137534995 Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice

8/10/2019 137534995 Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice

http://slidepdf.com/reader/full/137534995-copiute-pentru-examen-la-doctrine-economice 1/13

1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si

reprezentantii lor.

Obiectul doctrinelor economice îl constitue urmărirea mersului ideilor economice de-a lungultimpului, la scară mondială şi naţională, precum şi destinul lor istoric. Într-o altă formulare

putem spune că obiectul “Doctrinelor economice” constă în geneza, esenţa şi rolul principalelor teorii, doctrine şi curente de găndire economică din întreaga lume şi din ţara noastră în epocamodernă şi contemporană. Doctrinele economice de baza:

- ercantelismul !"ean #odin, $ntoine d%onc&restien, "ean #aptiste 'olbert, (&omasun, )&iliam *ett+, $ntonio ena

- iziocrata !r. /uesna+, 'ontele de irabeau, $batele #adeau- 0iberalismul economic clasic !$dam mit&, D. 1icardo, ".#.a+, "o&n tuart ill - 2ationalismului !*rotectionalismuleconomic !redric& 0ist, 3enr+ '&arlen, imon

*atten- ocialismul !4arl ar5, aint imon, '&. ourier si *.".*roud&on- arginalismul !2eoclasicismul !4.enger, #o&m-#a6er7, 0.)allras si $.ars&all- 8nstitutionalismul !(&orstien 9eblen, rancois *errou5, "o&n 4ennet :albrait&- 4e+nesismul !"o&n a+nard 4a+nes- 2eoliberalism !). ;uc7en, 0. ;r7ard, .riedman si .<on 3a+e7

2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma

D’Aquino.

Platon Dintre cele mai importante lucrări ale sale amintim= >*olitica”, >1epublica”, “tatulsi legile”. *entru *laton, <iaţa socială trebuie supusă regulilor ?ustiţiei, acestea a<ind o <aloareabsolută. *reocupat de ideea creari unui stat ideal, *laton preciza implicarea acestuia in procesulde repartitie si consum.. *reocupat de problemele desa<irsirii spirituale a neamuli omenesc, elsustine ca radacina tuturor <iciilor si pacatelor umane este setea de a<utie, care il degradeza peom prin incalcarea principiilor morale si etice. $stfel, el considera ca statul trebui sa tina subcontrol setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si <inzarea

marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure <inzatorilor un profit moderat. (otodata, el s-a preocupat de di<iziunea muncii, rolul si importanta sa economica.8n aceasta pri<inta, *laton <orbeste despre o di<iziune naturala con<ins ca >de la natura fiecareom este inzestrat cu capacitatea de a efectua doar un anumit lucru”. $stfel nobilii prin originealor sunt predestinati pentru conducerea statului si indeplinirea altor munci intelectuale. 8ar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste drepturi, intrucit preocuparile profesionale si originea nule premite. Despre proprietetea pri<ata, *laton sustine ca ea incura?eaza indi<idualismul,alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe om sa dea prioritate intereselor personale indetrimentul celor colecti<e si intereselor statului, ca urmare el cere inlocuirea acestei proprietaticu proprietatea colecti<a !e5ceptie fac taranii si meseriasi, intrucit sunt capabili sa sa se ridice laacel ni<el spiritual, indispensabil pt a renunta la scla<ia bunurilor materiale, la proprietate.

Aristotel :andirea economică a lui $ristotel a fost sintetizată in operele= >*olitica” >;ticanicomac&ică”. ;l trateaza bogăţia de pe poziţia utilizării ei. $stfel, defineşte două modalităţidiferite de aspori bogăţia=”economia domestică “şi “&rematistica”. *rima subînţelege arta de aobţine bunurile necesare satisfacerii cerinţelor raţionale, absolute fireşti ale indi<idului şi familieisale. 8ar a doua se întemeiază pe sc&imb şi are ca scop acumularea bogăţiei sub formă de bani.'onstatănd că ”economia domestică “ tinde să se transforma în “&rematistică”, $ristotelformulează teoria sterilităţii sc&imbului, teorie în conformitate cu care, în procesul sc&imbului demărfuri mărimea a<uţiei nu poate spori. *entru solutionare acestor probleme este necesarăinter<enţia statului.

0egea dominaţiei şi supunerii - considera ca fiind normală împărţirea societăţii în două clase

sociale= oamenii liberi !domina şi scla<ii !se supun. ;l ?ustifică scla<ia considerînd-o drept oconsecinţă a unei legi atît naturale cît şi a societăţii.

$ristotel sesizează şi cele două forme ale <alorii unui bun= <aloarea de intrebuintare si<aloarea de sc&imb. 0u@nd drept e5emplu o perec&e de sandale, el lamureste, ca ea poate ser<i



at@t pentru purtat !<aloarea de intrebuintare, c@t si pentru sc&imb pe o alta marfa necesara!<aloarea de sc&imb.

Toma d’Aquino ;l si-a e5pus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitelesume, reunite in >uma teologica”. dA$Buino considera ca a<erea nu contine nimic reprobabil inea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potri<it cu situatia pe care o ocupa în societate,cu ierar&ia acesteia. ;l intareste caracterul di<in al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase,grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara simunca intelectuala superioara, nobila.

