CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE)r-Pentru a U$ura consultarca cole " "'" '" "" " '"' " WR 'R

... ......, ........"''''''''''' '"''''' "''''''''''"~"'" ,w~

..........., ...."""" """" '"''''ELSALVo'DORHl.t.B. SolO

TOIoE" PRNCf'E

LIECHTENSTEINSRI LANKA

LESOTHO

llTlJANIA

LUXEMBURGLETONIA MAROC

MAR

nCntnl cane ~i pcntm laple: culturi dc cartofi, de sfccla dc zahnr, de orz pentru furnjc ~i pcnlru produclia de bere. Pesellit: 325.000 dc tore anuul (1998). din care scnllnbiile reprezinta 44% . Industria: alimcntam. u~arli. chimica. dc mccanidi tina, clcctronici'l ~i dc ma:jini. Bogiilii natumlc: zinc, plumb. argint. ga7e naturale: utilizarea crcrgici colie~. Turism.

r,anda se numarn primre membrii comunitloricc de laSloll::hcngc :ii Woodhcngc.

catcdrnlcle din Canterbury. Londm ~f. Paul):;.i Covcntry. Wcstminster Abb!.:y. palatelc din Winsor ~i Edinburgh. Londra (British Museum, National Gallery. Tate Gallcry). Oxford. Cambridgc. Stratford-upan-Avon. SCalia eu pcisajclc sale minunate.

(calcdmla

de ..restul Europei" din multe puncte de vedere. Oamcnii de aici sunt neobi~nuit de potitieo~i, at,it (ala de slniini, cfit ~i (ala de eompmrioli, ~i au un simI al umorului aparte. In plus, englezii sunt individllali~ti. Adevarul acestor spusc poatc Ii verificat cutrcicmnd lara in lung ~i in lat. Familiile englezc gazduiesc eu plaeere oaspelii rca~teptali iar micul~dcjun se ia adesea in familie. Vizita trebuie sa cuprinda eel Plltin diteva eastele ~i palate care nu lipsese din aceste linuturi. Cli.Hitoria prin insula pure rapid capat prcjudecalilor arhicunoscute: nu este adevI.5OfI km. din can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara .l766 kIn Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)

ure~te

Alpii ronncazii un arc lotios cafe Liguria, 1a vest. Cll Vcretia. 1a esc in acesl amfitcatru imcns sc

PE SCURT Dcnumirca oficiali: RepublicaItalian! (din 1946)

Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din noro. varful Monte Ccrvino (Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a,-na/fime de 4,478 de mclri.

StnJetura adrninistratiVll: 20 de rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii Capitala: Rama, 2,66 milioare deloc. (2001)

Limbi: italianii (Iimba oficinlli), gcnnarui, frnnceza, slovenn Rcligia: in principal catolic! Moreda: cum I'riocipalclc masivc muntoasc: Alpii, Apcninii Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli. Vulcano Celc mai marl ~: Roma, Milano. apoli, Torioo. Genova, Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc. Tibru, Adda, Amo Celc ma.i marl Iacuri: Garda. Maggiore. Como, Iseo [sle incoojuram de manle: Liguricl, Tumiana, lonica ~i AdriaticA Ponuri principalc: Genova, Vcrqia. Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno Celc mai mari acroponuri: Fiumicino (Roma), Malpcns.'l (Milano)

ana numeroasc lacuri. Mai jos sc intindc triunghiul Campiei Padului (50.000 km l ), care i$i datoreaza solurile fertile rcvarsarilor Padului ~i ale numcro$ilor sai anucnli. Osia peninsulei sunt Muntii Apenini. Acesl lung Ian I de stanei calcaroasc de la nord de Genova atinge Alpii Si sc intinde pana in Sicilia. Dc pc ambele laturi ale

Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc ~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc alocuri stancoase $i accidentate. in Liguria Si Campania, iar pc alocuri sun I plate $i nisipoasc, ca in rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a Adriaticii. Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai mari dintrun grup de insulc carc apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la sud de Corsica, sc ana departc de coaslcle vcstice ale peninsulei. in limp ce Sicilia cste despartita de conlircnt , 4 door de stramloorca ingustli a Messll~i. sudul Italici, \ iata locuilorilor nu este u$oam, c1ima fiind aici uscata $i fierbinlc. Pc tcrenurile dintrc Napoli $i Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc $1 (Elna, Stromboli Vczllviu), iar Calabria cste des afeclala de cutremure de paman!.

Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de aeee:a, San Marro cste tot mai des inUDdatl de IJPC-

Pi.,.

in

EUROPADEVEST

ITA 5

ROMACetatea Etemii

Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul 1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost proieetatii de Michelangelo.

Marea legenda

~i

mizeria sociala

Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale demarepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale cu care se confruntli Cetatea Eterna.

RE

ma :l devcnit capilala Italic! dup.; unificafca larii in 1870. ul numara pc atunei 200.000 de locuitori. in anii care au

unnat. a awl loe 0 dezvoltaredinamica a ora$ului $i popu1atia a inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX. diclalorul fascist Benito Mussolini a prelual puterea in halia. Cand Ducele a ordanat liirgirea

str.1zilor $i constnJirea de palatemonumentale prill rata carom unnau

sa se desta$m

N I G E Rt.BOOL

I'"'

..

..

BORKOU,'

,--

--,F~

, , ," '

-'-, it ,:.~

CNNf;Dl

, ,

,LocalitalJ

Mirodenii 5; legume

in piala din Chadrn..

peste 100.000 loc.

-

intra 50.000 - 100.000 loc.intre 10.000 - 50.000 kx:.sub 10.000 Ioc.- - drumuri pnnopa1e

*

rezervapi naturaledune de nisip

500 1 000 1 500 m

REPUBLICA CENTRAFRICANA.

cuMAClima tropicahl d~rtic:\ 18 nord ~itropicalii In sud. Temperatura medie in N'Djamena \'ariazA iOlre +24 Iii +39"'C. Cantitatca de prccipil31ii anualc variaza intrc 20 ~i 750 mm.

DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a nord $i de eu/oare la Slid.

TCD4A

CIADIn ,tjnutul secetej

Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii ~i, in final, invazia lacustelor au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie ~i au flicut tara dependentii de ajutorul extern.

in o~. Jumalatc din cetiiteni nu au implinil inca 15 ani. iar spcranta medic de viata este de door 47 deani.

Cin

iadU! CSIC un exemplu lipie

de tara slab dezvoltam. Doar25% din popuJatie locui~tc

Slatul eu 0 supraful.3 de

zarca bumbacului rcprezinla 40 % din \'aloorea exportului. AccaSla dependenla a economiei de 0 sursa unicii de valula a condus de multe ori in istoria Ciadului la crize finaneiare, provocate de pnib~irea prelUlui bumbacului pc pia~ mondiala. Prin Lacul Ciad trece grnnila cu Nigeria, Cll Camerunul $i cu Nigeml. in apropiere de v5rsarea raului Chari in lac se ana eapitala Ciadului, N'Djamena (foslul Fort Lamy). Pescuilul este un clement important al cconomiei in aecstc Jinuturl. In pcrioada ploilor. Lacul Ciad se revarsa in mod regula!. Pc timp de seecla. dimensiunile lacului se injumi'iti'itcsc in comparatie eu periooda prccipilatii1or. in nordul Ciadului se ana regiunile de~rtice ale Saharei acopcrite de

ECONOMIAAgncultura: cuhuri de bumhac. mci. manioc. trestie de 7..a.hJr. alurr de pamalll. c~taca \ itclor, Pc~uitu1. lndustrie slabdc..\oltalu,

calcva on mai marc dedit cca a ROffianici locuiesc doar9,8 milioarede aameni. Ciadul estc foarte in::gnl populaL Majoriultca locuitorilor

sau stabili! in Dcprcsiurea Ciadului$i pc malurile rftului Chari. La nord,

populalia se conccntreaza in jurul oazelor sau duce 0 vialii nomada.

Baza economici esle reprezenlalfi deculrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales de manioc. mei, trestie de zahar ~i alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc ale larii se ocupa in princip..11 eu crc~lcrea vitclor. in zorele mai fertile din preajma lacului Gad sc cultivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-

ierburi surace sau tOlal lipsite de vegetatic. Doar in masivul Tibesti (eel mai inalt munle din lara) poate fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii, eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai sprc sud, sc intind savarclc ell baobabi ~i salcami. Cu cat sc inaintcazil mai ad:inc in inima ~i, ell atit vcgetatia savarci devire mai abundenta. in rcgiurea care cuprinde Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli. girnfe, rinoceri ~i lei. Aiei sc ana majoritatca (>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.

Africii $i a ajuns $i Sardinia.

palla in Spallia

Cartagina a intrat in conflict ell Roma antica. Rivalitatea dintre cele doua puteri pentru suprematia asupra lumii ant ice a provocat trei razboaie. in timpul

cuMAMcdilerareana la nord ~i tropicala secetoasa la sud. in Tunis, temperatura medie atingc + IO"C in ianuarie ~i +26C in iulie.

primului razboi punic (264-241 Leh.), Cartagina a pierdul aproape inlreaga Sicilie in favoarea Romei. Treizeci de ani mai tarziu, aceasta aproape ~i-a distrlls redutabilul du~man. AI doilea nizboi punic a incepul eand Hannibal a traversat granita de pc raul Ebro in Spania ~i a pomit mar~ul spre Roma. Annata lui Hannibal numara 38.000 de pedestrali, 8.000 de ciilareti ~i 37 de c1cfanti. Celebrul slrateg ~i-a condus armata mai int5i peste Pirinei, apoi peste Alpi, cauzand pierderi importante unitatilor

romane, eu mult mai nllmeroase. in anul 212 LCh., ea.nd Roma supusese deja numcroase popoare rebele, la ponile ora~ului a aparut Hannibal - eveniment unie in iSloria imperiului. Acesta nu s-a deeis insa sa atace ora~ul. Annata eartagineza a fost respinsa iar in 202 i.Ch. a primit lovitura de gratic in apropiere de Zama, in Tunisia de ast3zi. Hannibal a fllgit in Siria iar in timpul eelui de-al treilea razboi punic (146 i.Ch.) Cartagina a distmsa ~i supusa fost Imperiului Roman.

CE TREBUIE sA ~TITI ECONOMIATurism. Mil'crit: fosforilc, petrol. zi'tc5mime de fier. Agricultum: culturi de maslini, vita de vic, dtrke. cunnale. Pcseuit. Industria: u~oarii (textUa), a lemnului (hunie). Ateliere de ani7.amlt.

I. Granila dintre Tunisia ~i Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982. Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost trnn~..1t de scntin!a definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga. 2. Kairouan este unul dintre ora~e1e slime ale musulmanilor, al patrulea ca importanta. Aid se gase;;te 0 mare ~i celebra moschee (Sidi Uqba). 3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a d~erturilor, care, mai l.1.rL.iU sa arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere. 4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii familiale, cauzata de suprapopularea liirii.

EUROPA

GRC 3

CENTRALA~I

DE SUO

GRECIAHARTA FIZICAr

BULGARIA

FY.R.OM.

ALBANIA

1.K.u.

' ' ' '")

TURCIA

IOHICE

t. Zakinlhos

MAREAIONICA

.Kithira

_lolIllID._ ....... ,- lolI _ _ ODD

_ 1 _ _. -

--

(l(lADUE

...........,.

..

,"" ....

~