1293..2013

24
REGULAMENTUL (UE) NR. 1293/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social Euro pean ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară ( 3 ), întrucât: (1) Politica și legislația Uniunii în domeniul mediului și al climei au adus îmbunătățiri substanțiale stării mediului. Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu și climă, iar nesoluționarea lor va avea consecințe semnificative pentru Uniune. (2) Abordarea acestor provocări în materie de mediu și climă, dată fiind amploarea și complexitatea lor, ar trebui finanțată în principal prin intermediul programelor majore de finanțare ale Uniunii. În comunicarea sa din 29 iunie 2011 întitulată „Un buget pentru Europa 2020”, recunoscând provocarea pe care o reprezintă schimbările climatice, Comisia a declarat că intenționează să majoreze la cel puțin 20 % proporția din bugetul Uniunii alocată chestiunilor de ordin climatic, cu ajutorul contribuției din partea diferitelor politici. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv. (3) Respectivele programe de finanțare ale Uniunii nu pot răspunde tuturor necesităților specifice în materie de mediu și politici climatice. În aceste domenii sunt necesare abordări specifice, care răspundă unor probleme precum integrarea neuniformă a obiectivelor din domeniile respective în practicile statelor membre, punerea în aplicare neuniformă și inadecvată a legislației în statele membre, precum și diseminarea insuficientă de informații privind obiectivele de politică și promovarea insuficientă a acestora. Este oportun se asigure continuarea programului instituit prin Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ) și să se adopte un nou regulament. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să instituie un program special de finanțare pentru mediu și politici climatice. („programul LIFE”). Pentru ca finanțarea din partea Uniunii să aibă un impact substanțial, ar trebui dezvoltate sinergii strânse între programul LIFE și alte programe de finanțare ale Uniunii și ar trebui asigurată complementaritatea acestora. (4) Activele de mediu sunt distribuite inegal pe teritoriul Uniunii, însă beneficiile pe care le generează sunt resimțite la nivelul întregii Uniuni și privesc Uniunea ca întreg. Obligația Uniunii de a conserva activele respective impune aplicarea coerentă a principiului solidarității și al partajării responsabilităților, ceea ce necesită ca unele probleme legate de mediu și de climă cu care se confruntă Uniunea să fie abordate mai bine la nivel regional sau local. Începând cu 1992, programele LIFE au jucat un rol esențial în repartizarea mai eficientă a solidarității și a responsabilităților partajate în ceea ce privește conservarea binelui comun în contextul mediului și al climei Uniunii. Programul LIFE ar trebui să continue să joace acest rol. (5) Date fiind caracteristicile și amploarea sa, programul LIFE nu poate soluționa toate problemele legate de mediu și de climă. Obiectivul acestui program ar trebui să fie mai degrabă de a acționa ca un catalizator pentru intro ducerea unor schimbări la nivelul elaborării și al punerii în aplicare a politicilor, prin furnizarea și dise minarea de soluții și a celor mai bune practici în vederea atingerii obiectivelor în materie de mediu și de climă, precum și prin promovarea unor tehnologii inovatoare în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. În acest demers, programul LIFE ar trebui sprijine punerea în aplicare a Programului general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2002 „O viață bună, în limitele planetei noastre” instituit prin Decizia Parla mentului European și a Consiliului ( 5 ) („al șaptelea program de acțiune pentru mediu al Uniunii”). RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/185 ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 111. ( 2 ) JO C 277, 13.9.2012, p. 61. ( 3 ) Poziția Parlamentului European din 21 noiembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 5 decembrie 2013. ( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 mai 2007 privind instrumentul financiar pentru mediu (LIFE +) (JO L 149, 9.6.2007, p. 1). ( 5 ) Decizia Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață mai bună, în limitele planetei noastre”.

description

regulament ce

Transcript of 1293..2013

  • REGULAMENTUL (UE) NR. 1293/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI

    din 11 decembrie 2013

    privind instituirea unui program pentru mediu i politici climatice (LIFE) i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007

    (Text cu relevan pentru SEE)

    PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    avnd n vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, n special articolul 192,

    avnd n vedere propunerea Comisiei Europene,

    dup transmiterea proiectului de act legislativ ctre parlamentele naionale,

    avnd n vedere avizul Comitetului Economic i Social European ( 1 ),

    avnd n vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ),

    hotrnd n conformitate cu procedura legislativ ordinar ( 3 ),

    ntruct:

    (1) Politica i legislaia Uniunii n domeniul mediului i al climei au adus mbuntiri substaniale strii mediului. Cu toate acestea, continu s existe provocri majore n materie de mediu i clim, iar nesoluionarea lor va avea consecine semnificative pentru Uniune.

    (2) Abordarea acestor provocri n materie de mediu i clim, dat fiind amploarea i complexitatea lor, ar trebui finanat n principal prin intermediul programelor majore de finanare ale Uniunii. n comunicarea sa din 29 iunie 2011 ntitulat Un buget pentru Europa 2020, recunoscnd provocarea pe care o reprezint schimbrile climatice, Comisia a declarat c intenioneaz s majoreze la cel puin 20 % proporia din bugetul Uniunii alocat chestiunilor de ordin climatic, cu ajutorul contribuiei din partea diferitelor politici. Prezentul regulament ar trebui s contribuie la atingerea acestui obiectiv.

    (3) Respectivele programe de finanare ale Uniunii nu pot rspunde tuturor necesitilor specifice n materie de mediu i politici climatice. n aceste domenii sunt necesare abordri specifice, care s rspund unor

    probleme precum integrarea neuniform a obiectivelor din domeniile respective n practicile statelor membre, punerea n aplicare neuniform i inadecvat a legislaiei n statele membre, precum i diseminarea insuficient de informaii privind obiectivele de politic i promovarea insuficient a acestora. Este oportun s se asigure continuarea programului instituit prin Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European i al Consiliului ( 4 ) i s se adopte un nou regulament. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui s instituie un program special de finanare pentru mediu i politici climatice. (programul LIFE). Pentru ca finanarea din partea Uniunii s aib un impact substanial, ar trebui dezvoltate sinergii strnse ntre programul LIFE i alte programe de finanare ale Uniunii i ar trebui asigurat complementaritatea acestora.

    (4) Activele de mediu sunt distribuite inegal pe teritoriul Uniunii, ns beneficiile pe care le genereaz sunt resimite la nivelul ntregii Uniuni i privesc Uniunea ca ntreg. Obligaia Uniunii de a conserva activele respective impune aplicarea coerent a principiului solidaritii i al partajrii responsabilitilor, ceea ce necesit ca unele probleme legate de mediu i de clim cu care se confrunt Uniunea s fie abordate mai bine la nivel regional sau local. ncepnd cu 1992, programele LIFE au jucat un rol esenial n repartizarea mai eficient a solidaritii i a responsabilitilor partajate n ceea ce privete conservarea binelui comun n contextul mediului i al climei Uniunii. Programul LIFE ar trebui s continue s joace acest rol.

    (5) Date fiind caracteristicile i amploarea sa, programul LIFE nu poate soluiona toate problemele legate de mediu i de clim. Obiectivul acestui program ar trebui s fie mai degrab de a aciona ca un catalizator pentru introducerea unor schimbri la nivelul elaborrii i al punerii n aplicare a politicilor, prin furnizarea i diseminarea de soluii i a celor mai bune practici n vederea atingerii obiectivelor n materie de mediu i de clim, precum i prin promovarea unor tehnologii inovatoare n domeniul mediului i al schimbrilor climatice. n acest demers, programul LIFE ar trebui s sprijine punerea n aplicare a Programului general al Uniunii de aciune pentru mediu pn n 2002 O via bun, n limitele planetei noastre instituit prin Decizia Parlamentului European i a Consiliului ( 5 ) (al aptelea program de aciune pentru mediu al Uniunii).

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/185

    ( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 111. ( 2 ) JO C 277, 13.9.2012, p. 61. ( 3 ) Poziia Parlamentului European din 21 noiembrie 2013 (nepublicat

    nc n Jurnalul Oficial) i decizia Consiliului din 5 decembrie 2013.

    ( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European i al Consiliului din 23 mai 2007 privind instrumentul financiar pentru mediu (LIFE +) (JO L 149, 9.6.2007, p. 1).

    ( 5 ) Decizia Parlamentului European i a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de aciune pentru mediu pn n 2020 O via mai bun, n limitele planetei noastre.

  • (6) Prezentul regulament stabilete un pachet financiar de 3 456 655 milioane EUR n preuri curente, care reprezint 0,318 % din suma total a creditelor de angajament astfel cum se specific n Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 ( 1 ), pentru ntreaga durat a programului LIFE, constituind principala valoare de referin, n sensul punctului 17 din Acordul interinstituional din 2 decembrie 2013 ntre Parlamentul European, Consiliu i Comisie privind disciplina bugetar, cooperarea n chestiuni bugetare i buna gestiune financiar ( 2 ), pentru Parlamentul European i Consiliu n cursul procedurii bugetare anuale.

    (7) n concordan cu concluziile Consiliului European de la Luxemburg din decembrie 1997 i ale Consiliului European de la Salonic din iunie 2003, rile candidate i rile din Balcanii de Vest care particip la Procesul de Stabilizare i Asociere, precum i rile la care se aplic politica european de vecintate, ar trebui s fie eligibile pentru a participa la programele Uniunii, n conformitate cu condiiile stabilite n acordurile bilaterale sau multilaterale relevante ncheiate cu rile respective.

    (8) n temeiul Deciziei 2001/822/CE a Consiliului ( 3 ) (Decizia de asociere peste mri), persoanele fizice dintr-o ar sau teritoriu de peste mri (TTPM) i, dac este cazul, publicul relevant i/sau organismele i instituiile private dintr-un TTPM sunt eligibile s participe la programele Uniunii sub rezerva respectrii normelor i obiectivelor programului respectiv, precum i a regimului aplicabil statului membru de care aparine TTPM.

    (9) Pentru ca investiiile realizate pe teritoriul Uniunii n domeniul mediului i al climei s fie eficiente, unele activiti trebuie s se desfoare n afara granielor acesteia. Este posibil ca investiiile respective s nu fie ntotdeauna finanate n cadrul instrumentelor financiare de aciune extern ale Uniunii. Interveniile n rile care nu particip direct la programul LIFE i participarea persoanelor juridice stabilite n rile respective la activiti finanate n cadrul programului LIFE ar trebui s fie posibile n mod excepional, dac sunt ndeplinite anumite condiii stabilite n prezentul regulament.

    (10) De asemenea, prezentul regulament ar trebui s ofere un cadru de cooperare cu organizaiile internaionale relevante i de sprijinire a acestora, pentru a rspunde la necesitile strategice n materie de mediu i clim care nu intr sub incidena instrumentelor financiare de aciune extern, cum ar fi anumite studii.