(.dA$Buino admite proprietatea pri<ată, cît şi dorinţa firească a omului de a o spori, dar cucondiţia că ea <a fi folosită spre binele întregii sociatăţi, în conformitate cu interesul general. ;lconsidera că în cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfectă, pacea e mai

bine asigurată. (.dA$Buino s-a preocupat de teoria C*retul ?ustC si teoria nominala a banilor. *retulmarfurilor este ?ust daca este determinat de c&eltuielile facute pentru producerea marfii, cit si infunctie de situatia sociala a producatorului. *retul ?ust trebuie sa asigure producatorului atitrecuperarea c&eltuielilor efectuate cit si o e5istenta corespunzatoare rangului producatorului. Deaceea una si aceeasi marfa trebuie <induta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celuicare o <inde. (oma d%$Buino a fost preocupat şi de analiza rentei funciare. ;l consideră rentafunciară ca fiind absolut necesară pentru ca posesorii de pămint să fie lipsiţi de gri?a traiuluizilnic. ( d%$Buino a a<ut o atitudine de tolerare faţă de comerţ şi profitul comercial.

. !ercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale

mercantelismului.

*rincipalele trăsături ale mercantilismului ca teorie şi politică economică=a"considerarea banilor !precum si a aurului si argintului sub forma de lingouri si comori

drept esenta a bogatieib"analiza aproape in e5clusi<itate asferei circulatiei marfurilor c" promo<area unei politici economice e5terne acti<e in scopul stabilirii unei balante

monetare !comerciale fa<orabile

d"încura?area dez<oltarii industriei nationale, stimularea importului de materie prima si ae5portului de produse manufacturiere.ercantilismul industrialist , fondat in Franţa de "ean #odin, ontc&retien şi 'olbert, a a<ut

drept obiecti< esenţial, ac&iziţia de metale preţioase prin practicarea unei politici de dez<oltareindustrială, pe baza reglementărilor şi interdicţiilor statului. Dez<oltarea industrială este pri<ităin cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisi< re<enind statului prin aplicarea unor sub<enţii pentru dez<oltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecţionisteriguroase.

ercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. :ri?a a fost aceeade a asigura pe termen lung un sold acti< al balantei globale, calea era aceea a unui e5port masi<de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national.

ercantilist spaniol/ bulionist . Spanioli au practicat un mercantilism monetarist . $ccentul afost pus pe ?efuirea de metale pretioase din coloniile 0umii 2oi, pe e5ploatarea minelor de aur siargint de acolo, aducerea lor in tara si impieticarea scurgerii lor peste &otare. $u practicat politicimonetare si financiare a5ate pe c&eltuieli parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumulariide capitaluri producti<e. asurile restricti<e au dus la crearea in tara a unei lene<ii deplorabile.

Aportul :8n general, mercantilistii s-au a5at pe oferta, cu scopul de a e5porta surplusul de produse si

pentru a procura <aluta necesara . ;i au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica asupra economiei si afunctionarii acesteia. 2u au reusit sa separe aspectele economice de cele politice, adeseoriacestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori, forma actiunii politice.

(otusi, putem considera mercantilismul ca un pas important in dez<oltarea economico-sociala aepocii. ;l a fost o prima incercare de descifrare a scopului miscarii capitalului, de analiza acirculatiei marfurilor si a economiei de sc&imb, pregatind in buna masura terenul pentruafirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei liberalismului clasic.



. $u imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitati<a a banilor, conceptul de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista.

E. $u grabit transformarea economiei naturale in economie de sc&imbF. $u contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea di<iziunii sociale a muncii, la

sustinerea progresului te&nic si economic.G. $u declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un

stimulator pt $;.0imite=

. $u supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era

negli?ata complet.E. $u identificat in mod eronat banii cu capitalulF. e inregistreaza o scadere a ni<elului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si

cei saraci.8ncura?area e5portului a dus la cresterea preturilor.

#. $onceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui %r. &uesna'.

*rogramul de actiune=. Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firmeE. *romo<area unei politici de preturi inalte la produsele agricoleF. cutirea completa a firmelor de plata impozitelor G. 0iberalizarea comertului e5terior

'onceptiile de baza= Teoria produsului net H iz<orul a<utiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un

surplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. $cest e5cedent este conceputde ei ca o diferenta intre productia obtinuta si c&eltuielile efectuate.

E Primatul agriculturii H un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime de boabe. $celasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. 8n industrie si comert unasemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deciagricultura este singura ramură producti<ă.

F Teoria despre capital - /uesna+ a fost primul care a introdus notiunea de capital, ca bogatie acumulata inainte de inceperea productiei. ;l a di<izat capitalul folosit in

agricultura in E categorii=- a<ansurile initiale !c&eltuielile pt constructii, animale, utila?e- a<ansurile anuale !c&eltuielile pt procurarea semintelor, pt plata muncii, etc.

G Teoria „ordinii naturale” a fiziocraţilor se bazează pe F forme de proprietate- personala !dreptul omului de a predispune si insusi- mobiliara !dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale- funciara !care tre sa asigure proprietarului funciar <enitul net.

I Teoria “laiser faire” - in acti<itatea economica indi<izii trebuie sa procedeze asa cumconsidera ei, adica statul nu trebuie sa inter<ina in acti<itatea economica.

J i!i"area societatii in clase= a clasa producatorilor !agricultoriiK b clasa proprietarilor !regii, nobilii si toti cei care sub o forma sau alta dispun de produsul netK c clasa sterila

!meseriasii, negustarii, oameniii profesiunulor libere etc.

;i au fondat un regim bazat pe libertate şi proprietateK au analizat acti<itatea economică precum un flu5 continuu de <enituri, trec@nd de la o clasă a populaţiei la alta şi au considerat că pot reprezenta aceste di<erse flu5uri printr-un tablou sintetic.

Ta#loul economic a lui Fr$ %uesna&/uesna+ <ede o asemanare in circuitul singelui si $; !acti<itate economica, rolul inimii

re<enindui agriculturii. 8ar >singele” economiei este produsul net, care se misca sub forma dezig-zag. 8n tablou gasim e5puse toate componentele sistemului ec. fiziocratic = produsul net,capitalul !a<ansurile, clasele sociale!producti<a, proprietarilor, sterila .

