129566403 Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte de Petre Ispirescu Ilustratii Done Stan

8/13/2019 129566403 Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte de Petre Ispirescu Ilustratii Done Stan

1/23

. .

'AJ;{ ,t1/i:


2/23


3/23

Pere Ispiescu

TINERETEFARA BATRINET E

9I \IATAFARA DE MOARTEEditia a ll-a

Copertd qi ilustralii:DONE STANEDITURA ION CREANGA - BUCLIRESTI.Igs2


4/23

A FOST ODATA CA NICIODATA; cd de n-ar fi nus-ar mai povesti; de cind ficea plopqorul pere gi richita mic-qunele; de cind se blteau urgii in coade; de cind se luau degit lupii cu mieii de se sdrutau infrdfindu-se; de cind sepotcovea puricele la un picior cu nouizeci gi noud de oca defier si s-arunca in slava cerului de ne aducea poveqti.De ctnd. se scri.a musca pe pd.teteMai mincinos cine nu crede.

A fost odatd un impdrat mare qi o impiriteasS amindoitineri gi frumogi gi voind si aibi copii au fiicut de mai multeori tot ce trebuiau sd facd pentru aceasta; au imblat peLlavraci s i filosofi ca sI caute la stele qi si le ghiceasctr daci orsd faci copii; dar in zadar. in sfirgit auzind impdratul ci estela un sat aproape un unchiag dibaci a trimis s5-l cheme;dar el rispunse trimisilor ci: cine are trebuinl5 sI vie la dinsul.


5/23

S-au sculat deci impilratul si irnptrrlteasa gi, luind cu dinsiivro ciliva boieri mari, ostagi gi slujitori, s-au dus la unchiasacas5. IJnchiagul, cum i-a vtrzut de departe, a iegir si_i intimipine gi torodati le-a zis:_ -Bine ali venit sdntrtogi; dar ce imbli, impirate, sd afli?Dorinla ce ai o si-gi aduci intrisrare.-Eu nu am venit sd te intreb asta-zise impiratul_ci, daci ai ceva leacui care sI ne faci str avem copii, -sd-mi dai..-.- +T, rdspunse unchiagul; dar numai un copil o si faceli.El-o 1d : Fit-Frumos qi drigdstos, qi parte n-o si averi de el.Luind impdratul si imptrriteasa leacurile, s-au intors veselila palat gi, peste citeva zile, imptrrdteasa s-a simlit insdrcinattr.Toati impirilia, gi toartr cunea, 9i toli slu,ito;ii s-au veselitde aceasti intimplare.Mai-nainte, insd, de a veni ceasul naqterii, copilul se pusepe un plins, de n-a putut nici un vraci si-l impace. Atmci,impdratul a inceput si-i fiigdduiascd toate bunurile din lumedar nici aqa n-a fost cu putinli si-l faci sd taci.- Taci, dragul tatei - zicea imptrratul - ci 1i_oi da im_pirilia cutare sau curare; taci, fiule, ci 1i_oi da de solie pe:utale sau cutare fati de impirat, gi alte multe d_alde astea;in sfirgit, dacd vdzu si vdzu cd nu tace, ii mai zise: taci. frrulmeu, cd 1i-oi da.Tinerepe fdrd bdttnel e ri aiald fdr d de moarte,. Atunci copilul'tdcu 9i se niscu; iar slu jitorii diteri in timpine;i in surle qi in toati imptrrdjia se linu veselie mare, o siptemineintreagi.. De ce cre;tea copilul, d-aceea se flcea mai isteg gi mai in_tuizne1. Il deterd pe la gcoli gi filosofi, qi toate invdtirurile,pe ^care alli copii le invali intr-un an, el le lnvtr1a intr_o luni,asdel incit impimtul murea qi invia de bucurie. foati imptrrd-gia se fhlea ci o str aibl un impirat inlelept qi p"ocoprit, ""olomon impirat. De la o vreme incoace, msA, nu itiu ce


