Studiu de caz: Evaluarea viabilităţii unei idei de afaceri la firma

SC. HOBAIA S.R.L.

1.Sinteza planului de afaceri.

Acest plan de afaceri s-a elaborate cu scopul principal de a se evalua viabilitatea

unei idei de afaceri. Ideea de afaceri se referă la o pescărie (crescătorie crap şi fitofag) pe

o suprafaţă de 40 ha. Pescăria se află în judeţul Călărşai oraş Grădiştea la 60 de km de

Bucureşti.

Firma “HOBAIA  S.R.L.” va fi constituită din doi asociaţi, Paladie Razvan şi

Ispas Andreea. Paladie Razvan vine cu aportul de capital în natură adică pescaria 40 ha.

Ispas Andreea vine cu un aport de capital de 507.513 ron.

În urma previziunilor realizate pe o perioada de trei ani, rezultă că ideea de afaceri

este viabilă şi că investiţia iniţială putând fi recuperată într- un timp scurt. Considerăm

că un important factor de success în această afacere îl reprezintă profesionalismul d-nei

Mako Zelmira inginer piscicultor care lucrează în domeniu de 15 ani şi care v-a coordona

buna desfăşurare a afaceri.

Rezultatele estimate în condiţii pesimiste pentru această afacere, susţin că ideea de

afacere este una viabilă (realizabilă),cu mari şanse de reuşită în viitor.

2.Afacerea.

2.1 Firma

Cei doi asociaţi doresc înfinţarea unei societăţi cu răspundere limitată denumită

“HOBAIA” care îşi va desfăşura activitatea în judeţul Călăraşi, oraş Grădiştea la doar 60

km de Bucureşti acest lucru o să îi ofere un prim avantaj, deoarece transportul mărfii

(peşti) până în capitală va fi mai ieftin având în vedere distanţa mică.

Această firmă va prelua peşti (puietul) la o greutate medie de 50 grame (crap 65%,

fitofag 35%) şi îi va creşte din martie, aprilie până în toamnă când vor începe vânzările,

peştii vor creşte în medie de la 50 grame la 500 grame. Pe crap se obţine un preţ mai bun

decât pe fitofag dar fitofagul curăţă apa şi nu necesită furajare, se hrăneşte cu alge şi de

aceea 35% din puiet o să îl reprezinte specia fitofag .

Capitalul social este împărţit astfel: Paladie Razvan 40% Ispas Andreea 60%

.Avantajele firmei nostre sunt :

-că nu pompăm apa, alimentarea şi completarea apei se face gravitaţional (prin

devierea unui pârâu printr-un şanţ creat artificial) acest lucru contribuie la o reducere

importantă a costurilor, de accea ne permitem să oferim anumite facilităţi clienţilor

(clienţi fideli reduceri 5% , vânzări la un preţ mai mic decât competitorii);

-încă un avantaj îl reprezintă distanţa mică până la clienţii din capitală (transportul

fiind mai ieftin).

-un alt avantaj este specialistul nostru în domeniu.

-un alt avantaj important faţă de peştele din import este că noi oferim clienţilor

peşte viu, cel din import este congelat (acest lucru este important pentru clienţi care vând

peşte proaspăt mai bine decât cel congelat).

Motivele principale pentru care cei doi asociaţi le consideră întemeiate pentru a

avea în viitor o afacere de succes în acest domeniu sunt următoarele :

-distanţa mică a fermei noastre piscicole faţă de clienţii noştrii din

capitală;

-ne bazăm pe experienţa doamnei inginer piscicultor Mako Zelka care a

lucrat 15 ani în acest domeniu şi are o experienţă vastă în domeniul pescicol;

-un al treilea motiv ar fi dorinţa asociaţilor de a crea o afacere de succes în

acest domeniu;

-un alt motiv ar fi posibilitatea pescuitului pe timpul iernii.

Considerăm că afacerea noastră va avea succes datorită profesionalismului şi seriozităţii noastre. 2.2. Domeniul de activitate

Firma urmează să aibe ca obiect principal de activitate creşterea puietului

achiziţionat de la furnizori şi vânzarea acestuia la maturitate către clienţi.