'a rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se

stabileste situatia de la inceputul anului respecti<. $nul urmator procesul de productie poate sareinceapa in aceleasi proportii.

Aportul fi"iocratilor:



. $u fondat prima scoala economica in ade<aratul sens al cu<intului si au elaborat o teorieobiecti<a si stiintifica. $u reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor incel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat ade<aratul iz<or al a<utiei unei tari.

E. $u analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatieieconomice

F. ; inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de acti<itate sterile, incare nu sar crea nici un fel de produs net

G. 2u e ?usta afirmatia despre caracterul perpetuu si uni<ersal al legilor economice, ceea cear insemna ignorarea istoriei si e<olutiei

I. 2u au dreptate cind trateaza comertul e5terior prin prisma teoriei lui aristotel pri<indsteriliatatea sc&imbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala fa<orabila nu inseamnaaltce<a decit faptul ca o tara e5porta mai mult decit importa, fapt ce duce la saracirea ei

(. $aracteristica )enerala a doctrinei liberalismului economic classic.

Teoria valorii bazata pe munca. 0iberalii clasici considera ca la baza egalitatii marfurilor care se sc&imba se afla munca. $. mit& si D.1icardo au do<edit ca iz<orul, substanta <aloriimarfurilor in toate ramurile o constituie munca. ;a indica pretul lor real iar banii nu sunt decit

pretul lor nominal. arimea <alorii este determinate de cantitatea de munca materializata inmarfa respecti<a.

Repartizarea veniturilor. Lna din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasicconsta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in F clase= muncitori, capitalistisi proprietari funciari, repartizarea <eniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta lafactorii de productie= munca, capitalul si pamintul. 'orespunzator, aceste <enituri sunt= salariu,

profitul si renta funciara. Profitul este considerat drept principala forta motrice a dez<oltarii ec., marimea lui este

proportional cu marimea capitalului. ursa lui o constitue munca neplatita a muncitorului. Banii sunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. ;i au aparut spontan, in

procesul dez<oltarii sc&imbului. 0a originea a<utiei natiunii se afla munca, nu comertul, banii,nu influenteza nemi?locit dez<oltarea ec. 1olul banilor se reduce la asigurarea ?ocului liber alcererii si ofertei. oneda trebuie sa fie stabila. $cest lucru poate fi realizat numai cu a?utorul

unui s+stem bazat pe banii de aur si argint.Teoria schimbului international . 'lasicii sunt fondatorii teoriei liberului sc&imb. c&imbulintre doua tari este reciproc a<anta?os, ec&ilibrul dintre import si e5port se stabileste dela sine,fara <reu amestec al statului in acest proces. $rgumentind necesitatea di<iziunii internationale amuncii, autorii clasici au lansat succesi< F teorii ale sc&imbului international= a a<anta?elor absolute prin $.mit&, a a<anta?elor relati<e prin D.1icardo, a specializarii in dependent decererea e5terna prin ".ill.

SA*:

uccesele doctrinei liberalismului economic clasic

. 'lasicii au elaborat un sistem desa<irsit de teorie economica, a<ind ca baza principiileindi<idualismului, noninter<entionismului si ordinii naturaleE. $u mutat obiectul de studiu al (; in sfera producti<a in care, in opinia lor are loc

procesul de sporire a a<utiei natiunilor F. *olitica economica ocupa un loc de cea m mica importanta, transformind ec. politica

intr-o stiinta ce studiaza legile obiecti<e ale dez<oltarii economiceG. $ dez<oltat teoria <aloare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea a<utiei

natiunilor e considerat decisi<I. $ imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi= teoriile profitului, rentei,

salariului, preturilor, factorilor de productie, ec&ilibrului economic general, sc&imburilor ec.internationale!ei neaga ca sc&imbul este neec&itabil, fiecare are de cistigat din urma sc&imbului

J. $ fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe ?ocul liber al preturilor si automatismul proceselor economice

M. $ fa<orizat o dez<oltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a<olumului productiei, a calitatii marfurilor create, a ni<elului de trai etc.



;şecurile doctrinei liberalismului economic clasic. 8n centrul D0' sa pomenit nu omul ci piata. copul oricarei acti<itati este obtinerea

profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. *roductia sa pomenit orientata nuspre consumator, ci spre cel care are bani

E. $ e5altat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentierenemaipomenita de a<ere

F. Lnele teorii sau do<edit a fi gresita = imposibilitatea crizelor economice, a utilizariicomplete a bratelor de munca , a ec&ilibrului economic ce se stabileste in mod automat

G. (eoria <alorii bazate pe munca considera in mod gresit drept substanta a pretului numai

munca ignorind contributia altor factori = capitalul, natura, cererea si oferta, utilitatea, gusturile,raritatea etc.

I. 0egea debuseelor ce presupune e5istenta unui ec&ilibru automat intre cerere si oferta si,deci, imposibilitatea crizelor economice a <alabila doar pt economia de troc

+. Sistemul economic al lui A.Smit, si ideile economice optimiste ale lui -..Sa'

„Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Adam Smit, 0ucrarea lui principală a apărut în anul MMJ. ;laboratul ştiinţific a lui $dam mit& tratează

• probl de economie politicăK• probl de politică economicăK•

probl de istorie economicăK• probl de istoria g@ndirii economiceK• probl de finanţeK*reocupările principale ale lui $dam mit& au fost=. Determinarea bogăţiei naţiunilor şi a căilor de creştere a ei KE. 1epartizarea bogăţiei între membrii societăţiiKF. Descoperirea legilor economice obiecti<e.(eza fundamentala a lui mit& este libertatea economica, cu conditia ca e5ista concurenta.

$ceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general,mentine ordinea naturala, ?ustifica progresul social. $rmonizarea interesului personal cu celsocial este asigurata de o >mina in<izibila” prin intermediul concurentei. $stfel are loc reglarea

preturilor.*rincipiile care inspiră întreaga operă sunt. Di<iziunea munciiKE. Organizarea spontană a <ieţii economice sub acţiunea interesului personalKF. *olitica liberală.$dam mit& realizează o structură de clasă clară, a societăţii din timpul său= muncitori,

capitalişti şi proprietari funciari. *otri<it structurii de clasă, $. mit& apreciază că <aloareamărfurilor se compune din salariu, profit şi rentă, adică el confundă <aloarea mărfurilor cu<eniturile diferitelor clase sociale.

$L=actorii sporirii bagatiei=

-cresterea producti<itatii rezultata din di<iziunea sociala a muncii-cresterea numarului de lucratori anga?ati din sfera producti<a !agricultura si industriaConceptia cu privire la bo!atie si factorii cresterii ei. #ogatia unei natiuni se compune din

totalitatea bunurilor necesare <ietii, pe care natiunea le poseda la momentul dat, iar iz<orul estemunca.

"nteresul personal si principiul „miinii invizibile. *otri<it lui mit& motorul acti<itatii ec.este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasca a<utia.

#iviziunea muncii. Di<iziunea muncii asigura cresterea >iscusintei, maiestriei si agerimii”fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin tre<erea de la o operatie la alta, cind

fiecare lucrator lucra izolat. 8n acelasi timp di<iziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitatitot mai insemnate de marfuri. Di<iziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura.

„Curs complet de economiei politic$% -ean/aptiste Sa' atrage atentia asupra problemelor productiei sc&imbului , repartitiei si consumului. ;ste cunoscut prin >legea de#useelor ”, conform



careia nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesccumparatorii sai. $ceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu ofertaglobala. ;l introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al

productiei. ;laboreaza teoria celor ' factori de productie: pămînt !rentaK munca !salariuKcapitalul !profit.

0. deile economice ale liberalilor pesimisti D. icardo si T. !alt,us.

„#espre principiile economiei politice şi ale impunerii% Da3id icardo !etoda de cercetareutilizata este abstractizarea. *rincipalele componente ale gindirii lui sunt =

.teoria <aloare munca Hdescoperă interdependenţa cauzală între progresul te&nic, producti<itatea muncii şi mărimea <alorii. Orice perfecţionare a maşinilor, economiseştemunca şi modifică <aloarea.

E. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare afaptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere relati< mai multamunca.

F. teoria repartitiei <eniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemi?locit la cresterea saumicsorarea a<utiei, ea urmeaza sa constitue obiectul de studiu al economiei politice. 1epartiţia<alorii se efectuează în dependenţă de apartenenţa oamenilor la una din cele F clase în care edi<izată societatea, sub forma de salariu, rentă şi profit.

G. teoria costurilor comparati<e- comertul international este a<anta?os pentru toate tarile dacafiecare din ele se specializeaza in domeniile pentru care au a<anta? releti<K

I. teoria cantitati<a a banilor.;l a criticat dogma lui mit& !care e5cludea din <aloarea marfii capitalul constant , pe moti<

ca si el, se compune din <enituri- salariu, profit, renta si a relansat teoria reproductiei capitaluluisocial, a asezat la baza di<iziunii si sc&imbului international costurile comparati<e si nu absolute.

„&seu asupra principiului populaţiei „ Principiile economiei politice% T,omas !altus .>0egea populatiei”-folosind e5emplul L$ abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o

proportie geometrica decit producerea bunurilor si ser<iciilor care e<olueaza in proportieartimetica. aracia e rezultatul suprapopulatiei. *entru lic&idarea acestei disproportii sunt

necesare urmatoarele mi?loace= propagarea razboaielor, cataclisme, foame, boli infectioase. 8n aE-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei funciare, moti<eaza crizelede supraproductie prin subconsum. $doua teorie lansata de el este >0egea fertilitatiidescrescindea solului”- o dublare a muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu esteinsotita de o dublare a productiei, randamentul factorilor de productiue scade.

4. $ontinutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui %r. 5ist.

D2; este un sistem de idei si teorii economice indreptate impotri<a 0iberalismului ec.clasic. *rotectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiunisunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin <amal si ne<amal adoptate de stat. Fredric( )ist: opera fundamentala este ”istemul national de economie politica” in care

elementul central este natiunea !care este si obiectul de studiu al stiintei ec.. $stfel are locsc&imbarea accentului de cercetare de la indi<id la natiune, de la ec. politica la politicaeconomica.

copurile cercetarilor=. corelarea ec. si politicii statului germanE. lansarea dez<oltarii pe cale capitalista a ec.F. progresul ec. rapid si atingerea ni<elului celor mai dez<oltate tari ale timpului

'ontinutul principal al Doctrinei 2aţionalismului ;conomic este teoria fortelor producti<eale natiunii si a protectionismului. *rin forte producti<e el intelege statul si institutiile sale. orta

principala producti<a este industria. *uterea unei natiuni nu este a<utia pe care o are la un moment dat, dar este forta

producti<a corespunzatoare capabila sa creeze a<utie in proportii cit mai mari.0ist defineste ca principal obiecti< al politicii economice cresterea puterii producti<e a

statului prin folosirea protectionismului <amal. *rotectionismul lui 0ist are caracter temporar sieste folosit doar in anumite circumstante cu scop educati<. 8nstrument al politicii protect. esteconsiderat tariful <amal care trebuie aplicat doar la prod. industri-ale in perioada de trecere de la



faza agrara la agrar-manufacturiera. 0ist a apreciat gresit ca doar anumite state sunt capabile saatinga un ni<el superior de industrializare.

6. $aracteristica )enerala a doctrinei economice socialiste. deile economice ale lui

Saint Simon7 $,. %ourier si P.-.Proud,on.

