121496508-Sistemul-nervos

7/29/2019 121496508-Sistemul-nervos

http://slidepdf.com/reader/full/121496508-sistemul-nervos 1/227

Sistemul nervos

Este format din totalitatea organelor în constituţia cărora intră predominant

ţesutul nervos (format din neuroni şi celule gliale)

Prin funcţia reflexă contribuie la asigurarea:unităţii funcţionale a organismuluiechilibrului dinamic dintre organismşi mediul înconjurător

Are rolul de - a recepţiona, transmiteşi integra mesajele din mediu- a elabora răspunsuri secretorii şi motorii adecvate

Recepţionarea informaţiilor se face graţie receptorilor:exteroceptori (teloreceptori)interoceptori (visceroceptori)proprioceptori (receptori kinestezici)



Sistemul nervos

Estesubîmpărţit în:

Sistem nervos al vieţii derelaţie (SN somatic) cu:SN central (SNC) sau nevrax sau ax cerebro-spinal – măduva spinării + encefalulSN periferic (SNP) – ganglioni nervoşi şi nervi (spinali şi cranieni)

Sistem nervos vegetativ (SN autonom) cu: SNV simpaticSNV parasimpatic



Sistemul nervos



Sistemul nervosOriginea SN este în:

ectoderm→ tubul neural şi crestele neurale latero-vertebrale→ SNC, SNP şi SNVmezodermul dimprejurul tubului neural → meningelescheletul osos al SNCunele celule gliale



Dezvoltarea SNC

Din parteaanterioară a tubul neural → encefalulDin restul tubului neural → măduva spinării

Veziculacerebrală primitivă suferă 2ştrangulări → prozencefalul→ mezencefalul→ rombencefalul

1.Prozencefalul sestrangulează → telencefalul → emisferele cerebrale→ diencefalul → diencefalul

2.Mezencefalul → mezencefalul

3.Rombencefalul se ştrangulează → metencefalul→cerebelul - posterior

→puntea lui Varolio-anterior→ mielencefalul → bulbul rahidian



Dezvoltarea SNC





3.Rombencefalul se ştrangulează→ metencefalul→cerebelul – posterior




Dezvoltarea SNC









Dezvoltarea SNC

Celulele pereţilor tubului neural seînmulţesc şi sediferenţiază → neuroni şi celule gliale

Neuronii migrează - fie la periferia veziculelor → scoarţa (cerebrală, cerebeloasă) - fie se grupează în anumite regiuni → nuclei sau centri nervoşi

Pericarionii neuronilor → substanţa cenuşie Axonii neuronilor, din a 4-a lună de dezvoltareintrauterină, semielinizează → substanţa albă

Cavitatea primară a tubului neural semodifică: - în telencefal (emisfere) → ventriculii I şi I I

- în interiorul diencefalului → ventriculul I II- între TC şi cerebel→ ventriculul IV



Dezvoltarea SNC

Celulele pereţilor tubului neural seînmulţesc şi sediferenţiază → neuroni şi celule gliale

Neuronii migrează - fie la periferia veziculelor → scoarţa (cerebrală, cerebeloasă) - fie se grupează în anumite regiuni → nuclei sau centri nervoşi

Pericarionii neuronilor → substanţa cenuşie Axonii neuronilor, din a 4-a lună de dezvoltareintrauterină, se mielinizea ză → substanţa albă

Cavitatea primară a tubului neural semodifică: - în telencefal (emisfere) → ventriculii I şi I I

- în interiorul diencefalului → ventriculul I II- între TC şi cerebel→ ventriculul IV

l



Dezvoltarea SNP şi SNV

Crestele neurale latero-vertebrale (creste ganglionare) se segmentează metameric

grupuri deneuroni→ ganglionii nervilor cranieni

→ ganglionii nervilor spinali

O parte din neuronii segmentelor metamerice migrază spre interiorul corpului formând→ ganglionii simpatici paravertebrali→ ganglionii previscerali parasimpatici (şi simpatici→ ganglionii intramurali parasimpatici

Neuronii migraţi - păstrează legătura cu formaţiunea de origine prin prelungirile lor(axoni), care seînmănunchează → nervii

M i l



Meningele

Este un ansamblu de 3 foiţe conjunctive ce acoperă componentele SNC şi căptuşeşte pereţii canalului vertebral şi craniului

Cele 3 foiţe sunt: duramaterularahnoidapiamaterul

M i l



Meningele

DURAMATERUL: Aderă intim de oasele cutiei craniene, dar este separat de pereţii canalului vertebral prinspaţiul epidural plin cu ţesut conjunctiv laxEste formată dintr-o lamă conjunctivă fibroasă acoperită pe ambele feţe de mezoteliuLateral, în canalul vertebral, se întinde până la găurile intervertebrale, învelind nerviispinaliFormează o teacă cilindrică în interiorul căreia măduva semişcă liber

Rol: protecţia măduvei şi encefalului şi amortizarea şocurilor

M i l



Meningele

ARAHNOIDA:Se găseşte sub duramater, de care este separată numai în perioada fetală prin spaţiul subdural, după careaderă de aceastaEste formată dintr-o teacă conjunctivă acoperită pe ambele feţe de mezoteliuEsteavasculară Are aspect e pânză de păianjen Sub ea este piamaterul de care este separată prin spaţiul subarahnoidian plin cu lichidcefalorahidianRol: protecţie mecanică şi trofic pentru SNC

M i l



Meningele

PIAMATERUL:Foiţa carestabileşte contacte intime cu suprafaţa organelor nervoaseEste formată din ţesut conjunctiv bogat vascularizat acoperit pe ambele feţe de mezoteliu Pătrunde în neregularităţile organelor nervoase, formează pânzele şi plexurile coroide cesecretă şi resorb lichidul cefalorahidianRol: protector şi trofic pentru nevrax

M i l h i



Meningele - hernie

Măd i ă ii



Măduva spinării

Adăpostită în canalul vertebral, de la orificiul occipital (vertebra C1) până la vertebra L2Nuocupă tot canalul vertebral datorită creşterii mai rapide a coloanei vertebraleSetermină cu conul medular continuat cu filum terminale până la vertebracoccigiană 2Filum terminale + nervii lombari şi sacrali în drumul lor spre găurile intervertebrale→ coada de cal

Măd i ă ii



Măduva spinării

Adăpostită în canalul vertebral, de la orificiul occipital (vertebra C1) până la vertebra L2Nuocupă tot canalul vertebral datorită creşterii mai rapide a coloanei vertebraleSetermină cu conul medular continuat cu filum terminale până la vertebracoccigiană 2Filum terminale + nervii lombari şi sacrali în drumul lor spre găurile intervertebrale→ coada de cal

Măd i ă ii fi ţi t ă



Măduva spinării – configuraţie externă

Formă de cilindru turtit antero-posteriorLungime mediede 43 cm (la femei), 45 cm (labărbaţi) Are 4 regiuni: cervicală, toracală, lombară şi sacrală ce nu corespund regiunilor coloaneivertebraleDe la aceste regiuni pleacă nervii spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari,

5 sacrali, 1 coccigian

Măduva spinării configuraţie externă




Aredouă umflături (intumescenţe): cervicală (de origine a nervilor plexului brahial)lombară (de origine a nervilor plexului lombar)





Suprafaţa este brăzdată de şanţuri longitudinale: fisuramediană anterioară (cea mai largă şi adâncă) şanţul median posterior (continuat de un sept de celule gliale)şanţurile antero-laterale(pe unde iesrădăcinile anterioare ale nervilor spinali)şanţurile postero-laterale(peundeintră rădăcinile posterioare ale nervilor spinali)şanţul intermediar posterior (între fasciculul Goll şi Burdach)






Măduva spinării structură internă



Măduva spinării – structură internă

Subtan ţă cenuşie - dispusă central

Substanţă albă - dispusă la periferie

Măduva spinării substanţa cenuşie



Măduva spinării – substanţa cenuşie

are forma literei H sau fluturee formată din:

2 coarne anterioare (ventrale): late, scurte, depărtate cu neuroni somatomotori radiculari (α şi γ) reprezintă→zona somatomotoare

2 coarne posterioare (dorsale): înguste, lungi, ascuţite cu neuroni somatosenzitivi şi deasociaţie reprezintă→zona somatosenzitivă au: bază, cap

zona gelatinoasă Rolando, despărţită deperiferia MS prin zonamarginală

2 coarne laterale-mai evidente toracal şi lombar:are neuroni viscerosenzitivi în 1/2 posterioară are neuroni visceromotori în 1/2anterioară

coarnele privite pe axul lor lung→ coloane





are forma literei H sau fluturee formată din:

2 coarne anterioare (ventrale): late, scurte, depărtate cu neuroni somatomotori radiculari (α şi γ) reprezintă→zona somatomotoare

2 coarne posterioare (dorsale): înguste, lungi, ascuţite cu neuroni somatosenzitivi şi deasociaţie reprezintă→zona somatosenzitivă au: bază, cap

zona gelatinoasă Rolando, despărţită deperiferia MS prin zonamarginală

2 coarne laterale-mai evidente toracal şi lombar:are neuroni viscerosenzitivi în 1/2 posterioară are neuroni visceromotori în 1/2anterioară

coarnele privite pe axul lor lung→ coloane





substanţa reticulată:reţea laxă de neuroniamplasată între coarnele lateraleşi posterioare

împrejurul canalului ependimar

comisuracenuşie:bara transversală a H-uluicentral are canalul ependimar

canalul conţine lichid cefalo-rahidian

substanţa cenuşie ealcătuită din:pericarioni şi prelungirile lor amielinicecelule gliale - mai ales astrocite protoplasmaticemulte capilare

Măduva spinării – substanţa albă



Măduva spinării – substanţa albă

estealcătuită din fibre nervoase mielinice

estedispusă la periferia MS sub forma a 3 perechi de cordoane: anterioarelateraleposterioare(cu fasciculele Goll şi Burdach)

fibrele nervoase se grupează în tracturi:scurte (deasociaţie) – fac legătura între diferite segmente medularelungi ascendente (alesensibilităţii) – duc informaţiile către etajele superiore ale SNClungi descendente (alemotricităţii) – duc comenzile de la SC şi centrii subcorticali la

centrii motori ai MS

Căile ascendente – ale sensibilităţii



Căile ascendente – ale sensibilităţii

Transmit impulsurilerecepţionate dediverşi receptori la etajele superioare ale SNC

Sensibilitatea generală a corpului este:exteroceptivă (cutanată: tactilă, termică, dureroasă) – transmisă prin căi

ascendente specifice proprioceptivă (kinestezică) – transmisă prin căi ascendente specificeinteroceptivă (visceroceptivă) – transmisă prin căi ascendente nespecifice şi

căi ascendente specifice

Căile ascendente specifice



Căile ascendente specifice

sunt proprii fiecărui tip de sensibilitatecuprind 3 neuroni: protoneuronul, deutoneuronul şi al 3-lea neuron al căii

transmit impulsuri pt. perceperea, discriminarea fină a stimulilor ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor proiecţia corticală este stric limitată

Căile ascendente nespecifice



Căile ascendente nespecifice

sunt situate -în substanţa reticulată medulară dintre cornul posterior şi lateral-împrejurul canalului ependimar

cuprind un marenumăr de neuroni proiecţia corticală nu este stric limitată ci difuză conduc impulsuri alesensibilităţii visceroceptive

Căile sensibilităţii exteroceptive medulare




Fasciculul spinotalamic lateral (termic-dureros) – pt. sensibilitatea termică şi

dureroasă

Fasciculul spinotalamic anterior (tactil) – pentru sensibilitatea tactilă protopatică Fasciculele spinobulbare: Goll şi Burdach - pentru sensibilitatea tactilă fină





Fasciculul spinotalamic lateral (termic-dureros) – pt. sensibilitatea termică şi

dureroasă

Fasciculul spinotalamic anterior (tactil) – pentru sensibilitatea tactilă protopatică Fasciculele spinobulbare: Goll şi Burdach - pentru sensibilitatea tactilă fină

Căile sensibilităţii proprioceptive medulare



Căile sensibilităţii proprioceptive medulare

Fasciculele Goll şi Burdach- pentru sensibilitateaconştientă Fasciculele spinocerebeloase: direct (Flechsig) şi încrucişat (Gowers) pentru sensibilitatea

inconştientă

Căile sensibilităţii interoceptive medulare



Căile sensibilităţii interoceptive medulare

Fasciculele spinotalamice – excitaţiile viscerale transmiţându-se simultan cu excitaţiile somatice

Căi nespecifice din substanţa reticulată

Căile descendente medulare (ale motilităţii)



Căile descendente medulare (ale motilităţii)

Transmit comenzile elaborate de SC sau centrii motori subcorticali către centriimotori medulari

Conduc comenzilemotilităţii voluntareşi involuntare

Există: - căi ale motilităţii voluntare - căi alemotilităţii involuntare

Căile motilităţii voluntare



Căile motilităţii voluntare

Au centrii localizaţi la nivelul SCSetermină la motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale MSMotilitatea voluntară estecondusă prin fasciculul piramidal direct

fasciculul piramidal încrucişat Iniţiază mişcări fine, voluntare

Căile motilităţii involuntare



Căile motilităţii involuntare

Au centrii localizaţi în principal subcortical (nucleii motori ai TC) şi puţin corticalSetermină la motoneuronii gamma din coarnele anterioare ale MS Reglează şi controlează tonusul postural, mişcările automate asociate cu mersul, scrisul,

îmbrăcarea, alimentarea, unelestări afectiv-emoţionale, atitudini automateMotil. involuntară econdusă prin căile extrapiramidale a) - cu plecare din diferite zone ale cortexului motor:F. extrapiramidale ce fac staţie în nucleii bazali şi careapoi sealătură fasciculelor tectospinal şi rubrospinalb) - cu plecare din nucleii motori ai TC:

Fasciculul tectospinal – din coliculii cvadrigemeniFasciculul rubospinal – din nucleul roşu Fasciculul nigrospinal – din substanţa neagră Fasciculul olivospinal – din nucleul olivarFasciculul vestibulospinal – din nucleii vestibulariFasciculul reticulospinal din substanţa reticulată a TC

COLICULI

CVADRIGEMENINUCLEU

ROŞU

SUBSTANŢA

NEAGRĂ

NUCLEU

OLIVARNUCLEU

VESTIBULAR

Rolurile măduvei spinării




De conducere a impulsurilor nervoase ascendent şi descendent prin căile din

substanţa albă medulară (funcţia de conducere)





De centru nervos (funcţia reflexă), conţinând :

Centrii unor reflexe somatice:- monosinaptice (proprioceptive) - r. osteotendinoase: rotulian

achileanbicipitaltricipital

- polisinaptice (deapărare) – local, unilateral, al simetriei, al iradierii, generalCentrii unor reflexe vegetative:

cardioaccelerator şi pupilodilatator – din coarnele laterale ale MS cervico-dorsalevasoconstrictorii, sudoraleşi pilomotorii – din coarnele laterale ale MS

dorso-lombare

demicţiune, defecaţie şi sexuale – din coarnele laterale ale MS lombo-sacrateCentrii veg. suntsubordonaţi unor centri nervoşi superior: bulbari, hipotalamici şi corticali





De centru nervos (funcţia reflexă), conţinând :

Centrii unor reflexe somatice:- monosinaptice (proprioceptive) - r. osteotendinoase: rotulian

achileanbicipitaltricipital

- polisinaptice (deapărare) – local, unilateral, al simetriei, al iradierii, generalCentrii unor reflexe vegetative:

cardioaccelerator şi pupilodilatator – din coarnele laterale ale MS cervico-dorsalevasoconstrictorii, sudoraleşi pilomotorii – din coarnele laterale ale MS

dorso-lombare

demicţiune, defecaţie şi sexuale – din coarnele laterale ale MS lombo-sacrateCentrii veg. suntsubordonaţi unor centri nervoşi superior: bulbari, hipotalamici şi corticali

Nervii spinali



Nervii spinali

Sunt în număr de 31 perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali şi 1 coccigianSunt nervi micşti – având fibre senzitiveşi motorii (atât somatice câtşi vegetative) Alcătuirea nervilor spinali:

Rădăcină posterioară (dorsală) –senzitivă Rădăcină anterioară (ventrală) – motoare Trunchi (mixt)4 ramuri: - dorsală

- ventrală - meningeală

- comunicantă (albă, cenuşie)

Nervii spinali - rădăcina posterioară



Nervii spinali p

estesenzitivă are pe traseul ei un ganglion spinal format din neuroni pseudounipolarieste formată din:

dendritele neuronilor din ganglion – ce culeg informaţii de la receptorii perifericiaxonii neuronilor din ganglion – pătrund în MS prin şanţul postero-lateral, până la

-neuronii senzitivi din cornul posterior-neuronii senzitivi din cornul lateral-motoneuronii din coarnele anterioaresau-trec în cordoanele posterioare medulareşi

merg la nucleii bulbari (Goll şi Burdach)

Nervii spinali - rădăcina posterioară



Nervii spinali p

estesenzitivă are pe traseul ei un ganglion spinal format din neuroni pseudounipolarieste formată din:

dendritele neuronilor din ganglion – ce culeg informaţii de la receptorii perifericiaxonii neuronilor din ganglion – pătrund în MS prin şanţul postero-lateral, până la

-neuronii senzitivi din cornul posterior-neuronii senzitivi din cornul lateral-motoneuronii din coarnele anterioaresau-trec în cordoanele posterioare medulareşi

merg la nucleii bulbari (Goll şi Burdach)

Nervii spinali - rădăcina anterioară



Nervii spinali

este motorieeste formată din: axonii neuronilor somatomotori α şi γ din coarnele anterioare, ce

deservesc fibrele musculare alemuşchilor scheletici

axonii neuronilor visceromotori Sy şi Psy (sacrali) din jumătatea anterioară a coarnelor laterale – ce deservescmuşchii netezi şi glandele




Nervii spinali







p




Trunchiul nervilor spinali



p

este mixt ← unirearădăcinii posterioare – senzitive cu rădăcina anterioară – motorieeste scurtesteîmbrăcat de meningedupă ce iese din canalul vertebral prin gaura intervertebrală se ramifică→4 ramuri periferic

Ramura posterioară (dorsală) a nervilor spinali



p ( ) p

estemixtă îşi păstrează distribuţia metamerică deserveşte - musculatura spatelui şi cefei prin fibre motorii

- tegumentul spatelui prin fibrele senzitive

Ramura posterioară (dorsală) a nervilor spinali



p ( ) p

estemixtă îşi păstrează distribuţia metamerică deserveşte - musculatura spatelui şi cefei prin fibre motorii

- tegumentul spatelui prin fibrele senzitive

Ramura anterioară (ventrală) a nervilor spinali



( ) p

estemixtă distribuţia metamerică e păstrată numai de ramurile n. toracali, unde inervaţia

este asigurată de cele 12 perechi de nervi intercostali în rest, ramurile se anastomozează → plexurile: cervical, brahial, lombar şi

sacral, ceconţin fibre de la mai multe etaje nervoasedeserveşte (senzitivşi motor) regiunea antero-laterală a trunchiului




( ) p







( ) p




Ramura meningeală



g

estesubţire după ce se desprinde din trunchi, reintră în canalul vertebral prin gaura

intervertebrală, deservind meningeleşi vasele sale sanguineestemixtă, conţinând fibre aferenteşi eferente vasomotoriiîşi păstrează distribuţia metamerică

