1 1 1 1 I/

SISTEME DE DOZARE

~I AMBAlARE

lucrarl practice de Iaborator~i culegere de probleme

('1/CoL!; /1/r-..f'>_" Aj~u/-:c=::o ilf-/' ' ;-:'

"~

....... Editura BREN,Bucurestl 2005 'f

i:

~

.'

I I

Copyright BREN, 2005Teate drepturile sunt rezervate autorilor.

Editura acreditata CNCSIS. ",

Adresa: EDITURA BRENStr. Lucacesti nr. 12sector 6, Bucurosf

,-,

Tel/Fax: (021) 223 43 47(021) 224 81 55

Descrierea CIPa Bibliotecii Nationale a RomaniaiVOICU, GHEORGHE '

Sisteme de dozare ~i ambalare : Iucrarl practice delaborator ~i culegere de probleme / Gheorghe Voicu,Cristian Mieila. - Bucuresti : BREN, 2005

Bibliogr.ISBN 973-648-457-2

, I. Mieila, Cristian I

Heterenti ~tjjntifici: Prof. dr. ing. Ladiclau DavidProf. dr. ing. Vasile Bendie

Bun de tipar: 06.04.2005ISBN 973-648-457-2

IMPRIMAT IN ROMANIATipar: BREN PROD s.r.1.

Cupnns

l '1- Cunoasterea unor lipuri constructive de ambalaje ~i a sisternelorprincipale de arnoalare. materiale de ambalaj .....

l 2 - Oozatoarc pentru produse solide granulare ~i pulverulente. determinareaparametrilor dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole de tip ecluza . . . . . . . . .. 2:

L 3 - Oozatoare gravimetrice. cunoasterea constructive ~i funcuonata a cantaruluipentru iaoite si a masinii de sortat dupa masa individuala pe liniile de sortat~i ambalat legume fructe 3;;

l 4 - Oozarea lichidelor. Oeterminarea experimentala a timpului de umplerea recipientelor - ambalaj in conditii statice determinate 4:

L 5 - Ambalaje din materia Ie celulozice. proiectarea ambalajelor din cartoni a desfa~uratei acestora, in concordanta cu volumul ~i dimensiunileprodusului de ambalat se

L 6 - Ambalaje din stida. Conditii impuse ambalajelor din stida. Cunoastereaprincipalelor tipuri de ambalaje din sticla. Forme ~i dimensiuni caracteristice.Sisteme de inchidere n

L 7 - Metode ~i.principii modeme de ambalare. Sisteme de ambalare specifice.utilizate in practica arnbalarii . . . . . . . .. . 92

L 8 - Determinarea parametrilor geometrici ai elementelor de inchidere prin fa"a cutiilor metalice ~i trasarea grafo-analitica a profilului rolelor de inchidere ..... 106

l 9 - Etichetarea produselor ambalate. Eticheta ecologica. Codul de bare.Sisteme de etichetare ~i fixare aetichetelor 123

Culegere de Probleme rezolvate (elaborate de Voicu Gheorghe) ......... _ . . . . . . . . .. 139

" -,

h) Oupa modul de grupare ambalaje solitare, grupate, coiective,I) Dupa sistetnul de contectionete: ambalaje fixe, pliante, dernontabile:Jl Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide. suple;1iproduselor ambalate.

Dintre aceste standarde un nurnar foarte mare este cuprins in secfiunea .Arnbalaje,produse ~i dispozitive auxiliare de ambalare" care are subsectiunile prezentate mai jos.

[Ambalaje, produse ~i

__ ?ispo~itive auxiliare de

~ne"nta!i ~~ Ambalaje din stich':!

Ambalaje dincauciuc ~i materia Ie

~~balaje din.

hartie-~.-.----

1 I Ambalaje metalice

[ Ambalaje dinJ--_materiale-----

Produse auxiliarede ambalare

Conditiite pe care trebuie sa Ie indeplineasca materialele utilizate la confectionareaambalajelor sunt:

sa se prelucreze usor ~i sa nu fie higroscopice;sa perrnita curatirea i dezinfectarea fara deterioran;sa nu fie prea grele in raport cu masa produselor ambalate;sa nu posede ~i sa nu emane nici un fel de mirosuri;sa nu reacuoneza eu produsele ambalate;sa nu se deformeze In timpul depozitarii ~i transportului;sa proteieze produsele de once fel de vatamari;sa reziste la tensiunile ~izdruneinaturile din timpul transportului;marimea lor sa sa armonizeze cu gradul de perisabilitate a produselor ambalate ~isa fie estetice.Cele mai multe ambalaje sunt confectionate din: lemn, materiale celulozice,

material plastic, metal,materiale complexe, sticla.Ambalajele din lemn eele mai uzuale sunt: lazi (tip P, D,V, C, S, etc.) ~i stelaje de

depozitare; palete plane (de uz general, departamental, portusr sau eu montanti): palete-lazi lii panouri; cosun ~i impletituri; tambure ~i mosoare; butoaie ~i putini.

In categoria ambalajelor din lemn intra ~i lazile pentru transportul conserve lor inborcane sau lazile din placi fibro-Iemnoase intarite eu sipci din lemn.

Lazi/a de lemn pentru transportul conserve/or alimentare in borcane de sticla (STAS2281-74) seexecuta in trei rnarirni, pentru incarcarea maxima de 25 kg, eu sau taracapac. Dimensiunile ~i forma constructiva a acestora sunt prezentate in tabelul 1.2 !ii fig. 1.

Tabelul1.2

1'~~~~~~~fL-~~n~+~~l-nSl1~~~f7n~ffrme--II-L~~j~~rit~~it~~f-~~1~~~! 1 95 1291-- --2 -----1 570 380 - 127 604 414 - 16-1-:~ -3- I _ _ 1 I 154 I _._ , }88 -.:1

fSecllunea A ~ A

-,

1 1

..,

Uizile din placi fibro-Iemnoase (fig,1.2) se construiesc in diverse variante (STAS4857-87).!?idimensiuni Asamblarea lazilor se face prin agrafe de con din sarma sau cuie., 'i Volurnul util allAzilor din placi fibro-lemnoase este de 70, 100,200,300,400, 600 ~i670dmJ. la capacitati de lncarcare de 20 - 150 kg.

.Pentru asigurarea integrita,ii !ili securitatii continutului in timpul transportului, lazile'din placifibro~lemnoase pot fi balotate cu banda din otel, fie la centrul lazii, la capete sau~ila capete ~i central. '

Ambalajele din hame ~i carton sunt, in marea majoritate, sub forma de sad sau'pungi, cu sau fara pliuri laterale (cele din hartie) ~i sub forma de lazi ~i cutii (din carton).

Lazile ~i cutiile din carton ondulat au forma paralelipipedica cu dimensiuni dintrecele.mai variate in furicfie de produsul care se arnbaleaza, Se construiesc, de obicei, insistem pliant pentru ca transportul ~i depozitareainainte de utilizare sa se faea cat maiu!ilOf.5acii textili se contecnoneaza dintr-osingura bucata de material cudoua cusatun deincheiere. Fileul tubular se utilizeaza sub forma desaculeV prinsegmentare~i capsare.. . ....L~zile' pliante ope vo/um" din carton ((lndulat, compactsau l1'Iucava) sunt folosite~ntru transportulproduselor pulverulente, granularesau bucaV mici(care nu impun laziell c.lil!'lensiunispeciale) preambalate inculli de desfaeere sau in vrae,f Aceste lazi ope volum" sunt arTIbalaJedetrsnsport paletizabHe, cu seqiuni

.dreptunghiulare ~i cu eele trei dimensiuni modulate conform 5TA5,pentru a cuprinde unanurnit numarde produse (in diverse variante dea~ezare), dar care pot cuprinde produsefiin masa sau numar nerotunde,astfel iricat sa rezl,llte utilizarea ralionalaa spaVuluiinterior. Lazile din carton .pe volum" au forma lji dimensiunile prezentate mai jos.