;senta= condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui ec.- proprietatea pri<ata siinlocuirea ei cu cea colecti<a. De asemenea condamna inegalitatea de a<ere, e5ploaterea celuislab de catre cel puternic. ocialismul c&ema la inlocuirea liberii initiati<e pri<ate prin actiuneacolecti<ului sau a statului.

Doctrina socialista se compune din cel putin G scoli infratite= scoala socialismului idealist!socialismul utopicK bmar5ismul !socialismul stiintificK cscoala mar5istaK dleninismul.

*($ + de Saint,Simon !”8ndustria” >2oul crestinism”= ocialismul este numit producti<ist,deoarece autorul lui considera ca <iitoarea societate se <a intemeia pe marea industrie, care <a fistrins unita cu stiinta si se <a dez<olta in mod planificat. 1epartitia bunurilor create se <a facedupa munca. tatul <a disparea. *ropune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptuluide mostenire.

*($ Fourier = milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile ?ustitiei sociale. ;l critica proprietatea pri<ata mare, care, potri<it opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anar&iei si a crizelor ec. e pronunta pt proprietatea sociala. 'onsidera ca societatea <a a?unge la o etapa numita >armonie” a căreicelulă de bază <a fi falanga !asociatii formate dintr-un numar anumit de oameni, cu pregatireculturala si profesionala diferita, care <or trai in <oie si <or munci dupa bunul lor plac, imbinindarmonios munca fizica cu cea intelectuala.

Piere -osep( Proudon= parintele anar&ismului. >emoriu asupra proprietatii”*roprietatea. 'onsidera ca >*roprietatea este un furt”, cauza tuturor nedreptatilor, cauza

e5ploatarii omului de catre om. Dar cu timpul a?unge la concluzia ca mi?locul cel mai efecti< dea apara indi<idul de abuzurile din partea statului este totusi proprietatea.'a urmare el afirma>*roprietatea inseamna libertate” H de<ine factor al dez<oltarii societatii numai atunci cind

proprietarul utilizeaza personal mi?loacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca salariata, setransforma in e5ploatator.

*ropune creditul gratuit fara dobinda !care urma sa prefaca pe micii producatori in proprietari, sa reduca preturile si deci sa ridice ni<elul de trai, o forma de organizare politica siec. descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor.

18. deile principale ale doctrinei mar9iste.

ocialismul mar5ist N teorie politică bazată pe concepţia materialistă a istoriei şi caracterizată prin luarea drept obiecti< a punerii în comun a mi?loacelor de producţie şi de sc&imb, ca şi prinrepartiţia ec&itabilă a bunurilor. ;a luptă pentru emanciparea muncitorilor şi ţăranilor, pentru olume fără clase sociale şi fără oprimare. *entru ar5, care a stabilit şi definit esenţa mişcăriisocialiste, socialismul implică, în final, eliminarea pieţei, a capitalului, a muncii ca marfă şi c&iar a banilor.

'onceptia mar5ista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale. .arl Mar/ „*apitalul”$ ar5 a analizat e<olutia societatii capitaliste pt a indica directianecesara miscarii ei si scopul acesteia= socialismul. 'onceptia sa despre productie, capital,factorii de productie a preluato de la 1icardo. 0a temelia D!doctrinei mar75iste se afla Fconcepte fundamentale = <aloare, plus<aloarea, acumularea capitalului.

(eoriei !alorii ar5 i-a adus niste imbunatatiri. 9aloarea-munca este un raport social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor. ar5 a facut di<izarea mai clara intre<aloarea de intrebuintare si <aloarea de sc&imb.

ar5 a introdus in ec. politica conceptul de plus,!aloare, adica <aloarea ce este creata intimpul supramunca folosind munca salariatilor. ;5ploatarea capitalista consta in faptul ca

proprietarul mi?loacelor de productie insuseste diferenta dintre <aloarea muncii si <aloarea fortei

de munca, iar salariul nu constituie decit pretul fortei de munca, si nu ec&i<alentul muncii prestate de muncitor.

;l a analizzat F categorii de <enituri !forme ale plus<alorii= salariul, profitul, renta.



Acumularea capitalului porneste de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-limpinge sa imparta plus<aloarea in E = o parte o consuma, alta o acumuleaza. (ransformarea

plus<alorii in capital este numita acumulatea capitalului.

;18(;=Desi doctrina socialista se bazeaza pe di<erse teorii contradictorii,adeseori gresite, ea a

lasaturme adinciin istoria gindirii economice, imbogatind-o cu idei noi, si dind un impulsdeosebit dez<oltarii de m departe a stiintei economice

. ocialismul premar5ist, !utopic si mic burg&ez a pus in centrul societatii propuse de ei

ideea infaptuirii ec&itatii si dreptatii socialeE. ar5 a oferit stiintei economice o mare paradigma, care a ser<it drept sursa de inspiratie pt

aparitia unor noi teorii economice. Desi multe dintre pre<iziunile lui nu pot fi <erificate nici pinain prezent, meritul sau de cugetator, de ino<ator este incontestabil. $ fost primul care a acordat oimportanta ma?ora analizei sociale, do<edind influenta efectelor sc&imbarilor sociale site&nologice asupra economiei

F. ar5 a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile sesc&imba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare

G. ar5 are meritul de a fi analizat la cel mai inalt ni<el teoretic posibil problema saracimii.Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema. $ introdus incircuitul stiintific fenomenul e5ploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit si intre tari.

1$($'818=. acind e5ces de materialism si obiecti<ism, ar5 a subapreciat rolul factorului subiecti<

in e<olutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al resurselor economice , a subapreciat capacitatea proprietatii pri<ate de a se adapta la noile conditii .