    (11) Cerinele n materie de mediu i clim ar trebui integrate n politicile i activitile Uniunii. Prin urmare, programul LIFE ar trebui s fie complementar cu alte programe de finanare ale Uniunii, inclusiv Fondul european de dezvoltare regional ( 4 ), Fondul social european ( 5 ), Fondul de coeziune ( 6 ), Fondul european de garantare agricol ( 7 ), Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ( 8 ), Fondul european pentru afaceri maritime i pescuit, i Programul cadru pentru cercetare i inovare ( 9 ) ("programul Orizont 2020").

    Comisia i statele membre ar trebui s asigure aceast complementaritate la toate nivelurile. La nivelul Uniunii, complementaritatea ar trebui asigurat prin stabilirea unei cooperri structurate ntre programul LIFE i programele de finanare ale Uniunii cu gestionare partajat din cadrul strategic comun stabilit prin Regulamentul Parlamentului european i al Consiliului (UE) nr. /2013 ( 10 ) (Regulamentul privind dispoziiile comune), n special pentru a promova finanarea activitilor care completeaz proiectele integrate sau pentru a sprijini utilizarea soluiilor, metodelor i abordrilor elaborate n cadrul programului LIFE. De asemenea, programul LIFE ar trebui s ncurajeze valorificarea rezultatelor cercetrii i inovrii n domeniul mediului i al climei, obinute n cadrul programului Orizont 2020. n acest context, programul LIFE ar trebui s ofere oportuniti de cofinanare pentru proiecte generatoare de beneficii n materie de mediu i de clim evidente, pentru a asigura crearea de sinergii ntre programul LIFE i programul Orizont 2020. Coordonarea este necesar pentru evitarea dublei finanri. Comisia ar trebui s ia msuri pentru a preveni suprapunerile i apariia unor sarcini administrative suplimentare pentru beneficiarii proiectului generate de obligaiile de raportare din diversele instrumente financiare. Pentru a asigura claritatea i

    RO L 347/186 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

    ( 1 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 2 ) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. ( 3 ) Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind

    asocierea rilor i teritoriilor de peste mri la Comunitatea European (decizie de asociere peste mri) (JO L 314, 30.11.2001, p. 1).

    ( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional i privind dispoziiile specifice referitoare la investiiile pentru cretere economic i ocuparea forei de munc i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 5 ) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 6 ) Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (A se vedea pagina 281 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 din 21 iunie 2005 privind finanarea politicii agricole comune (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).

    ( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. ( 9 ) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European i al

    Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului- cadru pentru cercetare i inovare Orizont 2020 (2014-2020) i de abrogare a Deciziei 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 10 ) Regulamentul (EU) nr. 1303/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziii comune privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural i Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime, precum i de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune i Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial).

  • fezabilitatea practic a proiectelor integrate din cadrul programului LIFE ar trebui s se stabileasc poteniale modaliti de cooperare ntr-o etap timpurie. Statele membre ar trebui s ia n considerare posibilitatea de a face referire la aceste modaliti n cadrul acordurilor lor de parteneriat pentru a asigura c se poate ine seama de avantajele proiectelor integrate n cadrul elaborrii programelor operaionale sau a programelor de dezvoltare rural.

    (12) Oprirea i inversarea tendinei de declin al biodiversitii, precum i eficientizarea utilizrii resurselor, alturi de abordarea preocuprilor legate de mediu i de sntate rmn provocri-cheie pentru Uniune. Aceste provocri necesit eforturi sporite, la nivelul Uniunii, pentru a furniza soluii i cele mai bune practici care s contribuie la atingerea obiectivelor prevzute n Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 ntitulat Europa 2020: O strategie european pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii (denumit n continuare strategia Europa 2020). n plus, guvernana mbuntit, n special prin campanii de sensibilizare i prin implicarea prilor interesate, este esenial pentru atingerea obiectivelor de mediu. Prin urmare, subprogramul pentru mediu ar trebui s aib trei domenii prioritare de aciune: mediu i utilizarea eficient a resurselor, natur i biodiversitate i guvernan i informare n domeniul mediului. Ar trebui ca proiectele finanate in cadrul programului LIFE s poat contribui la atingerea obiectivelor specifice n cel puin dou dintre domeniile prioritare respective i s implice participarea a cel puin dou state membre.

    (13) Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 ntitulat Foaia de parcurs ctre o Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor a propus etapele i aciunile necesare pentru a orienta Uniunea ctre o cretere sustenabil i eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor. Prin urmare, domeniul prioritar mediu i utilizarea eficient a resurselor ar trebui s sprijine punerea n aplicare eficace a politicii de mediu a Uniunii de ctre sectoarele public i privat, n special n sectoarele de mediu reglementate de Foaia de parcurs ctre o Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor, prin facilitarea dezvoltrii i a schimbului de noi soluii i bune practici. n acest context, Comisia ar trebui s asigure coerena cu programul Orizont 2020 i ar trebui s evite suprapunerile cu acesta.

    (14) Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 ntitulat Asigurarea noastr de via, capitalul nostru natural: o strategie a UE n domeniul biodiversitii pentru 2020 (denumit n continuare strategia Uniunii n domeniul biodiversitii pentru 2020) a stabilit obiective specifice n vederea opririi i inversrii tendinei de declin al biodiversitii. Printre aceste obiective se numr punerea n

    aplicare integral a Directivei 92/43/CEE ( 1 ) i a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 2 ), precum i meninerea i refacerea ecosistemelor i a serviciilor ecosistemice. Programul LIFE ar trebui s contribuie la atingerea obiectivelor respective. Prin urmare, domeniul prioritar natur i biodiversitate ar trebui s se axeze pe punerea n aplicare i gestionarea reelei Natura 2000, instituit prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului, n special n ceea ce privete cadrele de aciune prioritar elaborate n temeiul articolului 8 din directiva respectiv, pe dezvoltarea i diseminarea de bune practici cu privire la biodiversitate, pe Directivele 92/43/CEE i 2009/147/CE, precum i pe provocrile mai ample n materie de biodiversitate, identificate n strategia Uniunii n domeniul biodiversitii pentru 2020.

    (15) Contribuia programului LIFE la nevoile anuale de finanare a reelei Natura 2000 ar trebui privit n contextul cheltuielilor cu biodiversitatea acoperite din alte fonduri ale Uniunii. Ar trebui s se acorde o importan special programelor integrate din cadrul programului LIFE ca mecanism coordonat de finanare pentru reeaua Natura 2000, avnd n vedere potenialul acestora de a mobiliza fonduri i de a crete capacitatea de absorbie pentru cheltuielile din domeniul natur i biodiversitate n cadrul altor fonduri ale Uniunii.

    (16) Pdurile joac un rol semnificativ pentru mediu i clim n ceea ce privete, de exemplu, biodiversitatea, apa, solul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea la acestea. Pdurile i solurile contribuie la reglarea climei prin absorbirea dioxidului de carbon (CO 2 ) din atmosfer i prin stocarea unor cantiti enorme de carbon. Pentru optimizarea acestui rol, sunt necesare date i informaii relevante i compatibile. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui s reprezinte, de asemenea, un cadru pentru sprijinirea sinergiilor ntre aciunile din domeniul mediului i al climei, asociate cu pdurile i solurile, inclusiv n ceea ce privete monitorizarea acestor aciuni. Alte domenii care se preteaz la crearea unor sinergii mai mari sunt deficitul de ap i secetele, precum i gestionarea riscurilor de inundaii.

    (17) Pentru a optimiza utilizarea resurselor programului LIFE, ar trebui ncurajate sinergiile ntre aciunile efectuate n cadrul subprogramului pentru mediu, n special cele pentru protejarea biodiversitii, i msurile viznd reducerea impactului schimbrilor climatice i adaptarea la acestea, luate n cadrul subprogramului pentru politici climatice.

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/187

    ( 1 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

    ( 2 ) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea psrilor slbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

  • (18) Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 ntitulat Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitiv cu emisii sczute de dioxid de carbon pn n 2050 (Foaia de parcurs 2050) a recunoscut faptul c testarea de noi abordri cu privire la atenuarea schimbrilor climatice va rmne un factor esenial pentru trecerea la o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon. De asemenea, trebuie asigurat adaptarea la schimbrile climatice, ca prioritate transsectorial a Uniunii. Mai mult dect att, promovarea guvernanei i sensibilizarea sunt eseniale pentru obinerea de rezultate constructive i pentru asigurarea implicrii prilor interesate. Prin urmare, subprogramul pentru politici climatice ar trebui s sprijine eforturi prin care se aduc contribuii n trei domenii prioritare: atenuarea schimbrilor climatice, adaptarea la schimbrile climatice i guvernana i informarea n domeniul climei. Ar trebui ca proiectele finanate in cadrul programului LIFE s poat contribui la atingerea obiectivelor specifice n cel puin dou dintre domeniile prioritare respective i s implice participarea a cel puin dou state membre.

    (19) Domeniul prioritar Atenuarea schimbrilor climatice ar trebui s contribuie la elaborarea i la punerea n aplicare a politicii i legislaiei Uniunii n domeniul climei, n special n ceea ce privete monitorizarea i raportarea gazelor cu efect de ser, politicile legate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinaiei terenurilor i de silvicultur, conservarea rezervoarelor naturale de carbon, sistemul de comercializare a cotelor de emisii, eforturile statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser, captarea i stocarea carbonului, energia din surse regenerabile, eficiena energetic, transporturile i combustibilii, stratul de ozon i gazele fluorurate. Se consider c construcia proiectelor de infrastructur de capturare i stocare nu intr n domeniul de aplicare al programului LIFE i, prin urmare, nu este sprijinit.

    (20) Primele consecine ale schimbrilor climatice, cum sunt condiiile meteorologice extreme, generatoare de inundaii i secete, precum i nivelurile mrii i temperaturile ridicate, pot fi deja percepute n Europa i n ntreaga lume. Domeniul prioritar adaptarea la schimbrile climatice ar trebui, prin urmare, s ajute populaiile, sectoarele economice i regiunile n eforturile de adaptare la aceste efecte, prin msuri i strategii de adaptare specifice, pentru a asigura o mai bun rezilien a Uniunii. Aciunile din acest domeniu ar trebui s fie complementare cu aciunile eligibile pentru finanare n cadrul instrumentului financiar de protecie civil instituit prin Decizia nr. /2013/UE a Parlamentului European i a Consiliului ( 1 ). Se consider c construcia proiectelor de infrastructur de anvergur nu intr n domeniul de aplicare al programului LIFE i, prin urmare, nu este sprijinit.

    (21) Punerea n aplicare integral a politicii i a legislaiei n domeniul mediului i al climei este legat inextricabil de mbuntirea guvernanei, de creterea implicrii prilor interesate i de diseminarea informaiilor. Prin urmare, domeniile prioritare guvernan i informare ar trebui s sprijine, n cazul ambelor subprograme, dezvoltarea de platforme i schimbul de bune practici n vederea unei mai bune conformiti i a unei mai bune aplicri a legislaiei, inclusiv prin dezvoltarea de programe de formare pentru judectori i pentru procurorii publici, i ar trebui s genereze sprijin din partea publicului i al prilor interesate pentru eforturile Uniunii de elaborare a politicilor n domeniul mediului i al climei. Concret, ar trebui ca acestea s sprijine realizarea de mbuntiri n ceea ce privete diseminarea bazei de cunotine, a celor mai bune practici i a modalitilor de punere n aplicare a legislaiei Uniunii, precum i realizarea de mbuntiri n ceea ce privete sensibilizarea i participarea publicului, precum i accesul la informaii i la justiie n probleme de mediu.

    (22) n cadrul prezentului regulament, sprijinul ar trebui acordat n conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European i al Consiliului ( 2 ). Proiectele finanate n temeiul programului LIFE ar trebui s ndeplineasc criteriile de eligibilitate i de acordare pentru a se asigura utilizarea optim a fondurilor Uniunii i valoarea adugat la nivel European. La evaluarea valorii adugate a Uniunii, Comisia ar trebui s acorde o atenie special, dup cum este cazul n cadrul domeniilor prioritare, potenialului de replicare i de transferabilitate al proiectelor, sustenabilitii rezultatelor acestora i contribuiei pentru atingerea obiectivelor generale i specifice n domeniile prioritare, precum i prioritilor tematice pute n aplicare prin subiectele proiectelor. Ar trebui ncurajate proiectele cu impact transsectorial. Comisia ar trebui, de asemenea, s promoveze i s ncurajeze utilizarea achiziiilor publice ecologice, n special n momentul punerii n aplicare proiectelor.

    (23) n vederea meninerii unor condiii de concuren echitabile pentru toate ntreprinderile care i desfoar activitatea n cadrul pieei interne i pentru a evita denaturarea nejustificat a concurenei, finanarea acordat n cadrul programului LIFE a trebui s remedieze, acolo unde este necesar, disfuncionalitile pieei. Mai mult dect att, n cazurile n care finanarea respectiv constituie ajutor de stat n sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, aceasta ar trebui conceput de o manier conform cu normele privind ajutoarele de stat, astfel nct s se evite denaturri ale pieei cum ar fi excluderea (crowding-out) finanrii private, crearea unor structuri de

    RO L 347/188 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

    ( 1 ) Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European i a Consiliului din17 decembrie 2013 privind un Mecanism de Protecie civil al Uniunii (A se vedea pagina 924 din prezentul Jurnal Oficial).

    ( 2 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European i al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii i de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

  • pia ineficiente sau susinerea unor societi ineficiente, i nu poate fi pus n practic dect dup aprobarea sa de ctre Comisie, n conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepia cazului n care finanarea respectiv respect un regulament adoptat n temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului ( 1 ).

    (24) Pentru a mbunti punerea n aplicare a politicii climatice i de mediu i pentru a spori gradul de integrare a obiectivelor climatice i de mediu n cadrul altor politici, programul LIFE ar trebui s susin proiecte care sprijin abordri integrate cu privire la punerea n aplicare legislaiei i politicilor din domeniul mediului i al climei. Aceste proiecte integrate ar trebui s serveasc drept instrumente concrete pentru consolidarea integrrii obiectivelor n materie de clim i de mediu n alte politici ale Uniunii i n cheltuielile globale ale Uniunii n conformitate cu Strategia Europa 2020. Ele ar trebui s furnizeze exemple de bune practici pentru punerea n aplicare eficient i bine coordonat a politicii climatice i de mediu a Uniunii n statele membre i n regiuni. n cazul subprogramului pentru mediu, proiectele integrate respective ar trebui s se axeze n principal pe punerea n aplicare strategiei Uniunii n domeniul biodiversitii pentru 2020, avnd n vedere n special gestionarea i consolidarea eficace a reelei Natura 2000, instituit prin Directiva 92/43/CEE prin punerea n aplicare a cadrelor de aciune prioritar elaborate n temeiul articolului 8 din directiva respectiv, a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 2 ), precum i a legislaiei din domeniul deeurilor i al aerului.

    (25) Dei se axeaz pe temele identificate, proiectele integrate ar trebui s fie mecanisme de execuie cu scopuri multiple (urmrind, de exemplu, obinerea unor beneficii de mediu i consolidarea capacitilor) care s permit obinerea de rezultate n alte domenii de politic, n special politica privind mediul marin, n conformitate cu obiectivele stabilite prin Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 3 ). Proiectele integrate ar putea fi utilizate i n alte sectoare de mediu. n cazul subprogramului pentru politici climatice, proiectele respective ar trebui s vizeze, n special, strategii i planuri de aciune pentru atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea la acestea.

    (26) Proiectele integrate ar trebui s sprijine numai o serie de activiti i msuri specifice, n timp ce alte activiti care le completeaz pe cele incluse n proiecte ar trebui finanate din alte programe de finanare ale Uniunii,

    precum i din fonduri naionale, regionale i din fonduri provenind din sectorul privat. Finanarea prin intermediul programului LIFE ar trebui s valorifice sinergiile i s asigure coerena ntre diferitele surse de finanare ale Uniunii prin imprimarea unei orientri strategice n materie de mediu i de clim, asigurnd, totodat, simplificarea procedurilor.

    (27) Proiectele integrate, a cror orientare strategic este punerea n aplicare a legislaiei i politicii Uniunii n materie de clim i mediu, prin abordri integrate, necesit aciuni n ntreaga Uniune i n toate sectoarele vizate de prezentul regulament. Aceasta necesit introducerea unui element de distribuie n procesul de selecie pentru a facilita asigurarea echilibrului geografic, fiind, de asemenea, necesar ca statele membre s ncerce, dac este necesar cu sprijinul unui proiect LIFE de asisten tehnic, s pregteasc i s propun cel puin un proiect integrat n timpul perioadei de programare LIFE.

    (28) Avnd n vedere noutatea abordrii pe baz de proiecte integrate, prile implicate ar trebui s fie sprijinite, atunci cnd este necesar, cu asisten tehnic. O procedur de depunere a candidaturilor n dou etape ar trebui s uureze faza de aplicare. n prima etap, un plan financiar ar trebui s indice sursele de finanare ale Uniunii, naionale sau private care urmeaz s fie mobilizate i n ce msur. Doar n a doua etap ar trebui s se solicite scrisori de intenie din partea a cel puin o alt surs de finanare pentru a asigura ndeplinirea cerinei de mobilizare a unei surse de finanare suplimentare. n timpul fazei de atribuire ar trebui s se in seama de msura n care sunt mobilizate alte fonduri ale Uniunii.

    (29) Reuita proiectelor integrate depinde de colaborarea strns dintre autoritile naionale, regionale i locale i actorii nestatali interesai de obiectivele programului LIFE. Prin urmare, ar trebui aplicate principiile transparenei i publicrii deciziilor privind elaborarea, punerea n aplicare, evaluarea i monitorizarea proiectelor.

    (30) n cazul proiectelor din cadrul subprogramului pentru mediu, altele dect proiectele integrate, ar trebui s se fac o distribuire proporional a fondurilor ntre toate statele membre pe durata primului program de lucru multianual, n conformitate cu principiul solidaritii i al partajrii responsabilitilor, prin instituirea unor alocri naionale orientative.

    (31) Pentru a consolida capacitatea statelor membre de a participa la programul LIFE, ar trebui s se ofere statelor membre care ndeplinesc cerinele stabilite n prezentul regulament o finanare garantat pentru proiectele de consolidare a capacitii. Aceste fonduri ar trebui s fie disponibilizate pe baza unui plan convenit privind consolidarea capacitii, care s descrie interveniile i finanarea necesare.

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/189

    ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 994/98 din 7 mai 1998 al Consiliului de aplicare a articolelor 92 i 93 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1).

    ( 2 ) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru pentru politicile comunitare n domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

    ( 3 ) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de aciune comunitar n domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

  • (32) Calitatea ar trebui s constituie criteriul general pentru evaluarea proiectului i procesul de atribuire n programul LIFE. Elementele de distribuie introduse pentru a reflecta echilibrul geografic sunt orientative i nu ar trebui s implice fonduri sau alocri garantate pentru fiecare stat membru.

    (33) Uniunea este parte la Convenia Comisiei Economice pentru Europa a Naiunilor Unite (UNECE) privind accesul la informaii, participarea publicului i accesul la justiie n probleme de mediu (Convenia de la Aarhus). Prin urmare, ar trebui sprijinit activitatea organizaiilor neguvernamentale (ONG) i a reelelor de entiti non- profit care urmresc obiective de interes general pentru Uniune, ntruct acestea sunt eficace pentru sprijinirea obiectivelor Conveniei de la Aarhus prin faptul c susin preocuprile i opiniile cetenilor Uniunii n cadrul procesului de elaborare a politicilor, precum i pentru sprijinirea punerii n aplicare conveniei respective i pentru sensibilizarea publicului cu privire la problemele i la rspunsurile strategice legate de mediu i clim. Este oportun ca programul LIFE s sprijine o gam larg de ONG-uri, precum i de reele de entiti non-profit care urmresc obiective de interes general pentru Uniune i care i desfoar activitatea, n principal, n domeniul proteciei mediului i/sau al combaterii schimbrilor climatice, prin acordarea competitiv i transparent a unor subvenii de funcionare, pentru a le permite s contribuie n mod eficace la politica Uniunii, precum i pentru a promova i consolida punerea n aplicare i asigurarea ndeplinirii obiectivelor Uniunii n materie de mediu i de clim, precum i prin crearea i consolidarea capacitii lor, pentru a le permite s devin parteneri mai eficieni.

    (34) Pentru a-i ndeplini rolul care i revine n iniierea elaborrii i a punerii n aplicare a politicii de mediu i climatice, Comisia ar trebui s utilizeze resurse din programul LIFE pentru a sprijini iniierea, punerea n aplicare i integrarea politicii i legislaiei Uniunii n domeniul mediului i al climei, inclusiv achiziionarea de servicii i de bunuri. Resursele financiare alocate activitilor de comunicare n temeiul prezentului regulament ar trebui s acopere, de asemenea, comunicarea instituional cu privire la prioritile politice ale Uniunii, precum i la statutul punerii n aplicare i transpunerii tuturor principalelor acte legislative ale Uniunii n domeniul mediului i al climei.

    (35) Decalajul actual de pe pia ntre cererea i oferta de mprumuturi, de aciuni i de capital de risc sunt susceptibile s persiste n contextul crizei financiare i, prin urmare, este oportun s se permit utilizarea instrumentelor financiare pentru a sprijini proiectele cu capacitate de a genera venituri n domeniul mediului sau al climei. Instrumentele financiare sprijinite prin programul LIFE ar trebui s fie utilizate pentru a aborda necesitile specifice ale pieei ntr-un mod eficient din punctul de

    vedere al costurilor, n concordan cu obiectivele programului, i ar trebui s nu determine scderea finanrii private. Ar trebui s fie posibil combinarea instrumentelor financiare cu subvenii finanate din bugetul Uniunii, inclusiv n temeiul prezentului regulament.