Fig.1.1. Lads din lemn pentru transport conserve1.lamele de capat; 2.1amele laterale; 3.lamele fund - capac; 4,5,6:!jipci; 7.coltare din lemn ,

Fig. 1.2. Tipun constructive de lazi din placi fibro-Iemnoase

6

Marime Volum Dimensiuni interioare, mminterior, dm' 1 b h1 6,9 253 11422 13,7 285 190 2533 18,3 I----4 20,6 3805 27,4 2856 41,1 253 I--7 54,8 570 388 823 380 0

Pungile din Mrtie cu burduf, cu fund simp/u, tip BS, se pot conrecnona mecanic ,i8y~t utilizate, in general, la ambalarea produselor alimentare. Forma acestor pungi ,ideS~~urata hartieiutilizata la confection are sunt prezentate in fig.1.3.

b3

1

b2

, I/'-t-b1 b1 b b1 b1

Fig.1.3. Punga din hiirtie cu burduf cu fund simplu, tip BS (aspect si desfa!iurata)

7

Tabelul1. 3. Caracteristicile principale ale pungilor din Mrtie cu burdut ~i fund simplu

f-~ C' tate . . Adancime Upmebartdiiljpjre Hartje tr.pu'n'iS1'tx~r1971':~Sapa", a Lun tme La Ime . '.. ,

I'

doua bucati de mucava, cea dinspre exterior avand forma de taler, obfinutprin presare, iarcea dinspre interior forma unui disc. Discul se sprijina pe un cerc executat din mucevafixatin interiorul mantalei. La exterior fundul butoiulOi este intarit cu On cere din mucava. Lacele doua capete mantaua este prevazuta cu cate un cerc de lntarire din hartie infallurata;prinse cu cleme de sarma. -,

!Lt.,.~t~r*-

d

lTabelul 1.7. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve cu fund aplicat-_.- ---- ..

. Diarnetrul Inalli.mea Diametrul lnaltirnea cu Grosimea Liitimea Raza deDiametrul mtertor cunei exterior capac aplicat tablei bordurii racordare Capacitate .nonunal d, + 0,2 h +1,0 0 + 0,3 H 0 b 0 r + 0-.1 em

J

o 0 0 -0,5 g - 0_2 - '\53 53,2 39 . 55,5 39 0,20 2,6 1,8 . I---~

f-----. 78 78.... 165

58 58 f--~~

73 72,8 101 75,5 101 0,22 2,8 2,0 390110 110 425118 118 460

~)-- 32,5 205! 47 . 47 300

50 50 32053 53 345

99 98,8 60 101,5 __ 6_0__ 0,24 3,0 2,0 40068 68 46588 88 600

~- 112 800-- 118 118 850280 280 5000

153 153,42 172 156,5 172 0,30 3,2 2,0 ~-253,4 253,4 4400._--- --

TabeluI1.8. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve ambutisate

Diametrul lnaltimea GrosimeaDiametrul interior cutiei tablei Diametrul de

Adancimea Capacitatenominal d, + 0,2 hi +0,3 marcare d2 fundului h2 em'

0 0g

___lL_~~ __ 30,0 0,22 35 3,0 1109

Tabelut t.s. Capacitatea ~i dimensiunile borcanelor din sticla cu dop ~Iefuittrece prin tubul interior in atmosfera. Gazul propulsor, care in interiorul ambalajului era subpresiune, i!?i marsste brusc volumul in contact cu presiunea atmosferica !;'i favorizaazadezintegrarea produsului activ in particule foarte fine, La acest tip de ambalaj aerosol, oe ;ilrnasura ce se ovacueaza solutia produs activ ~i gaz propulsor, volumul eliberat este ;}ocupat de gazul propulsor provenit din produsul activ in care acesta est~dizolvat. De "aceea, in acest ambalaj presiunea gazului propulsor ramane constanta pana la evacuarea ~tcornpleta a produsului activ, in aceasfa categorie de gaze propulsoare se include dioxidul ide carbon care este solubil in multe din lichidele ce se preteaza ambalarii in tuburi"aerosol; practic, nu este influentat de temperatura ~i este considerat conservant, ~"antiseptic, prevenind totodata coroziunea rnetalica.

Ambalajefe din sticla se pot clasifica in doua categorii: arnbalaie cu gat ingust(sub 30 mm diametrul interior al gatului), in categoria carora intra buteliile pentru produse:icr,ide ~i ambalaje eu gat larg, din categoria carora tac parte borcanele pentru ambalarea . . Borcanele din sfc/~ fI'/ t (fi b ..produselor semilichide !;'i solide Pe langa aeestea mai exista baloane flacoane ~i fiole ',.. I cu n e Ig.1.9,) sunt ubhzate, de asemenea, /a ambalareapentru ambalarea diverselor produse chi mice !?ifarmaeeutiee. ' . produselor .chlmlce ~I farmaceutice. Capaeitatea ~i dimensiunile acestor borcane sunt

B t"

'r di t'/w t .. t ti t I '1' dri .' d It" prezentatelOtabeluI1.10.u e lire in S tc a sun recipren e eu secnune ransversa a CIIn nca sau e a Ct, .forma, cu capacitatea de 0,025 - 10 I. Forma gatulu! depinde de modul cum se face J Tabei:110 Ca 't I'd' "1 . , . ,inchiderea: cu dop, prin capsulare, cu capac eu filet, etc., in timp ee forma ~i dimensiunile .;, ." pact a ea ~I ImenSIUOIe borcanelor din stJcla filetate pentru produse chirnicerecipientului sunt influentate de natura produsului,de presiuneala care se pastreazaaeesta, etc.

Pe lange aeeste butelii, se mai utilizeaza la ambalarea produselor (de naturachimica, farmaceutica, cosmenca, etc.) flaeoane ~i butelii cu capacitaf mai mici, preeum ~ifiole pentru diverse esente. Damigenele sunt butelii de capacitatl mai mari de 5 I.

Borceneie dinstic/a pot aVea capacltaf nominale tntre 0,12 ~i 15 I, in funcue de tipulproduselor ambalate ~i de tratamentul termie la care sunt supuse acestea dupa inehidereaborcanului. De asemenea, borcanele pot fi construite in diverse variante de inchidere,gura de umplere avand forma adecvata modului de inchidere.

Borcane/e din stiel13 cu dop /efuit (fig.1.9,a) sunt folosite laambalarea produselorcblmice si farmaceutice. Ele sa executa Tnopt capacitatt asa cum se prezinta in tabeI1.9,:'~' BOl'Cane/e din stic/~ Omnia i Twist-oft sunt utilizate in industria alimentara pentru

Capacitatee masurata pana la baza gatului trebuie sa fie egala cu capaeitatea t"ambalareaconservelor care urmeaza a fi supuse unui lralament termic de sterilizare saunominata plus eel pufin 5%, Dopurile borcanelor sunt pline la borcanele eu capacitatea de ~ pasteurizare. Forma gurii acestor borcane este prezentata in fig.1.1 o.pana la 100 ml, iar la celelalte sunt goale la lntertor si astupate numai la parte inferioara, "

I d I

d,

h.h,hz'. ~~

h,l, I Ie" "~I ,...L-~' "

, tip Twist-off - cu varianta I avand patru lnceputuri ~i diametrul nominal $66 ~. . Amba/aje/e ter~oformate.. sunt f~l~site la a.mbalarea produselor, in special a cetorvananta 1\ cu diametrul nominal ijl82.: solida sau sub forma de pasta, datonta avantajelor pe care le prezinta: productivitate

~mba{ajele din material plastic sunt dintre cele mai variate, prezentanou-se it. mare; utilizare :a\ionala a. surselor de ..in~lzire; ~~urin\a in confectionarea formelor;nenumarate variante constructive (lazi, palete, cutii, saci, pungi, filme, folii" butelii, pe!icu~' for,marea usoara a. ~uturor tl~unl~r de folll din matenale. pla~tice, chiar ~i impri~at~, ~aracontractibile, borcane, doze, flacoane, canistre, etc.). Ele pot fi, deci, suple-sau rigide,";~': afectarea desenului ~mpnmat, obtinerea de ambaleje de tip pierdut (nerecuperabile) leftine,

Pentru ambalarea produselor sub forma de bucati se utilizeaza $i platouri alveclares de forme foarte diferite.platouri compartimentate sau cosulete din material plastic. 'Tuburilt;l din material plastic pot fi oonfectionats din doua bucati -corpul sub formaLa ambalarea skln (fig.1.13,b), produsul deambalat asezat pe un cartoQ~ytif.!.jt~'6oWnut prin extrudare continua fiind.imbinat prin lipire cu caput ~i umarul, obtinut

termosudabil cu microperforatii, serveste el 'jnsu~j crept forma pentruamb~laj (mat~ta)~'pfin: rr\jecji~ in matrita, sau dintr-o singura bucata obiinuta prin extrudare sau injecti~ inConfectionarea aeestuia sa faee prin tennoform.area unui film de PE de ml~. dens'tate,llTl~trila. De asemenea, tuburile pot fi obtinute ~i dintr-o foaie de material plastic sudata(sau dintr-un alt material plastic) peste. produs !?Icart~nulsuport, ~I~ul autoh~lndu-se det"longitudinal ~i apoi Imbinata prin lipire cu capul ~i umarutcarton. Se realizeaza, in acest fel, imobilizarea perfecta ~.produsului In ambale], . . ". l "Materiaie complexe. Datorita faptului ca pentru un material de ambalaj exista