Ramurile comunicante: albă şi cenuşie



conţin fibre vegetative ce fac legătura între MS şi lanţul ganglionar Sy paravertebraldupă cum fibrele nervoase constitutive sunt mielinice (albe) sau amielinice (cenuşii), se subîmpart în:

ramuracomunicantă albă – formată din - fibre eferete preganglionare Sy- fibre eferente preganglionare Psy sacrale

ramuracomunicantă cenuşie – formată din - fibre eferente postganglionare Sy- fibre eferenteşi aferente viscerale

Ramurile comunicante: albă şi cenuşie



conţin fibre vegetative ce fac legătura între MS şi lanţul ganglionar Sy paravertebraldupă cum fibrele nervoase constitutive sunt mielinice (albe) sau amielinice (cenuşii), se subîmpart în:

ramuracomunicantă albă – formată din - fibre eferete preganglionare Sy- fibre eferente preganglionare Psy sacrale

ramuracomunicantă cenuşie – formată din - fibre eferente postganglionare Sy- fibre eferenteşi aferente viscerale

Encefalul (creierul)



Esteadăpostit în cutiacraniană Este protejat de meningeEste format din: trunchiul cerebral

cerebeldiencefaldouă emisfere cerebrale

Trunchiul cerebral (tulpina creierului)



p

Situat în etajul inferior al cutiei craniene, în prelungirea MSEstealcătuit din 3 formaţiuni :

- bulbul rahidian- puntea lui Varolio- mezencefal




Aspect decoloană longitudinală întretăiată pe mijloc de un cordon transversalAre 2 feţe:

-antero-laterală (ventrală) situată peendobază

- posterioară (dorsală) în raport cu cerebelul






- posterioară (dorsală) în raport cu cerebelul






- posterioară (dorsală) în raport cu cerebelul împreună cu caredelimitează ventriculul IV

Bulbul rahidian (măduva prelungită)



delimitat întreplanul de subdecusaţia piramidală şi şanţul bulbo-pontin în şanţul bulbo-pontin există OA pentru NC VI, VII, VII I




Pe faţa antero-laterală seobservă: fisuramediană bulbară piramidele bulbareşanţurile antero-laterale bulbarecordoanele laterale bulbare cu olivele bulbare

pedunculii cerebeloşi inferiori În şanţul preolivar seobservă OA a NC XII şi în cel retroolivar OA a NC VII, IX, X




Pe faţa posterioară seobservă: şanţul median posterior bulbarcordoanele posterioare bulbare

Puntea lui Varolio (protuberanţa)



delimitat deşanţul bulbo-pontin şi cel ponto-peduncularpe faţa antero-laterală se vede: şanţul median pontin cu arterabazilară

piramidele pontinelateral de care esteOA a NC Vpedunculii cerebeloşi mijlocii – braţele punţii

Puntea lui Varolio (protuberanţa)



delimitat deşanţul bulbo-pontin şi cel ponto-peduncularpe faţa antero-laterală se vede: şanţul median pontin cu arterabazilară

piramidele pontinelateral de care esteOA a NC Vpedunculii cerebeloşi mijlocii – braţele punţii

Mezencefalul



delimitat deşanţul ponto-peduncular (inferior) şi de diencefal (superior)

Mezencefalul



Pe faţa antero-laterală sevăd : 2 pedunculi cerebrali şi fosa interpedunculară cu OA a NC III Pe faţa posterioară se văd : 4 coliculi cvadrigemeni (2 superiori şi 2 inferiori) sub care este

OA a NC IV, formează tectumul mezencefalic

pedunculii cerebeloşi superioriÎntre tectumşi picioarele pedunculilor cerebrali este o zonă numită tegment

Mezencefalul



Pe faţa antero-laterală sevăd : 2 pedunculi cerebrali şi fosa interpedunculară cu OA a NC III Pe faţa posterioară se văd : 4 coliculi cvadrigemeni (2 superiori şi 2 inferiori) sub care este

OA a NC IV, formează tectumul mezencefalic

pedunculii cerebeloşi superioriÎntre tectumşi picioarele pedunculilor cerebrali este o zonă numită tegment

Structura internă a trunchiului cerebral



Include: - substanţă nervoasă cenuşie şi - substantă nervoasă albă

Structura internă a trunchiului cerebral



Substanţa cenuşie estedispusă în interior sub formă de nuclei: motorivegetativi

senzitiviproprii

Nucleii motori ai trunchiului cerebral



Conţin neuronii de origine pt. fibrele somatomotorii ale unor NC Corespund originii reale pentru fibrele somatomotorii ale NC

în bulb – nucleii motori ai NC IX, X, XI şi XII

în punte – nucleii motori ai NC V, VI şi VII

în mezencefal – nucleii motori ai NC I I I şi IV








Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral



Conţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NC Corespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NCSunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NC

în bulb – nucleul salivator inferior – lângă nucleul motor al lui IX – nucleul dorsal al vagului – lângă nucleul motor al lui X

în punte – nucleii lacrimal şi salivator superior – lângă nucleul motor al VII în mezencefal – nucleul accesor al oculomotorului – lângă nucleul motor al lui I I I

Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral



Conţin neuronii de origine pt. fibrele visceromotorii ale unor NC Sunt amplasaţi în vecinătatea nucleilor motori ai unor NCCorespund originii reale pentru fibrele visceromotorii ale NC

în bulb – nucleul salivator inferior – lângă nucleul motor al lui IX – nucleul dorsal al vagului – lângă nucleul motor al lui X

în punte – nucleii lacrimal şi salivator superior – lângă nucleul motor al VII în mezencefal – nucleul accesor al oculomotorului – lângă nucleul motor al lui I I I

n. accesor al

oculomotorului

n. lacrimal

n. salivator superior

n. dorsal

al vagului

n. salivatorinferior

Nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral



Conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unor NCNucleii senzitivi = nucleii terminali (NT) ai NC

în bulb – nucleii senzitivi ai NC V, VI I, IX, X şi VIII – ramuravestibulară (4 nuclei)

în punte – nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramuracohleară (2 nuclei) în mezencefal – nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al NC V

Nucleii senzitivi ai trunchiului cerebrald ii f fib l i i l



Conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale unorNucleii senzitivi = nucleii terminali (NT) ai NC

în bulb – nucleii senzitivi ai NC V, VI I, IX, X şi VIII – ramuravestibulară (4 nuclei)

în punte – nucleii senzitivi ai NC V şi VIII – ramuracohleară (2 nuclei) în mezencefal – nucleul tractului mezencefalic (ascendent) al NC V

Nucleii proprii ai trunchiului cerebralS â i i i â i



Sunt atât senzitivi cât şi motoriSunt staţii pe traseul căilor ascendente (senzitive), respectiv descendente (motorii)

în bulb – sunt amplasaţi în substanţa reticulată

sunt sediul centrilor respiratori (inspirator, expirator)centrilor vasomotori şi cardioinhibitorinucleii Goll, Burdachşi nucleii olivari

în punte – sunt amplasaţi în substanţa reticulată sunt sediul centrilor respiratori şi cardiovasculari

în mezencefal – substanţa neagră (rol în motilitateaasociată şi ritmul somn-veghe)

nucleul roşu (inhibitor al tonusului muscular)

Substanţa albă a trunchiului cerebral



Este formată din:fibre nervoase ascendente (specificeşi nespecifice)fibre nervoase descendente (specificeşi nespecifice)

Căile ascendente specifice ale tr. cerebral



Unele sunt în continuarea celor medulare: fasciculul spinotalamic anteriorfasciculul spinotalamic lateral

fasciculele spinobulbare Goll şi Burdachfasciculele spinocerebelos directfasciculul spinocerebelosîncrucişat

Căile ascendente specifice ale tr. cerebral



Altele sunt cu punct de plecare din nucleii senzitivi ai TCseîndreaptă către centrii nervoşi superiori TC

sunt: lemniscul mediallemniscul trigeminallemniscul lateral

Căile ascendente nespecifice ale tr. cerebral



Sunt situate în substanţa reticulată a TC, între bulbşi talamusÎn totalitatea lor constituiesistemul activator ascendent (SAA)Sunt formate dintr-un marenumăr de neuroni → fiindcăi polisinaptice

Fiind polisinaptice,au viteză mică de conducere a impulsurilor

Neuronii acestor căi primesc informaţii prin colateraledesprinse de pe traseul căilor ascend. specifice venite prinNC şi NS

Proiecţia corticală edifuză→valoareinformaţională redusă Determină o stare de hiperexcitabilitate corticală crescută Această stare =reacţie de trezire

permite SC să recepţioneze informaţiile venite prin căi le asc. specifice

Căile descendente ale trunchiului cerebral



Unele au punct de plecare centrii motori superiori TC: fasciculul piramidal direct – care pleacă din SC (aria motoare I)fasciculul piramidal încrucişat – care pleacă din SC (aria motoare I)

fasciclulele cortico-nucleare (cortico-bulbare)fasciculele extrapiramidale – dar numai cele care pleacă din SC (puţine numeric)

COLICULI

CVADRIGEMENINUCLEU

ROŞU

SUBSTANŢA

NEAGRĂ

NUCLEU

OLIVARNUCLEU

VESTIBULAR

Căile descendente ale trunchiului cerebral



Majoritatea au punct de plecare nucleii motori ai TC şi →centrii motori inferiori: Fasciculul tectospinal – pleacă din coliculii cvadrigemeniFasciculul rubospinal – pleacă din nucleul roşu Fasciculul nigrospinal – pleacă din substanţa neagră Fasciculul olivospinal – pleacă din nucleul olivarFasciculul vestibulospinal – pleacă din nucleii vestibulariFasciculul reticulospinal pleacă din subst. reticulată a TC

COLICULI

CVADRIGEMENI

NUCLEUROŞU

SUBSTANŢA

NEAGRĂ

NUCLEUOLIVAR

NUCLEU

VESTIBULAR

Rolurile trunchiului cerebral



De conducere a impulsurilor nervoase ascendent şi descendent prin căile dinsubstanţa albă a trunchiului cerebral (funcţia de conducere)

Rolurile trunchiului cerebral



Funcţia reflexă, datorată centrilor nervoşi reflecşi prezenţi în nucleii desubstanţă cenuşie şi substanţa reticulată a TC

În bulb:Reflexe vegetative: secretorii şi motorii digestive, respiratorii şi adaptative cardiovasculareReflexe somatice: dedeglutiţie

În punte:Reflexe vegetative: salivare (sublinguale, submaxilare), lacrimale, cardiovasculare, respiratoriiReflexe somatice: masticator şi de clipire

În mezencefal:Reflexe vegetative: pupilar fotomotor şi de acomodare ladistanţă

Reflexe somatice: statice, statochinetice, oculogir, oculocefalogir la stimuli auditivi sau vizuali

Nervii cranieni



Sunt în număr de 12 perechiSuntsenzitivi, saumotori sau micşti Fibrele vegetative care intră în alcătuirea unor NC sunt întotdeauna fibr

parasimpatice

Nervii cranieniA i TC ( i il i i I i I I) d i i î i



Apaţin TC (cu excepţia nervilor cranieni I şi I I) deoarece aici îşi au:OR = nucleul motor al NC - pentru fibrele somatomotorii ale NC

= nucleul (nucleii) vegetativ(i) dinvecinătatea nucleului motor al NC - pentru fibrele

visceromotorii ale NC= ganglionul (ganglionii) senzitiv(i) de pe traseul NC - pentru nervii senzitivi

OA = locul de intrare - pentru nervii senzitivi= locul deieşire - pentru nervii motori= locul de intrareşi ieşire - pentru nervii micşti

NT = nucleii senzitivi ai NC – conţin deutoneuroniicu care fac sinapsă fibrele senzitive ale NC









n. accesor al

oculomotorului

n. lacrimal

n. salivator superior

n. dorsal

al vagului

n. salivatorinferior

Nervii cranieniA ţi TC (c ţi ner ilor cranieni I i I I) deoareceaici î i a








Nervii cranieniA ţi TC (cu ţi nervilor cranieni I i I I) deoareceaici î i au








Nervii cranieniA ţi TC (cu ţi nervilor cranieni I i I I) deoareceaici î i au:








Nervii olfactivi (I) - senzitivi



OR – neuronii bipolari din mucoasa olfactivă (celula receptoare şi protoneuronul căii olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I

Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi şi de aici (prin tractul olfactiv)către SC




OR – neuronii bipolari din mucoasa olfactivă (celula receptoare şi protoneuronul căi

olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I

Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi ş

de aici (prin tractul olfactiv)către SC




OR – neuronii bipolari din mucoasa olfactivă (celula receptoare şi protoneuronul căi

olfactive). Axonii acestor neuroni constituie NC I

Rol: transmit informaţii olfactive către al II-lea neuron al căii olfactive din bulbii olfactivi ş

de aici (prin tractul olfactiv)către SC

Nervii optici (II) - senzitivi OR neuronii multipolari din retină (al II lea neuron al căii vizuale) Axonii acestor neuroni



OR – neuronii multipolari din retină (al I I-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroniconstituie NC II

Rol: transmit informaţii vizuale către al III-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi

laterali mezencefalici şi de aici către SC

Nervii optici (II) - senzitivi OR neuronii multipolari din retină (al II-leaneuronal căii vizuale) Axonii acestor neuroni



OR – neuronii multipolari din retină (al I I-lea neuron al căii vizuale). Axonii acestor neuroniconstituie NC II

Rol: transmit informaţii vizuale către al I II-lea neuron al căii vizuale din corpii geniculaţi

laterali mezencefalici şi de aici către SC

Ganglion

ciliar

Nervii oculomotori (III) - motori



OR - pentru fibrele somatomotorii - nucleu motor al lui II I din tegmentul mezencefalic- pentru fibrele visceromotorii – nucleul accesor al nervului I II (Edinger-Westphal) din

mezencefal (de unde pleacă fibre preganglionare ce fac sinapsa cu neuronii

postganglionari în ganglionul ciliar, de unde→fibre postganglionarecătre efectoriOA – fosa interpedunculară Rol: - fibrele somatomotorii inervează majoritatea muşchilor extrinseci ai globului ocular:

drept superior, inferiorşi intern, oblicul inferior şi m. ridicător al pleoapei superioare- fibrele visceromotorii inervează muşchii circulari ai irisului şi corpului ciliar

Nervii oculomotori (III) - motori



OR - pentru fibrele somatomotorii - nucleu motor al lui II I din tegmentul mezencefalic- pentru fibrele visceromotorii – nucleul accesor al nervului I II (Edinger-Westphal) din

mezencefal (de unde pleacă fibre preganglionare ce fac sinapsa cu neuronii

postganglionari în ganglionul ciliar, de unde→fibre postganglionarecătre efectoriOA – fosa interpedunculară Rol: - fibrele somatomotorii inervează majoritatea muşchilor extrinseci ai globului ocular:

drept superior, inferiorşi intern, oblicul inferior şi m. ridicător al pleoapei superioare- fibrele visceromotorii inervează muşchii circulari ai irisului şi corpului ciliar

Nervii trohleari (IV) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC IV din tegmentul mezencefalic

OA – sub coliculii cvadrigemeni inferiori

Rol: - inervează muşchiul oblic superior al globului ocular

Nervii trohleari (IV) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC IV din tegmentul mezencefalic

OA – sub coliculii cvadrigemeni inferiori

Rol: - inervează muşchiul oblic superior al globului ocular

Nervii abducens (VI) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC VI din tegmentul pontinOA – în şanţul bulbo-pontin

Rol: - inervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervii abducens (VI) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al NC VI din tegmentul pontinOA – în şanţul bulbo-pontin

Rol: - inervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervii trigemeni (V) - micşti

au 3 ramuri: oftalmică, maxilară (senzitive) şi mandibulară (mixtă)



au 3 ramuri: oftalmică, maxilară (senzitive) şi mandibulară (mixtă)

OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului V (masticator) din tegmentul pontin- pentru fibrele senzitive – ganglion semilunar Gasser, dendritele neuronilor din gamglion intră în alcătuirea celor

3 ramuri, axonii merg la nucleii terminali ai nervului V

NT – pentru fibrele senzitive: nucleul tractului descendent (spinal) al lui V – din bulbnucleul senzitiv principal al lui V – din puntenucleul tractului ascendent (mezencefalic) al lui V – din mezencefal

OA – lateral de piramidele pontine

Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii tactile, termice, dureroaseşi proprioceptive de la capşi gât- fibrele motorii → muşchii masticatori, m. milohioidian,

pântecele anterior al digastriculuimuşchiul tensor al timpanului

Nervii trigemeni (V) - micşti au 3 ramuri: oftalmică, maxilară (senzitive) şi mandibulară (mixtă)



au 3 a u oftal ică, axila ă (se e) şi a dibula ă ( ixtă)

OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului V (masticator) din tegmentul pontin- pentru fibrele senzitive – ganglion semilunar Gasser, dendritele neuronilor din gamglion intră în alcătuirea celor

3 ramuri, axonii merg la nucleii terminali ai nervului V

NT – pentru fibrele senzitive: nucleul tractului descendent (spinal) al lui V – din bulbnucleul senzitiv principal al lui V – din puntenucleul tractului ascendent (mezencefalic) al lui V – din mezencefal

OA – lateral de piramidele pontine

Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii tactile, termice, dureroaseşi proprioceptive de la capşi gât- fibrele motorii → muşchii masticatori, m. milohioidian,

pântecele anterior al digastriculuimuşchiul tensor al timpanului

Nervii faciali (VII) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului VI I din punte



p p- pentru fibrele visceromotorii – nucleul lacrimal şi nucleul salivator superior din punte, de unde pleacă fibre

preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii lacrimal, respectiv sublingual şi submaxilar, de unde→ fibre postganglionarecătre glanda lacrimală şi glandele sublingualeşi submaxilare

- pentru fibrele senzitive – ganglionul geniculat de pe traiectul nervului VII bis (Wrisberg)-ramurasenzitivă a NCNT – pentru fibrele senzitive(adună informaţii gustative din cele2/3 ant. ale limbii): nucleul tractului solitar din bulb

OA – şanţul bulbo-pontin

Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii gustative din 2/3 anterioare ale limbii şi de la diferite viscere- fibrele motorii → muşchii mimicii, m. stilohioidian,

pântecele posterior al digastriculuimuşchiul scăriţei

- fibrele visceromotorii→ glandele lacrimale, sublinguale, submaxilare

Nervii faciali (VII) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul motor al nervului VI I din punte



p p- pentru fibrele visceromotorii – nucleul lacrimal şi nucleul salivator superior din punte, de unde pleacă fibre

preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii lacrimal, respectiv sublingual şi submaxilar, de unde→ fibre postganglionarecătre glanda lacrimală şi glandele sublingualeşi submaxilare

- pentru fibrele senzitive – ganglionul geniculat de pe traiectul nervului VII bis (Wrisberg)-ramurasenzitivă a NCNT – pentru fibrele senzitive(adună informaţii gustative din cele2/3 ant. ale limbii): nucleul tractului solitar din bulb

OA – şanţul bulbo-pontin

Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii gustative din 2/3 anterioare ale limbii şi de la diferite viscere- fibrele motorii → muşchii mimicii, m. stilohioidian,

pântecele posterior al digastriculuimuşchiul scăriţei

- fibrele visceromotorii→ glandele lacrimale, sublinguale, submaxilare

Nervii vestibulo-cohleari (VIII) - senzitiviOR – ggl. spiral Corti de pe traiectul ram. cohleare (are protoneuronul căii auditive)



gg p p ( p )ggl. vestibular Scarpa de pe traiectul ram. vestibulare (are protoneuronul căii vestibulare)

NT - pentru ramura cohleară – 2 nuclei cohleari pontini

- pentru ramura vestibulară – 4 nuclei vestibulari bulbariOA – şanţul bulbo-pontinRol: ramura cohleară transmiteinformaţii despre auz de la organul Corti la deutoneuronul căii

auditive din cei 2 nuclei cohleari pontiniramura vestibulară transmite informaţii despre echilibru de la macule şi creste ampular

la deutoneuronul căii vestibulare din cei 4 nuclei vestibulari bulbari

Nervii vestibulo-cohleari (VIII) - senzitiviOR – ggl. spiral Corti de pe traiectul ram. cohleare (are protoneuronul căii auditive)



gg p p ( p )ggl. vestibular Scarpa de pe traiectul ram. vestibulare (are protoneuronul căii vestibulare)

NT - pentru ramura cohleară – 2 nuclei cohleari pontini

- pentru ramura vestibulară – 4 nuclei vestibulari bulbariOA – şanţul bulbo-pontinRol: ramura cohleară transmiteinformaţii despre auz de la organul Corti la deutoneuronul căii

auditive din cei 2 nuclei cohleari pontiniramura vestibulară transmite informaţii despre echilibru de la macule şi creste ampular

la deutoneuronul căii vestibulare din cei 4 nuclei vestibulari bulbari

Nervii glosofaringieni (IX) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu din bulb



- pentru fibrele visceromotorii – nucleul salivator inferior din bulb, de unde pleacă fibre preganglionare ce facsinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionul otic, de unde pleacă fibre postganglionarecătre glandeleparotide şi glandele salivare mici

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (Andreshşi Ehrenritter) de pe traiectul nervului IXNT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb (adună informaţii gustative din 1/3 post. a limbii)nucleul tractului descendent al nervului V - parţial

OA – şanţul retroolivar

Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii gustative din 1/3 posterioară a limbii şi de la diferite viscere- fibrele motorii → muşchii faringelui, laringelui şi ai limbii- fibrele visceromotorii→ glandele salivare: parotideşi mici

Nervii glosofaringieni (IX) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu din bulb



- pentru fibrele visceromotorii – nucleul salivator inferior din bulb, de unde pleacă fibre preganglionare ce facsinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionul otic, de unde pleacă fibre postganglionarecătre glandeleparotide şi glandele salivare mici

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (Andreshşi Ehrenritter) de pe traiectul nervului IXNT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb (adună informaţii gustative din 1/3 post. a limbii)nucleul tractului descendent al nervului V - parţial


Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii gustative din 1/3 posterioară a limbii şi de la diferite viscere- fibrele motorii → muşchii faringelui, laringelui şi ai limbii- fibrele visceromotorii→ glandele salivare: parotideşi mici

Nervii vagi (pneumogastrici) (X) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu din bulb



- pentru fibrele visceromotorii – nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric) din bulb, de unde pleacă cel maiimportant contingent de fibre preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglioniiintramurali ai majorităţii viscerelor toracaleşi abdominale

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (jugular şi nodos) de pe traiectul nervului XNT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb←informaţii gustative din palat, faringe, buze, amigdalenucleul tractului descendent al nervului V - parţial


Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii de la diferite viscereşi informaţii gustative din anumite regiuni- fibrele motorii → muşchii laringelui şi parţial ai faringelui- fibrele visceromotorii→ majoritatea viscerelor toracaleşi abdominale,

formând plexuri (celiac, gastric, esofagian,cardiac, pulmonar etc)

Nervii vagi (pneumogastrici) (X) - micşti OR - pentru fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu din bulb



- pentru fibrele visceromotorii – nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric) din bulb, de unde pleacă cel maiimportant contingent de fibre preganglionare ce fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglioniiintramurali ai majorităţii viscerelor toracaleşi abdominale

- pentru fibrele senzitive – ganglionii: inferior şi superior (jugular şi nodos) de pe traiectul nervului XNT – pentru fibrele senzitive – nucleul tractului solitar din bulb←informaţii gustative din palat, faringe, buze, amigdalenucleul tractului descendent al nervului V - parţial


Rol: - fibrele senzitive culegşi transmit informaţii de la diferite viscereşi informaţii gustative din anumite regiuni- fibrele motorii → muşchii laringelui şi parţial ai faringelui- fibrele visceromotorii→ majoritatea viscerelor toracaleşi abdominale,

formând plexuri (celiac, gastric, esofagian,cardiac, pulmonar etc)

Nervii accesori (XI) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul ambiguu din bulbsegmentele medulare C1-C4


Rol: - inervează muşchii sternocleidomastoidienimuşchii trapezi

Nervii accesori (XI) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul ambiguu din bulbsegmentele medulare C1-C4


Rol: - inervează muşchii sternocleidomastoidienimuşchii trapezi

Nervii hipogloşi (XII) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al nervului XI I din bulb

OA – şanţul preolivar

Rol: - inervează muşchii limbiimuşchii subhioidieni

Nervii hipogloşi (XII) - motori



OR – pentru fibrele somatomotorii – nucleul motor al nervului XI I din bulb

OA – şanţul preolivar

Rol: - inervează muşchii limbiimuşchii subhioidieni

Cerebelul (creierul mic) Situat în etajul inferior al cutiei craniene



jposterior de TC, împreună cu caredelimitează ventriculul IV

Superior e acoperit de emisferele cerebrale, de care este separat prin cortul cerebelului –

prelungire a dureimaterOriginea – în metencefal

Cerebelul (creierul mic) Are o faţă superioară, una inferioară şi unaanterioară



f p f

Formă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalEstealcătuit :

Dintr-o partemediană, alungită antero-posterior – vermis(vermisul împreună cu lobul floculonodular→ arhicerebelul) Două părţi laterale – emisfere cerebeloase

Cerebelul (creierul mic) Are o faţă superioară una inferioară şi unaanterioară



Are o faţă superioară, una inferioară şi unaanterioară Formă ovoidă, turtit de sus în jos, diametrul mare fiind cel transversalEstealcătuit :

Dintr-o partemediană, alungită antero-posterior – vermis(vermisul împreună cu lobul floculonodular→ arhicerebelul)

Două părţi laterale – emisfere cerebeloase

Este conectat la TC prin cele3 perechi de pedunculi cerebrali: superiori, mijlocii şi inferiori

Cerebelul (creierul mic)



Suprafaţa estebrăzdată deşanţuri : superficiale – delimitează folii (lamele)şanţuri mai adânci – delimitează lobulii

şanţuri profunde: şanţul primar şi postero-lateraldelimitează lobii: anterior (paleocerebelul)

posterior (neocerebelul)

Cerebelul (creierul mic) – structură internă Include: substanţă nervoasă cenuşie



Include: - substanţă nervoasă cenuşie

- substanţă nervoasă albă

Cerebelul (creierul mic) – substanţa cenuşie

dispusă în interior canuclei: - emboliformi, globuloşi şi dinţaţi – în emisferele cerebrale



- fastigiali – în vermisdispusă la suprafaţă ca scoarţă cerebeloasă cu 3 straturi:

molecular (superficial) – sărac în celule (celule cu coşuleţ )ganglionar (mijlociu) – cu un singur strat decelule Purkinjegranular (profund) – bogat încelule granulare







Cerebelul (creierul mic) – substanţa albă Dispusă în interior



Are aspect de arbore (arbore al vieţii) Este formată din fibre nervoase mielinice, grupate în:

fascicule aferentefascicule eferentefascicule intracerebeloase (deasociaţie şi comisurale)

Cerebelul (creierul mic) – substanţa albă Fasciculele aferentesunt:



fasciculul spinocerebelos direct (F lechsig)fasciculul spinocerebelosîncrucişat (Gowers)

fasciculul olivocerebelosfasciculul vestibulocerebelosfasciculul bulbocerebelos (n. cuneat accesor→PC)fasciculul cortico-ponto-cerebelos

NUCLEUL

DINŢAT

Cerebelul (creierul mic) – substanţa albă Fasciculele eferentesunt:

f i l l d t t l i ( ti t d f i l l t l ti l)



fasciculul dentotalamic (continuat de fasciculul talamocortical)fasciculul dentorubric (→ f. rubrospinal)

fasciculul fastigiobulbar →nucleii vestibulari→substanţa reticulată

Rolurile cerebelulului Controlează şi coordonează funcţia musculară intervenind în - executareamişcărilor

l l ii



- controlul posturii- controlul echilibrului

Arhicerebelul arelegături mai ales cu analizatorul vestibular (rol în echilibru)

Paleocerebelul arelegături cu sensibilitatea proprioceptivă (rol-reglarea tonusului)

Neocerebelul arelegături cu scoarţa cerebrală (rol în executareamişcărilor fine)

Extirpareacompletă a cerebeluluiestecompatibilă cu supravieţuirea însă, temporar, apar: astenia

atoniaastazia

hipermetria

Diencefalul (creierul intermediar) Situat în continuarea TC şi sub emisferele cerebraleÎn centrul ă se flă ventriculul II I (ce i ă prin orificiile Monroe cu ventriculii I i I I



În centrul său seaflă ventriculul I I I (cecomunică prin orificiile Monroe cu ventriculii I şi I Işi prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV)

Are: - o faţă bazală – aşezată peendobază (privind spreşeaua turcească a sfenoidului)- două feţe laterale – acoperite de emisferele cerebrale- o faţă posterioară






Diencefalul (creierul intermediar) Estealcătuit din 4 regiuni (formaţiuni) grupate în jurul ventriculului II I:T l l d ă l t l d t i d lt t i l l i I I I



Talamusul – două mase laterale – de o parteşi de alta a ventriculului I I IMetatalamusul – în partea posterioară şi laterală a ventriculului I II

Epitalamusul – în partea posterioară şi superioară a ventriculului I I IHipotalamusul – la baza ventriculului I I I

Talamusul Cea mai voluminoasă formaţiune diencefalică Formatdin două maseovoideorientateanteroposterior unite princomisura intertalamică



Format din două mase ovoide orientate antero-posterior unite princomisura intertalamică Masele ovoide sunt situate sub emisferele cerebrale

Conţine - numeroşi nuclei de releu(unde fac staţie majoritateacăilor sensibilităţilor specifice, conţinând al II I-lea neuron al căilor) - nuclei deasociaţie

Topografic nucleii suntdenumiţi : anteriori, posteriori, laterali şi medialiNucleii realizează conexiuni între: nucleii bazali, cerebel, bulb,măduvă şi scoarţa cerebrală

Talamusul Cea mai voluminoasă formaţiune diencefalică Formatdin două maseovoideorientateanteroposterior unite princomisura intertalamică






Talamusul Cea mai voluminoasă formaţiune diencefalică Formatdin două maseovoideorientateantero-posterior unite princomisura intertalamică






Talamusul Nucleii laterali:NVPL (nucleul ventral postero-lateral) estestaţie pentru: f. spinotalamic anterior şi cel lateral



şi lemniscul medial (← n. Goll şi Burdach)NVPM (nucleul ventral postero-medial) estestaţie pentru lemniscul trigeminal

NVA - primeşte fibre de la f. dentotalamicNVL - primeşte fibre de la f. dentotalamicToţi primesc aferenţe şi de la corpii striaţi

Nucleii posteriori:primesc colaterale alecăii optice, acusticeşi sensibilităţii generale a corpului

trimit fibrecătre SC – lobii temporali şi parietali

Talamusul Nucleii anteriori: au legături cu hipotalamusul şi SC (girusul ginguli)



Nucleii mediali – NDM (nucleul dorsomedial) primeşte fibre de la hipotalamustrimite fibre la SC (lobul frontal)

Leziunile talamusului conduc la tulburări de sensibilitate (anestezii, hemiparestezii)

Metatalamusul Este dispus pe părţile laterale ale ventriculului I II , sub masele laterale talamiceEstealcătuit din:



Estealcătuit din:

- 2 corpi geniculaţi laterali – staţie de releu pentru caleavizuală

- 2 corpi geniculaţi mediali – staţie de releu pentru caleaauditivă

Epitalamusul Este dispus în partea posterioară şi superioară a ventriculului I I I

deasupra coliculilor superiori mezencefalici



deasupra coliculilor superiori mezencefaliciEstealcătuit din: - glanda epifiză şi comisura habenulei

-nucleul habenular (din trigonul habenulei)- striile habenulei – ceconţin centrii unor reflexe somatice olfactive

Hipotalamusul (creierul vegetativ) Formează podeaua ventriculului I I I



Este format din substanţă cenuşie şi

substanţă albă

Substanţa cenuşie a hipotalamusului Estedispusă sub forma a aproximativ 22 nuclei, dintre caremenţionăm nucleii:Anteriori: NSO NPV - secretă hormoni ce sedepozitează în neurohipofiză



Anteriori: NSO, NPV secretă hormoni ce sedepozitează în neurohipofiză NSC, APO, AHA

Mijlocii: NDM, NVM şi NA- controlează activit. secretorie a adenohipofizei (liberine, statine)- rol de integrare parasimpatică Posteriori: NPH şi nucleul corpilor mamilari – rol de integraresimpatică Laterali: NT şi NHL

Substanţa albă a hipotalamusului



Include fibre delegătură cu: scoarţa cerebrală

trunchiul cerebraltalamusulhipofiza

Legăturile hipotalamusului cu hipofiza Hipofiza stă suspendată dehipotalamusprin tija pituitară



Legăturile hipotalamusului cu hipofiza Legăturile hipotalamusului cu hipofiza: nervoase - tractul hipotalamo-hipofizar

vasculare sistemul port hipofizar



vasculare – sistemul port-hipofizar

Legătura nervoasă a hipotalamusului cu hipofiz

Tractul hipotalamo-hipofizar:



Tractul hipotalamo hipofizar:Este constituit din axonii neuronilor din nucleii anteriori (SO şi PV) şi neurohipofiză

Transportă hormonii antidiuretic şi ocitocinaîn neurohipofiză unde suntdepozitaţi

egătura vasculară a hipotalamusului cu hipofiz

Sistemul port-hipofizar:Este constituit din - capilare la baza hipotalamusului



- vene în jurul tijei pituitare- capilare în adenohipofiză

Transportă în adenohipofiză liberine şi statine pentru reglareaactivităţii secretoriia acestei glande

Rolurile hipotalamusului



Reglează activitatea secretoriehormonală adenohipofizară → a întregului sistem endocrin Reglează activitatea SNV prin centrii vegetativi Syşi Psyconţinuţi Reglează metabolismul intermediar glucidic, lipidic, protidic Reglează echilibrul hidric al organismului Reglează echilibrul osmoticşi energetic Reglează comportamentul alimentar

Reglează comportamentul sexual Reglează ritmul circadian(împreună cu SC şi substanţa neagră mezencefalică) TermoreglareControlează diferite acte comportamentaleşi stări afectivo-emoţionale

Emisferele cerebrale

Constituie partea cea mai voluminoasă a encefalului



p volu i oasă

Acoperă diencefalul şi parte din TC şi cerebel

Sunt în număr dedouă, fiind separate prin fisura interemisferică Au formă ovoidă, cu axul antero-posterior mai lung


Au 3 feţe: externă b lă



bazală

internă


Au 3 feţe: externă b lă



bazală

internă


Faţa externă – convexă are:2 ţ i adânci: ţ l central Rolando



2şanţuri adânci: şanţul central Rolandoşanţul lateral Sylvius

în profunzimea lui→lobul insuleicele 2şanţuri delimitează 4 lobi: frontal

parietaltemporaloccipital


Faţa externă – convexă:fiecare lobestebrăzdat deşanţuri mai puţin adânci



fiecare lob estebrăzdat deşanţuri mai puţin adânciacesteadelimitează girusuri (circumvoluţiuni)

ex. g. precentralg. postcentralg. temporal superior, mijlociu, inferior


Faţa internă – medială estebrăzdat de:şanţul parietoccipital



şanţul parietoccipitalşanţul calcarin

şanţul corpului calos – deasupra corpului calosşanţul cinguli (paralel cu şanţul corpului calos) între celedouă şanţuri estegirusul cingulideasupra şanţului cinguli este girusul frontal superior


Faţa inferioară – bazală: aparţine lobilor occipital temporal şi frontal



aparţine lobilor occipital, temporal şi frontalla lobul frontal există: şanţul olfactiv – pt. tractul şi bulbul olfactiv

şanţurile orbitale – delimitează girusurile orbitalela lobul temporo-occipital există: şanţul hipocampului şi şanţul colateral

delimitează girusul hipocampic şi girusul occipitotemporal

Structura emisferelor cerebrale

substanţă albă în interior



substanţă albă în interior

substanţă cenuşie, care - la suprafaţă → scoarţa cerebrală - la baza emisferelor → nucleii bazali (corpii striaţi)

Scoarţa cerebrală Conţine cca 14 miliarde neuroni (8 miliarde piramidali şi 6 miliarde neuroni mici)Are o suprafaţă de1200-2200cm2



Are o suprafaţă de 12002200 cm Hrănirea SC se face prin ramuri arteriale din piamater şi din substanţa albă

Zonele scoarţei cerebrală

Dpdv al dezvoltării filogenetice: paleocortex şi neocortexPaleocortexul - estevechi filogenetic



Paleocortexul - este vechi filogenetic- este neted, redus ca suprafaţă

- corespunderinencefaluluiNeocortexul - este recent filogenetic

- este extinsşi are numeroase girusuri


Rinencefalul (sistemul limbic): -Situat la limita telencefalului cudiencefalul



Situat la limita telencefalului cu diencefalul-Este cel mai vechi constituient al emisferelor cerebrale (arhicortex)

-Include: - lobul olfactor cu: bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv- striaolfactivă medială şi striaolfactivă laterală - substanţa perforată anterioară - girusul parahipocampic- girusul paraterminal (sub rostrul corpului calos, în corpul calos)


Dpdv structural: allocortex şi izocortexAllocortexul - esteredusca surafaţă (1/12 din SC)



Allocortexul este redus ca surafaţă (1/12 din SC)- are 2-3 straturi, cu două str. celulare: superficial - granular (receptor)

profund piramidal (motor şi deasociaţie) - corespundehipocampului (arhicortex) şi lobului olfactiv (rinencefal)

Izocortexul - ocupă restul suprafeţei SC- conţine 6 straturi

Straturile izocortexuluiStratul molecular (plexiform): bogat în fibre (axoni ai celulelor granulare, Martinotti şi dendrite ale neuronilor piramidali), sărac în celule (c. mici, stelate, cu axon orizontal – Cajal)

Stratul granular extern stratreceptor:



Stratul granular extern – strat receptor:bogat în celule granulare micişi celule piramidale mici

Stratul piramidal extern – strat motorbogat în cel. piramidale micişi mijlocii

Stratul granular intern – strat receptor majorbogat în celule granulareşi celule Martinotti (deasociaţie)

Stratul piramidal intern (ganglionar) – motorbogat în n. piramidali marişi foarte mari (Betz)

axonii lor→fasc. piramidaleconţine şi celule Martinotti

Stratul polimorf – cu neuroni motori de formevariate: fusiforme, piramidale,ovalare, granulare,

celule Cajal şi Martinotti

Tipurile de izocortexHomotipic – cu cele 6 straturi uniform dezvoltate



Heterotipic: granular – în care predomină straturile granulare – cu funcţie receptoare

piramidal – în care predomină straturile piramidale – cu funcţie motoare

Tipurile de neocortex

Dpdv funcţional există: Neocortex senzitivN



Neocortex motor

Neocortex deasociaţie

Neocortexul senzitivInclude toate zonele care sunt zone de proiecţie ale diferitelor sensibilităţi şi anume:Aria somestezică primară (ASI) – girusul postcentral – lobul parietalAria somestezică secundară (ASII) – peretelesuperioral şanţului lateral