6/23

----:-C ---:

wil

i*9\, -i


7/23

\

avea, ci era tot galeq, trist $i dus pe ginduri. Iar cind fuseintr-o zi, tocmai cind copilul implinea cincisprezece ani giimpdratul se afla la masi cu roli boierii qi sluibaqii impirilieiqi se chefuiau, se smld Fdt-Fmos qi zise:- Tati, a venit wemea sd-mi dai ceea ce mi-ai figiduitla nagtere.Auzind aceasta, impiratul s-a intristat foarte qi i-a zis:- Dar bine, fiule, de mde pot eu sd-1i dau un astfel delucru nemaiauzit ? $i, daci 1i-m f6giduit atunci, a fost numaica sd te impac.- DacE tu, tatd, nu pod se-mi dai, apoi sint nevoit si cutreiertoatd lumea, pind voi gisi fHgiduinla pentru care m-am ndscut.Atunci toli boierii qi impdratul deteri in genunchi, cu rugi-ciune si nu pirdseasci impdrdlia; fiindc5, ziceau boierii:- Tatil tiu de aci inainte e bitrirl si o se te ridicdm pe tinein scaun, qi avem sd-qi aducem cea mai frumoasi impiriteasdde sub soare de so e.Dar n-a fost cu putinte sd-l intoarci din hotlrirea sa, t5mi-ind statornic ca o piatri in vorbele lui; iar tati-siu, daci vdzugi vizu, ii dete voie;i puse la cale sI-i giteasci de drum merindegi tot ce-i trebuia.


8/23

Apoi, Fit-Frumos se duse in graidurile impiriteqti, undeerau cei mai frumo i armdsari din toat[ impdrdlia, ca si-qialeagd unul; dar, cum punea mina qi apuca pe cite mul decoadi, il trintea, qi astfel toti caii clzurd. in sfirqit, tocmaicind era s5 ias5, iqi mai aruncd ochii o dattr prin graid 9i, zdrindintr-un co11 un cal ripciugos, Ei bubos, 9i slab, se duse 9i ladinsul; iar cind puse mina pe coada lui, el iqi intoarse capulqi zise:

-Ce poruncegti, stipine?Mullumesc lui Dumnezeu cd

mi-a aiutat sd ajung ca si mai puie mim pe mine un voinic' iinlepenindu-gi picioarele, rimase drept ca luminarea.Atunci, Fdt-Frumos ii spuse ce avea de gind sd faci s'i calulii zise:- Ca si ajungi 1a dorinqa ta, trebuie sI ceri de la tatS-tiupaloqul, sulip' arcul, tolba cu sdgelile 9i hainele ce le purtail cind era fldciu; iar pe mine sd mi ingrijeqti cu insuli mina taqase siptdmini qi orzul si mi-l dai fiert in lapte.Cerind impiratului lucrurile ce-l povSluise calul, el a chematpre vitaful cu4ii qi i-a dat porunci ca si-i deschizd toatecronudle cu haine, spre a-qi alege fiul siu pe acelea care ii vapl5cea. Fdt-Frumos' dupd ce rdscoli trei zile 9i trei nop1i,


9/23

ciscffi {&gisi, in sfirgit, in fundul unui ffon vechi, armele 9i haineletitine-sdu de cind era fliciu, dar foarte ruginite. 'Se apucdinsugi cu -mina lui sd le curele de rugind 9i, dupi gase siptAGini,izbuti a face sd luceascd armele ca oglinda.-Totodati, ingriligi de cal, precum ii zisese el. Destuld muncd "*; iu."fi.,cd izbuti.Cind auzi calul de la Fit-Frumos cd hainele gi armele sintbine curilate si pregdtite, odati se scuturi gi el, gi toate bubeleqi rdpciuga ctrzurd de pe dinsul gi rimase iniocmai cum-itfitase md-sa: un cal gras, t.op"g gi cu patru "rrpi; uerirrarr_tFdt-Frumos astfel, ii zise:- De azi in trei zile plecdm.

^. - Str trtriegti, stdpine; sint gata chiar azi, de poruncegti,ii rispunse calul...A._rr."i" zi de dimineali, toatd curtea gi toatd impdrdfla eraplind de jale. Fdt-Frumos, imbricat ca un viteaz, 1,. ,i"f"."fin mind,-cilare pe calul ce-si alesese, igi Iul zira'bun Je ialmp:lratul, de la impirdteasd, de la toli boierii cei mari sicei mici, de la ostasi, de la togi slujitorii curyii, carii, "u fu.remi.ln ochrr il rugau sd se lase de a face cdlitoria aceasta, ca nucare cumva_si meargi la pieirea capului sdu; dar el, dinclpmteru calului, iegi pe poartd ca vintul qi dupd dinsul carile