Ambalarea skin nu necesita forme ~i permite utilizarea de film~ foarte sub~n. Se~~lirite complexe de: rezistenta mecanica, inertie chimica, impermeabilitate la gaze,poate utiliza la ambalarea produselor de. maTidimensiuni: q~SOriiindU$Jtiale,aparatura~(}iapori, arome sau, invers, permeabilitate (pentru fructe ~i legume proaspete), preteenselectronica, ceramica ~i portelan, dar ~I pentru unele sem.'pre~arate ahmentare. Pot~~'20f)Jra luminii, posibilitati de termosudare, rezistenta la trata'nente termice (pasteurizare,ambalate produse fragile sau de valoare ridi~t~ carey~bUle 1afie blocate pesuportu2!stetilizare) ~i la temperatun joase (congelare, .refrigerare), imprimare. pret scazut, etc.,grele ~i rugoase in vederea expedierii i protectiei la urniditate " . ..... '. .'1,,9;;;.~t2fii.,~e a~tf~1 de materiah=:.~u incercat sa realize~e asoci~re~ .mai multor !"1ateriale

In fig.1.14 sunt prezentate unele metode de flxare. ~prefon:n~lor bhste~pes~~rtu~Z~IIJrp,~.c;;lre sa msurneze calitatile acestora compensand propnetatlle lor negative. S-audin carton. Astfel, preformele pot fi lipite pe suport pnn tefrpohplre"fie pnnfn~IZlre,~W:q~tin~r"astfel materiale complexe cu proprietaf imbunatatite de ambalare a diverselorpreformei, fie prin lncalzirea su~ortu!ui. De asemenea,. pre!orrnl:l pqate. fi zay?rAta rntr~~Jf[~~~~'ali~entare ~i nealimentare. . _. _ .. .doua suporturi din carton, fie pnn termopres~r~~ fie pnn ghsare sau pnnd~re pesuPo~!$:2~;;~i:M~tenalele ~a~e se pot asocia, an ved~rea crean!. de matenal~ complexe dedublu pliant. Daca alveola (preforma) este hplta pe. suport decupat atunci ea. poate ~f'~mbal~re, sunt: hartia, cartonul, celofanul, foha de alumiruu sau staniol, matenaleleinchisa cu 0 eticheta prin lipirea acesteia pe suportul dl~ carton~ ... lpla~tiee. Materialele complexe pc t fi obtinute, in general, prin patru procedee: acoperire

Tuburile din material plastic (fig.1.1S) se co~fe~o~e~za, In g~nera~, din P?heblen,; (caserars), impregnare, extrudare, lipire.de joasa sau inalta densitate, dar se pot C?nf~ona ~I din rnate~al~ din dou~ $tr~tu~: .' . Prmcipalele tipuri de materia Ie complexe utilizate la ambalarea produselor sunt:(lrnbracarninte ~i captuseala) pentru protectla. atat a P~USUIUI, C

" Penlru efecluarea lucrarii sunt necesare 0 rigla gradata de 50 cm ~i un subler. SE,;t- -,vor utiliza materialele de laborator existente: ambalaje din diverse materiale, de diverse~J;:djrnensiuni, obtinute prin procedee diferite ~i utilizate in diverse sisteme de arnbalare's[;J!OfTare - umplere - inchidere, skin sau blister-p~~k, plicule~e! shrin~-pack, bottle-packif:::: etc.), Ambalajele prezentate sunt arnbalaje flexlblle sau nglde utlhzate la ambalarec::i*r produsetor din diverse domenii de activitate (pungi, plicuri ~i pliculete, saci, sacose, cuti.:ik ,de carton, platouri alveolare, cutii de conserve, capace pentru borcane, capsule de,t inchidere pentru butelii, butelii, doze metalice pentru bere, preforme PET, etc.).'k~>i: . ...'~..

Gro,;me I : ,,~fModul de lucrup~r(!te ,~"', 1. Sa vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucrarii, se vor examina materialelE,.. -- - - . - -- * ' 11 :t:,; din care sunt confection ate ~i se va realiza 0 clasificare aambalajelor dupa mai multE

~-r i\';\lcnterli: rol, material, pozitie fata de produsele ambalate, etc., identificandu~se elementelECorp L ~,'~r:::'I:I,:"I~ Zona de lipire :~;1':cafE: diferen1iaza a~balajele ~i m~terialel.ede ~m.balaj intra ele. Se va intocmi un tabel ci

. ' . ' ' " . . ;~",:,d~s\ficarea ambataletor folosind slmbolunle ammtite. ,Fig.15. Caracteristicile standardizate ale tuburilordeforrnabile dm matenal plastic :~h:,' 2. Savor identifica functiue ambalajelor i aleetichetei ambalajului respectiv.

. ". _ ,'. . 3~~;~I!..!:,3'\Se va analiza un ambalaj i se v~ identifica scopul fi~clirui ~Iement al arnbalejululMatenalele complexe tIP TetraPak pe baza de carton. suntdestinate ambal~~?j"seva examina materialul (materialele) din care este cornectionat, I se vor trage concluzi

lichidelor alimentare (lactate, sucuri 9i ap~ !llate,vi~, unele bal,lturi~ICool.ice) ~i se p~q'M)t];ref~ri!Oare la designul ambalajului, preeumst motivele care au condus la alegerecin coua variante: pentru am?ala:e aseptlca. (maten~1 triy~curg!:!m~a;$p~~glm .I)e,conp:ql~~,etc.l. ~;:.:,~b6rdari .prietenoasa mediului inconjurator. Se vor cerceta fabncarea, utlhzarea sauasemeneevpentru a ,rnElIi flm~~ gepr~z~n~re.~rrecla!)1;;ta, amb~I?Jpl~J~u~ folos,t~~/ind~partareahartiei i punqtlor din Mrtie pentru desfacerea ~:oduselor la puncteleaccesorii .deambl'~rt:; diriqiv~~rnat~n~I~C\l,!, ~r ~:~\Jle~e; ..pla1oun, benZ!.capa~~~'cbrTlerdale .~i, se vor trage conduziile referitoare Ia impactulgeneral asupra mediulucapsule, dopun, Ciemi3,.('ongele ~i mele, aQr~re,lega!un. etl!'le.te~ etc;; . ;'.v. ..' . "W0' .. pentnlfietare material.

Capacete metallce pentru b()rC8neSl3cor.fl3g,on~az? din tablaGOsltonta la cald s~~felectrolitic, din tabla de aluminiu, tabla crom~tl3.~~ t~blaneagra din ot~L.... '. . 1 ReferatL!llucrani

Capacete.dinalurniniu tip.OMNIA(~TASp2~1/91)sunt celemai utlllzate,~1 mal detlc.

intalnite i se confeqionea.....za.- indquavariante:., va....rfa~...t~;'~..:-..pentru ..~orca..._n~.SUPu,~f{.;.','1..'Oefiriitia operatlei de. amb.alare ~i a ambalaju~uj" Q ~. " "'/ fJ.II.'J(('>/csterilizarii i varianta P- pellUV borcane supuse past~unzant Fiecare.v~~anta s~execL!!L_ 'Iii e lof){}o_ o: &.M "c.D~, r. I~. 'I/CPuJ.{-),tt.{ j clqt"tJ:lI.{- C.,-/',', (

Masa de etansare se exepu.ta.ln.mal multe sorti,mentEl:.:rez..Is.tentaJagraslml,'la ~CI{;\.,(...,..",~,....' .~.,.JJ!, ce>.J.. , MJj;,0 I, .: ". ~1.j'J.t~~!..J.;1~..9--- !8!,.[(

Capsulele din etummiu cu ronde/a de tupere pe~trubut~JI! sunt pr~vazute~i~ll be \ ~ - cJ{ul\..&:3" ;JC, -~_, - /) l,.