    (36) Experiena dobndit cu programele LIFE anterioare a evideniat necesitatea de a concentra eforturile asupra unor prioriti strategice concrete n domeniul mediului i al climei i asupra unor domenii concrete de aciune. Ar trebui ca aceste prioriti tematice s nu fie exhaustive, pentru a permite candidailor s prezinte propuneri i n alte domenii, precum i pentru a ncorpora idei noi pentru a reaciona la noile provocri. De asemenea, programele de lucru multianuale ar trebui s fie flexibile pentru a atinge obiectivele generale i specifice ale programului LIFE, asigurnd, n acelai timp, stabilitatea necesar a temelor de proiect care pun n aplicare prioritile tematice pentru ca potenialii candidai s i poat planifica, elabora i prezenta propunerile. Primul program de lucru multianual ar trebui s fie valabil timp de patru ani, fiind apoi urmat de un al doilea program de lucru cu o durat de trei ani. Ambele programe de lucru ar trebui s conin o list neexhaustiv de teme de proiect care pun n aplicare prioritile tematice.

    (37) Experiena dobndit cu programele LIFE anterioare a subliniat importana punctelor de contact naionale LIFE, n special pentru a acorda sprijin solicitanilor i beneficiarilor, contribuind, astfel, la succesul punerii n aplicare a programelor. Sistemul de puncte de contact naionale i regionale LIFE ar trebui, prin urmare, continuat i, n msura posibilului, consolidat, n special n statele membre cu un grad redus de absorbie a proiectelor, iar cooperarea dintre Comisie i punctele de contact naionale LIFE, precum i dintre punctele de contact naionale LIFE i punctele de contact regionale LIFE ar trebui consolidat. Experiena dobndit cu programele LIFE anterioare a evideniat, de asemenea, importana de a asigura diseminarea efectiv a rezultatelor proiectelor i a activitilor de colaborare n reea pentru a ntri efectul de prghie i valoarea adugat a Uniunii a programului LIFE, n special prin organizarea de seminarii, ateliere i alte activiti care s vizeze schimbul de experien, de cunotine i de bune practici n cadrul Uniunii. Comisia ar trebui s continue i s consolideze activitile de diseminare cu obiective specifice, inclusiv pe cele care vizeaz n mod special proiectele integrate, n special n statele membre cu un grad redus de absorbie a proiectelor, precum i n legtur cu sectoare specifice, precum i s faciliteze cooperarea i schimbul de experien ntre beneficiarii programului LIFE i la scara larg. De asemenea, Comisia ar trebui s continue s publice periodic lista proiectelor finanate prin intermediul programului LIFE, care s includ o scurt descriere a obiectivelor i a rezultatelor obinute i un rezumat al fondurilor angajate, utiliznd tehnologiile i mijloacele de comunicare n mas corespunztoare.

    RO L 347/190 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

  • (38) n vederea simplificrii programului LIFE i a reducerii sarcinii administrative pentru solicitani i beneficiari, ar trebui utilizate mai frecvent sume i rate forfetare, fr compromiterea eligibilitii TVA-ului i a costurilor cu personalul permanent n conformitate cu condiiile stabilite n Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Conform practicii curente, suma contribuiilor la proiect a organizaiilor publice (n calitate de beneficiari coordonatori i/sau beneficiari asociai) ar trebui s depeasc cu cel puin 2 % suma cheltuielilor salariale pentru personalul administraiilor naionale alocat proiectului. Fondurile Uniunii nu pot fi folosite pentru subvenionarea bugetelor naionale, de exemplu pentru a acoperi costurile TVA. Totui, exist doar informaii limitate cu privire la suma la care se ridic fondurile Uniunii folosite pentru a acoperi TVA. Prin urmare, n evaluarea sa intermediar i n evaluarea ex-post a programului LIFE, Comisia ar trebui s furnizeze o situaie pentru fiecare stat membru a rambursrilor TVA pe care beneficiarii proiectelor din cadrul programului LIFE le-au solicitat n etapa plii finale.

    (39) Ratele maxime de cofinanare ar trebui stabilite la nivelurile necesare pentru a menine nivelul eficient de sprijin acordat prin programul LIFE.

    (40) Programul LIFE i subprogramele sale ar trebui monitorizate i evaluate periodic pe baza unor indicatori de performan corespunztori, pentru a permite reajustri, inclusiv orice revizie a prioritilor tematice care este necesar. Atunci cnd definete mai bine indicatorii de performan pentru evaluarea programelor i a proiectelor, Comisia ar trebui s pun accentul pe monitorizarea calitii pe baza indicatorilor de performan i a impactului i rezultatelor preconizate. De asemenea, Comisia ar trebui s propun o metod de monitorizare a succesului pe termen lung al proiectelor, n special n domeniul prioritar natur i biodiversitate. Pentru a oferi o dovad a beneficiilor colaterale n materie de schimbri climatice i de biodiversitate pe care le pot aduce cele dou subprograme, precum i pentru a furniza informaii cu privire la nivelul cheltuielilor, n cadrul monitorizrii programului LIFE ar trebui supravegheate cheltuielile legate de clim i cele legate de biodiversitate, astfel cum sunt definite n comunicarea Un buget pentru Europa 2020. Aceast supraveghere ar trebui s se bazeze pe o metodologie simpl, prin plasarea cheltuielilor ntr-una din urmtoarele trei categorii: cheltuieli legate exclusiv de clim/biodiversitate (contabilizate la 100 %), cheltuieli legate n mare parte de clim/biodiversitate (contabilizate la 40 %) i cheltuieli care nu sunt legate de clim/biodiversitate (contabilizate la 0 %). Ar trebui ca metodologia respectiv s nu exclud utilizarea unor metodologii mai precise, dac este cazul.

    (41) Avnd n vedere experiena de lung durat a Comisiei n domeniul gestionrii programului i proiectelor LIFE i experiena pozitiv a beneficiarilor programului LIFE cu echipele externe de monitorizare, gestionarea

    programului LIFE ar trebui s continue s fie asigurat de Comisie. Orice modificare a structurii de gestionare a programului LIFE i a proiectelor ar trebui s fie condiionat de efectuarea unei analize cost-beneficiu ex-ante i s acorde o atenie special asigurrii unei expertize adecvate i cuprinztoare, n special n domeniul prioritar natur i biodiversitate.

    (42) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui s fie protejate prin msuri proporionale pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, care s includ prevenirea, detectarea i investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, pltite n mod necuvenit sau utilizate n mod incorect i, dac este cazul, sanciuni.

    (43) Pentru a se asigura cea mai bun utilizare posibil a fondurilor Uniunii, competena de a adopta acte n conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegat Comisiei cu privire la indicatorii de performan aplicabili prioritilor tematice pentru subprogramul pentru mediu i domeniilor tematice pentru subprogramul pentru politici climatice, precum i cu privire la modificarea prioritilor tematice stabilite n anexa III i la modificarea procentului din buget alocat subveniilor pentru proiecte care sprijin conservarea naturii i a biodiversitii. Este deosebit de important ca, n timpul lucrrilor pregtitoare, Comisia s organizeze consultri adecvate, inclusiv la nivel de experi. Comisia, atunci cnd pregtete i elaboreaz acte delegate, ar trebui s asigure o transmitere simultan, n timp util i adecvat a documentelor relevante ctre Parlamentul European i Consiliu.

    (44) n vederea asigurrii unor condiii uniforme pentru punerea n aplicare a prezentului regulament cu privire la adoptarea programelor de lucru multianuale, ar trebui conferite competene de executare Comisiei. Respectivele competene ar trebui exercitate n conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European i al Consiliului ( 1 ).

    (45) n cazul n care Comitetul pentru programul LIFE pentru mediu i politici climatice nu emite niciun aviz cu privire la un proiect de act de punere n aplicare, Comisia ar trebui s nu adopte proiectul de act de punere n aplicare, n conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Recursul la aceast procedur ar trebui justificat, printre altele, de nevoia de a verifica repartizarea proporional a fondurilor ntre proiectele integrate, n special suma maxim care poate fi primit de un singur proiect integrat.

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/191

    ( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European i al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor i principiilor generale privind mecanismele de control de ctre statele membre al exercitrii competenelor de executare de ctre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

  • (46) Pentru a se asigura o tranziie eficient ntre msurile adoptate n temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 i programul LIFE, este necesar s se continue monitorizarea, auditarea i evaluarea calitativ a activitilor finanate n temeiul respectivului regulament dup data expirrii acestuia.

    (47) Valoarea adugat a programului LIFE deriv din specificitatea abordrii i a orientrii sale, datorit creia interveniile sale sunt adaptate n mod special la necesitile n materie de mediu i clim. Programul LIFE poate s contribuie la punerea n aplicare mai eficient a politicilor de mediu comparativ cu aciunea individual a statelor membre, datorit faptului c reunete mai multe resurse i mai mult expertiz. Programul ofer, de asemenea, platforma necesar pentru dezvoltarea i schimbul de bune practici i cunotine, pentru mbuntirea, catalizarea i accelerarea modificrilor n ceea ce privete punerea n aplicare acquis-ului i respectiv pentru consolidarea capacitilor, sprijinirea actorilor din sectorul privat, n special a IMM-urilor, pentru testarea unor tehnologii i soluii la scar mic, i pentru a permite statelor membre i prilor interesate s fac schimb de experien. n plus, programul LIFE creeaz sinergii ntre fondurile Uniunii i cele naionale, mobiliznd n acelai timp fonduri suplimentare din sectorul privat, mrind astfel coerena interveniei Uniunii i promovnd o punere n aplicare mai omogen a acquis- ului.

    (48) Deoarece obiectivele prezentului regulament, i anume contribuia la punerea n aplicare i dezvoltarea politicii i legislaiei Uniunii n domeniul mediului i al climei, inclusiv integrarea obiectivelor de mediu i climatice n alte politici i promovarea unei guvernane mai bune, nu pot fi realizate n mod satisfctor de ctre statele membre i, prin urmare, avnd n vedere amploarea i efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta msuri, n conformitate cu principiul subsidiaritii, astfel cum este prevzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European. n conformitate cu principiul proporionalitii, astfel cum este enunat la respectivul articol, prezentul regulament nu depete ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

    (49) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 614/2007 ar trebui abrogat,

    ADOPT PREZENTUL REGULAMENT:

    TITLUL I

    PROGRAMUL PENTRU MEDIU I POLITICI CLIMATICE (LIFE)

    Articolul 1

    Instituire

    Prin prezentul regulament se instituie un program pentru mediu i politici climatice care acoper perioada cuprins ntre 1 ianuarie 2014 i 31 decembrie 2020 (programul LIFE).

    Articolul 2

    Definiii

    n sensul prezentului regulament, se aplic urmtoarele definiii:

    (a) proiecte-pilot nseamn proiecte care aplic o tehnic sau o metod care nu a mai fost aplicat sau testat anterior sau n alt parte, care ofer avantaje poteniale de mediu sau climatice n comparaie cu bunele practici actuale i care pot fi aplicate ulterior la o scar mai mare n situaii similare;

    (b) proiecte demonstrative nseamn proiecte care pun n practic, testeaz, evalueaz i disemineaz aciuni, metode sau abordri care sunt noi sau necunoscute n contextul specific al proiectului, cum ar fi cel geografic, ecologic, socio-economic, i care ar putea fi aplicate n alt parte n condiii similare;

    (c) proiecte de bune practici nseamn proiecte care aplic tehnici, metode i abordri adecvate, eficiente din punctul de vedere al costurilor i inovatoare, lund n considerare contextul specific al proiectului;

    (d) proiecte integrate nseamn proiecte care pun n aplicare la scar teritorial extins, n special la scar regional, multiregional, naional sau transnaional, strategii sau planuri n domeniul mediului sau al climei impuse de legislaia specific a Uniunii n domeniul mediului sau al climei i dezvoltate n conformitate cu alte acte ale Uniunii, sau dezvoltate de ctre autoritile statelor membre, n special n domeniile naturii, incluznd, printre altele, gestionarea reelei Natura 2000, apa, deeurile, aerul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea la acestea, asigurnd, n acelai timp, implicarea prilor interesate i promovarea coordonrii cu cel puin o alt surs de finanare relevant a Uniunii, naional sau privat i mobilizarea acesteia;

    (e) proiecte de asisten tehnic nseamn proiecte care furnizeaz, prin subvenii pentru aciuni, sprijin financiar pentru a ajuta solicitanii s pregteasc proiecte integrate, n special pentru a se asigura c aceste proiecte respect cerinele financiare, tehnice i calendaristice ale programului LIFE n coordonare cu fondurile menionate la articolul 8 alineatul (3);

    (f) proiecte de consolidare a capacitii nseamn proiecte care furnizeaz, prin subvenii pentru aciuni, sprijin financiar pentru activitile necesare pentru consolidarea capacitii statelor membre, inclusiv a punctelor de contact naionale sau regionale LIFE, pentru a permite statelor membre s participe mai eficient la programul LIFE;

    RO L 347/192 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

  • (g) proiecte pregtitoare nseamn proiecte identificate n principal de Comisie n cooperare cu statele membre care rspund necesitilor specifice legate de dezvoltarea i de punerea n aplicare apoliticii i legislaiei Uniunii n domeniul mediului sau al climei;

    (h) proiecte de informare, sensibilizare i diseminare nseamn proiecte care vizeaz sprijinirea comunicaiilor, diseminarea informaiilor i sensibilizarea cu privire la subprogramele pentru mediu i politici climatice.

    Articolul 3

    Obiective generale i indicatori de performan

    (1) Program LIFE are, n particular, urmtoarele obiective generale:

    (a) s contribuie la tranziia ctre o economie eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor, cu emisii sczute de dioxid de carbon i rezistent la schimbrile climatice, i s contribuie la protejarea i mbuntirea calitii mediului i la oprirea i inversarea tendinei de declin al biodiversitii, inclusiv prin sprijinirea reelei Natura 2000 i abordarea degradrii ecosistemelor;

    (b) s mbunteasc dezvoltarea, punerea n aplicare i aplicarea politicii i legislaiei Uniunii n domeniul mediului i al climei, precum i s acioneze ca un catalizator i promotor al integrrii obiectivelor de mediu i climatice n cadrul altor politici i n practica din sectoarele public i privat la nivelul Uniunii, inclusiv prin creterea capacitii acestor sectoare;

    (c) s susin o guvernan mai bun n domeniul mediului i al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bun implicare a societii civile, a ONG-urilor i a actorilor locali;

    (d) s sprijine punerea n aplicare a celui de-al aptelea program de aciune pentru mediu.

    n vederea atingerii obiectivelor respective, programul LIFE contribuie la dezvoltarea durabil i la realizarea obiectivelor generale i specifice ale strategiei Europa 2020 i a strategiilor i planurilor relevante ale Uniunii n domeniul mediului i al climei.

    (2) Obiectivele generale stabilite la alineatul (1) sunt atinse prin intermediul urmtoarelor subprograme:

    (a) subprogramul pentru mediu;

    (b) subprogramul pentru politici climatice.

    (3) Performana programului LIFE este evaluat, n special, pe baza urmtorilor indicatori:

    (a) n ceea ce privete obiectivul general menionat la alineatul (1) litera (a), mbuntirile aduse de program n materie de

    mediu i de clim. n privina obiectivului de a contribui la oprirea i la inversarea tendinei de declin al biodiversitii, mbuntirile aduse de program n materie de protecie a mediului i de schimbri climatice se msoar n funcie de procentajul din reeaua Natura 2000 care a fost refcut sau a crui gestionare a devenit adecvat, de suprafaa i de tipul ecosistemelor refcute, precum i de numrul i tipul de habitate i de specii vizate a cror stare de conservare este mbuntit;

    (b) n ceea ce privete obiectivele generale legate de dezvoltarea i de punerea n aplicare menionate la alineatul (1) litera (b), numrul interveniilor elaborate sau ntreprinse prin care se pun n aplicare planuri, programe sau strategii n temeiul legislaiei i al politicii Uniunii n domeniul mediului i al climei, precum i numrul interveniilor care vor putea fi reproduse sau transferate;

    (c) n ceea ce privete obiectivele generale legate de ncorporarea i integrarea menionate la alineatul (1) litera (b), numrul interveniilor prin care se obin sinergii cu alte programe de finanare ale Uniunii sau sunt integrate n acestea, sau sunt integrate n practica sectorului public sau privat;

    (d) n ceea ce privete obiectivul general menionat la alineatul (1) litera (c), numrul interveniilor menite s asigure o mai bun guvernan, diseminarea informaiilor i sensibilizarea cu privire la aspecte legate de mediu i de clim.

    Comisia este mputernicit s adopte acte delegate n conformitate cu articolul 29, pentru a defini mai n detaliu indicatorii de performan, n vederea aplicrii lor la domeniile prioritare i la prioritile tematice menionate la articolul 9 i n anexa III n privina subprogramului pentru mediu, i respectiv la articolul 13 n privina subprogramului pentru politici climatice.

    Articolul 4

    Buget

    (1) Pachetul financiar pentru punerea n aplicare programului LIFE pentru perioada 2014-2020 este de 3 456 655 000 EUR n preuri curente, care reprezint 0,318 % din suma total a creditelor pentru angajamente astfel cum se specific n Regulamentul (UE) nr. 1311/2013.

    Creditele anuale se autorizeaz de ctre Parlamentul European i de ctre Consiliu n limitele cadrului financiar multianual.

    (2) Defalcarea bugetar pentru subprograme este dup cum urmeaz:

    (a) din pachetul financiar global la care se face referire la alineatul (1), 2 592 491 250 EUR se aloc subprogramului pentru mediu;

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/193

  • (b) din pachetul financiar global la care se face referire la alineatul (1), 864 163 750 EUR se aloc subprogramului pentru politici climatice.

    Articolul 5

    Participarea rilor tere la programul LIFE

    Programul LIFE este deschis participrii urmtoarelor ri:

    (a) rile AELS (Asociaia European a Liberului Schimb), care sunt pri la Acordul privind Spaiul Economic European (SEE);

    (b) rile candidate, potenial candidate i n curs de aderare la Uniune;

    (c) rile n care se aplic politica european de vecintate;

    (d) rile care au devenit membre ale Ageniei Europene de Mediu n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 933/1999 al Consiliului ( 1 ).

    Aceast participare se face n conformitate cu condiiile prevzute n acordurile multilaterale sau bilaterale respective, prin care se stabilesc principiile generale ale participrii rilor tere respective la programele Uniunii.

    Articolul 6

    Activiti desfurate n afara Uniunii sau n rile i teritoriile de peste mri

    (1) Fr a aduce atingere articolului 5, programul LIFE poate finana activiti desfurate n afara Uniunii sau n rile i teritoriile de peste mri (TTPM) n conformitate cu Decizia 2001/822/CE ("decizia de asociere peste mri"), cu condiia ca activitile respective s fie necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu i climatice ale Uniunii i pentru a se asigura eficacitatea interveniilor efectuate n teritoriile statele membre n cazul crora se aplic tratatele.

    (2) O persoan juridic stabilit n afara Uniunii poate fi n msur s participe la proiectele menionate la articolul 18, cu condiia ca beneficiarul care coordoneaz proiectul s i aib sediul n Uniune i ca activitatea ce urmeaz a fi desfurat n afara Uniunii s ndeplineasc cerinele prevzute la alineatul (1)de la prezentul articol.

    Articolul 7

    Cooperarea internaional

    n cursul punerii n aplicare programului LIFE, cooperarea cu organizaiile internaionale relevante, precum i cu instituiile i

    cu organismele acestora, este posibil n cazul n care este necesar pentru atingerea obiectivelor generale menionate la articolul 3.

    Articolul 8

    Complementaritate

    (1) Comisia i statele membre se asigur c sprijinul din partea programului LIFE este coerent cu politicile i prioritile Uniunii i complementar cu alte instrumente financiare ale Uniunii i, totodat, se asigur c sunt puse n aplicare msuri de simplificare.

    (2) Operaiunile finanate n cadrul programului LIFE sunt conforme cu dreptul Uniunii i cu legislaiile naionale, inclusiv cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat. n special, finanarea n cadrul programului LIFE care constituie ajutor de stat n sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE trebuie notificat Comisiei de ctre statele membre i nu poate fi pus n practic dect dup aprobarea sa de ctre Comisie n conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepia cazului n care aceasta este n conformitate cu un regulament adoptat n temeiul articolului 2 alineatul (1) i al articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 994/98.

    (3) n conformitate cu responsabilitile care le revin, Comisia i statele membre asigur coordonarea ntre programul LIFE i Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural i Fondul european pentru afaceri maritime i pescuit, n vederea crerii de sinergii, n special n contextul proiectelor integrate i pentru sprijinirea utilizrii de soluii, metode i abordri elaborate n cadrul programului LIFE. Aceast coordonare are loc n cadrul instituit prin Regulamentul privind dispoziiile comune i prin cadrul strategic comun i mecanismele instituite n acordurile de parteneriat n conformitate cu cerinele din regulamentul respectiv.

    (4) Comisia asigur, de asemenea, coerena i crearea de sinergii i evit suprapunerea programului LIFE cu alte politici i instrumente financiare ale Uniunii, n special cu programul Orizont 2020 i cu cele din cadrul aciunii externe a Uniunii.

    TITLUL II

    SUBPROGRAMELE

    CAPITOLUL 1

    Subprogramul pentru msuri n domeniul mediului

    Articolul 9

    Domenii prioritare ale subprogramului pentru msuri n domeniul mediului

    (1) Subprogramul pentru msuri n domeniul mediului are trei domenii prioritare:

    (a) mediu i utilizarea eficient a resurselor;

    RO L 347/194 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

    ( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 933/1999 al Consiliului din 29 aprilie 1999 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1210/90 privind crearea Ageniei Europene de Mediu i a Reelei europene de informare i observare pentru mediu (JO L 117, 5.5.1999, p. 1).

  • (b) natur i biodiversitate;

    (c) guvernan i informare n domeniul mediului.

    (2) Domeniile prioritare menionate la alineatul (1) cuprind prioritile tematice stabilite n anexa III.

    Comisia este mputernicit s adopte acte delegate n conformitate cu articolul 29, dac este necesar, pentru a aduga, elimina sau modifica prioritile tematice stabilite la anexa III pe baza urmtoarelor criterii:

    (a) prioritile instituite prin cel de-al aptelea program de aciune pentru mediu;

    (b) obiectivele specifice stabilite pentru fiecare domeniu prioritar menionat la articolele 10, 11 i 12;

    (c) experiena dobndit n cursul punerii n aplicare a programului de lucru multianual menionat la articolul 24;

    (d) experiena dobndit n cursul punerii n aplicare a proiectelor integrate;

    (e) prioritile care rezult din noua legislaie a Uniunii n domeniul mediului adoptat dup 23 decembrie 2013; sau

    (f) experiena dobndit n cursul punerii n aplicare a legislaiei i politicilor existente ale Uniunii n domeniul mediului;

    Comisia revizuiete i, dac este necesar, modific prioritile tematice stabilite la anexa III, cel trziu pn la evaluarea intermediar a programului LIFE menionat la articolul 27 alineatul (2) litera (a).

    (3) Minimum 55 % din resursele bugetare alocate proiectelor sprijinite prin intermediul subveniilor de aciune n cadrul subprogramului pentru mediu sunt dedicate proiectelor care sprijin conservarea naturii i a biodiversitii.

    (4) Comisia este mputernicit s adopte acte delegate n conformitate cu articolul 29 pentru a crete procentul menionat la alineatul (2) de la prezentul articol cu maxim 10 %, cu condiia ca totalitatea fondurilor solicitate n cursul a doi ani consecutivi prin propuneri care intr n domeniul de aplicare al domeniului prioritar Natur i biodiversitate i care ntrunesc cerinele minime de calitate depesc cu mai mult de 20 % suma corespunztoare calculat pentru cei doi ani care preced acei ani.

    Articolul 10

    Obiective specifice ale domeniului prioritar mediu i utilizarea eficient a resurselor

    Obiectivele specifice ale subprogramului pentru mediu, n ceea ce privete domeniului prioritar mediu i utilizarea eficient a resurselor sunt, n special:

    (a) dezvoltarea, testarea i demonstrarea unor abordri politice sau de conducere, a celor mai bune practici i a unor soluii,

    inclusiv dezvoltarea i demonstrarea unor tehnologii inovatoare, la provocrile legate de mediu care s poat fi reproduse, transferate sau integrate, inclusiv n ceea ce privete legtura dintre mediu i sntate, precum i n sprijinul politicilor i legislaiei n materie de eficiena resurselor, inclusiv al Foii de parcurs pentru o Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor;

    (b) sprijinirea aplicrii, dezvoltrii, testrii i demonstrrii unor abordri integrate pentru punerea n aplicare a planurilor i a programelor n conformitate cu politica i legislaia de mediu a Uniunii, n special n domeniile apei, deeurilor i aerului;

    (c) mbuntirea bazei de cunotine pentru elaborarea, punerea n aplicare, evaluarea preliminar, monitorizarea i evaluarea politicii i legislaiei de mediu a Uniunii, precum i pentru evaluarea i monitorizarea factorilor, a presiunilor i a reaciilor care au efecte asupra mediului n interiorul i n afara Uniunii.

    Articolul 11

    Obiective specifice ale domeniului prioritar natur i biodiversitate

    Obiectivele specifice ale subprogramului pentru mediu, n ceea ce privete domeniului prioritar natur i biodiversitate sunt n, special:

    (a) contribuia la dezvoltarea i punerea n aplicare a politicii i a legislaiei Uniunii Europene n domeniul naturii i biodiversitii, inclusiv a strategiei Uniunii n domeniul biodiversitii pentru 2020 i a Directivelor 92/43/CEE i 2009/147/CE, n special prin aplicarea, dezvoltarea, testarea i demonstrarea de abordri, bune practici i soluii;

    (b) sprijinirea dezvoltrii, punerii n aplicare i gestionrii n continuare a reelei Natura 2000, instituit prin articolul 3 din Directiva 92/43/CEE, n special aplicarea, dezvoltarea, testarea i demonstrarea unor abordri integrate pentru punerea n aplicare a cadrelor de aciune prioritare elaborate n temeiul articolului 8 din Directiva respectiv;

    (c) mbuntirea bazei de cunotine pentru dezvoltarea, punerea n aplicare, evaluarea preliminar, monitorizarea i evaluarea politicii i a legislaiei Uniunii n materie de natur i biodiversitate, precum i pentru evaluarea i monitorizarea factorilor, a presiunilor i a reaciilor cu impact asupra naturii i biodiversitii n interiorul i n afara Uniunii.

    Articolul 12

    Obiective specifice ale domeniului prioritar guvernan i informare n domeniul mediului

    Obiectivele specifice ale subprogramului pentru mediu, n ceea ce privete domeniului prioritar guvernan i informare n domeniul mediului sunt, n special:

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/195

  • (a) promovarea sensibilizrii publicului n probleme de mediu, inclusiv atragerea de sprijin din partea publicului i a prilor interesate pentru elaborarea politicii Uniunii n domeniul mediului i promovarea cunotinelor privind dezvoltarea durabil i de noi modele de consum sustenabil;

    (b) sprijinirea comunicrii, gestionrii i diseminrii de informaii n domeniul mediului precum i facilitarea schimbului de cunotine privind soluii i practici de succes n materie de mediu, inclusiv prin dezvoltarea de platforme de cooperare ntre prile interesate, precum i prin aciuni de formare;

    (c) promovarea i contribuia la o respectare mai eficient i un mai bun control al punerii n aplicare a legislaiei de mediu a Uniunii Europene, n special prin promovarea dezvoltrii i diseminarea celor mai bune practici i abordri politice;

    (d) promovarea unei mai bune guvernane n materie de mediu printr-o participare mai larg a prilor interesate, inclusiv a ONG-urilor, la consultri cu privire la politica relevant i la punerea n aplicare a acesteia.

    CAPITOLUL 2

    Subprogramul pentru politici climatice

    Articolul 13

    Domenii prioritare ale subprogramului pentru politici climatice

    Subprogramul pentru politici climatice are trei domenii prioritare:

    (a) atenuarea schimbrilor climatice;

    (b) adaptarea la schimbrile climatice;

    (c) guvernan i informare n domeniul climei.

    Articolul 14

    Obiective specifice ale domeniului prioritar atenuarea schimbrilor climatice

    Pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, domeniul prioritar atenuarea schimbrilor climatice are n special urmtoarele obiective specifice:

    (a) contribuia la punerea n aplicare i dezvoltarea politicii i a legislaiei Uniunii Europene n materie de atenuare a schimbrilor climatice, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politic, n special prin dezvoltarea, testarea i demonstrarea abordrilor politice sau de management, a bunelor practici i a soluiilor pentru atenuarea schimbrilor climatice;

    (b) mbuntirea bazei de cunotine pentru dezvoltarea, evaluarea preliminar, monitorizarea, evaluarea i punerea

    n aplicare a unor aciuni i msuri de atenuare a schimbrilor climatice eficace, pe de o parte, i sporirea capacitii de a aplica respectivele cunotine n practic, pe de alt parte;

    (c) facilitarea dezvoltrii i punerii n aplicare a abordrilor integrate, de exemplu n ceea ce privete strategiile i planurile de aciune n materie de atenuare a schimbrilor climatice, la nivel local, regional sau naional;

    (d) contribuia la dezvoltarea i demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode i instrumente de atenuare a schimbrilor climatice inovatoare, care s poat fi reproduse, transferate sau integrate.

    Articolul 15

    Obiective specifice ale domeniului prioritar adaptarea la schimbrile climatice

    Pentru a contribui la sprijinirea eforturilor destinate sporirii rezilienei fa de schimbrile climatice, domeniului prioritar adaptarea la schimbrile climatice are n special urmtoarele obiective specifice:

    (a) contribuia la dezvoltarea i punerea n aplicare a politicii Uniunii Europene n materie de adaptare la schimbrile climatice, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politic, n special prin dezvoltarea, testarea i demonstrarea abordrilor politice sau de management, a bunelor practici i a soluiilor viznd adaptarea la schimbrile climatice, incluznd, dac este cazul, abordri ecosistemice;

    (b) mbuntirea bazei de cunotine pentru dezvoltarea, evaluarea preliminar, monitorizarea, evaluarea i punerea n aplicare a unor msuri i aciuni de adaptare eficiente la schimbrile climatice, acordnd prioritate, dac este cazul, celor care folosesc o abordare ecosistemic, i sporirea capacitii de a aplica respectivele cunotinele n practic;

    (c) facilitarea dezvoltrii i a punerii n aplicare a abordrilor integrate, de exemplu n ceea ce privete strategiile i planurile de aciune n materie de adaptare la schimbrile climatice, la nivel local, regional sau naional, acordnd prioritate, dac este cazul, celora care folosesc o abordare ecosistemic;

    (d) contribuia la dezvoltarea i demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode i instrumente de adaptare la schimbrile climatice inovatoare, care s poat fi reproduse, transferate sau integrate.

    Articolul 16

    Obiective specifice ale domeniului prioritar guvernan i informare n domeniul climei

    Obiectivele specifice ale domeniului prioritar guvernan i informare n domeniul climei sunt n particular:

    (a) promovarea sensibilizrii publicului cu privire la chestiunile legate de clim, inclusiv atragerea de sprijin din partea publicului i a prilor interesate pentru elaborarea politicii Uniunii n domeniul climei i promovarea cunotinelor privind dezvoltarea durabil;

    RO L 347/196 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

  • (b) sprijinirea comunicrii, gestionrii i diseminrii de informaii n domeniul climei precum i facilitarea schimbului de cunotine privind soluii i practici de succes n materie de clim, inclusiv prin dezvoltarea de platforme de cooperare ntre prile interesate, precum i prin aciuni de formare;

    (c) promovarea i contribuia la o respectare i asigurare mai eficient a respectrii legislaiei de mediu a Uniunii Europene, n special prin promovarea dezvoltrii i a diseminrii celor mai bune practici i abordri politice;

    (d) promovarea unei mai bune guvernane n materie de clim printr-o participare mai larg a prilor interesate, inclusiv a ONG-urilor, la consultri cu privire la politica relevant i la punerea n aplicare a acesteia.

    TITLUL III

    DISPOZIII COMUNE DE PUNERE N APLICARE

    CAPITOLUL 1

    Finanare

    Articolul 17

    Tipuri de finanare

    (1) Finanarea din partea Uniunii poate lua urmtoarele forme juridice:

    (a) subvenii;

    (b) contracte de achiziii publice;

    (c) contribuii la instrumentele financiare, n conformitate cu dispoziiile privind instrumentele financiare prevzute n Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, n special la articolele 139 i 140, i conform unor cerine cu caracter operaional pronunat, prevzute n acte specifice ale Uniunii;

    (d) orice alt fel de intervenii necesare n vederea atingerii obiectivelor generale stabilite la articolul 3.