10/23


11/23

cu merinde, cu bani qi weo doui sute de ostaqi, pe care-iofnduise impiratul ca str-l insoleasc5.Dupi ce tr.ecu afari de implrllia tatilui stru gi ajunse inpustietate, Fit-Frumos lgi impirli roat[ avulia pe la ostaqigi, luindu-Ei ziua buntr, ii trimise inapoi, oprindu-qi pentrudinsul merinde numai cit a purur duce calul. $i apucind caleacitre ristrrit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile qi trei nop1i,pind ce aiunse la o cimpie intinstr, unde era o mullime de oasede oameni.Stind sI se odihneascd, ii zise calul:- Si gtii, sttrpine, ci aici sintem pe mogia unei gheonoaie,care e atit de rea, incit nimeni nu calci pe mogia ei, flird si fieomorit. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar blesternulpirinlilor, pe care nu-i asculta, ci fi tot necljea, a f?icut-o str fiegheonoaie; ln clipa aceasta este cu copiii ei, dar miine, inptrdurea ce o vezi, o s-o intilnim venind sd te prtrptrdeasci;e grozavtr de mare; dari si nu te sperii, ci str fii gata cu arculca str o sigetezi, iar palogul qi sutla str le fli la indemind, ca str tesluiegti cu dinsele cind va fi de trebuinld.

Se detertr spre odihntr; dar pindea eind unul, cind altul.A doua zi, cind se revirsau zorile, ei se pregdteau si treactrptrdurea. Fdt-Frumos lngeu{ qi infrintr calul, 9i chinga ostrinse mai hult decit alti datd, $i pomi; clnd, auzi o cioci-niturtr groaznictr. Atunci, calu.l ii zise:- fine-te, stdpine, gata, ci iattr, se apropid Gheonoaia.$i cind venea ea, nene, dobora copacii; aqa de iute mergea;iar calul se urcd ca vintul pintr cam deasupra ei si Fit-Frumosii lui un picior cu sigeata qi, cind era gata a o lovi cu a douasigeati,. strigd ea:- Stai, Fit-Frumos, ci nu.1i fac nimic$i vizind ci nu o crede, ii dete inscris cu singele siu.- Sd- tr{iasci calul, Fdt-Frumos - ii mai zise ea - ca un

10


12/23

nizdrdvan ce este, cici de nu era el, te mincam fript; acum insi,m-ai mincat tu pe mine; si s,tii cd pinl azi nici un muritor n-acutezat sd calce hotarele mele pini aicea; ciliva nebmi, cariis-au incumes a o face, d-abia au ajuns pini in cimpia unde aivdzut oasele cele multe.Se duseri acasd la dinsa, unde Gheonoaia ospitd pe Fit-Frumos qi-l omeni ca p-un cdldtor. Dar pe cind se aflau lamasi qi se chefuiau, iarl Gheonoaia gemea de durere, deodatdel ii scoase piciorul pe care il pistra in traisti, i-l puse la locqi indati se vindecd. Gheonoaia, de bucurie, linu masa treizile d-a rindul qi rugd pe Fdt-Frumos sd-qi aleagi de solie peuna din cele trei fete ce avear frumoase ca nigte zine; el insinu voi, ci ii spuse curat ce cduta, atunci ea ii zise:

- Cu calul care il ai gi cu vitejia ta, crez cd ai sd izbuteqti.Dupi trei zile, se pregdtird de drum qi porni. Merse Fit-Frumos, merse s,i iar merse, cale lungi gi mai lung5; dar{cind fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cimpiefrumoasd, pe de o pane cu iarba inflorit5, iard pe de alti partepirliti. Atunci, el intrebd pe cal:- De ce este iarba birliti ? icalul ii rispunse:- Aici sintem pe moqia unei scorpii, sord cu Gheonoaia;de rele ce sint, nu pot sd trdiasci la un loc; blestemul pirin-flor le-a ajuns, gi d-aia s-au fdcut lighioi, aqa precum le vezi;vrijmdqia lor e groaznici, nevoie de cap, vor sd-Ei ripeascEuna de la alta pimint; cind Scorpia este necdjitd rIu, varsifoc qi smoald; se vede cd a avut vro cearti cu sortr-sa 9i, viind

s-o goneasci de pe tirimul ei, a pidit iarba pe mde a trerut;ea este mai rea decit sori-sa qi are trei capete. SI ne odihnimpu1in, stdpine, qi miine, dis-de-dimineali, sd fim gata.A doua zi se pregitird, ca gi cind aiunsese la Gheonoaie, qipornirS. Cind,,auziri un urlet si o vijieturd, cum nu mai auzi-ll


