Instrumente pentru masurari geometrice si control dimensionalSublerul si micrometrul

Pentru a fi prelucrate la strung in conditii de inalta exactitate, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.SUBLERULSublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei .

Subler cu precizie de masurare de 0,02mm

Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata, permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.

Subler cu indicare digitala

Subler pentru masurarea rotilor dintate

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0,1mm (cu 10 diviziuni),de 0,05mm( cu 20 diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul 0 al vernierului coincide cu reoperul 0 al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare . cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4). Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin . Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adincimilor . Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit ,pentru masurari interioare. Partile componente ale unui subler sunt :

Clasificarea sublerelor:

1. Dupa precizia de citireSublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20 si 1/50mm, adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi 0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm.

2. Dupa destinatie2.a. sublerele de inerior si exterior msoar dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adincimilor. La masurarea dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in funcie de limita superioara de masurare a sublerului.2.b. sublerele de adincime se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor infundate, pragurilor,etc. 2.c.sublerele de trasare sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului , lungimeacare se msoar fiind egala cu distanta dintre suprafaa de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului. Masurarea cu suberul de inerior si exterior :

Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numrul de milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul 0 de pe vernier, la care se adauga o fraciune calculata in felul urmator: se observa a cata diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei: VM=NR.VI+nr.VdVM= valoarea dimensiunii pe care o msuram ,in m;NR= numrul reperului de pe rigla depasit de reperul 0 de pe vernier;VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);r= numrul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unuireper de pe scara riglei;d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

Micrometrul Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a micrometrelor obisnuite este de +/- 0,01 mm.Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cnd cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare micrometrului obisnuit, avnd insa in plus doua vrfuri: unul prismatic si unul conic. Vrful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vrful conic se introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.In mod obinuit, urubul micrometric are pasul p=0,5mm iar circumferina tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotaii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce nseamn ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm. d= valoarea unei diviziuni pe tambur; p= pasul surubului micrometric, in m; Nd= numrul diviziunilor de pe tambur. Facind nlocuirile, rezulta: d= 0,5/50= 0,01mm.

Micrometru de exterior obinuitScara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul careia se citesc sutimile de milimetru. Micrometru de exterior Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a carei suprafaa frontala constituie una din suprafeele de msurare, tija urubului micrometric 3 (partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafaa de msurare), dispozitivul pentru fixarea tijei urubului micrometric 4.Braul cilindric 5 este filetat la interior, permitind insurubarea urubului micrometric care se prelungete cu tija 3 . Pe braul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.Solidar cu urubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de m. Pentru micsorarea uzurii suprafeelor de msurare, acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice.Stringerea piesei de masurat intre suprafeele de masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N.Marirea preciziei de msurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.

Micrometrele de interior pot fi: Tip vergea Cu ciocuri Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de msurare. Se construiesc cu limita inferioara de msurare de 30, 50 sau 100mm si limita superioara de 5000mm. Micrometru de interior cu ciocuri este prevazut cu doua ciocuri pentru msurare, cu suprafete de msurare cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor, cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers.Intervalele de msurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 25-50mm.Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma piesei sau a cotei care se masoara :

Masurarea cu micrometrul Pentru msurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de msurare sprijinind-o pe suprafaa nicovalei. Se roteste urubul micrometric pina cin suprafaa de msurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii msurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe braul cilindric 5 si tamburul 6.Pe braul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate : Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm; Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.Pe circumferina tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5 in 5, de la 0 la 50. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se adauga sutimile de mm citite pe tambur.Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in funcie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe braul 5 , se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate astfel:

11