E. 8n niciuna din tarile dez<oltate nu a in<ins re<olutia socialista si proletariatul nu a <enit la putere . 8ar acolo unde au a<ut loc asemenea re<olutii, clasa muncitoare nu constituia mai multde E-F din nr. *opulatiei

F. 'ontrar afirmatiei lui mar5 , in agricul nu sa manifestat legea concentrarii productiei ,micile gospodarii taranesti do<edindusi pina azi <iabilitatea

G. 2u s-a ade<erit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in conformitate cucare odata cu dez<oltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se inrautatesteI.-a do<edit a fi inconsistenta afirmatia cu pri<ire la disparitia productiei si circulatiei de

marfuri odata cu trecerea la socialism.

00$ *aracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste$8n PMQ au aparut F mari scoli= austriaca, el<etiana si de la 'ambridge care au fondat doctrina

neoclasica. ondatorii sunt= "e<ons, $.ars&all, 0eon )alras si 4arl enger.;i au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiuldiminuarii utilitatii marginale.a<antii dati afirma ca <aloarea depinde de combinarea dintreraritate si utilitate. ;a este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai

putin utile care face obiectul unei cereri.0a temelia D2 se afla cite<a directii noi de cercetare=. a utilitatii marginaleE. a ec&ilibrului ec. general si partialF. a comportamentului subiecti< al agentilor economiciFactorii care au conditionat aparitia D2=. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si

monopoluri.E. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor

de<enind mai importanta decit producerea lor.F. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce pri<este accesul

lor la materie prima si energieG. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi e5istenta

societatii burg&ezecoala austriaca= 4. enger, ;. #o&m-#a6er7 coala de la 0ausanne= 0eon )alras



coala de la 'ambridge= $.ars&all

Meritele:. $u imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi = teoria <aloare-utilitate,

ec&ilibrului general si ec&. *artialE. $u largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum

a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatoruluiF. $u studiat mecanismul functionarii pietii >in stare pura”, fapt ce lea permis sa descopere

un sir de legitati si tendinte de prima importanta, <alabile pt orice ec. de piata

G. $u pus accentul pe studierea cererii si ofertei. $u subliniat importanta studierii raritatii bunurilor economice

12. $ontributiile teoretice ale lui .!en)er si o,m/a;er<.

;i s-au preocupat de elaborarea teoriei <alorii bazate pe utilitatea finala. ;i considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiecti<e e5primate dediferiti indi<izi luati separat cu pri<ire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare.;i considera cau L( !utilitatea totala finala depinde de E factori=

. intensitatea ne<oii indi<iduluiE. raritatea bunului respecti<Dupa Menger <aloarea bunului respecti< rezulta din raportul dintre cantitatea ne<oilor

indi<idului si nu e aferenta marfurilor insasi. c&imbarile in raportul dintre ne<oi contribuie laaparitia si disparitia <alorii marfurilor. 9aloarea poate aparea si in afara sc&imbului ca un raportintre indi<id izolat si di<erse bunuri capabile sa satisfaca trebuintele sale.

Dupa Bo(m,Bo1er2 pt formarea <alorii e ne<oie ca utilitatea sa fie unita cucantitatea.1aritatea in <iziunea lui e o marime relati<a si apare numai in concordanta cu gradulde necesitate de a poseda un lucru sau altul. 1epecti< cu cit e mai mare intensitatea ne<oii cu atit<a fi mai mare <aloarea bunului si L( finala a lui.

8n esenta, reprezentantii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura spoririirezer<elor si ca <aloarea unui bun e determinata de cea mai mica L( pe care o poseda ultimaunitate sau cea mai putin importanta ne<oie.

Contributia= $ e5plicat <aloarea cu a?utorul L( finale si a analizat e< economice printro<iziune psi&ologica.

1. $ontributiile teoretice ale lui 5.=allras si A.!ars,all.

)$ 3alras elaboreaza teoria ec&ilibrului general. 8n <iziunea lui in anumite conditii trebuie sase stabileasca un anumit ec&ilibru intre=

. pretul produsuluiE. factorii de producereF. cantitatile de produse

8n <iziunea lui ec&ilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect concurentialasi rata profitului este Q.

Dupa el sunt F categorii de piete=. a produselor E. ser<iciilor producti<eF. capitalurilor 'ei care fac legatura intre aceste piete sunt antreprenorii. ;i cumpara ser<iciile producti<e si

capitalurile si <ind produsele suportind riscul afacerilor. ;l a reprezentat $; drept rezultatul ?ocului celor F piete. ;c&ilibrul ec. necesita egalizare posibila prin micsorarea preturilor, a oferteisi a cererii pe cele F tipuri de piete.

8n <iziunea lui )alras starea de ec&ilibru este una ideala si nu reala. 2u se poate intimplaniciodata ca pretul de <inzare a produselor sa fie egal cu cel al ser<iciilor producti<e.

Alfred Mars(all

*rincipalele probleme cercetate=. formarea preturilor E. distribuirea <eniturilor F. elaborarea teoriei ec&ilibrului ec. partial



8n <iziunea lui utilitatea si costul produselor ?oaca acelasi rol in determinarea <alorii. ;lincearca sa arate ca preturile sunt <ariabile in functie de situatia pietelor si de relatiile stabiliteintre mai multe piete. $ aratat ca costul de productie e compus din c&eltuieli proportionale sifi5e. Orice antreprenor ia decizii de ma?orare a ni<elului productiei sale pina cind preturile de<inzare asteptate de el piermit macar acoperirea c&eltuielilor fi5e.legile formarii pretului trebuiausa asigure anumite >rente” !<enituri=

.surplusul consumatoruluiE.surplusul producatorului

8n teoria distributiei ars&al distinge G <enituri=

.renta pt pamintE.salariul pt muncaF.dobinda pt capitalG.profitul pt antreprenoriat*rin metoda sa ars&al a cercetat ec&ilibrele partiale. ;l isi punea problema cum firmele pot

sa produca e5zact atit cit sa asigure ec&ilibrul cererii si ofertei. 'onceptia lui cu pri<ire laec&ilibrul economic a orientat teoria economica catre studiul fenomenelor ec-ce concrete careeconometrie.