Aria somestezică secundară (ASII) peretele superior al şanţului lateralAriile senzoriale: vizuală – marginile scizurii calcarine

auditivă – girusul temporal superiorvestibulară – girusul temporal superior gustativă – piciorul girusului postcentralolfactivă – faţa medială a lobului temporal

Toată zona somestezică – pentru sensibilitateaviscerală Distrugerea ariilor senzitive→ pierderea sensibilităţilor

Exemplu!!!Căile sensibilităţii exteroceptive cu proiecţie

în AS I şi AS II din scoarţa cerebrală



Neocortexul motorInclude toate zonele de unde pleacă: căile (fascicule) motoare piramidaleşi

unelecăi extrapiramidale (cele cu plecare din SC)Aria motoareprimară (AMI) – înpereteleanterioral şanţului Rolando şi



Aria motoare primară (AMI) în peretele anterior al şanţului Rolando şi porţiunea adiacentă a girusului precentral din lobul frontal,

de aici pleacă 25-30% dintre fibrele fasciculelor piramidale Eferenţa vegetativă estereprezentată cortical similar celei somatice

Distrugerea ariilor motoare→ paralizii

COLICULI

CVADRIGEMENIUCLEU

ROŞU

SUBSTANŢA

NEAGRĂ

NUCLEU

OLIVARUCLEU

VESTIBULAR

Neocortexul motorInclude toate zonele de unde pleacă: căile (fascicule) motoare piramidaleşi

unelecăi extrapiramidale (cele cu plecare din SC)Aria motoare primară (AMI) – în peretele anterior al şanţului Rolando şi



a o oa ep ima ă ( ) pe e eea e o a şanţului oa do şi

porţiunea adiacentă a girusului precentral din lobul frontal,

de aici pleacă 25-30% dintre fibrele fasciculelor piramidale Eferenţa vegetativă estereprezentată cortical similar celei somatice

Distrugerea ariilor motoare→ paralizii

Neocortexul de asociaţ ie



Include zone mai recentapărute filogenetic

Integrează funcţia senzitivă şi cea motorie Determină activităţi psihomotorii şi psihosenzitive

Include 3 zone deasociaţie: prefrontală temporală parieto-occipitală

Neocortexul de asociaţ ieConţine centrii unor acte motorii ce seînvaţă după naştere

Centrul motoral vorbirii: Localizat în girusul frontal inferior din emisfera tâ ă



Centrul motor al vorbirii: Localizat în girusul frontal inferior din emisferastângă (la dreptaci) sau

dreaptă(la stângaci)

Distrugerea sau afectarea lui→ afazie motorie(nu poate vorbi deşi înţelege, poate citi, nu este paralizat)

Centrul motor al scrierii: Localizat în girusul frontal inferior din emisferastângă (la dreptaci) sau dreaptă (la stângaci)

Distrugerea sau afectarea lui→ agrafie (nu poate scrie deşi nu esteparalizat, înţelege cuvintele scrise sau vorbite)

Neocortexul de asociaţ ieConţine şi :

Centrul formării noţiunilor



Centrul formării no ţ iunilor Centrul înţelegerii covintelor vorbite

Ganglionii bazali (corpii striaţi) Localizare- la baza emisferelor cerebrale, deasupraşi lateral de talamus

Denumireadecorpi striaţi ← de laaspectul striatpecare-l au în secţiune



Denumireade corpi striaţi de la aspectul striat pe care l au în secţiune

Sunt: -

nucleul caudat- nucleul lentiform- nucleul claustrum- nucleul amigdalian

Ganglionii bazali (corpii striaţi) Localizare- la baza emisferelor cerebrale, deasupraşi lateral de talamus

Denumireade corpi striaţi ← de la aspectul striat pe care-l au în secţiune



e u ea p st iaţi p p secţiu e

Sunt: -

nucleul caudat- nucleul lentiform- nucleul claustrum- nucleul amigdalian

Ganglionii bazali (corpii striaţi)

Nucleul caudat:aspectdevirgulă cu: cap corp coadă



aspect devirgulă cu: cap, corp, coadă

coada este în raport cu nucleul amigdalianînconjoară talamusul pe partea sa laterală este separat de talamusşi nucleul lentiformprin capsulaalbă internă


Nucleul lentiform:areformă piramidală, cu baza spre lobul insulei şi vârful spre talamus



are formă piramidală, cu baza spre lobul insulei şi vârful spre talamus

are două zone: globus palidus (paleostriatul) – rol efectorputamen (neostriatum) – rol derecepţie şi asociaţie este separat declaustrumprin capsulaalbă externă


Nucleul claustrum:esteseparatde lobul insuleiprin capsulaalbă extremă



este separat de lobul insulei prin capsulaalbă extremă

este separat denucleul lentiformprin capsula albă externă arelegături cu structurile olfactive


Nucleul amigdalian:este înraportcucoada nucleului caudat



este în raport cu coada nucleului caudat

arelegături cu structurile olfactive

Ganglionii bazali (corpii striaţi) Roluri: 1.controlul motilităţii voluntare şi involuntare (tonus muscular, automatism, mimică,

limbaj)2 funcţie senzorială (nucleul amigdalian şi claustrum conţin centrii unor reflexe



2. funcţie senzorială (nucleul amigdalian şi claustrum - conţin centrii unor reflexe

vegetative legate deolfacţie) Au conexiuni cu: - scoarţa cerebrală - talamusul- hipotalamusul- substanţa reticulată a tr. cerebral- nucleul roşu

- substanţa neagră

Substanţ a albă a emisferelor cerebraleLocalizare: în interiorul emisferelor cerebraleInclude: f ibre lungi: ascendente (de proiecţie) şi descendente (motorii)

fibrescurte: de i ţi i comisurale



fibre scurte: deasociaţie şi comisurale

Structurile comisurale sunt: corpul calostrigonul cerebralcomisura albă anterioară comisura albă posterioară comisura hipocampului

Corpul caloseste structuracomisurală cea mai mareinclude fibre comisurale ce leagă între ei lobii temporali, frontali, parietali şi occipitaliîl putemobservaîn profunzimeafisurii interemisferice



îl putem observa în profunzimea fisurii interemisferice

constituie tavanul ventriculilor lateraliare: rostrum, genunchi, corpşi spleniustranferă informaţiile dintr-oemisferă la cealaltă, în puncte similare

Corpul caloseste structuracomisurală cea mai mareinclude fibre comisurale ce leagă între ei lobii temporali, frontali, parietali şi occipitaliîl putemobservaîn profunzimeafisurii interemisferice



îl putem observa în profunzimea fisurii interemisferice

constituie tavanul ventriculilor lateraliare: rostrum, genunchi, corpşi spleniustranferă informaţiile dintr-oemisferă la cealaltă, în puncte similare

Fornixul (trigonul cerebral)structură formată din fibre cudispoziţie antero- posterioară şi laterală dispus aproximativ paralel cu corpul calos de care este legat prin septum pellucidum septumpellucidumestetotodată şi pereteledespărţitor al celor 2 ventriculi laterali



septum pellucidum estetotodată şi pereteledespărţitor al celor 2 ventriculi lateralifibrele sale se întind între hipocampşi corpii mamilari hipotalamicieste formatdintr-un corp comun

două perechi de tractusuri: - anterioare – columnele fornixului- posterioare – picioarele fornixului

Fornixul (trigonul cerebral)structură formată din fibre cudispoziţie antero- posterioară şi laterală dispus aproximativ paralel cu corpul calos de care este legat prin septum pellucidum septumpellucidumestetotodată şi pereteledespărţitor al celor 2 ventriculi laterali



septum pellucidum estetotodată şi pereteledespărţitor al celor 2 ventriculi lateralifibrele sale se întind între hipocampşi corpii mamilari hipotalamicieste formatdintr-un corp comun

două perechi de tractusuri: - anterioare – columnele fornixului- posterioare – picioarele fornixului

Comisurile albe şi comisura hipocampului Comisuraalbă anterioară:

include fibre celeagă - uncusul de nucleul amigdalian şi bulbul olfactivde b t ţ f tă t i ă



- bulbul olfactiv desubstanţa perforată anterioară

Comisuraalbă posterioară: este partecomponentă a diencefalului rezultă prin încrucişarea striatorubralului

Comisura hipocampului: leagă hipocampul celor două emisfere

Comisurile albe şi comisura hipocampului Comisuraalbă anterioară:

include fibre celeagă - uncusul de nucleul amigdalian şi bulbul olfactivdesubstanţa perforată anterioară



- bulbul olfactiv desubstanţa perforată anterioară

Comisuraalbă posterioară: este partecomponentă a diencefalului rezultă prin încrucişarea striatorubralului

Comisura hipocampului: leagă hipocampul celor două emisfere

Ventriculii laterali ai emisferelor cerebrale Localizaţi în interiorul emisferelor cerebrale Tavanul lor este constituit din faţa inferioară a corpului calosPeretele despărţitor dintre cei doi ventriculi este reprezentat de septum pellucidum



p ţ p p p

Suntconstituiţi dintr-un corn anterior – în lobul frontalun corn posterior – în lobul occipitalun corn inferior - în lobul temporal

Conţin lichid cefalorahidian produs de plexurile coroide din interiorComunică cu ventriculul I I I prin orificiile Monro

Substanţ a reticulată nervoasă Se prezintă sub formă de insule de celule nervoase dispuse sub formă dereţea prezente:

la nivelul MS – între cornul posterior şi cel lateral între bulbşi talamus

C ţi i nuclei ce primesc colaterale ale ăil ascendente specifice ce conduc spre



Conţine numeroşi nuclei ce primesc colaterale alecăilor ascendente specifice, ce conduc spre

SC informaţii extero-, proprio- şi interoceptive

Substanţ a reticulată nervoasă Conţine - căi ascendente reticulo-talamo-corticale

- căi descendente reticulo-spinaleFuncţional, prezintă 3 sisteme distincte:

Sistemul reticulatascendent activator (SRAA) – determină reacţia detrezire



Sistemul reticulat ascendent activator (SRAA) determină reacţia de trezire

Sistemul reticulat descendent facilitator→accentuarea reflexelor spinaleşi hipertonieSistemul reticulat descendent inhibator – diminuează reflexele spinaleşi hipotonieRolurile SR: intervine în gândire,conştiinţă, memorare, învăţare, ritmul somn-veghe

Sistemul nervos vegetativRol: împreună cu SNC integrează şi coordonează funcţiile viscerale asigurând adaptarea

organismului lacondiţiile variabile ale mediului

Dpdvfuncţional sedistingdouă componentealeSNV: - componenta simpatică



Dpdv funcţional se distingdouă componente ale SNV: - componenta simpatică

- componenta parasimpatică Majoritatea organelor au o dublă inervaţie vegetativă: simpatică şi parasimpatică

Excepţii : - numai inerva ţ ie Sy: muşchii radiari ai irisului şi radiari ai corpului ciliar, glandelsudoripare, splina, vasele dinmuşchi, creier şi vasele coronare

- numai inervaţie Psy: muşchii circulari ai irisului şi circulari ai corpului ciliar şi pancreasul exocrin şi endocrin

Sistemul nervos vegetativ

Efectele SNV: - deregulă simpaticul şi parasimpaticul au efecte antagoniste



Efectele SNV: - deregulă, simpaticul şi parasimpaticul au efecte antagoniste

- uneori simpaticul şi parasimpaticul exercită aceleaşi efecte dardiferite cantitativşi calitativ (exemplu - glandele salivare)

Efectele SNV depind de: - mediatorii chimici descărcaţi la sinapsa cu efectorii- receptorii de pesuprafaţa efectorilor

Efectorii viscerali pot fi: fibrele musculare netedefibre musculare striate de tip cardiacglandele exocrineglandele endocrine


Labazaactivităţii SNV seaflă - actul reflex vegetativ



La bazaactivităţii SNV seaflă - actul reflex vegetativ

Substratul material al actului reflex estearcul reflex vegetativ


Arcul reflex vegetativ este constituit din: caleaferentă centru vegetativ



caleeferentă

omponenta aferentă vegetativă a arcului refle

Culege informaţii de la receptorii visceraliDenumirea receptorilor viscerali depinde de stimulii la care sunt sensibili:

baroreceptori



baroreceptori

osmoreceptorichemoreceptori

Neuronii de origine ai terminaţiilor senzitive vegetative care culeg informaţiile de lavisceroceptori sunt amplasaţi în ganglionii spinali sau în ganglionii nervilor cranieni

VII, IX sau X


Fibrele aferente viscerale sunt mai subţiri decât cele somatice şi au o viteză maimică de transmitere a impulsurilor nervoaseInformaţiile culese decătre visceroceptori ajung în nevrax (MS sau TC) pe calea



Informaţiile culese decătre visceroceptori ajung în nevrax (MS sau TC) pe calea

nervilor spinali (în măduva spinării) sau anervilor cranieni (în trunchiul cerebral),de unde urmează un traseu ascendent la scoarţa cerebrală, fie pe căi ascendentenespecifice (din substanţa reticulată), fie simultan cu excitaţiile somatice prinfasciculele spinotalamice








Unele reflexe viscerale au aferenţă somatică (ex. reflexul pupilar care arefibre somatice din nervul şi tractul optic)



Centrii nervoşi vegetativi sunt localizaţi în tot nevraxul, de lamăduva spinării la scoarţa cerebrală

topograficdistingem: centri corticali



topografic distingem: centri corticali

centri subcorticali din: - hipotalamus- trunchiul cerebral- măduva spinării - alte zone ale SNC

Centrii vegetativi corticali

Localizaţi pe - feţele orbitală şi medială a lobului frontal- în hipocamp (cornul lui Amon)



Centrii vegetativi subcorticaliau legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatum au legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixdatorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal



hipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul anterior are centri parasimpatici hipotalamusul posterior are centri simpaticihipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral

măduva spinării

Centrii vegetativi subcorticaliau legături cu centrii vegetativi din SC prin NDM al talamusului şi striatulau legături cu centrii vegetativi din hipocamp prin fornixdatorită lor, hipotalamusul este centrul vegetativ subcortical principal



hipotalamusul - creierul vegetativhipotalamusul anterior are centri parasimpatici hipotalamusul posterior are centri simpaticihipotalamusul reglează activitatea centrilor vegetativi preganglionari din trunchiul cerebral

măduva spinării

Centrii vegetativi subcorticaliCentrii subcorticali preganglionari din trunchiul cerebral:

- suntnucleii vegetativi ai trunchiului cerebral



- sunt întotdeauna centri parasimpatici



Centrii vegetativi subcorticaliCentri subcorticali vegetativi sunt prezenţi şi în:

- substanţa reticulată



- cerebel- sistemul limbic

Componenta eferentă vegetativă Este formată întotdeauna din doi neuroni:

- neuronul preganglionar – localizat în nevrax: MS→Sy



MS→Psy sacrat TC→Psy crania- neuronul postganglionar – localizat în ggl. vegetativi periferici

Componenta eferentă vegetativă Este formată întotdeauna din doi neuroni:

- neuronul preganglionar – localizat în nevrax: MS→Sy



MS→Psy sacrat TC→Psy crania- neuronul postganglionar – localizat în ggl. vegetativi periferici

Componenta eferentă vegetativă simpatică neuronul preganglionar - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării T1-L3neuronul postganglionar - deregulă în ganglionii paravertebrali (laterovertebrali)

- excepţional (nervii splanchnici) în ganglionii previscerali:



celiacmezenteric superiormezenteric inferior

Componenta eferentă vegetativă simpatică neuronul preganglionar - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării T1-L3neuronul postganglionar - deregulă în ganglionii paravertebrali (laterovertebrali)

- excepţional (nervii splanchnici) în ganglionii previscerali:



celiacmezenteric superiormezenteric inferior

Lanţu l ganglionar paravertebral



Componenta eferentă vegetativă simpatică Atenţie!!! Unele fibre postganglionare, în loc să meargă direct la efector, se întorc,alăturandu-se trunchiului nervului spinal, căruia îi formează ramura comunicantă cenuşie (amielinică), după care seîndreaptă către efectori:



muşchii vaselor de sange din muşchii scheleticimuşchii vaselor de sange din tegumentglande tegumentare

aracteristicile fibrelor pre- şi postganglionaresimpatice; mediatorii chimici

Fibrele preganglionare simpatice sunt de regulă scurte (cu excepţia nervilor splanchnici),groase, mielinizate.



Fibrele postganglionare simpatice sunt deregulă lungi, subţiri, amielinizate.Între neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic câtşi la parasimpatic sedescarcă acetilcolina.Între neuronul postganglionar simpatic şi efector se descarcă adrenalina saunoradrenalina, cu puţine excepţii, când sedescarcă acetilcolina(în vaselemuşchilor somaticişi glandele sudoripare).

Cui se datorează efectele difuze ale stimulării simpaticului

1.Un neuron preganglionar facesinapsă cu peste 30 neuroni postganglionari.2.Un neuron preganglionar dă colaterale axonice care merg la neuroni postganglionari din



ganglioni paravertebrali supra- şi subganglionari subiacenţi .3.Ganglionii paravertebrali simpatici suntlegaţi între ei prin fibre comisurale.

Cui se datorează efectele difuze ale stimulării simpaticului

4. Prezenţa medulosuprarenalei – un imens ganglion simpatic periferic constituit din neuronipostganglionari simpatici, care şi -au pierdut axonii şi care îşi descarcă mediatorii



(adrenalina şi noradrenalina) direct în sânge şi în acest fel aceştia reuşesc să ajungă întoate organele şi ţesuturile, inclusiv în regiunile care nu au inervaţie vegetativă simpatică.

Atenţie!!! Datorită acestor 4 factori, simpaticul intervine prompt în adaptarea rapidă aorganismului în situaţii neobişnuite, punând organismul în condiţii optime de luptă sau fugă.

Eferenţa parasimpaticul cranian şi sacrat



Eferenţa parasimpaticului sacrat neuronul preganglionar - în jum. anterioară a coarnelor laterale ale măduvii spinării S2-S4neuronul postganglionar – în ganglionii intramurali



Eferenţa parasimpaticului cranian neuronul preganglionar - în nucleii vegetativi ai trunchiului cerebralneuronul postganglionar - în ganglionii previscerali pentru tot Psy cranian cu o excepţie

- în ganglionii intramurali pentru nervul X (excepţie)



aracteristicile fibrelor pre- şi postganglionareparasimpatice; mediatorii chimici

Fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi, groase, mielinizateAten ţ ie!!! Fibrele preganglionare ale parasimpaticului sacrat formează nervii pelvici



(deoareceinervează viscerele pelvine)Fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, subţiri, amielinizateÎntre neuronul preganglionar şi cel postganglionar, atât la simpatic câtşi la parasimpatic sedescarcă acetilcolinaÎntre neuronul postganglionar parasimpaticşi efector sedescarcă acetilcolina

Distribuţ ia fibrelor pre- şi postganglionareale Simpaticului şi Parasimpaticului

121496508-Sistemul-nervos

Documents

Transcript of 121496508-Sistemul-nervos