    (2) Comisia pune n aplicare prezentul regulament n conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

    (3) Finanarea care constituie ajutor de stat n sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, prevzut de prezentul regulament, este pus n aplicare de o manier coerent cu normele relevante ale Uniunii privind ajutoarele de stat.

    (4) Cel puin 81 % din resursele bugetare destinate programului LIFE se aloc proiectelor sprijinite prin intermediul subveniilor pentru aciuni sau, dac este cazul, prin instrumente financiare n conformitate cu alineatul (1) litera (c).

    Comisia poate include aceste instrumente financiare n programul de lucru multianual menionat la articolul 24, sub

    rezerva unei evaluri ex-ante n conformitate cu articolul 140 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

    (5) Se poate aloca proiectelor integrate maxim 30 % din resursele bugetare alocate subveniilor pentru aciuni n conformitate cu alineatul (4). Procentul maxim menionat este reevaluat n cadrul evalurii intermediare a programului LIFE menionate la articolul 27 alineatul (2) litera (a), care este nsoit, dac este cazul, de o propunere legislativ.

    Articolul 18

    Proiecte

    Prin intermediul subveniilor pentru aciuni se pot finana urmtoarele proiecte:

    (a) proiecte-pilot;

    (b) proiecte demonstrative;

    (c) proiecte de bune practici;

    (d) proiecte integrate;

    (e) proiecte de asisten tehnic;

    (f) proiecte de consolidare a capacitii;

    (g) proiecte pregtitoare;

    (h) proiecte de informare, sensibilizare i diseminare;

    (i) orice alt tip de proiecte necesare n vederea atingerii obiectivelor generale menionate la articolul 3.

    Articolul 19

    Criterii de eligibilitate i de atribuire i selecia proiectelor

    (1) Proiectele menionate la articolul 18 satisfac criteriile de eligibilitate pe baza definiiilor prevzute la articolul 2 i a urmtoarelor criterii de atribuire:

    (a) s fie n interesul Uniunii, aducnd o contribuie important la realizarea unuia dintre obiectivele generale ale programului LIFE menionate la articolul 3, precum i la realizarea obiectivelor specifice pentru domeniile prioritare enumerate la articolul 9, a prioritilor tematice stabilite n anexa III, sau a obiectivelor specifice pentru domeniile prioritare enumerate la articolul 13;

    (b) s asigure o abordare rentabil i s fie coerente din punct de vedere tehnic i financiar; i

    (c) s fie solide n ceea ce privete modalitatea de punere n aplicare propus.

    (2) Atribuirea proiectelor se face cu condiia ca proiectele s respecte cerinele minime de calitate n conformitate cu dispoziiile relevante din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/197

  • (3) Proiectele finanate n cadrul programului LIFE n cadrul unui domeniu prioritar evit subminarea obiectivelor climatice sau de mediu din alt domeniu prioritar i, n cazul n care acest lucru este posibil, promoveaz sinergii ntre diferitele obiective, precum i utilizarea achiziiilor publice ecologice.

    (4) Comisia asigur echilibrul geografic al proiectelor integrate prin alocarea orientativ a cel puin trei proiecte integrate ctre fiecare stat membru, asigurnd alocarea a cel puin unui proiect integrat n cadrul subprogramului pentru mediu i a cel puin unui proiect integrat n cadrul subprogramului pentru politici climatice pe parcursul perioadei de programare a LIFE menionate la articolul 1.

    Proiectele integrate sunt distribuite avnd n vedere atingerea obiectivelor stabilite n conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (c) pentru fiecare dintre domeniile menionate la articolul 2 litera (d).

    Pentru a evalua respectarea dispoziiei privind mobilizarea fondurilor a Uniunii, naionale sau private, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (d), propunerile de proiecte integrate sunt nsoite:

    (a) n cadrul primei etape a procesului de depunere a candidaturilor, de un plan financiar, i

    (b) n cadrul celei de-a doua etape a procesului de depunere a candidaturilor, de cel puin o scrisoare de intenie care s indice msura n care se vor mobiliza alte surse de finanare ale Uniunii, naionale sau private, specificndu-se, de asemenea, aceste surse de finanare.

    (5) Pe durata primului program de lucru multianual, Comisia asigur echilibrul geografic al proiectelor, altele dect proiectele integrate, prezentate n cadrul subprogramului pentru mediu prin distribuirea proporional a fondurilor ntre toate statele membre pe baza unor alocri naionale orientative stabilite n conformitate cu criteriile prevzute n anexa I. Atunci cnd nu se pot aplica alocri naionale orientative, proiectele sunt selecionate exclusiv pe baza criteriului de merit.

    (6) Dac valoarea cofinanrii necesare pentru finanarea proiectelor, altele dect proiectele integrate, prezentate de un stat membru i care apar pe lista ntocmit de Comisie la sfritul procedurii de selecie, este mai mic dect alocarea naional orientativ pentru acel stat membru, Comisia, sub rezerva respectrii condiiilor stabilite la alineatele (1) i (2), utilizeaz soldul alocrii naionale orientative respective pentru a cofinana acele proiecte prezentate de alte state membre, cu excepia proiectelor din TTPM, care aduc cea mai mare contribuie la atingerea obiectivelor generale stabilite la articolul 3.

    La prezentarea listei proiectelor care vor fi cofinanate, Comisia transmite Comitetului pentru programul LIFE pentru mediu i

    politici climatice un raport privind modalitatea n care a inut seama de criteriile de alocare instituite n conformitate cu alineatele (4) i (5).

    (7) Comisia acord o atenie deosebit proiectelor transnaionale n cazul crora cooperarea transnaional este determinant pentru a garanta protecia mediului i realizarea obiectivelor climatice i depune toate eforturile pentru a se asigura c cel puin 15 % din resursele bugetare destinate proiectelor sunt alocate proiectelor transnaionale. Comisia analizeaz posibilitatea de a oferi finanare pentru proiecte transnaionale chiar i n cazurile n care s-a depit soldul alocrii naionale orientative pentru unul sau mai multe state membre care particip la aceste proiecte transnaionale.

    (8) Pe durata primului program de lucru multianual, un stat membru este eligibil pentru finanare pentru un proiect de consolidare a capacitii n valoare de pn la 1 000 000 EUR, cu condiia de a respecta unul dintre urmtoarele criterii:

    (a) nivelul mediu de absorbie a alocrii naionale orientative a statului membru n cauz pentru anii 2010, 2011 i 2012, astfel cum este stabilit n conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 614/2007, este sub 70 %;

    (b) PIB-ul statului membru per cap de locuitor n 2012 a fost sub 90 % din media Uniunii; sau

    (c) statul membru a aderat la Uniune dup 1 ianuarie 2013.

    Pe durata celui de-al doilea program de lucru multianual, un stat membru este eligibil pentru finanare pentru un proiect de consolidare a capacitii n valoare de pn la 750 000 EUR, cu condiia de a respecta urmtoarele criterii:

    (a) nivelul mediu de absorbie a alocrii naionale orientative a statului membru n cauz pentru anii 2014, 2015 i 2016, menionat la alineatul (5), este sub 70 %; i

    (b) nivelul mediu de absorbie a alocrii naionale orientative a statului membru n cauz pentru anii 2014, 2015 i 2016 a crescut comparativ cu nivelul mediu de absorbie pentru anii 2010, 2011 i 2012.

    Pentru a fi eligibil pentru finanarea proiectelor de consolidare a capacitii, un stat membru se angajeaz s menin resursele dedicate programului LIFE, inclusiv, printre altele, resursele de personal, la niveluri care s nu fie mai mici dect cele care existau n 2012, pe ntreaga durat a programului de lucru multianual n cauz. Acest angajament este inclus n planul de consolidare a capacitii menionat la alineatul (9).

    Prin derogare de la dispoziiile privind eligibilitatea de la primul i al doilea paragraf i pe ntreaga durat a programului LIFE, un stat membru nu este eligibil pentru finanare pentru proiectele de consolidare a capacitii dac PIB-ul pe cap de locuitor din 2012 a fost peste 105 % din media Uniunii. Finanarea pentru proiectele de consolidare a capacitii este limitat la un proiect per stat membru per program de lucru multianual.

    RO L 347/198 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

  • (9) Comisia instituie o procedur de atribuire rapid pentru toate proiectele de consolidare a capacitii. Cererile pentru aceste proiecte de consolidare a capacitii pot fi transmise ncepnd cu 23 decembrie 2013. Cererile se bazeaz pe un plan de consolidare a capacitii convenit ntre statul membru i Comisie i care descrie msurile care urmeaz s fie finanate de programul LIFE pentru a dezvolta capacitatea statului membru de a prezenta cereri de finanare de succes pentru proiectele sub egida subprogramelor pentru mediu i politici climatice. Aceste msuri pot include urmtoarele, fr ns a se limita la acestea:

    (a) recrutarea de personal nou i formare pentru punctele de contact naionale sau regionale LIFE;

    (b) facilitarea schimburilor de experien i de cele mai bune practici i promovarea diseminrii i folosirii rezultatelor proiectelor din cadrul programului LIFE;

    (c) abordri de tipul formarea formatorilor;

    (d) programe de schimb i de detaare a personalului ntre autoritile publice din statele membre, n special activiti de schimb a celor mai bune elemente (best in class).

    Interveniile acoperite de planul de consolidare a capacitii pot include furnizarea de experi pentru a acoperi lacunele ad-hoc n ceea ce privete capacitatea tehnic sau procedural, dar nu pot include furnizarea de experi a cror funcie primar este redactarea de propuneri care s fie prezentate n cadrul cererilor anuale de propuneri.

    Planul de consolidare a capacitii descrie i estimri ale costurilor acestor intervenii.

    Articolul 20

    Rate de cofinanare i eligibilitatea costurilor pentru proiecte

    (1) Rata maxim de cofinanare pentru proiectele menionate la articolul 18 este de pn la:

    (a) pe durata primului program de lucru multianual, 60 % din costurile eligibile pentru toate proiectele, cu excepia celor specificate la litera (c), finanate n cadrul ambelor subprograme pentru mediu i politici climatice;

    (b) pe durata celui de-al doilea program de lucru multianual, 55 % din costurile eligibile pentru toate proiectele, cu excepia celor specificate la litera (c), finanate n cadrul ambelor subprograme pentru mediu i politici climatice;

    (c) pe ntreaga durat a programului LIFE:

    (i) pn la 60 % din costurile eligibile pentru proiectele menionate la articolul 18 literele (d), (e) i (g);

    (ii) sub rezerva punctului (iii), pn la 60 % din costurile eligibile pentru proiectele finanate n cadrul domeniului prioritar natur i biodiversitate al subprogramului pentru mediu;

    (iii) pn la 75 % din costurile eligibile pentru proiectele finanate n cadrul domeniului prioritar natur i biodiversitate al subprogramului pentru mediu i care privesc habitatele sau speciile prioritare n cadrul punerii n aplicare a Directivei 92/43/CEE sau speciile de psri care sunt considerate prioritare pentru finanare de ctre Comitetul pentru adaptarea la progresul tehnico-tiinific nfiinat n conformitate cu articolul 16 din Directiva 2009/147/CE, atunci cnd este necesar pentru realizarea obiectivului n materie de conservare;

    (iv) pn la 100 % din costurile eligibile pentru proiectele menionate la articolul 18 litera (f).