1#. Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica.

(rasaturi comune=. 1ecunaosterea e5istentei unei ordini naturale careia ii este supusa <iata economicaE. orma cea mai reusita de organizare a <ietii ec. este economia de piata, bazata pe

proprietatea pri<ataF. acceptarea principiului >miinii in<izibile” adica a automatismul functionarii economiei de

piataG. respingerea ideii amestecului statului in economieI. considerarea profitului drept motor al dez<oltariiJ. calificarea concurentei ca factor al progresului.

Deosebiri=

. 'lasicii afirma ca $; este reglementata de legi obiecti<e si uni<ersale , marginalistii aumutat cercetarile teoretice din domeniul obiecti< in cel subiecti<. 8n timp ce clasicii pornesc de la productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale $; studiind in primul rind proceselede circulatie a marfurilor

E. 8n<inuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de acrea o stiinta ade<arata, pura separata de economia sociala. ;i renunta la termenul de economie

politica in fa<oarea celui de >economics” in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturilesi preferintile sale

F. 'lasicii analizează procesele şi fenomenele în termeni de clasă, marginaliştii studiazăacti<ităţile agenţilor economici, considerînd că societatea este compusă nu din clase diferite dar din producători şi consumatori.

G. 8n baza sistemului ec. clasic sta teoria <aloare-munca. 8n baza teoriei marginaliste stateoria subiecti<a a utilitatii marginale !<aloare-utilitate . ;i considera ca <aloarea bunului nu aresubstanta obiecti<a!munca dar se afla in dependenta de aprecierile subiecti<e aleindi<idului!consumatorului

I. arginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. 8n loc de notiunea>marfa” utilizeaza termenul >bun”. #unurile le impart in economice si libere

J. 'lasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. 2eoclasicii- prin utilitatea finalaRmarginala a bunului respecti<. 8n <iziunea lor utilitatea bunurilor economice scade pe masura satisfecerii ne<oilor. 2eoclasicii introduc in circuitulstiintific urmatoarele notiunii= utilitate indi<iduala, marginala, postmarginala, salariul marginal,

producti<itate marginala.

1(. nstitutionalismul: esenta si etapele dez3oltarii. >T,. ?eblen7 %r. Perrou97

-..@albrait,".

$ aparut la sf. ec S8S-lea in L$. 'ritici ai monopolului.(rasaturii definitorii=



. atitudine critica fata de un sir de aspecte negati<e ale capitalismului.E. calificarea institutiilor drept forta motrice a dez<oltarii social-economiceF. ?ustificarea amestecului statului in economie cu scopul e<itarii crizelor, soma?ului si

obtinerii <eniturilor nelegitimeG. efectuarea unei analize preponderent macroeconomiceI. promo<area ideii primatului socialului in raport cu economicul.J. ideea prioritatii socialului asupra economicului;tape=. TQQ-TGQ 8nstitutionalism negati<ist sau protestatar !critica capitalismului si a

liberalismului economic (&.9eblen, ).itc&ellE. TGI- TJQ c&imbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui.

"..'lar7, $. $.#erieF. TJQ-TMQ 0argirea ariei geografice si a caracterului in<estigatiilor. ".:albrait&

Scoala americana= 9eblen considera ca statul, biserica, monopolurile, familia, sindicatele,traditiile etc. 'onstitue forta motrice a dez<oltarii social economice. *iata este doar una dininstitutiile principale. >(eoria clasei inacti<e” H in <iziunea lui clasa fara ocupatii!businessmanii, speculantii este una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste,deoarece ei nu produc nimic ci numai consuma. (eoria >su<eranitatii” consumatorului H consumatorul nu e su<eran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni, care-l impun in cazulalegerii marfurilor si ser<iciilor, un comportament nerational.

Scoala sociologica france"a= r. *erou5 H8n economia contemporana asupra acti<itatii ec., oinfluenta tot mai mare e5ercita statul si marele corporatii. (eoria economiei dominante H*erou5considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec.contemporane. ;l se refera nu numai la cadrul agentilor economici. i economiile nationale sedi<izeaza in dominante si dominate.

4eoinstitutionalismul : ".4.:albrait& >2oul stat industrial” >tiinta economica si interesul public” H 1espinge teza neoclasica cu pri<ire la rolul determinant al pietii in <iata ec. sifundamentarea teoriei despre rolul decisi< al marilor intreprinderi si al statului in programareae<olutiei economice. ;l considera ca statul trebuie sa-si asume functia de >planificare” aeconomiei. (e&nostructura-o noua institutie c&eie !:rup format din cei mai influenti manageri,

care poseda cunostintele si e5perienta necesara si conduc in realitate intreprinderile.*onclu"ii: 5doctrina eterodo/a6. 1espingind conceptia de &omos economicus au demonstrat influenta mereu

crescinda asupra dez<oltarii economice a diferitor institutii= statul, sindicatele, religia,te&nostructura

E. *romo<eaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec. maiumanista, mai ec&ilibrata, cu mai putine conflicte sociale

1+. $aracteristica )enerala a doctrinei e'nesiste. !odelul <e'nisist.

4e+nisismul a aparut la inceputul sec 55 si ca premise a aparitiei a a<ut urmatoarele conditii=1. piata nu este complet libera, predomina concurenta imperfecta, apar monopolurile, in

productie predomina intreprinderi mari, proprietatea mare si mi?locie, se nimiceste institutul proprietatii mici pri<ate. 8n asemenea situatii legile economice promo<ate de clasici se neoclasicinu actioneaza liber.

