Raportul de

autoevaluare

pentru confirmarea

gradului didactic doi

Invtoare

Scutelnic Maria

1. Date generale

SCUTELNIC MARIA, nascuta la 29.11.1960 in satul Dimka, raionul Gliboka,

regiunea Cernauti, Ucraina.

STUDII:

1982 am absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol in prezent

Universitatea Pedagogica din Tiraspol, Facultatea Fizica si Matematica,

Specialitatea Matematica;

ACTIVITATEA PROFESIONAL

1982 - 1987 profesoara de matematica in scoala medie incompleta din s.

Fuzauca, raionul Soldanesti;

1987 1991 secretara Consiliului Local la primaria din s. Fuzauca, raionul

Soldanesti;

1991 1998 profesoara de matematica in scoala medie incompleta din s.

Fuzauca;

1998 prezent invatatoare clasele primare in gimnaziul din s. Sircova,

raionul Rezina

15 ani vechime in domeniul de atestare;

In activitatea profesionala, pe parcursul a 31 ani , am participat la

diferite intruniri metodice in cadrul scolii si a raionului. In cadrul

seminarelor raionale am prezentat lectii deosebite. In activitatea de

realizare a demersului educational ma axez pe predarea invatarea

evaluarea disciplinelor din invatamantul primar in clasa a III-a, dezvolt

gindirea logica, critica si creativa. Contribui la perfectionarea limbajului

literar. Incurajez elevii prin intermediul unor contexte stimulatoare la

utilizarea si dezvoltarea propriului limbaj, oferind cunostinte de ordin

teoretic la momentul oportun, tind sa-i motivez pentru a-si largi orizontul

de cunoastere.Am organizat cu elevii excursii la muzeele si manastirile din R

Moldova cu scopul de ai cunoaste pe copii cu istoria neamului,cu locurile

frumoase si sfinte din tara noastra.

2. Argumente n favoarea performanelor

obinute

2.1.Dovezi despre progresul colar al

elevilor

Suntem indreptatiti sa pretindem de la altii numai daca am pretins indeajuns de la noi (Maximialian Bors) Crearea competentelor pozitive la elevi va contribui la realizarea obiectivului major al invatarii in clasele primare legatura disciplinelor de studii fata de obiectele din jurul sau si respectul fata de oameni. Maiestria pedagoca nu este un complex de insusiri innascut, ci se dezvolta ca rezultat al pregatirii si al muncii sistematice si creatoare in procesul de invatamint. Este rezultatul acumularii a unei bogate experiente didactice, a stapinirii de predare, ceea ce imi da posibilitatea ca toata gama de metode si procedee sa le aplic prompt, adecvat si eficace in situatii pedagogice noi pe care le intalnim la momentul respectiv.

Rezultatele la testele iniiale, rezultatele testelor finale (anexe).

2.2. Dovezi despre preocuprile pentru

dezvoltarea profesional

- Participari la sedintele consiliului metodic cu abordarea subiectelor ce

tin de rezultatele tematice: Modalitati de control si evidenta a

reusitei elevilor din ciclul primar.

- Participarila sedintele Consiliului Profesoral cu abordarea subiectelor

ce tin de Dezvoltarea competentelor de citire si scriere a elevilor din

clasele primare la orele de limba romana

- Participari la sedintele catedreicu tematica:

- Strategii de evaluare formativa a cunostintelor elevilor claselor

primarein cadrul orelor de limba romana ,matematica si stiinte,

Formarea competentelorde cunoastere prin prizma relatiei dintre

ilustratiile din manualsi textul literar/stiintificin cadrul orelor de limba romana,stiinte, istorie in clasele primare,Dezvoltarea competentelor

comunicative in cadrul orelor de limba romana in clasele primare,Organizarea timpului liber al elevilor prin prizma activitatilor

extrascolare-aspect cognitiv.

- In activitatea mea profesionala, ca orice invatator, am intalnit multe

obstacole. Pentru a le ocoli si a gasi raspuns la ele consult

intotdeauna literatura metodica, literatura pedagogica, culeg

informatii din presa pedagogica de specialitate. Sistematic rasfoiesc

ziarul Faclia, Univers Pedagogic Pro, revistele Invatatorul

modern, Univers Pedagocic si Didactica Pro, ziarul riaonal

Cuvant, deasemenea utilizez beneficiile internetului, respectiv site-

urile de specialitate www.didactic.ro, www.edu.md s.a. Imi dai mereu

straduinta sa fiu prezenta la orele publice ale colegelor pentru a face

schimb de experienta, atat in cadrul catedrei de specialitate cit si in

afara acesteia. Am participat la training-uri organizate in problematica

implementarii curriculei modernizate organizate in raion si institutia

noastra de invatamant.

- Cursurile de recalificare la IE

- Numai perfectionind se obtin rezultatele spre care rvnesc. Nu in

zadar Aristotel a spus: Radacinile invatarii sunt amare dar roadele ei

sunt dulci.

- Am participat cu clasa la toate activitatile extra-curriculare planificate

in institutia de invatamant: Toamna de AurAnexa/, Traditii si

obiceiuri de Craciun/Anexe/, Lunarul sanatatii si a propagarii unui

mod de viata sanatos, lunarul Drepturile copiilor/Anexe/, Lunarul

ecologicAnexe/, Saptamana NON-VIOLENTEI.

- Am organizat si am desfasurat sedinte cu parintii conform planului de

activitate.

- Am organizat o activitate cu caracter ecologic Un sat mai curat in

comunitate./Anexa/

- Am elaborat si am propus colegilor de catedra recomandari pentru

utilizarea adecvata a strategiilor didactice care incurajeaza

comunicarea si acceptarea ideilor celuilalt, am propus colegilor de

catedra sugestii metodologice pentru valorificarea invatarii centrate

pe elev.

- Ma implic activ in activitatile de echipa, cooperare.

- Am prezentat ore publice n cadrul catedrei claselor primare cit si ore

demonstrative.

- Am pregatit si am prezentat sezatoarea Sfatosul bunic din

Humulestiimpreuna cu parintii si lucratorii de cultura /Anexa/.

- Am pregtit i am prezentat srbtoarea Toamna de Aur impreuna

cu elevii. (Anexa)

2.3. Contributia personala la prestigiul si

imaginea unitatii de invatamint

Pentru promovarea imaginii favorabilea gimnaziului pe parcursulcelor

5 ani de activitateprofesionala am realizat un sir de actiuni:

Am mbuntit proiectul de lung durat n contextul formrii de

competene, cu precizarea clar a raportului dintre

subcompetene:coninuturi: activiti de nvare.evaluare.

Toate proiectele didactice snt elaborate n variant electronic, din

perspectiv interdisciplinar.

In clasa de elevi dezvolt un mediu psihologic de incredere,

corectitudine si respect reciproc.

M strdui s asigur diferenierea i individualizarea procesului de

predare-nvare.

La leciile predate integrez ntr-o gam variat materialele didactice:

culegeri de exerciii, scheme, plane, mijloace audio, video, materiale

illustrative elaborate att de mine ct i de elevi.

Am desfurat 2 activiti educative pentru dezvoltarea simului

responsabilitii, a unor comportamente i atitudini conforme

normelor morale/sociale specifice unei societi democratice, n

scopul dezvoltrii deprinderilor elevilor de a nva cum s nvee

Implementez cu succes TIC-ul n cadrul orelor. (Tehnologia

informatiilor si telecomunicatiilor: calculator, multifunctionala cu

functii de imprimare, copiere (xerox) si scanare, proiector, DVD, TV,

telefon, tableta, casetofon pentru auditie, aparat photo fiercare elev

a interactionat in nenumarate randuri cu fiecare din aparatele

enumerate mai sus atat vizual cat si fizic, fiecare a avut ocazia de a le

folosi la pregatirea proiectelor de grup si individuale, astfel incat la

sfarsitul activitatilor s-au convins pe cale practica de utilitatea acestor

aparate.)

2.4.Dovezi despre implicarea n activitatea

instituiei de nvmnt

- Membru a comisiei de examinare a elevilor din clasele absolvente

(2011-2012)

- Membru a comisiei de testare nationala (anual)

- participare activ n activitatea Consiliului Profesoral.

- ef catedr pe parcursul a 1 an (2010-2011).

- membru al Comisiei de atestare a cadrelor didactice din unitatea de

invatamant in care profesez .

Activiti extracurriculare i extracolare:

Am organizat pentru elevi ore de dans popular/.Anexa/ Am organizat expoziia Crosetarea intre pasiune si

traditie/Anexe/ Am pregatit impreuna cu elevii o serbare in care elevii au

prezentat si expozitia O urare si o floare pentru scumpa invatatoare.

Participarea mpreun cu clasa la festivalul Toamna de aur/Anexe

Participarea activa anual la festivalul colinzililor Florile dalbe impreuna cu eleveii si parintii/;Anexe/

Am organizat o ora educativa cu ocazia omagieriei poetului national Grigore Vieru cu titlul: Marele copil al neamului/Anexe/

Am organizat impreuna cu elevii o expozitie de martisoare pregatite de catre elevi Iti dau in dar un martisor./Anexe/

Am organizat un concurs de poezii si desene Jumatate de secol sub cusma lui Guguta in cadrul caruia au fost expuse operele scriitorului Spiridon Vangheli./Anexe/

Am organizat o activitate n comunitate cu caracter ecologic Un sat mai curat/Anexe/.

PARTENERIATE: Am pregatit impreuna cu parintii, bunicii si lucratorii casei de

cultura a unei sezatori cu tematica Sfatosul bunic din Humulesti. Am elaborat i propus colegilor de catedr recomandri pentru

utilizarea adecvat a strategiilor didactice care ncurajeaz comunicarea i acceptarea ideilor celuilalt.

Am propus colegilor de catedr sugestiilor metodologice pentru valorificarea nvrii centrate pe elev.

Menin i dezvolt relaii de parteneriat cu prinii. Desfor activiti de pedagogizare a prinilor (Sedinte cu

parintii: Lectura in familie, Colaborez cu partenerii educaionali din comunitate (gradinita

Covali Natalia, biblioteca Litvac Agafia, casa de cultura Cutii Vitalie, Ceban Elena, centrul de creatie Dolghi Maria).

2.5. Dovezi despre contribuia personal la

prestigiul i imaginea unitii de nvmnt

Pentru promovarea imaginii favorabile a clasei am amenajat

ungherase:

- Moldova - gura de raiAnexa/;

- Satule , frumos te vreau;/Anexa/

- Marele copil al neamului;Anexa/

- Arborele genealogic al neamului;/Anexa/

- Drepturile si responsabilitatile mele /Anexa/

- Particip activ n cadrul seminarelor raionale;

- Am participat la expoziia de mrisoare confectionate de catre elevi in

cadrul gimnaziului

- Am participat cu elevii la sarbatoarea dedicat Zilei internaionale a

copilului 1iunie 2012.

3. mbuntirea continu a

performanelor profesionale

In activitatea pedagogica incerc sa ma conduc de maxima: Baza

oricarei formatii intelectuale, civice, morale trebuie pusa in anii scolii

primare (Stefan Augustin Doinas).

Ma stradui sa dezvolt elevilor mei competentele de care vor avea

nevoie pentru a se integra cu success in viata de toate zilele.

Tema metodica de cercetare este Succesul scolar al elevilor

de virsta scolara mica. Abordarea procesului de invatamint prin prisma

eficientei sale, impune astazi tot mai multa insistenta. Societatea

contemporana, cu toate fenomenele si manifestarile ei ce se produc,

amplifica si intensifica solicitarile socio-culturale si asupra elevului prin

intermediul educatiei. In acest context problema succesului si insuccesului

scolar se impune cu tot mai multa actualitate. Intrebarea de ce unii elevi

reusesc sa faca fata acestor solicitari, iar altii nu, respective de ce unii

gusta din cupa succesului, iar altii doar din cea a insuccesului, de ce unii

copii devin elevi buni iar altii elevi slabi polarizeaza tot mai mult

preocuparile psihopedagogiei contemporane. Nu intamplator I. Nicola

constata in lucrarile referitoare ca insuccesele la invatatura s-au inmultit.

Aceasta inseamna ca insuccesul scolar a incetat sa fie un fenomen

periferic, aria si formele sale de manifestare extinzindu-se tot mai mult.

[6,p.414].

Obiectivul cercetarii il constituie procesul de utilizare optima a

strategiilor didactice in prevenirea si diminuarea insuccesului scolar la copii

de virsta scolara mica (cl. I-IV).

Scopul cercetarii este argumentarea metodologica si praxiologica

(se ocup cu studiul structurii generale a aciunilor umane i a condiiilor eficacitii acestora) a

strategiilor didactice de prevenire a insuccesului scolar.

Asupra prevenirii insuccesului scolar si promovarii succesului scolar la

elevii claselor primare isi pune amprenta un sir de factori: factori externi

si factori interni. Din grupa factorilor interni fac parte: structura

institutionala a invatamintului, factorii familiei, organizarea pedagogica a

procesului de invatamint. Acestia la rindul lor fac parte din grupa factorilor

socio-pedagogici. Dintre factorii interni fac parte factorii biologici si

psihologici (intelectuali si nonintelectuali). Intre factorii sus mentionati

exista o strinsa legatura care duce la succesul scolar. In cadrul orelor de

clasa si a activitatilor extracurriculare pun accentul pe diverse strategii de

diminuare a insuccesului scolar.

Utilizarea metodelor suplimentare de predare-invatare care

constau in elaborarea unor sarcini speciale pentru elevii

respective; stabilirea cauzelor pentru nereusitelor scolare prin

utilizarea tehnicilor de diagnosticare; incurajarea activitatilor in

perechi si in grup; antrenarea elevilor in relatarea pozitiva

despre sine si despre ceea ce realizeaza, care se anexeaza pe

posterele pozitive, declararea afirmatiei eu pot inainte de

realizarea sarcinilor.

Schimbarea metodelor de predare-invatare si de orientare a

stilului independent, la lectii orientate spre utilizarea

materialelor didactice concrete, attractive, colorate, interesante,

care sugereaza pentru ce sunt utilizate, folosirea repetata

pentru insusirea abilitatilor practice, invantarea secventiala.

Analiza greselor ca fenomene firesti si chiar necesare: relatarea

unor greseli posibile si char si tipice, demonstrarea valorilor

greselilor pentru reusitele ulterioare.

Formarea increderii in atingerea succesului;

Atragerea atentiei elevilor asupra succeselor precedente;

Aprecierea rezultatelor elevilor prin aplauze, decoratii,

organizare de expozitii.

Practica scolara demonstreaza an de an necesitatea strategiilor de

diminuare a esecului scolar. In activitatea de predare utilizez mai multe

procedee pin care urmaresc captarea atentiei si interesul elevilor pentru o

lectie sau alta. Captarea atentiei, trezirea interesuluiu elevilor pentru noul

subiect care va fi propus reprezinta aspectul de inceput al lectiei. Printre

multiplele procedee pe care le-am aplicat cele mai utile mi-au parut a fi:

- motivarea prin introducerea unor activitati cu caracter de joc;

- motivarea prin crearea unei stari de competitie sau cooperare;

- motivarea prin crearea situatiilor problema.

Jocul este asociat cu ideea de divertisment, de relaxare, de afirmare a

propriei personae si deaceea este acceptat cu placere la orice virsta, cu

conditia ca el sa presupuna calitati individuale apreciate in perioada de

virsta cind este practicat (anexa 13, 14, 15).

Competitia este o forma de manifestare a afirmarii de sine.

Cooperarea estea o modalitate de exprimare a dorintei existente in

orice om de a fi util unui grup social cu care se identifica, de a participa la

o activitate comuna, de a ajunge in comun la rezolvarea unei probleme prin

informare si ajutor reciproc. In mod traditional utilizez astfel de procedee

pentru a-i pune pe elevi in stare de competitie: concursuri scolare, intreceri

intre siruri de banci, organizarea de expozitii cu cele mai reusite lucrari,

tehnica Turul Galeriei, afisarea unor tabele care reprezinta comparativ

progresul la invatatatura etc. Activitatea in grupuri da foarte bune rezultate

atunci cind urmeaza sarcini simple si este foarte potrivita cind este vorba

de rezolvarea unor probleme care sustin gindirea divergenta. In schimb,

realizarea unor lurari care presupun creativitate si abordare originala sunt

mai bine realizate in cadrul activitatilor individuale. S-a constatat ca nu

orice fel de problema reuseste sa trezeasca in egala masura curiozitatea si

interesul elevilor. Cele mai incitante pentru ei se par a se prezenta sub

forma de situatii de viata. De exemplu despre o discutie despre criza apei

potabile din anumite zone ale republicii este mai usor de predat tema:

Circuitul apei in natura si importanta ei.

Rezultatele la invatatura, reflectatea in diverse tipuri de probe, nu pot fi

singurul indiciu referitor la modul in care evolueza personalitatea elevului in

inegalitatea sa. Pentru a evita modul de comportament bazat pe frica de

esec ma stradui mai des sa-i laud pentru succes si cit se poate de tactic sa

le fac observatie asupra greselilor.

In scopul crearii unei atitudini binevoitoare in clasa am realizat

activitatea Prietenul misterios. Copii adora surprizele si secretele.

Activitatea data are drept scop crearea unui climat psihologic favorabil in

clasa si dezvoltarea relatiilor de prietenie dintre copii (Anexa).

Invatarea eficienta are trei caracteristici importante: este activa,

orientata catre scop, duce la rezultate masurabile.

Dintre tehnicile de invatare eficienta se numara:

- lectura rapida ajuta la parcurgerea si intelegerea in timp scurt a

unui text;

- lectura accelerata se refera la numarul de cuvinte parcurs intr-o

unitate de timp;

- fisa de lectura sau harta textului (Anexa 22) reprezinta o modalitate

de a inregistra informatii utile despre materialele studiate.

Destul de importanta este marcarea cuvintelor-cheie si aranjarea in

pagina care usureaza cu mult receptarea structurata a textului. Tabelele

sitematizeaza informatia, oferind o imagine de ansamblu asupra

trasaturilodir semnificative. Diagrama Venn pune in evidenta trasaturile

comune si cele diferite a doua idei, evenimente, obiecte etc. (Anexa 7).

Printre metodele care activeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care

elevii lucreaza productiv unii cu altii, isi dezvolta activitati de colaborare si

ajutor reciproc.

Metodele si tehnicele interactive de grup care duc la succesul scolar se

clasifica dupa functia principala didactica:

a) metode de predare-invatare interactive in grup: metoda mozaicului,

metoda invatarii pe grupe mici, metoda turnirului intre echipe,

metoda perechii, metoda piramidei (Anexa 10-11);

b) metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare:

tehnica floarea de nufar, cartonase luminoase, tehnica bulgarul de

zapada (Anexa 4-6);

c) metode rezolvarii problemelor pentru stimularea creativitatii: brain

storming, explozia stelara, palariile ginditoare, masa rotunda,

studiu de caz (Anexele 1, 2, si 3).

d) metode de cercetare in grup: proiectul de grup.

Relatia succes-insucces este o relatie dinamica, complexa. Succesul total

nu exista, asa cum nu exista nici insuccesul definitiv echivalent cu situtatia

in care nu se mai poate face nimic pentru un elev anume, din perspectiva

scolii, a invatatorului, a parintilor si a tuturor factorilor interesati.

CONCLUZII:

Aplicind strategiile descrise incerc se reusesc cu certitudine sa creez in

clasa o atmosfera benefica pentru invatatura si pin aceasta sa diminuez

insuccesul scolar la elevii clasei a III-a, pe care ii dirijez. Succesul pentru

fiecare om e insasi viata sa. Tot ce suntem, ce facem, ce gindim, vorbim,

dobindim si posedam nu este altceva decit o anumita scara pe care urcam

din ce in ce mai sus, fara insa a putea atinge vreodata suprema treapta.

Ma stradui sa-mi calauzesc elevii prin labirintul cartilor, prin lumea visului si

a aspiratiei conform capacitatilor, stimulindu-le interesul si motivindu-i la

invatare, tind sa le altoiesc deprinderi de a munci, de a indeplini sarcini

individuale si colective, de a se exprima coerent, de a asocia, de a gindi

logic. O importanta destul de mare atribui faptului ca elevii sa-si motiveze

rezultatele obtinute, sa stie a formula si a deduce concluzia respectiva.

IV.