Material Fonna~~ ._-f-geometridi I ,.....~tlllzare I ("-9.'d.;- tho au. 0 In industrie. una din cele mai importante operatii este dozarea produsetor,Q\.J-_' . (.. kambalarea acestora, atunci cand in ambalaj trebuie pusa 0 cantitate determinatA,.sau~,;,lYc ,.'J!' vC" Comp~nentelor unor retete, ~tunci cand produ~ul finit este alcatuit din cantita~ dife~e (

"" \W . . ,matenale care se omoqenizeaza corespunzator. Procesul de dozareconsta dlntr-l(o.Ct'." .:..:Ca dozatoare volumetriee pentru produse solide,granulare sau plilverulonte, se p~:::. .:~~~U~ @f MR~~--~~1 5 4 3 vr ~.Fig.2.1. Schema 'de priricipiu a unui dozator volumetric cu banda

t.cos (palnie) de alimentare; 2.~ibar de reglare;3. transportor cu banda;4.reductor; 5.motor electric ..

-er

5. Scheme constructive ale catorva tipuri de ambalaje prezentate in eadruilucrarii

f"~--~-..---~=>-:~ ~~

'""'--. "~ /

.. (k.~~

f\

o r- 1 1m'~?I''-_ .... ---.J ~~~-0)~,.j.. /

"'"'------"'"

'?u'qcJasQ\J '

6. Observaui ~i concluzii asupra lucrarh i modalitaf de trnbunatatire a acesteia.

22

t,

t:t

t 23

Capacitatea de lucru (debitul) a dozatorului se catculeaza cu relatia:Q = b- h .v .P [kg/s]

unde: v este viteza benzii, iar p - masa volurnica a materialului transportat.in cazul in care b, v, p sunt constante atunci, debitul Q = f(h). ',\ ' ;Din categoria dozatoarelor cu functionare continua face parte ~i dozatorul cu:sp~

elicoidala, a carui schema este prezentata in fig.2.2. "

Fig.2;2.'Oozator cu spiraelicoidalaM - motor electric; V - variator de turatie; R- reductor

Capacitatea de dozare a aeestui dozator poate fi, calculata cu relalia:

Q=1r(D2_d2).p.p,nokuka [kg/s]4 . '

in care: D, d reprezinta,diametreleexterior ~i ,interior ale spirei elicoidale; p - pasul sPire(ku - coeficientul de umplerea carcaset spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului~'

Pentru valori constanteale 'IUiD, d,kU ika, debitul dozatorului Q = f (n),ceea r:l;ara13 ca' poate fi reglat' piiiirtlOQificarea turatiei' spirei,lucru care sepoate realizaCIJ~~.;ajutorul unui variator~etIJratie V. '" " " " " , ", ,~~~,;

Pentru manilla precizieila aeeste dozatoare sepotfolosi spire cu pas sau/~Cdiametru variabil, reali7.Andu~$eastfel o pompa volumicaeu rOlfdintate~idin~elicoidali. j',-+ DOZ8tOfU~ cudisc n).tativ,prez~nta~in s6hema~in.fi~:2.3,est~, de ase~enea,u~

dozator cu functionare contll1UacarE! tunqloneaz8 pe pnnepn volumetrice, , 'l~Oin figuraseobserva ca', in situa~a in care tubultelescopic 2 'este ridicatla 9~

ina~ime h fata de discul (otativ4, materialul existent in palilia de .alimentare 1, sevS]'dispu~e su~, un ~n~hia cu orizontala care este aproximenv unghiul de taluz natural IjI ~WtmatenalulUl.De alCl, rezulta: .' \ l.

, D h ',~R=-+-'-'f.'2 ~~ ' ~

Prin deplasarea pe verticala a tubului telescopic 2,se poate modifica raza R a bazerconului de taine format cu discul rotativ 4. Rascheta fixe 3 evacueaza materialul cuun.~debit care,' pentru p, n, (X - constante, depinde de raza abazeiconului de material R:.t@ ,

Dozatoarele pentru produse granulare ~i pulverulente pot fi construite ~i sub formarunor tambure (cilindri) cu rifluri, cu caneluri sau cupalete radiale care se rotese inlinteriorul unei carcase cilindrice, asa cum se prezinta in fig.2.4. :c

Aceste dozatoarepot fi cu mi~carea continua a tamburului sau cu mi~carelintermitenta. La dozatoarele cu mtscare intermitenta reglarea debitului se faee prinireglarea unghiului de rota~e a. Astfel, pentru 0 rotane complete ,a atborelui de actionare Cl!l3600, arborele rotorului - dozatorse roteste numai cu unghiul a

in zona de actiune a clichetulul, exista piesa de reglaj 9, care se fixeaza, la carcasA:f'in pozitia dcrita, prin surub pe orificiul alungit 10. Aceasta piesa (carna) prezinta doUsupratete sub forma de sector de cere de raze Rl !ii R2. in anumite pozitii clichetul estiimpiedicat prin boltul 8 montat lateral pe clichet, sa vma tn contact cu roata din1ata (seetorul de raza R2). Cand clichetul se mi!ica in dreptul suprafeteide raza Rt.t atinge diirotii ~io cupleaza. Prin asezarea piesei9 in diferite pozitii prin punctul de raCordare.intra1"segmentul de raza Rl ~i R2, Linghiulde reglaj q> poate fi impartit in coua ).mghiuit a~:kunghiu.1activ !ii 13. -. unghiul de alunecare. Cum a. +13=

Capacitatea de lucru volurnetrica teoretica a dozatorului se deterrnina cu relatia;r Q", = Vr.n .60 [ni3Jh]in care: V, estevolumulla 0 rota tie completaa tamburului, in m3;

1" Vr=[~(D2-d;)-b'S'zlL [m3] ''',unde: D este diametrul tambunilui cu alveole; do - diametrul arborelui tamburului (diame~~interior al alveolelor);b, s - la~mea, respectiv grosimea, unei palete; t- - nurnarul ai"palete; L - lungimea tamburului cu alveole; n - turatia tamburului, in rot/min. . :"r

Capacitatea de lucru volumetnca reala se determina astfel: .1,.p Qvr = ku . Qvt [m3Jh]

unde: ku = 0,7 - 0,9 reprezinta coeficientul de umplere al dozatorului..Capacltatea de lucru rnasica, atat cea teoretica cat I?icea reala, se determina pnf

inmultirea eapacitatii de lucru voturnetrica cu masa volumica a materialului de dozat. .'fe.Forts de frecare dintre furajul antrenat de tambur I?i stratul de material sit~:

deasupra tamburului se poate ealcula cu relatia urmatoare: :~f FJ = q .Ao . tg 'l't> [N]. . . i!

unde: q este presiunea medie verticals a materialului de dozat asupra tamburului, in NJm~:(q = pgh); P - densitatea materialului, inkg/m3;'g - acceierana gravitationala, in m/s2; hiinaltlmea stratului de material de dozat in cosul cie alimentare, in m;Ao - aria orizontala.li:' .sectiunii de descarcare a buncarului, in m2: \110- unghiul de frecare intema a materialuluL*

Puterea necesara actionsrii tamburului cu alveole sa ealculeaza cu relatia: .Fj .D OJ kl . k2r P=. [W]

2 'II .in eare: kl este un coeficient ce ia in considerare rezistenta materialului la despicare'(pe~t':U matenale pulverul~nte I?is.ub.forma ~e granul~ - kl~1, i~r pentru cele sub forma df = ( Qv_). . .nbueatl - kl=2); k2 - coefieientce ra In consl~~r~re ptercente pnn freeare ale organelor ~t . M~ 60. n PV.I rlucru (kr1,2 ... 1,5); I'lt- randamentul trensmisiei (11t = 0,85 - 0,9). .;'. ". .

Actlonarea dozatoarelor tip ecluz8 sa face,fie prin intermediul unor reductoaret, b. La functionarea in flux continuu, atunci cand secere un debit constant de matemeleate, fie p~n intermediul unor reductoare cicloidale, care sa conduca -la turatii 5cazUt~~. :.itrebuie conoscuttperemenf ce trebuie modifiea~i pentru o.b~~.ereaa~stuia ..ale tamburuiui cu alveole. of " '. . DebituLd.QZatn[uluLestELdependent-de-lul"Ig~mea-sestlunll-fert:lstrel de ahmentare I

fr' de turatia tamburului cu alveole n dupa relatiile:' .." Qm =Qm(L) Qm =Qm(n)

Qsm (kg/s) . n = est, t Q.m (kg/s)

Modul de lucru

1. Sa urrnareste constructia ~i tunctionarea dozatorului cu tambur ~i alveole..2. Se reprezinta grafic schema constructiva a dozatorului, cu indiearea pan

componente I?ia dimensiunilor principale.. 3. Se cornpleteaza tabele cu parametrii masura\i sau calculati. .

4. Se traseaza caracteristicile dozatorului pentru cele douacazuri de utilizare I?ipelfiecare din parametrii de reglaj. la materiale de dozat difarite.

. a. La functionarea in ~arja, atunci cand se cunoaste masa ~rjei M. ~i sa imp::determinarea pmametrilor care se cer a fi regla~ in vederea obtinerii acesteia.

MasS:~arjei depinde de numarul de rotatii n, Iii timpul de ~rja dupa rela~ile:

M.! = M.,(n,) = Qm . n, Ms =Ms(t) = Qmt ts .n

....

1.-----.

M

11 l, .. ITr-Z-i .-~..IJ.2-'RMI 1 ,I rm 'I m I +- ;t2! I.: RM!-.Ilr~j.._.L ~ E

Fig.2.8. Schema de actionare a dozatorului tip ecluza cu reductor melacat

Aparatura folosita in laborator;

Pentru efectuarea lucrarii se foloseste standul de laborator eare este un dozator dejtip E-30/28, cu turatia n = 23 roUmin i capacitatea de lucru volumetrica reala de circa 1S\m3/h, in cazuldozarf de cereale boabe. Pe langa acest standse vor mai utiliza ruleta, riglafgradata, sublerul, instrumente de ealcul I?istroboscopul pentru determinarea turatiei reale!a tamburului cu alveole.

28

M. (kg) L=cst.

PI> P2 >P3

n (rotlmin)

'f,r / P3 > pz > PI

.w (m)_

M,(kg) L=cst

t (s).Ms=(~) 3600 . Pv.i Is

L=cst.

n (rotimin)..'Q _ ( Qv ) p L Q ( Qv ) p n

m 7' L .3600 . vl ' c . m = tt :3600 . v.i ' cunde: Le. n, sunt lungimea sactiunii, respectiv turatia, de calcul (reglaj).

,\ 29,

Referatullucrarii

1. Tipul i destina,ia dozatorulyi cu tallJb~r i alveole E 30'28~~ J.}J'{\ ck;~ot1.f1 r\'l~lt.~0\J.U1U

rLucrarea nr.3

DOZATOARE GRAVIMETRICE. CUNOA~TEREA CONSTRUCTIVA ~IFUNCTIONALA A UNOR SISTEME DE CANTARIRE MECANICE DE PE LtI\lIlLEDE SORTAT $1 AMBALAT LEGUME - FRUCTE

'....Scopul lucrarii

y'

Proeesul de dozare consta dintr-un ansamblu de lucrari prin care produsele suntrnasurate eu preeizie !}i debitat,e portionat sau in flux continuu la organele de lucrualemasinilor de ambalat sau omoqenizat,

i.ucrarea urrnareste cunoasterea constructiva !?i functionala a unor sisteme decantarire ~i a unor dozatoare gravimetrice, precum ~i modalitatea de reglaj a acestorainvederea obtinerii preciziei impuse operafiei de cantarire (dozare). Se fae calcule estimativereferitoare la sistemele de comparatie ale sistemelor de cantarire mecanice.

Consideratil genera Ie

Preqatirea produselor !?imaterialelor pentru desfacerea pe piala sau pentru livrareca materie prima in alte industrii prelucratoare presupune efectuarea unor operatii dedozare ~i ambalare a acestora. Utilizarea metodelor ~i tehnologiilor de dozare automataaduee eu sine 0 crestere a eficientei economiee ~i are un impact imediat asupra evidenteimaterialelor livrate, cresterea cantitatii !?i calitatii produselor, dar ~i usurarea i calitateaarnbalarii

Dozarea automata este un proces prin care se elirnina interventia factorulul umandin operatia propriu - zisa de dozare cat !?i simplificarea operatiilor ulterioare deprelucrare, afisare !?ifinalizare a rezultatelor obtinute prin dozare. Dispozitivele de dozareautomata suntsolutii tehnice ingenioase ce cuprind domenii, atat dinrnecanica, cat !?idinelectroruca, ~i sunt caracterizate printr-o precizie ~i sensibilitate Inalta.

Dozarea gravimetrica automata presupune existenta unor dlspozitive spectate,monitorizarea procesului de dozare !?iasigurarea unei precizii ridicate.data de aomeniul in'care functioneaza dozatorul. S-au conceput astfel diverse elemente decantanre care sapoata transforma forta de greutate a masei materialului dozat lntr-un semnal electric.proportional cu masa materialului. Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare afunctiilor dozatorului si, daca este nevoie sunt afisate, Inregistrate ~i corectate prin buclade reactie inversa a sistemului.

Dozatoarele gravimetrice asiqura a precizie relativ ridicata (eroare 1-5%), indiferentde gradul de a~ogenitate al produsului, insa, sunt mai compli~ate din punct de vedereconstructiv decat dozatoarele volumetnce. " .

Oozatoarele gravimetrice pot fi eu functionare discontinua (cantarind portiile dematerial livrat) !,>icu functionare continua (rnasurand debitul rnasic al f1uxului de materiallivrat). in cadrul procesului de dozare, operatia principals 0 constituie cantanrea.

Frincipaleje sisteme de cantarire sunt prezentate in fig.3.1. Ele pot fi mecanice,electroniee sau mixte. Sistemele mecani c.e de cantarire sunt rnai ieftine !?ise utilizeaza incazul capacitatilor reduse de lueru, atunci cand este nevoie de un singur cantar,

Caracteristicile rnasinilor de dozat gravimetric (prin cantarire) sunt determinate inprincipal de tipul ~i caracteristicile dispozitivelor de cantanre, care sunt definite de preciziaceruta !?ide concitiile de folosire. Putem distinge urmatoarele tipuri de celule de cantarire:

celule de cantarire pentru rnasuratori faarte precise, cu timp de reactie foarte scurtsi eu 0 precizie peste 10-5 (industria farmaceutica):

I,'";

!I,I'ii

: '.,J .

celule de cantarlre pentru masuraton in industrie sau in comert, a carer calibnoesteverificata la intervale de 2-3 ani ~i care asigura abatert-maxime de 10-3 -10

2 24 5

Fig.3.1. Sisteme de cantarire: mecanic (a); electronic (b); combinat (c)1.buncar (palnie), 2.mecanism de suspendare; 3.cantar; 4.doze tensometrice;

5.aparatura de afi!?are, inregistrare si reglare

Orice rnasurare a unei forte statice poate fi inloeuita (prin transformare)rnasurarea unei deptasari sau deformatie a unui element. Sunt cunoscute diferite metde convertire a deplasarii ~i detorrnanei intr-o marirne electrica propornonata, cum Emetode capacitive, inductive, rezistive, etc. Alte metode de masurare a greutatii

".,, bazeaza pe influentele aduse de aceasta asupra unor efecte electrice sau neetecncum sunt cele giroscopice sau electromagnetice. in fig.3.2 sunt prezentate schemek

..principiu utilizate la dispozitivele de cantarire obisrunte.

A G 12 & ~. A'I BJ ~3

b,0.,G

1

c. d.Fig.3;2. Scheme de principiu ale unor dispozitive de cantanre

a - dispozitiv de cantarire mecanic (1.platformAmecanicA;2.transrnisie~iafi~ar'mecanicl!l);b - dispozitiv de canmrire electromecanic (1.platformirlmecanicA;2.ce

electronica de cantArire;3.procesator de semnal electronic ~i afi~are);c - dispozitiv de cantarire electronic (1.celula electronica de cantanre; 2.ger.erator

camp magnetic; 3.bobinA); d - dispozitiv de cant3rire pneumatic sau hidraulic(1.platforma de incArcare pneumaticAsau hidraulicl!l;2.celulAde cantarire, pneumatica

hidraulica: 3.regulator de presiune; 4.aparat manometricde afi~are)G .- greutatea masurata: A - semnal de ie~ire afi~t (valoareagreuta~i)

Dozatoarele discontinue de tip gravimetric reanzeaza portionarea materialelorproCluselorincantita1i de greuta~ stabilite, numite doze sau portii,

Metodele de baza de dozare gravimetrica discontinue a materialelor in(granulare, pulveiiJlente) sun! prezentate schematizatin fig.3.3.

33

Aceste sisteme tuncuoneaza in flux cu echipamente de alimentare cu material ieehipamente de preluare a materialului dozat in vederea ambalarii.

Dozatoarele gravimetrice cu tundionem continua sunt impuse de proceseletehnologice moderne care necesita elemente de rnasura i' control precise. Acesteacornbina procesul de extragere a materialului ~i transferul acestuia intr-un alimentat.oretans de forma sirnpla.. ~"\

2

~,I\ +/

~ .: \ I2

,.. :.....,., .... ::.

" ,.,:.::.'':;',:

3

~ ~Fig.3.3. Sisteme de dozare gravlmetrica discontinue a materialelor in vrac

a - cu adaugare (introducere) de material (1.buncar pentru material; 2.celul~ de cAntArire;3.dispozitivde golire a dozei de material; 4.dispozitiv de deschidere i inchidere a a1imentiiriicu

material in vederea dozaril):b - cu sustragere de material (1.buncar pentru material; ~.celuiA de cAntarire;3.melc transpo!1or .

al dozei de material;4.motor de antrenare al melculuitransportor)

Dozatorol gravimetric cu male (fig.3.4) dozeaza materialuldin blincarul de.alimentare prin intermediul unui traductor de gr:eutatemontatpe buncar. Pentrua realiza 0dozare uniforms prin asigurarea unei' curgeri cudebit cat mai uniform; este.necesaraevitarea compactarti materialului ,iformarii bo~i1orstatice la orifieiul de evaeuare,precum,i asigurarea unel curgeri demaSa a materlalululln interiorul bunearului astfel ca acesta,trebuie sA fie prev8zut eu agitator actionat de un motor electnc M1 ce u~ureaza umplereamelcului eu material;--Melelll~esteaetlonat~de-1lllmotorelectrie M2conectst la $istemul dereglare automata a dozarii. Turalia motorului electric M2 este reg lata tn fun~ie de valoareadozei de referinta pentru sistemul de reglare automata.

1

'VI

Fig.3.4. Schema tune\ionalil a dozatoarelor gravimetries cu mele (a) ~i eu banda (b)

34

I

, .. Pentru fiecare doza se stabileste astfel un numar de turatii necesar pentruoblin,~re.aei. Alimentarea eu ~material in buncar este diseontihua ~i sa reanzeaza ladeps~irea unui nivel minim in ouncar, indicat fie de un senzor de nivel electronic sau optic.fie,e!?timatpe baza senzorului de cantarire a buncerulul.,' Dozatorul cu tunctionere continua ell sustragere de material (fig.3.5,a) extragematerialul de dozat din buncann de alimentare 2 cu transportorul cu melc 1, acestea fiind

. prevBzute cu legaturi f1exibile in zonele de evacuare respectiit de intrare a materialului.c~\BiJricarul se aM suspendat pe sistemul de cantarire 3. Dispozitivul de reumplere 4 estel?'prev8zut cu 0 clapeta de inchidere 5 care asigura umplerea buncarului 2 pana la un nivell,' maxim de greutate Gmax. Celula de cantarire 6 mascara greutatea buncarului 2 cu unI~'interval de esantionare de ordinul fractiunilor de secunda. ~i comanda corespunzator

elementele de executie reprezentate de motoarele electrice ale transportoarelor elieoidalede Ie baza buncarelor, asiqurand dozarea dorita a rnatenalulul,,

Fig.3.5. Sehema unei instala~i de automatizare a unui dozator continuu cu mele, eu. '. sustragere de material (a) liIi aunui dozator cu placa defJectoare .(b)

.A'"'- dispozitiv dedozare; B - dispozitivdecantBrir/3; C - sistem de control al dozarii; D-ststerrtpentruaetionarea dozatorului.

. 1.dispozitivde dozare; 2.buncar dealimentare; ;3:sisteinde cAntArire;4.dispozitiv de reumplere a

.:buncArului;5.organ (dapetA) de inchidere; 6.celulade cantArire;7.dispozitiv de calcul (diferenliere),81 Semnaluluide scadere a grelltaWbun~i1.ilui; s.slstem de contrrl al doz8torului; 9:dispozitiv de.:..stabilirea velorij de intrare (referintA);10.Sistemde reglare 'amotoruluielectnc;11.motor electric

deantrenere a melcului; 12:traductor pentru rnasurareatura~ilor

I~; . Cand dispozitivul dereumplere 4 esteopritslsernchide supapa 5,dispozitivul de';'caICllI (prin diferentiere) 7, stablleste d'e~itu/ de material;

Prin compararea valarii date de sisternul.de control al dozatorului 8 cu valoareastabilita careferinta (introdusade utiiizator) prin intermediu/ interfetei utilizator 9, sistemuldA reglare 1Ova regia sistemul dp.antrenare 11, asa lncat debitul de dozare stabilit sa fie

. mentinut cat rnalaproape (cu 0 eroare acceptabita) de valoarea impusa la referinta prin 9.~ Traductorul dp turatle 12 transrnite un sernnat sistemului de reglare 10 al motorului electric~' 11, pentru reglarea turatiei necesare. La atingerea nivelulOi minim in buncar Gmin dozatorul!;i 4 este action at cu 0 toratie constanta ~i se reumple buncilrul 2 pana Is obtinerea nivelului

maxim Gmax. Dupa stabilizarea sistemului de cantarire 3.5e. rein cepe dozarea gravimetrica.

35

in lirnpul reumpleni se calculeaza cantitatea totals a debitului de oozare. De regula,~e pot etectua 10-20 reumpteri pe ora, iar limpul de reumplere nu trebuie sa depaseascanwi mutt de 20% din timpul total de dozare. Frecventa reumplerilor arecteaza U$Q( preciziaglobola a sislemului.

Dozototut cu banda (flg.3.4,b) realizeaza allrnentarea ell material discontinuusimilar cu alimentarea dozatorului cu meIe sau eontinuu daca materialut ajuf"\jO'pe bandade transport direct din buncarul de depozitare, (

Controlut dozatorului se realizeaza eu un traductor de greutate Poziiiona~pe rolele ' ,-de sustinere a benzii 9i un traductor de rnasurare a vitezei de transport a benzii

Materialul S8 dozeaza in strat cat mai uniform pe banda prin intermediul unei placl.Valoarea greula\ii G este transrnisa de catre senzorul de cantarire ~i indicata

conform cu debitul de malerial dorit, iar sistemul va trans mite 0 turatio conforrna motoruluielectric M pentru antrenarea benzii

Dozetorut cu'placa deflectoare (fig,3.5,b) alimenteaza materialul cu ajutorul unuimeIe transporter ~i directioneaza curgerea materialului pe 0 placa de deviere pe care estemontat un traductor de greutate. Acesta sesizeaza greutatea fluxului de material deviat deplaca deflectoare, iar sisternul de control reqleaza valorile in functie de semnalul prim it,marind sau micsorand viteza melcului.

Dozetotut rotetiv cu evacuare centrlfugala (fig,3,6,a), functioneaza similar cudozatorul cu placa deflectoare alimentarea materialului realizandu-se prin intermediul uneiecluze acuonata de un motor electric cu turatie reglebila in functie de greutatea dofile careeste masurata.cu traductorul de greutate rnontat pe 0 tija care sustine prin intennediul unuirulment rotorul centrifugal de evacuare a materialului.

~'::J..;.. - .:, .:.~.

,.~,.. 1....,.- M/ :,:,"~ nB~l, .'-r'1'\

Buncar /'ciintanreClapats _evacuare in sac

Sistem ,/'prindere sac

Fig.3.6, Schema tunctionala a dozatorului cu evacuare centrifugala,(a) i a unei instalatiide lnsacuire cu doze tensometrice (b) "

Dozarea automata rnasica realizeaza dozarea !?i pentru materiale deosebit decoezive cu diferite caracteristici reologice, asiqurand-o precizie buna chiar !li pentru debitamici de cateva grame pima la 30 kg/h ~i avand 0 durata mare de funcfionare buna.

instala(ia de lnsiicuire prezentata ill fig.3,6,b se poateutiliza in orice domeniu undeeste necesara lnsacuirea in saci de 25 ...70 kg, a materialelor granulare sau pulverulente.Echipamentul are unitate centrals cu microprocesor. Cantarirea se realizeaza pe 3 celulede sarcina. Se poate lucra in regim local sau la distanta, In cazul intreruperilor accidentaleale tensiunii de alimentare, datele se salveaza ~i se mernoreaza, Acnonarea estapneumatlca. Dozarea se realizeaza in palnia de cantanre prin intermediul unui snec cu

36

vneza reglabila $i a unei clapete. La cerere, echipamentul mecanic se poate construi dininox alimentar. Se utilizeaza in domenii, cum ar fi: industria chimica: industria alimentara:industria rnaterialelor de constructn, industria cimentului, etc.

Centetu! oenu laC/ite face parte din categoria sistemelor de cantarire i esta utilizatpe liniile lehnoloqice de sortare ~i ambalare a legumelor ~i fructelor in stare proaspata.

.Schema tuncuonala a acestui dozator este prezentata in fig.3.7.Principiul de functionare este urrnatorul: operatorii de pe linia tshnoloqica de

arnbalare in ladile, 8!?8aZ8 0 Ii:ldi\a pe placa orizontala a cantarului ~i incep umplereaacesteia cu fructe sau legume (bucata cu bucata), La inceputul umplerii, parghia 8 acontaclului electric mentine becul 9 (de culoare verde) aprins datorita lensiunii din arcul 5care pastreaza ~i contactul parghieiinferioare a paralelogramului deformabil cu opritorulsuperior 4, La umplerea definitiva a laditei (cu 0 abatere de cateva grame constituind, defapt, greutatea minima a unui 'fruct), tensiunea resortulul 5 (reglata pentru greutateamaxima a unei ledi\e prin mecanismul surub-piulita 6) esta depa!?ita i mecanismulparalelogram 3 se deforrneaza fac'and ca parghia de cornanda 7 sa apese asupra parghieicontactului electric 8, stinqand becul 9 de culoare verde ~i Inchizand circuitul becului 10(de culoare rosie) care se va aprinde. Pentru pastrarea paralelogramului deformabil inlimitele greutiWi unei ladite pline i pentru a rnicsora solieitarea resortului 5, pe suportulcantarulul este prevazut opritorul inferior 4', .

I2~--"-L-_--r, __ .~

9

5

10'

I~

rv

Fig.3 7. Schema constructiva i functionala a cantarului pentru ladite1.suport vertical; 2,placa de asezare a IMitei; 3,paralelogram deformabil; 4,4'.opritoare;5.resort de reglare a greutc'3\iiIMilei; s.mecanisrn ~urub-piulita de reglare; 7.parghie de

cornanda: a.contact electric; 9,1G.becuri de culari diferite pentru sesizarea umplerii ladilei.

Pe liniile tehnologice d"'~sortare si ambalare a fructelor ~i legumelor se utilizeazasisteme de cantarire - dozare din cele rnai diverse, atat din punct de vedere constructivcat i din punct de vedere functional.

Vatarnarile mecanice ale fructelor ~i legumelor in timpul sortarii pe rnasini care au incornponenta sistema de sortare dupt masa individuala a fructelor ~i \(:,gumelor sunt multmai reduse comparativ cu cele de pe masinile de sortare dupa dimensiuni.

Soctarea dupa masa individuala se efectueazape masini speciale care au 0 marediversitate constructive, oar a caror parte prlncipala 0 reprezinta sistemul de cantarire carerealizeaza separarea produselor peprincipiul cantarini individuale a acestora.

37

Sistemul de sortare cu can tar mobil de tip MOBA de fabricatie olandeza, care satoloseste pentru sortarea castravetilor de sera, esle prezentatschematic in fig.3.8.

116

~~.,\.

J.

'"

3~/

7

Hli \ / -1 oo../"" -, \,10 \e

,'-\,

Fig.3.B. Schema constructive ~i functionala a sistemului de sortare cu cantar mobil de tipMOBA

t.suport; 2.mecanism de tip paralelogram deformabil; 3.cupa suport pentru frucle saulegume; 4.contragreutate; 4'.limitator de pozitie a contraqreutatii; 5.mecanism de zavorare;

5.tija de cornanda: 6.arc elicoidal; 7.contragreutatiie cupei; a.suport fix; 9.opritor decomanda a descarcaril cupei; 10,11.cai de rulare; 12.lant; ts.role de sprijin;

14.amortizor hidraulic.

Sortarea fructelor 9i legumelor dupa masa individuala a acestora se reallzeaza peprincipiul canteririi individuale a fiecarui element din' mul\imea considerata 9i descarcareasistemului de cantanre care este atasat unui sistem de transport, in zonelecorespunzatoare fractlllor considerate, de unde aceste fractii se colecteaza in vedereaarnbalarii,

Sistemul de cantanre MOBA (fig.3.8) este alcatuit dintr-un mecanism paralelograrndeformabil 2, pe care se rnonteaza articulat cupa 3 pentru asezarea legumei sau fructului,mecanismul de zavorare 5 al descarcarii cupei, arcul elicoidal 6 de revenire in pozif a .intiala a tijei de cornanda, contragreutatea 4 a mecanismului de cantarire, suportul fix 8 alopritorului 9 de comanda a descarcarf cupei, atunci cand masa din cupa corespundefractiei respective, amortizorul hidraulic 14 al oscuafiitor sistemului de alimentare aproduselor i un limitator de pozitie 4' a contraqreutatii 4. \.

Aceste componente se afla montate pe un suport 1 princare 'se fixeaza elementulde cantarire pe slsternul de transport al masini: format din lantul 12, rolele desprijin 13 ~icaile de rulare 10 9i 11.

Parametrii functlonaf principali ai sistemului de cantarire sunt: inaltimea HI demontare a opritorilor, grosimea h a opritorilor, timpul de amortizare, timpul de cantarire,viteza de deplasare a elementelor de cantarire in timpullucrului masinii, sensibilitateadecantanre i precizia de cantarire. .

inal\imea HI a opritorilor corespunde limitei inferioare a masei fractiei respective, iargrosimea h a opritorilor corespunde domeniului de variatie tom a rnasei produselor fractiei,

Timpul de cantarire tc este durata din momentul allmentarii cupei cu produsul decantarit, pana in momentul stabilizarii oozitiei tijei 5' de cornanda a descarcarii cupei.

38

I I '~---,l'F'~~

f'iiLIi

g.3.9. Sis

Notatiile utilizate in fig.3.9 reprezinta: G1- greutatea recipientului de material; G2-'~i greutatea sistemuh.ii de comparare; G - greutatea materialuTOidin recipient; Ll, L2, L3, L. _!,Iungimea de calcul a parghiilor sistemului de suspend are, respective de comparare." Urmarind figura, se poate scrie ca mornentut de comparare Me este egal cu:, Mc==(G1+G).L]==FL2',deund~ rezulta ca forta F aplicata sistemului este:

F ==(G1 +Gf)~

:'11 . . Conform aceleia~ischeme, momentul indicat de sistemul de comparare Mipoate fi

it! dalculst cu relatia:M, ::::G"9,-,-L2= &L'1-3 --------c--

Forte F preluata de sistemul de cantarire, este egala, in acest caz .cu:L

F==G2--'L3

. Egaland expresiile fortei F, din eele dOUB relatii, rezulfa la echilibru, gteutatea;.f'';-matenalului care trebute dozat:

G==G2._Li_~-G,4'~

!!lii~;cfe:UJideS9 obtine ca G == f(L;) deoarece Ll, L2, L3= constant, .deci, .pentru diverse greutc]tir: '~aleimaterialului din. buncar sa. ob1iii (se .citesc) lungimi difel ite ale bratului greutatii:I}p~si$temuluide comparare L,.

Pentru sistemul de comparana Cll unghi variabil, momentul indica! este egal cu:M, == G2(R2 cosa - R1) ==2 pOR1

,de'unde rezulta greutatea materialului G care trebuie dozata:. R2cosa'- R, L2

. GJ~G2 2R, LI -GI

. Sensibiliiatea ~! precizia de cantartrs sepot determina experimental, folosind 0trusa de greutali cu greuta\i cunoscute.

/' Dozatoarele gravill1etrice cu slstern de cantarire mecanic (fig.3.9) se compun, in:;. general, dintr-un recipient suspendat pe cutite de cantar i parghii, care se poate echilibra. cu a'jutorul unui sistemde cornparatia (cu brat variabil sau cu unghi variabil).

Le

R

C05(l-R

39

(-

.-

(

In acest caz, greutatea materialului din buncar este data de valoarea unghiului ucare-t face bratul sistemului de comparare cu orizontala. Acest brat estelegat rigid cuaede rotatie al sistemului care se roteste diferit in functie de ,greutatea materialului dibuncar: G = f(u). (i:>

Majoritatea dozatoarelor cu sisteme de cantarire mecanice a:u as\azi sistem dcomparatie cu unghi variabil, prevazut cu sisteme de amplificare a unghiului a, care poatfi citit i~ gradatii proportlonale pe un cadran circular,direct in unitati de mas~.... .