13/23

seli ei pin5 armci- Fii gata, stipine, cd iati se apropie zgripsoroaica deScorpie.Scorpia, cu o falcd in cer qi alta in pimint gi virsind fldcdri,se apropia e vintul de iute; iari calul se ucd repede ca sI-geata pini cm dasupra gi se ldsd asupra ei cm pe de o parte.Fdt-Frumos,o sdget5;i ii zburd un cap; cind era si-i mai iaun cap, Scorpia se rugi cu lacrd.mi ca si o iene, ci nu-i facenimic qi, ca sd-l incredinleze, ii dete inscris cu singele ei.Scorpia ospdtd pe Fit-Frumos 9i mai gi decit Gheonoaia;iard el fi dete gi dinsei inapoi capul ce i-l luase cu sigeara,carele, se lipi indatd cm il puse la loc, gi dupl trei zile plecarimai departe.Trecind gi peste hotarele Scorpiei, se duseri, se duserd qiiari se mai duserd, pind ce ajunseri la un cimp numai de flori$i unde era numai primivard; fiecare floare era cu d.eosebirede mindrX qi cu m miros dulce, de te imblta; trigea un vintisorcare abia adia. Aicea stituri ei sd se odihneasci, iarl calulii zise:- Trecurim cm trecurdm pini aici, stipine; mai avem unhop: avern si dilm peste o primejdie mare; qi, daca ne_o ajutaDmnezeu sd scipim gi de dinsa, apoi sintern voinici. Mai_nain_te de aci, este palatul unde locuiegte Tinerepe fdrd bdtrinepe ;iaiapdfdrd de moarre. Aceastd casd este incongiurati cu o pijiuredeasl gi inaltS, unde stau toate fiarele cele mai sdlbatice din lume;ziua gi noaptea pizesc cu neadormire qi sint multe foarte; cudinsele nu este chip de a te bate; gi ca sd trecem prin pidure epeste poate; noi insd si ne silimrdac-om putea, sI sirim pedasupra.Dupd ce se odihnird vreo doui zile, se pregdtird iarigi;atunci calul. tinindu-qi risuflarea, zise:12


14/23

/i7t = at6g ss


15/23

- St5pine, stringe chinga cit pod de mult, s,i, incdlecind, sIte lii bine gi in sciri, qi de coama mea; picioarele s[ le i lipitepe lingi supgiora mea, ca si nu mi ziticnegti in zborul meu.Se urc5, ficu probd, gi intr-un minut fu aproape de pddure.- Stipine - mai zise calul - acum e timpul cind se di de-mincare fiarilor pddurei gi sint adunate toate in curte; sItrecem.- Sd trecem - rispunse F5t-Frumos - qi Dumnezeu str seindure de noi.Se urcard. in sus qi vizurd palatul strdlucind astfel, de la soare

te puteai uita, dar la dinsul ba. Trecurd pe dasupra pidurii g,tocmai cind erau str se lase in joq la scara palatului, d-abia,d-abia atinse cu piciorul virful unui copac gi dodatl roard p5-durea se puse in migcare; urlau dobitoacele, de f se f?lceapirul mdciucd pe cap. Se grdbiri de se ldsard in ios; qi de nu eradoamna palatului afard, dind de mincare puilor ei (cdci a$a14


16/23

mrmea ea lighiomele din pidure), ii pripddea negreqit.Mai mult de bururie ci au venit, ii scdpd ea; cici nu maivdzuse pind afunci suflet de om pe la dinsa. Opri pe dobitoace,Ie imblinzi qi le trimise la locul lor. Stipina era o zind nalti,supliricd qi drngilagd qi frumoasi, nevoie mare Cum o vizuFdt-Frumos, rdmase incremenit. Dari ea, uitindu-se cu milSla dinsul, ii zise:- Bine ai venit, Fdt-Frumos Ce cauli pe aici?- Cdutdm - zise el - Tinerepe fd.rd. bdtrine1e ;i dagd fdrdde moarte.

- Daci cdutali ceea ce ziseqi, aci este.Atunci descilici 9i intri in palat. Acolo gisi incd doud femei,una ca alta de tinere; erau surorile celei mai mari. El incepu simullumeascd zinei pentru cd l-a scipat de primeidie; iari ele,de bucurie, gitird o cini pldcuti qi numai in vase de aut.Calului ii dete drumul si pascd pe unde va voi dinsul; pe urm5,ii f5curd cunosculi tuturor lighiomelor, de puteau imbla intihnd prin pidure.