    (2) Condiiile de eligibilitate a costurilor sunt stabilite la articolul 126 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012. Aceste costuri includ TVA i costurile de personal.

    n evaluarea sa intermediar i n evaluarea ex-post a programului LIFE, Comisia furnizeaz o situaie pentru fiecare stat membru a rambursrilor TVA pe care beneficiarii proiectelor din cadrul programului LIFE le-au solicitat n etapa plii finale.

    (3) Costurile legate de achiziionarea de terenuri sunt considerate eligibile pentru finanarea Uniunii Europene pentru proiectele menionate la articolul 18, cu condiia ca:

    (a) achiziionarea s contribuie la mbuntirea, meninerea i restabilirea integritii reelei Natura 2000, instituite prin articolul 3 din Directiva 92/43/CEE, inclusiv prin mbuntirea conectivitii prin crearea de coridoare, puncte de trecere sau alte elemente de infrastructur verde;

    (b) achiziionarea de terenuri s reprezinte fie singura modalitate, fie modalitatea cea mai eficient de a atinge rezultatul dorit n materie de conservare,

    (c) terenurile achiziionate s fie rezervate pe termen lung pentru utilizri conforme cu obiectivele menionate la articolele 11, 14 sau 15; i

    (d) statele membre implicate s asigure, prin intermediul transferului sau prin alte mijloace, rezervarea pe termen lung a terenurilor n cauz n scopul conservrii naturii.

    Articolul 21

    Subvenii de funcionare

    (1) Subveniile de funcionare susin anumite costuri operaionale i administrative ale entitilor non-profit care urmresc un obiectiv de interes general pentru Uniune, sunt active n principal n domeniul mediului sau al climei i sunt implicate n elaborarea, punerea n aplicare i ntrirea aplicrii politicii i a legislaiei Uniunii.

    RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/199

  • (2) Rata maxim de cofinanare a Uniunii pentru subveniile de funcionare menionate la articolul 1 este de 70 % din costurile eligibile.

    Articolul 22

    Alte tipuri de activiti

    Programul LIFE poate finana activitile puse n aplicare de Comisie pentru a sprijini iniierea, punerea n aplicare i integrarea politicilor i legislaiei Uniunii din domeniul mediului i al climei, n scopul realizrii obiectivelor generale stabilite la articolul 3. Asemenea activiti pot include:

    (a) informare i comunicare, inclusiv campanii de sensibilizare. Resursele financiare alocate activitilor de comunicare n temeiul prezentului regulament acoper i comunicarea instituional a prioritilor politice ale Uniunii, precum i comunicarea stadiului de punere n aplicare i transpunere a tuturor principalelor acte legislative ale Uniunii n domeniul mediului i al climei;

    (b) studii, anchete, modelare i elaborare de scenarii;

    (c) pregtirea, punerea n aplicare, monitorizarea, verificarea i evaluarea proiectelor, politicilor, programelor i a legislaiei;

    (d) ateliere, conferine i reuniuni;

    (e) colaborare n reea i platforme destinate schimbului de bune practici;

    (f) orice alte activiti necesare n vederea atingerii obiectivelor generale menionate la articolul 3.

    Articolul 23

    Beneficiari

    Prin intermediul programului LIFE pot fi finanate organisme publice i private.

    Pentru a garanta vizibilitatea programului LIFE, beneficiarii pun la dispoziia publicului programul LIFE i rezultatele proiectelor lor, menionnd ntotdeauna sprijinul primit din partea Uniunii. Sigla programului LIFE, prezentat n anexa II, se folosete pentru toate aciunile de comunicare i apare pe panourile de informare n locuri strategice, vizibile publicului. Toate bunurile durabile dobndite n cadrul programului LIFE trebuie s poarte sigla programului LIFE, cu excepia cazului n care exist o indicaie contrar a Comisiei.

    CAPITOLUL 2

    Msuri de punere n aplicare

    Articolul 24

    Programe de lucru multianuale

    (1) Comisia adopt, prin acte de punere n aplicare, programe de lucru multianuale pentru programul LIFE. Actele de punere n aplicare respective se adopt n conformitate cu procedura de examinare menionat la articolul 30 alineatul (2).

    Durata primului program de lucru multianual este de patru ani, iar durata celui de-al doilea program de lucru multianual este de trei ani.

    (2) Fiecare program de lucru multianual specific, n conformitate cu obiectivele generale prevzute la articolul 3, urmtoarele:

    (a) alocarea de fonduri ntre domenii prioritare i ntre diversele tipuri de finanare n cadrul fiecrui subprogram n conformitate cu articolul 9 alineatul (3) i cu articolul 17 alineatele (4) i (5).Nu va mai avea loc nicio alt repartizare prealabil a subveniilor de aciune pentru proiecte ntre domeniile prioritare sau n cadrul acestora, cu excepia proiectelor de asisten tehnic i a proiectele de consolidare a capacitii;

    (b) temele de proiect care pun n aplicare prioritile tematice stabilite n anexa III pentru proiecte care urmeaz a fi finanate n perioada acoperit de programul de lucru multianual;

    (c) rezultatele calitative i cantitative, indicatorii i obiectivele specifice pentru fiecare domeniu prioritar i tip de proiecte pentru perioada acoperit de programul de lucru multianual n conformitate cu indicatorii de performan menionai la articolul 3 alineatul (3) i cu obiectivele specifice stabilite pentru fiecare domeniu prioritar la articolele 10, 11, 12, 14, 15 i 16;

    (d) metodologia tehnic pentru procedura de selecie a proiectelor i criteriile de selecie i de atribuire a subveniilor n conformitate cu articolele 2 i 19 din prezentul regulament i cu dispoziiile aplicabile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

    (e) calendare orientative ale cererilor de propuneri pentru perioada acoperit de programul de lucru multianual.

    (3) n cadrul programelor de lucru multianuale, Comisia public cereri de propuneri anuale pentru domeniile prioritare enumerate la articolul 9 alineatul (1) i la articolul 13. Comisia se asigur c fondurile neutilizate din cadrul unei cereri de propuneri sunt realocate ntre diversele tipuri de proiecte menionate la articolul 18.

    RO L 347/200 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013

  • (4) Comisia reexamineaz, prin intermediul unui act de punere n aplicare, programul de lucru multianual cel trziu pn la evaluarea intermediar a programului LIFE. Actul de punere n aplicare respectiv se adopt n conformitate cu procedura de examinare menionat la articolul 30 alineatul (2).

    Articolul 25

    Metode de execuie

    Comisia pune n aplicare activitile viznd realizarea obiectivelor generale stabilite la articolul 3 din prezentul regulament n conformitate cu metodele de execuie bugetar prevzute la articolul 58 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, n special gestiunea direct sau indirect de ctre Comisie n sistem centralizat, sau gestiunea n comun cu organizaiile internaionale.

    Articolul 26

    Asistena administrativ i tehnic

    Pachetul financiar alocat programului LIFE poate acoperi i cheltuielile necesare legate de activitile de pregtire, monitorizare, control, audit, comunicare i evaluare necesare n mod direct pentru gestionarea programului LIFE i ndeplinirea obiectivelor sale generale stabilite la articolul 3.

    n mod periodic i n colaborare cu punctele de contact naionale LIFE, Comisia organizeaz seminarii i ateliere, public liste de proiecte finanate n cadrul programului LIFE sau organizeaz alte activiti pentru a facilita schimburile de experien, de cunotine i de cele mai bune practici cu privire la toate proiectele, precum i pentru a facilita transferul rezultatelor proiectelor n ntreaga Uniune. n acest scop, Comisia organizeaz activiti care urmresc diseminarea rezultatelor proiectelor n rndul beneficiarilor programului LIFE i pe scar larg, acordnd o atenie special, dac este cazul, statelor membre cu un grad redus de absorbie a fondurilor LIFE i faciliteaz comunicarea i cooperarea dintre proiectele terminate sau n curs cu noii beneficiari, noii solicitani sau noile pri interesate ale proiectelor din acelai domeniu.

    Comisia organizeaz, de asemenea, seminarii, ateliere sau, dac este cazul, alte tipuri de activiti specifice cel puin o dat la doi ani pentru a facilita schimburile de experien, de cunotine i de cele mai bune practici cu privire la concepia, pregtirea i punerea n aplicare a proiectelor integrate, precum i cu privire la eficacitatea asistenei furnizate prin intermediul proiectelor de asisten tehnic. Aceste activiti implic administraiile naionale sau regionale care gestioneaz alte fonduri ale Uniunii i alte pri interesate.

    Articolul 27

    Monitorizare i evaluare

    (1) Comisia monitorizeaz regulat punerea n aplicare a programului LIFE (i a subprogramelor acestuia) i redacteaz regulat rapoarte cu privire la aceasta, inclusiv n ceea ce privete cuantumul cheltuielilor legate de clim i al cheltuielilor legate de biodiversitate. Comisia evalueaz, de asemenea, sinergiile dintre programul LIFE i alte programe complementare ale

    Uniunii, n special sinergiile dintre subprogramele acestuia. Comisia calculeaz alocri naionale orientative n conformitate cu criteriile stabilite n anexa I, pe durata celui de-al doilea program de lucru multianual, exclusiv n scopul de a face o analiz comparativ a performanelor statelor membre.

    (2) Comisia prezint urmtoarele rapoarte Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic i Social European i Comitetului Regiunilor:

    (a) cel trziu la 30 iunie 2017, un raport de evaluare intermediar extern i independent a programului LIFE (i a subprogramelor acestuia), inclusiv referitor la aspectele calitative i cantitative legate de punerea sa n aplicare, cuantumul cheltuielilor legate de clim i al celor legate de biodiversitate, msura n care s-au realizat sinergii ntre obiective, precum i referitor la complementaritatea sa cu alte programe relevante ale Uniunii, realizarea obiectivelor tuturor msurilor (att la nivel de rezultate, ct i la nivel de impact, dac este posibil), eficiena utilizrii resurselor i valoarea adugat a programului pentru Uniune, n vederea lurii unei decizii privind rennoirea, modificarea sau suspendarea msurilor. Raportul de evaluare intermediar respectiv include, de asemenea, o analiz cantitativ i calitativ a contribuiei programului LIFE la stadiul de conservare al habitatelor i al speciilor enumerate n cadrul Directivelor 92/43/CEE i 2009/147/CE. De asemenea, n raportul de evaluare se analizeaz posibilitatea simplificrii i respectiv coerena intern i extern a programului, se verific dac toate obiectivele sale continu s fie relevante i se determin contribuia msurilor din cadrul programului LIFE la realizarea obiectivelor gener