Apreciem că o afacere în acest domeniu, care să funcţioneze cu personal specializat

şi calificat care să utilizeze materiale de calitate şi care să funcţioneze într- un spaţiu

amenajat special pentru o astfel de afacere , are un potenţial ridicat de dezvoltare în zona

de sud a ţării, mai exact în oraşul Grădiştea la 60 de Km de Bucureşti.

2.3.Furnizorii.

Principalii noştrii furnizori de puieţi de crap şi de fitofag sunt :

NR DENUMIREA LOCATIA1 SC Mario Piscicola SRL Giurgiu2 Grig Impex SRL Galati3 ICCPG Galati 2.4. Obiective.

Ferma ,, HOBAIA .“ doreşte să se impună pe piaţa internă în domeniul pescicol

prin calitatea superioară a produselor noastre şi prin rapiditatea de livrare a produselor pe

piaţa ţintă. Misiunea firmei este de a atrage cât mai mulţi clienţi şi de a-şi crea un nume

în domeniul pescicol.

Obiective :

-fidelizarea unui număr de clienţi;

-varietate mai mare a speciilor de peşte (patru tipuri de peşte);

-recunoaşterea firmei pe piaţă datorită profesionalităţii şi seriozităţii;

-extinderea afacerii, crearea unei bălţi de peşti pentru amatorii de pescuit sportiv

(se va încerca realizarea acestui obiectiv în al patrulea an de funcţionare);

-deschiderea unui restaurant cu preparate doar din peşte lângă Bucureşti pe

autostrada Bucureşti-Piteşti (se v-a încerca realizarea acestui obiectiv dupa primi cinci

ani de activitate);

3.Piaţa.

3.1. Clienţii.

Clienţii firmei pot fi consideraţi toate magazinele care vând peşte (de la magazine mici

până la hipermarketuri) restaurante, fabrica de conserve, mănăstiri. Producţia de peşte de

consum a României s-a redus de aproape şapte ori, faţă de perioada de dinainte de 1989,

iar suprafaţa de amenajări piscicole a scăzut cu aproximativ 40%. La un consum anual de

carne de peşte de circa 3 kilograme/locuitor, faţă de o medie de 25 kilograme/locuitor în

Uniunea Europeană, România este nevoită să importe anual în jur de 50-60 mii tone de

peşte şi preparate, în valoare de peste 40 milioane dolari.

O parte a producţiei va fi vândută în decembrie deoarece este post şi cererea

creşte şi ultima serie va fi vândută anul următor înainte de Paşti când cererea creşte din

nou (postul Paştelui).

Potenţialul de dezvoltare al unei astfel de afaceri, amplasată într-un spaţiu aproape de

capitală, îl apreciem ridicat datorită :

-creşterea nivelului de trai al locuitorilor din zona capitalei Bucureşti;

-creşterea continuă în ultimi ani a numărului de hipermarketuri din această zonă;

-schimbarea mentalităţii oamenilor de a mânca cât mai sănătos;

-deschiderea a numeroase restaurante cu preparate din peşte în această zonă.

Principalele motive care apreciem că stau la baza deciziei clienţilor de a alege produsele

de la ferma nostră pescicolă sunt :

-rapiditatea de livrare a produselor noastre;

-prospeţimea produselor noastre;

-personalul înalt calificat care se ocupă de ferma pescicolă;

-profesionalismul echipei care se ocupă de această afacere;

-preţul pe care îl oferim clienţilor;

-condiţiile natural în care sunt crescuţi peşti.

În general, clienţii fideli ai serviciilor noastre, apelează la acest serviciu cu următoarea

frecvenţă :

-pentru livrări în cantităţii mari ( Hipermarketuri ) de două ori pe lună;

-pentru livrări în cantităţii medi ( restaurante ) de patru ori pe lună;

-pentru livrări în cantităţii mici ( persoane fizice ) de zece ori pe lună.

3.2. Serviciul

Oferta noastră se va diferenţia de celalalte oferte de acelaşi tip prin:

-un preţ mai mic care variază în funcţie de cantitatea achiziţionată;

-livrarea mărfii într-un timp cât mai scurt posibil;

-suntem printre puţinele pescării care vor prinde peşti şi iarna pe sub gheaţă

(gheaţa va fi spartă în mai multe locuri pe unde se va introduce plasa);

-să oferim 5% reducere pentru clienţii fideli;

-posibilitatea achitării facturii după vinderea mărfii (scadenţă) (doar la clienţii

fideli);

-oferim peşte viu spre deosebire de peştele din import (congelat ).

3.3. Segmentul de piaţă

Prin oferta noastră o să ne adresăm în primul rând segmentului de piaţă

reprezentat de Hipermarketuri care cumpară peste în cantităţi mari, şi noi putem să

acoperim o asemenea cerere, acesta este şi avantajul faţă de pescăriile mici care nu pot să

satisfacă nevoile unui asemenea segment de pe piaţă.

Un alt segment de piaţă la care ne adresăm sunt restaurantele cu specific

pescăresc care doresc să achiziţioneze peşte cât mai proaspăt în cantităţi medii şi la un

preţ acceptabil pe care pescarii mici nu pot să satisfacă nevoile unui asemenea segment

de piaţă la un preţ aşa de mic.

3.4. Concurenţa

În jurul Bucurestiului există opt pescării (bălti cu pesti) şase dintre ele au o

suprafaţă mai mică decât a noastră (2ha – 36ha) din aceste bălţi care sunt amenajate sunt

folosite mai mult pentru pescuitul sportiv, nu sunt exploatate la capacitatea maximă

deoarece nu au nici amenajările necesare şi nu au oameni specializaţi în domeniu, de

aceea nici nu reprezintă o concurenţă reală pentru segmentul de piaţă în care dorim noi să

activăm.

Celalalte două pescării din împrejurimea Bucureştiului au o suprafaţă mai mare

decât a noastră (până la 130ha) dar nu reuşesc să acopere cererea din capitală. Drept

dovadă hipermarketul Metro din Bucureşti este nevoit sa aducă peşte din judeţul Arad

oraş Nădlac care se află la o distanţă aproximativă de 600 km.

Pot fi considerate potenţiali concurenţi ai viitoarei noastre ferme piscicole, următorii:

1.Ferma pescicolă ,,S.C. Crapul vesel S.R.L. “, care are ca principal avantaj

faptul că deţine o locaţie mai mare ca şi a noastră. Ca şi dezavantaje ale acestei ferme

enumerăm :

-creşterea unei singure specii de peşte;

-personalul fermei este necalificat pentru o astfel de muncă;

-neposibilitatea de a pescui iarna;

2. Ferma pescicolă ,,S.C. ştiucă S.R.L. “ are un prim avantaj, că are angajat un

inginer pescicol care se ocupă de producţia fermei. Ca şi dejavantaje ale acestei ferme

enumerăm următoarele :

-tehnologia învechită pentru a produce o cantitate mare de peşte;

-neseriozitatea echipei de management a firmei;

-pretul prea mare;

-alimentarea cu apă de la reţeaua de apă a oraşului.

3. Ferma pescicolă ,,S.C. Roxana S.R.L. “ are un prin avantaj că are echipamente

moderne care au un randament bun şi pot crea o cantitate mare de produse. Ca şi

dezavantaje ale acestei ferme enumerăm următoarele:

-personal insuficient şi necalificat;

-lispa unui inginer pescicol care să se ocupe de ferma pescicolă;

-achiziţionarea de puiet din import care este mai slab calitativ ca şi puietul

achiziţionat din ţara noastră;

-preţul prea mare;

-lipsa de experienţă a asociaţilor şi conflictele interne dintre asociaţi;

4. Organizarea şi conducerea

4 .1. Personalul

Necesarul de personal al fermei pescicole este următorul :

2 paznici

2 pescari/mucitori

1 contabil

1 inginer piscicol

2 muncitori (sezonieri)

Fiecare paznic va fi la servici tot a doua noapte de la ora 19:00 seara până

dimineaţa la ora 07:00 (12 ore pe noapte 15 zile pe lună adică 180 ore/lună).

Cei doi pescari/muncitori vor lucra zilnic 6 ore, unul de la ora 7:00-13:00, şi celălalt

de la ora 13:00-19:00 (1 pescar 180 ore/lună ) programul lor a fost împărţit în acest fel

pentru a avea tot timpul un om la fermă, ei se vor ocupa cu măcinarea furajelor, hrănirea

peştilor, prinderea lor şi repopularea pescăriei (peşti vor fi hrăniţi doar 6 luni mai-

octombrie inclusiv).

Contabilul nu are un program stabilit el/ea va întocmi actele contabile necesare la

domiciliu.

Inginerul piscicol va avea un program de 44 de ore/lună, adică 5 zile/săptămână, 2

ore/zi, va supraveghea şi coordona activitatea fermei.

La ferma mai este nevoie de doi muncitori sezonieri (pentru 3 luni/an) când va începe

perioada pescuitului.

4.2. Conducerea

Conducerea va fi asigurată de d-na inginer pisciculor Mako Zelmira datorită experienţei

sale în domeniu şi este familiarizată cu problemele specifice funcţionării unei asemenea

ferme piscicole.

4.3. Personalul.

Alături de d- na Mako Zelmira, în cadrul fermei pescicole vor fi angajaţi foarte

buni profesionişti şi specialişti în domeniul pescicol din oraşul Grădiştea şi din zonele din

împrejurimi.

D-na Mako Zelmira este unul din cei mai apreciaţi şi bine cotaţi ingineri pescicoli

din şară activând în această meserie de peste 15 ani, iar în acest mod a reuşit să cunoască

mulţi specialişti din acest domeniu şi a reuşit să cunoască cele mai eficiente metode de

creştere şi îngrijire a peştilor.

D-na Mako Zelmira a urmat mai multe cursuri de pregătire şi de specializare

organizate în ţară şi în străinătate, dintre care amintim :

-cursul The Word of Fish, de la Londra, Marea Britanie în anul 2002

-cursul Fisch, de la Hamburg, Germania în anul 2003

Calităţile de foarte bun specialist al domeniului sunt susținute de mai multe

premii pe care le-a câştigat de-a lungul anilor, dintre care amintim

-premiul II la concursul ,, Peştele de aur “ desfăşurat la Galaţi în 2001

-premiul I la concursul ,, Crapul “ desfăşurat la Tulcea în 2004

-premiul I la concursul ,, ştiuca “ desfăşurat la Sulina în 2005

Experienţa pe care o are d-na Mako Zelmira în domeniul pescicol, alături de relaţiile

bune pe care le are cu persoane din acest domeniu, asigură posibilitatea formării unei

echipe performante de buni profesionişti ce poate asigura succesul în afaceri în domeniul

pescicol.

4.4 Analiza SWOT

Puncte tari:

-pentru a atrage un inginer piscicol cu experienţă şi a-l motiva cât mai bine îi

oferim un salariu fix şi prime în funcţie de producţia realizată.

-un lucru care ne avatajează este pescuitul şi în timpul iernii pe sub gheaţă,

apelăm la această variantă fiindcă dorim să oferim clienţilor şi în timpul iernii peşte

proaspăt (viu)

printre angajaţii noştrii se află şi un specialist în domeniu.

Puncte slabe:

-un punct slab considerăm că ar fi doar două specii de peşti pe care îi creştem.

-nu deţinem o a doua baltă pentru a creşte puiet şi sutem nevoiţi să cumpărăm de

la competitorii nostri.

Oportunităţi:

-un avantaj faţă de concurenţă ar fi distanţa mică a fermei noastre piscicole faţă de

clienţii din capitală (trasport al mărfii ieftin);

-nu pompăm apa, avem alimentare gravitaţională (deviat un pârâu) din această

cauză consturile cu apa dispar şi ne permitem reducerea preţului şi acordarea anumitor

discount-uri

datorită dimensiunii pescăriei ne permitem aducerea şi creşterea şi altor specii de pesti.

Ameninţări:

-unul din primele obstacole cu care o să ne confruntăm va fi lipsa unui nume în

acest domeniu;

-ameninţare ar fi manevrarea peştilor necorespunzător sau apariţia unor boli în

asemnea situaţii s-ar înregistra pierderi majore.

5. Previziuni financiare

5.1. Previziunea veniturilor

Pentru estimarea veniturilor totale la nivelul afacerii, pe perioade diferite de

prognoză, vom porni de la estimarea acestora pe surse distinct de venituri.

Astfel, apreciem că în această afacere putem indentifica următoarele surse de venit :

-venituri din vânzarea crapului;

-venituri din vânzarea fitofagului.

Pentru previzionarea tuturor veniturilor, în estimările iniţiale ne-am referit la o

activitate de vânzare după primele 12 luni, prezentând pentru fiecare sursă distinctă de

venit, servicii considerate representative. Estimările care reflectă un nivel minim posibil

al realizărilor şi toate valorile sunt exprimate în Ron.

5.1.1 Estimarea veniturilor în cazul pesimist din vânzarea de crap (după

primul an)

Primele venituri vor fi realizate din toamnă (începând cu luna noiembrie) şi vom

avea peşte la vânzare până în luna martie inclusiv (în limita producţiei).

Crapul este vândut cu preţul de 8 lei.

Adică vom obţine o producţie de crap în primul an de 80.000 kg.

Venituri crap în primul an : 80.000kg * 8ron/kg = 640.000 ron

O să socotim o pierdere de 30% (dar acest lucru se întampla rar) vom obţine un venit de :

640.000 *30% = 192.000 ron

640.0000 – 192.000 = 448.000 ron

Deci venitul după primul an în caz pesimist v-a fi de 448.000 ron .

Previziunea veniturilor pesimiste obţinute după vânzarea crapului după primul an

U.m = Ron

Nr. Denumir

e specie

Cantitatea

oferită spre

vânzare

Valoare/

kilogram

Valoare

totală

ron

Pierderi

estimate

(30 % )

Venituri în cazul

estimării pesimiste/

primul an

1. Crap 80.000 kg 8 ron/kg 640.000 192.000 448.000

5.1.2.Estimarea veniturilor în cazul pesimist din vânzarea de fitofag (după

primul an)

Primele venituri vor fi realizate din toamnă începând cu luna noiembrie) şi vom

avea peşte la vânzare până în luna martie inclusiv (în limita producţiei ).

Fitofagul a crescut în medie de la 50 de grame buc. la 500 grame/buc. şi un kilogram va fi

vândut cu preţul de 4 lei.

Adică vom obţine o producţie de fitofag în primul an de 20.000 kg.

Venituri fitofag în primul an : 20.000 * 4 ron/kg = 80.000 RON

de: 80.000 * 30 % = 24.000 ron

80.000 – 24.000 = 56.000 ron

Deci venitul după primul an în caz pesimist v-a fi de 56.000 ron

Previziunea veniturilor pesimiste obţinute după vânzarea fitofagului după primul an

U.m = Ron

Nr. Denumire

specie

Cantitatea

oferită

spre

vânzare

Valoare /

Kg

Valoare

totală in

Ron

Pierderi

estimate

(30% )

Venituri in

cazul

estimării

pesimiste /

primul an

1 Fitofag 20.000 kg 4 ron 80.000 ron 24.000 56.000

5.1.3.Estimarea veniturilor în cazul optimist de vânzare a crapului (în primul an )

Crapul v-a creşte în medie de la 50 de grame bucata la 500 de grame bucata şi un

kilogram v-a fi vândut cu preţul de 8 ron/kg.

Adică vom obţine o producţie de crap în primul an de 80.000 kg.

Venituri crap în primul an : 80.000kg * 8ron/kg = 640.000 ron

O să socotim o pierdere de 5% (dar acest lucru se întamplă rar) vom obţine un venit de :

640.000 *5% = 32.000 ron

640.0000 – 32.000 = 608.000 ron

Deci venitul după primul an în caz optimist v-a fi de 608.000 ron .

Previziunea veniturilor optimiste obţinute după vânzarea crapului după primul an.

U.m. = Ron

Nr. Denumire

specie

Cantitatea

oferită

spre

vânzare

Valoare /

kg

Valoare

totală în

ron

Pierderi

estimate

( 5 % )

Venituri in

cazul

estimării

optimiste

în primul

an

1. Crap 80.000 kg 8 ron/ kg 640.000

ron

32.000 ron 608.000

ron

5.1.4.Estimarea veniturilor în cazul optimist din vânzarea de fitofag (după primul

an)

Fitofagul a crescut în medie de la 50 de grame buc. la 500 grame/buc. şi un kilogram va fi

vândut cu preţul de 4 lei.

Adică vom obţine o producţie de fitofag în primul an de 20.000 kg.

Venituri fitofag în primul an : 20.000 * 4 ron/kg = 80.000 RON

O să socotim o pierdere de 5% (dar acest lucru se întamplă rar) vom obţine un venit de:

80.000 * 5 % = 4.000 ron

80.000 – 4.000 = 76.000 ron

Deci venitul după primul an în caz optimist v-a fi de 76.000 ron.

Previziunea veniturilor optimiste obţinute după vânzarea fitofagului în primul an. U.m.=

ron

Nr. Denumire

specie

Cantitatea

oferită spre

vânzare

Valoare /

kg

Valoare

totală în

ron

Pierderi

estimate

( 5 % )

Venituri în

cazul

estimării

optimiste în

primul an

1. Fitofag 20.000 kg 4 ron/ kg 80.000

ron

4.000 ron 76.000 ron

5.1.5. Previziunea veniturilor totale în caz pesimist

Previziunea veniturilor totale în caz pesimist

U.m. = ron

Nr. Denumire

specie

Cantitate

oferită spre

vânzare

Valoare

totală în ron

Pierderi

estimate în

caz pesimist

( 30% )

Venituri ăn

cazul

pesimist

1. Crap 80.000 640.000 192.000 448.000

2. Fitofag 20.000 80.000 24.000 56.000

Total

venituri în

caz pesimist

504.000

5.1.6.Previziunea veniturilor totale în caz optimist.

Previziunea veniturilor totale în caz optimist

U.m. = ron

Nr. Denumire

specie

Cantitate

oferită spre

vânzare

Valoare

totală în ron

Pierderi

estimate în

caz optimist

( 5% )

Venituri în

cazul

optimist

1. Crap 80.000 640.000 32.000 608.000

2. Fitofag 20.000 80.000 4.000 76.000

Total

venituri în

684.000

caz optimist

5.2.Previziunea cheltuielilor.

Pentru estimarea cheltuielilor totale la nivelul afacerii, pe perioade diferite de

prognoză, vom porni de la estimarea acestora pe categorii distincte aşa cum le-am

identificat la nivelul acestei societăţi comerciale.

Principalele categoriile de costuri sunt:

Costuri directe:

Costuri cu materialele directe;

Costuri cu salariile directe;

Costuri indirecte:

Costuri cu materialele indirecte;

Costuri cu salariile indirecte;

Costuri cu amortizări

Costuri cu promovarea;

5.2.1. Costuri cu materialele directe pentru primul an

Cheltuieli anuale:

Popularea pescăriei cu puiet (crap) 4000 exemplare cu 50 grame media = 200kg/ha

40 ha = 8.000 kg.

Crap puiet 8 tone / 40ha . 1kg puiet crap vară I = 9 ron

8.000kg = 72.000 ron.

Fitofag 2 tone / 40 ha . 1kg fitofag = 7 ron;

2.000kg = 14.000 ron

Total: 86.000 ron

Furaje

Se furajează 6 luni (mai-octombrie inclusiv)

Avem nevoie de 5 tone/ha. O tonă de furaje conține 60% grâu, 20% porumb și 20% orz.

1 tonă = 600 kg grâu = 420 ron

200 kg porumb = 140 ron

200 kg orz = 140 ron

200 tone/40ha = 24 tone grâu = 16.800 ron

8 tone porumb = 5.600 ron

8 tone orz = 5.600 ron

Total: 28.000 ron

Furajele sunt achiziționate în perioada de recoltare (preț scăzut în perioada respectivă).

Îngrăşământ mineral azotat 1000kg/an = 900 ron

Previziunea cheltuielilor directe cu materiale directe pentru primul an

U.m = ron

Nr. Denumire Cantitate ( buc.,

kg )

Valoare

1. Moară pentru furaje MC

- 2 cu ciocane

1 buc. 3.200 ron

2. Barcă cu vâsle 1 buc 2.400 ron

3. Depozit de furaje de 250

m2

1 buc. 33.000 ron

4. Navod 1 buc 3.500 ron

5 Tractor 1 buc 15.000 ron

6. Remorcă tractor 1 buc 5.000 ron

7. Puieți (crap și fitofag) 10.000 kg 86.000 ron

.8. Furaje 200.000 kg 28.000 ron

9. Îngrășământ mineral de

azotat

1.000 kg 900 ron

Total Cheltuieli

directe

177.000

5.2.2. Cheltuielile directe cu salariile

Costurile lunare generate de salariile brute ale angajaţilor, la nivelul firmei sunt:

contribuţia la asigurările sociale –CAS : 20,8%;

contribuţia la asigurările de sănătate –CASS : 5,2%;

contribuţia la fondul de şomaj –CFŞ : 0,5%;

concedii şi indemnizaţii 0,85%

fondul de garantare a creantelor salariale 0,25 %

Total 27,6%

Estimarea cu cheltuielile directe cu salariile pentru primul an.

Nr. Denumire post Salariu luna/

ron

Ore lucrate/

lună ron

Salariu an /ron

1. Pescar 500 ron 180 6.000

2. Pescar 500 ron 180 6.000

3. Muncitor 500 ron 180 1.500 ( lucreaza

doar 3 luni/an )

4. Muncitor 500 ron 180 1.500 (lucreaza

doar 3 luni p

an)

5. Inginer pescicol 700 ron 44 8.400

Total 23.400 ron

Apreciem nivelul costurilor cu salariile brute lunare şi celelalte cheltuieli generate de

salariaţii direcţi la nivelul firmei, pentru primul an astfel:

23.400 ron * 1,276= 29.858,4

Pentru anul al II –lea cheltuielile salariale cresc astfel :

29.858,4 * 1.5 = 44.787,6

Pentru al III –lea an cheltuielile salariale cresc astfel :

44.787,6 * 1.5 = 67.181,4

5.2.3.Previziunea costurilor cu cheltuielile indirecte

5.2.3.1Previziunea costurilor cu promovarea:

În primul an se vor amplasa trei panouri publicitare cu o dimensiune de 96mp2 pe

principalele şosele de intrare în Bucureşti, costul unui asemenea panou cu chirie pe locul

unde va fi amplasat este :

316ron/buc + 403 ron/an = 7.19l ron/an

Total: 3 * 719 = 2.157 ron/an costul amplasării a trei panouri publicitare la intrarea în

Bucureşti. După primul an considerăm că o să avem o clientelă şi nu va mai fi nevoie de

asemenea promovare (în caz contrar nu se va renunţa la aceste panouri chiar vor fi

suplimentate).

Costurile indirect cu publicitatea.

NR

DENUMIRE,

MARIME mp2

COST / BUC.

ron

COST CHIRIE

BUC. / AN

COST TOTAL

3 BUC /AN ron

1

PANOU

PUBLICITAR 8

mp2

316 403

2.1572

PANOU

PUBLICITAR 8

mp2

316 403

3

PANOU

PUBLICITAR 8

mp2

316 403

Previziunea costurilor cu personalul indirect

U.m. = Ron

Nr. Denumire post Salariul lunar/

ron

Ore lucrate ( h ) Salariu pe an /

ron

1. Paznic 500 180 6.000

2. Paznic 500 180 6.000

3. Contabil 200 12 2.400

Total 14.400

Apreciem nivelul costurilor cu salariile brute lunare şi celelalte cheltuieli generate de

salariaţii indirectii la nivelul firmei, pentru primul an astfel:

14.400 ron * 1,285= 18.504 ron

Pentru anul al II –lea cheltuielile salariale cresc astfel :

18,504 * 1.5 = 27.756 ron

Pentru al III –lea an cheltuielile salariale cresc astfel :

27.756 * 1.5 = 41.634

5.2.3.2. Previziunea costurilor cu amortizarea.

Mijloacele fixe ale firmei sunt reprezentate de echipamentul tehnic (moară pentru

furaje MC – cu 2 ciocane, barcă cu vâsle, navod, tractor și remorcă tractor) cu o valoare

de achiziţie de 29.000 ron şi imobilizări corporale (deposit) iar valoarea depozitului de

achiziţie este de 33.000 ron inclusive TVA.

În conformitate cu catalogul în vigoare (cel aprobat de HG 2139 /2004 publicat în

MO din 13.01.2005) privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor

fixe, durata normală de funcţionare este cuprinsă între 9 – 15 ani.

Alegem o durată normală de funcţionare de 10 ani.

Utilizând amortizarea liniară rezultă

Valoarea fără TVA a mijloacelor fixe;

29.000/ 1,19 = 24.369,74 ron

Amortizarea anuală;

24.369,74 / 10 = 2.436,97 ron

Amortizarea lunară

2.436,97 / 12 = 203,08 ron

Utilizând amortizarea liniară rezultă

Valoarea fără TVA a imobilizărilor corporale (depozit )

33.000 / 1,19 = 27.731,09 ron

Amortizarea anuală

27.731,09 / 10 = 2.773,1 ron

Amortizarea lunară

2.773,1 / 12 = 231,09 ron

5.2.3.3. Previziunea costurilor cu utilităţile

U.M. = ron

Nr. Denumire Valoarea lunară Valoarea anuală

1. Curent 1.000 12.000 ron

2. Apă menajeră 50 600 ron

3. Telefon 100 1.200 ron

4. Motorină 210 ( 50 l * 4.2

= 210ron/lună )

2.520 ron

Total 16.320 ron

Estimarea resurselor necesare demarări afaceri.

Pentru demararea afacerii am estimat necesarul de resurse pe destinaţii şi am

stabilit şi sursele de acoperire a resurselor necesare. Toate aceste informaţii sunt

sintetizate în ceea ce numim bilanţ iniţial previzionat.

Bilant initial previzionat

U.m. = Ron

Activ Pasiv

Active imobilizate Capital propriu

1.Imobilizări necorporale

2.Imobilizări corporale

3.Imobilizări financiare

C.Active circulante

1.Stocuri

2.Creanțe

3.Lichidități

62.000

684.000

1.Capital social

D.Datorii

1.Datorii financiare

2.Furnizori

3.Personal salarii

datorate

507.513

200.687

37.800

Total 746.000 Total 746.000

5.3. Bilanţ previzionat

În baza informaţiilor previzionate în paragrafe am construit bilanţurile

previzionate la sfârşitul celor trei ani pentru care s-a realizat planificarea afacerii.

Bilanţ previzionat după primul an de activitate. U.m. = Ron

Activ Pasiv

Active imobilizate

1.Imobilizări necorporale

2.Imobilizări corporale

3.Imobilizări financiare

C.Active circulante

1.Stocuri

2.Creanţe

3.Lichidităţi

62.000

684.000

Capital propriu

1.Capital social

D.Datorii

1.Datorii financiare

2.Furnizori

3.Personal salarii

datorate

507.513

200.687

37.800

Total 746.000 Total 746.000

Bilanţ previzionat după al doilea an de activitate: U.m. = Ron

Activ Pasiv

A. Active imobilizate

1.Imobilizări necorporale

2.Imobilizări corporale

3.Imobilizări financiare

B.Active circulante

1.Stocuri

2.Creanţe

3.Lichidităţi

900.000

Capital propriu

1.Capital social

D. Datorii

1.Datorii financiare

2.Furnizori

3.Personal salarii

datorate

507.513

242.487

150.000

Total 900.000 Total 900.000

Bilanţ previzionat după al treilea an de activitate: U.m. = Ron

Activ Pasiv

A. Active imobilizate

1.Imobilizări necorporale

2.Imobilizări corporale

3.Imobilizări financiare

B.Active circulante

1.Stocuri

2.Creanţe

3.Lichidităţi

1.200.000

Capital propriu

1.Capital social

D. Datorii

1.Datorii financiare

2.Furnizori

3.Personal salarii

datorate

700.000

350.00

150.000

Total 1.200.000 Total 684.000

5.4. Indicatorii financiariRata activului imobilizat

RAi = Ai/AT * 100 = 8,32 %

Rata stocurilor

RSt = St/ AT * 100 = 91,6 %

Rata atonomiei financiare

Rafg = Cpr / Pt * 100 = 68.03 %