Femeile il rugard si locuiasci de aci inainte cu dinsele, ciciziceau cd li se urise, s,ezind tot singurele; iili el nu asteptisi-i mai zicd o dati, ci primi cu toati mullumirea, ca unul ceaceea qi c5uta.


17/23


18/23


19/23

Toate ruglciunile celor trei femei, precum gi ale calului,n-au fost in stare s5-i potoleasci dorul pdrinlilor, care-l uscape d-a-ntregul. in cele mai de pe urmi, calul ii zise:- Daci nu wei si mi asculli, stdpine, orice 1i se va intimpla,str qtii ci numai tu egti de vini. Am sd-ti spui o vorbl gi, dacavei primi tocmeala mea, te duc inapoi.- Primesc - zise el - cu toatd mulqumirea, spune-o- Cum vom ajunge la palatul tat5lui tdu, sd te las ios gi eusi mi intorc, de vei voi str rimii mdcar un ceas.- AEa si fie, zise el.Se pregdtird de plecare, se imbrtrliqari cu femeile qi, dupice-gi luari ziua bund unul de la altul, porni, ldsindu-le suspi-nind gi cu licrdmile in ochi. Ajunseri in locurile unde eramogia Scorpiei; acolo gdsird oraqe; pldurile se schimbaseriin cimpii; intrebi pre unii gi pre allii despre Scorpie gi locuinqaei; dar ii rispunseri cd bunii lor auziseri de la stribunii lorpovestindu-se dq asemenea fleacuri.- Cum se poare una ca asta? le zicea Fdt-Frumos -mailaltdieri am trecut pe-aici; gi spunea tot ce qtia.

Locuitorii rideau de dinsul, ca de unul ce aiureazd sau viseazideqtept, iard el, supdrat, pleci inainte, fHri a biga de seami cdbarba si pdrul ii albiserd.Ajungind la mos,ia Gheonoaiei, fdcu intrebdri ca 9i la mogiaScorpiei, gi primi asemenea rdspunsuri. Nu se putea domiri el:cm de in citeva zile s-au schimbat astfel locurile ? $i iarns,isuptrrat, pleci cu barba albl pind la briu, simlind ci ii camtremurau picioarele, qi aiunse la impdrllia titine-siu: Aici,alli oameni, alte orage, qi cele vechi erau schimbate de nu lemai cunostea. ln cele mai de pe urmd, ajunse la palaturilein care se nSscuse. Cum se dete jos, calul ii sdrutl mina qi ii zise:.- Rdmii sinitos, stdpine, ci eu mi intorc de unde amplecat. Daca poftegti str mergi $i d-ta, incalecX indatl qi aidem

l8


20/23

-:1w:' .u fur.ot'


21/23

- Du-te sdnitos ci gi eu nidijduiesc si mi intorc pestecurind.Calul plecd ca sdgeata de iute.Vizind palaturile dirdmate gi cu buruieni crescute pe dinseleoftd gi cu lacrdmi in ochi cdta sd-gi aducd aminte cit erauodatS de luminate aste palaturi 9i cum gi-a petrecut copiliriain ele; ocoli de vrm douS-trei ori cercetind fiecare cimarifrecare col1ule1 ce-i aducea minte cele trecute; graidul in caregisise calul; se pogori apoi in pirnild girliciul cdreia se astu-pase de dirdmdturile cizute.Ciutind intr-o pmte qi in alta cu barba albd pinl la genunchiridicindu-qi pleoapele ochilor cu miinile qi abia mblind nugdsi decit un tron odorogit; il deschise dard in el nimic nugdsi; ridici capacul chichilei Si un glas sldbd4ogit ii zise:- Bine ai venit ci de mai intirziai qi eu mi prdpddeam.O palmi ii trase moartea lui care se uscase de se fdcusecirlig in chichiqd 9i cizu mort qi indati se flcu ldrind.Iar eu incilecai p-o 9ea qi vd spusei dumneavoastri aga.


22/23


23/23

ION CR.EANGAEDITUR,A

129566403 Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte de Petre Ispirescu Ilustratii Done Stan

Documents

Transcript of 129566403 Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte de Petre Ispirescu Ilustratii Done Stan