2. pe masura cresterii gradului de comple5itate a <ietii economice statul de<ine nu un factor econ. ;fecti< necesar cu urmatoarele functii=

a organizator al <ietii economice b subiect acti<e si direct in economie!statul de<ine un neofactor de productie. relatiile econ. 2u se stabilesc la intimplare. ;conomia capata un caracter mi5t. *e de o

parte e5ista un sector pri<at cu proprietate mica mi?locie mare. *e de alta aprte e5ista un sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un c&aracter mi5t.

#. inceputul sec 55 este caracterizat prin mari disfunctii economice!soma?, inflatie, crize etc.

(. criza economica mondiala TET-TFF care a demonstrate ca doctrina liberala este depasitaistoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea.

8n asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine=doctrina diri?ismului economic



ondatorul DD; ?o&n a+nard 7a+nes professor de economic politica 'ambridge0ucrarea de baza= “teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor”

*roblema principala care l-a preocupat pe 4a+nes mai ales in lucrareasa de baza a fost soma'ul . ;l isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina <olumul ocuparii fortei demunca. 8n cercetarile sale a?unge la concluzia ca <olumul ocuparii e determinat de punctual deintersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. 8n acest punct se realizeaza starea deec&ilibru economic.

$D-cererea globala

$-oferta globala

8n <iziunea lui ecuatia ec&ilibrului este= UN'V8 !'-consumulK 8-in<estitiileUN'V

NU-'N8

8n ecuatia UN'V8 cererea si oferta se ec&ilibreaza. 8n situatia de ec&ilibru se in<estesc toateeconomiile. 'rizele si soma?ul dispar. ;conomia functioneaza in regim normal.

8n realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de ec&ilibru. 8n celemai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel= W8 economii mai mari ca in<estitiile,inflatie, <aloarea banilor scade. EX8 <aloarea banilor creste. oma?.

8n situatii de dezec&ilibru statul trebuie sa inter<ina pt eliminarea efectelor lui.

4a+nes considera ca elemental decisi< al mentinerii ec&ilibrului este stimularea cereriiefecti<e de consum si in<estitii. ;l afirma ca procesul de realizare a ec&. ;conomic seconcentreaza in ?urul la le)i:

0$legea inclinatiei psi(ologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasisporeasca consumul odata cu cresterea <enitului dar in aceeasi masura cu care a crescut <enitul.8n acest conte5t 4a+nes introduce inclinatia marginala spre consum.

*'ND'RDU !arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei <enitului cu o

unitatesi inclinatia marginala spre economie.*NDRDU !cum se modifica economiile cind <enitul se modifica cu o unitate. #aca (enitul ) consum*cererea !lobala* vol. productiei* +oma'

7$ inclinatia spre in!estitii H 8ntreprinzatorii sunt predispusi sa in<esteasca doar in cazul cindse intre<ede perspecti<e obtinerii unui profit care-8 satisface, cind eficienta marginala ain<estitiilor este destul de mare. 'ind ef. arg e egala sau mai mica decit dobinda,intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca .

'$ inclinatia spre lic(iditate H predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub formalic&ida, usor de transformat in alte bunuri.

4e+nes sustine ca in<estitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea

banilor.

10. Politica economica a statului preconizata de -.!.e'nes.

4e+nes afirma ca dezec&ilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara inter<entiastatului.

tatul trebuie sa inter<ina anume atunci cind agentii ec indi<iduali isi micsorazain<estitiile, promo<ind o politica de c&eltuieli., pt stimularea in<estitiilor si consumului.

+timularea investitiilor pri<ate urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii.+timularea consumului . 4e+nes propune promo<area unei politici de stimulare a

consumului si de redistribuire a <eniturilor. 8n scopul asigurarii unei repartitii mai ec&itabile a<eniturilor, 4e+nes propune introducerea impozitului progresi< pe <enit. ;l cere introducerea

unui sistem eficient de asistenta sociala, de ser<icii publice ceea ce indirect ar contribui lasporirea <eniturilor celor saraci si ar incura?a inclinatia spre consum.

Politica monetar$. 4e+nes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important dediri?are, de reglementare a ec. Ln scop principal al politicii monetare este mentinerea rateidobinzii la cel mai scazut ni<el posibil. 1educerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani



aflati in circulatie, ceea ce ar duce in mod ine<itabil la inflatie.;l mai propune si inc&iderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe

piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod ine<itabil crearea locurilor demunca. erite=

. O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu.E. $ do<edit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist.F. $ceasta politica a contribuit la reducerea soma?ului si atenuarea crizelor economice,

asigurind o dez<oltare economica fara precedent.

1ataciri=. *ropunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii in<estitiilor pri<ate sa do<edit a

fi ineficienta, caci capitalurile pri<ate prefera sa plece peste &otare.E. 4e+nes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de

lucru, care ni<el al inflatiei este rau, pina la ce ni<el este admisibil deficitul bugetar.F. 4e+nes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul

productiei, cit si al ofertei.

14. eoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic.

2eoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiuneade indi<idualism ec. , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei.

Principii:. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasiciE. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatoruluiF. concurenta fara monopoluriG. libertatea formarii preturilor I. stabilitatea circulatiei monetareJ. inter<entia limitata a statului in ec.- 0iberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nu

concrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si prote?ata, in caz contrar apar

monopolurile. pre deosebire de clasici, neoliberalistii afirma ca nu poate e5ista o teorie ec.uni<ersala pt toate tarile, deoarece fiecare stat are specificul sau.

137534995 Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice

Documents

Transcript of 137534995 Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice