speciale acor&ate pacienţilor

&e asistenţii me&icali$ !ditura Eiaa MedicalăRomânească$ Bucure)ti$ 9??C.

C. ,itircă . : Tehnici &e evaluare şi 0n"riiri acor&ate &easistenţii

me&icali$ !ditura Eiaa Medicală Românească$Bucure)ti 9??.

?. ,itircă . : Breviar &e e)plorări !uncţionale şi &e 0n"riiri speciale acor&ate bolnavului$ !diia a III-a$ !dituraEiaa Medicală Românească$ Bucure)ti 9??.

9;. ,itircă . : :r"enţe me&ico(chirur"icale% #inteze$ !dituraMedicală$ !diia a III-a$ Bucure)ti.

99. Mincu M. : 3icţionar &e termeni me&icali$ !ditura 5orint$Bucure)ti 9??C.

9. Burghelea I. : ABC(ul sănătăţii$ !ditura Medicală$ Bucure)ti9?609. ,itircă . : Ghi& &e nursin" $ !diia a III-a$ !ditura Eiaa

Medicală Românească$ Bucure)ti 9??6.

139758309-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic.doc

Documents

Transcript of 139758309-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic.doc