In fig. 3.10 este prezentat schematic dozatorul model lndependenta - Sibiu, prevazcu sistem de comparare cu unghi variabil. .(

Dozatorul este format diritr-un recipient de dozare 1, alimentat pe la parte'superioara cu ajutorul unui transporter elicoidal 10, care este pus in functiune la comandoperatorufui, dar se opreste automat atunci cand sistemul de comparatie este echilibrat dgre;;ta~ea materialului din recipient. Tn momentul evacuani materialului prin deschidereclapetei 7, de la partea de jos a recipientului, la partea superioara a acestuia se formeazo depresiune, care antreneaza prin conducta de legatura 8, aerul din sectiunea inelarafermata prin dublarea tubului de evacuare. Prin aceasta se impiedica prafuirea mediullnconiurator. Pentru dozarea atternativa a doua cantita\i de materiale diferite, aparatul sdoteaza cu doua traductoare depozitie i doua butoane decomandii. 0 golire siguraarecipientului se asigura atunci cand aparatul este dotat cu un sistem de vibrare a tremi~ide evacuare."

Dozatorul se utilizeaza, in principal, pentru dozarea cantitatii de faina pe fluxurU'tehnologi~ de panificatie.

" ~ V ( \Fig.3.10. Schema constructiva a dozatorului Independenta - Sibiu

1.reclpient de dozare; 2.tub flexibil de legatura (ciorap); 3,4.parghiile sistemuluide dozare; 5.cuplaj de legatura; 6.sistem de cornparatie: 7.clapeta de evacuare;

a.conducta de legatura; s.secnune tnelara; 10.extractor de celula;11.puncte de sprijin ale recipientului

. Pentru efectuarea lucrarii se utitlzeaza standurile pentru slstemete de cantarire i ',1;dozare gravimetrica din dotarea laboratorului, cu element de cantanrs MOBA ~i de tip/i~tcantar pentru ladi\e, hartie milimetrica, trusa de greuta\i, cronometru, ~ubler, riglc'L"\

l~ ~

-~

Aparatura utilizata in laborator

.:Sr'urinaresc ,schemele constructive ~i de functionare a sistemelor de dozare~vimetticacunoscute i prezentate in cadruuucrant'if/\' Seanatizeaza constructe ~i functionarea cantarului pentru ladite din laborator ~iSEre:tintll schema constructive aacestuia, cu indicarea par\ilor componente, impreuna Cla~notiuni despre functionarea acestuia. .

Y' ~efapdetermineri experimentale demonstrative cu ajutorul cantarului pentru IMitEe precizeaza reglajele principale pentru obtlnerea preciziei dorite.4.1..s~ anajzeaza construqia i functlonarea elementului de cantArire MOBA dirreaJal;loratorului $isefac detel"mineri experimentsle demonstrative.~. :S~l,irm.aresc pe stand everitualele reglaje care pot fi efectuate in scopul obtineri Preci~ij"(:orespunzatoare Iii a unei bune function~ri s elementului de canmrire.!"ii$~J~pr~zilJta.graficsChema de furictionarea elementului de cantarire MOBA, CI

. iJriiiljls ~al1il(jrcOrripdherite ipreciz8r'eareglajelor functionsle.0,7.' Se,determinae)(perimantal, prinetonometrare, timpulde cantanre pentru diferittro-a:~ej~I,~,fru.qtUIJII'difetite inal~l'ni de cadere pe cup8i diferitegrade de amortizare aham-drtizo{Uluihidi"aulic. ,,,. 8; 'St!. r~aUzea~ regia rea ihaltimii. opritoarelor de oomands ~i a grosimii lor peritn",teimpusesrractiei sortate Is opritorulrespectiv (ex; 150 g.. :.250 g, ~.a).,S:}safaccaleule de verificare a telatiilor de calcul de la sistemele de ~ntl~rire cu bra'~abii,r~spectivclLunghi variabil-,

Dtla,siti~re, aelstemelor d~~ntari~e sau dOZ,a,re QiE- vim~tr.'ca., ,-Ii:". -"b~~ .~7'"

~r'f' '3. Schema constructivcl a sistemului de cantarire MOBA cu indicareapartilorcompone~i a reglajelor sale principale. _ .~l ,2. (r>-RQ, ch:

~~9ftd...~~..'\\.~~.\.~~.~;~~~12-e1'~ p~ f)v ~~Q,:nl/'r ...~, 1-('g~I~, ,;Y:R I'd,' ol. _~ ...." _.\;.h-...pX.lI'(...... r : '-,.0b,' .5' -(f,,~c. d.i itiilPtoiU51.. b;():. ~ ~diJ - okc'J Q,.1hQ..y'0b9.?1-=.,~1.,t,~c~ .. '6; -~vr;' , '.~.-0-0>\,< 'PI (Jv\ .-...;....\/'",{". \. r,. \ I' .CO " o.,0@n(l;!,I\) J

.~'U>

f:

Exista j~stal~tii pre~~~ut~ cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pent~;y - La instalatiile de umplere rotative care utilizeaz8 principiul combinat de transport .icrearea centrahzata a pos,b,IItat,'or de transport allichidului ~i aeruiul extras din recipien~ ,aJimentare "gravitational-vacuum" a recipientelor ambalaj (fig.4.3,a), pompa de VI'sau cu pompe cu plunjer ~i supape adecvate de admisie - evacuare pentru fiecare cap di.t,5ilhtroduceaerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal, lnsa, de aici, lichidiumplere. . J,h,'PR8teie~i pe Ie partea de i?s a acestuia, atat gravitational, cat ~i datorita suprapresiun

aerului.transmis de pompa. Intreruperea alimentani capetelor de umplere se poate face d,fa robinetul cu doua cai 8 sau de la robinetul de inchidere de sub rezervor 10.3

-...

I 'I

r-=hh8

9\H

24

7 1

'III1,IIII

a I? /~.~ \\ a''I . '\'/ .~. \\

~

' o.er- \\I, . \ 1,. ! I

Fig.4.1. Principiul dozarii la volum constant (a) ~i la nivel constant (b)i,1.vas. de allmentare (masura); 2.robinet cu 3 cai (supape); 3.sesizor de nivel; 4.conductatde allmentare rezervor; 5.gura de alime~tare recipient; 6.recipient (ambalej): 7.centrator~

~nstalatiile comp,'exe de. u~pl~r~ c~ I~chid sub vid au in cornponenta 0 pomPif:'-. '. . . .. _ .. .centrala de vacuum utll,zAnd trel pnnclpu pnnClpale de umplere: . l,l'" .' . Flg.4.2. Schema unei Instalatu de umplere cu transportul hchldulUl sub vacuuma. tran.sportul p~eumatic ~I'ichidului catre capetelede umplere ale instala~ei, aeesta fiin(jt..iL~pete de umplere; 2.conducta de vacuum; s.pompa de vacuum; 4.~mera de eva.cu~rE

~eahzat cu aJutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumaticiBi'fW\'aer(5.cohducta de aer compriinat; 6.racord de golire; 7.conducta de allmentare cu lichid;hchi?ul este depla~t atat subinfleuntadepresiunii cat ~i a suprapresiunii ae.:u'u~f!0{. 8.robinet cu doua cai; s.conducta delichid; 10.robinet de "nchiderereahzate la eele doua racorduri ale pompei, fig.4.2); . )).i., .

b. t~ansportul.combinat ~I li~idului catre capetele de umplere, atatdatorita gravitatiei ca?" -. ,In ~z~1 i~sta/~tiil~r. de umplere care folos~sc ~rincipiul com~inarii vac~umului, ~~I pneumatic la fel ca Inpnmul caz (figA.3,a); . '~\:,sIJPtf!preslUnll $1 graVltatlBI (fig.4.3,b), acestea mal au. In componenta, pe langa poma dl

c. tran~po.~ul co~binat ~llichidului catre ~petele de umplere 'sub influeh1agravitaVei, (jtj,.;.Vid:.3 ..~j 0 ~o~pa de lichid 11 am~la~at~ sub reze~oru.' ~i'incipal al.in$tala~iei. Lichidlpre~lU~u aerulUi cream de 0 pompa devid ~i a presiunii lichidulu; realizata de 0 pom~N:,ajlinge gravlta~onal la pompa de hC~ld, lara~e~sta II tnmlte ~u presume pnn co~duC!,de h~hld (fig.4.3,b). .i~'~tr'e Spetele de umplere 1. Totodata, aerul trimis cu suprapresume de pompa de vid 3 II

. . F~ecare:dintre principiile de umplere amintite depinde in particular de proprietaVIQ~1Tb:incOlde alimentara ajuta lichidul sa circule mai repede spre capeteleda umplere ~i S~fIliehidului de uf!:lplere, de tipul recip~entelor utilizate ~i de posibililatile disponibileimplicate: 1'1q~~liii I~ unelecazuri pornpa d~Ii.Chid 11 poate fi scurtcircuitata prin conducta d~ ocolln. Instalatlile de umplerelOtative cu vacuum (fig.4.2) au irhcomponenta 0 pompa dS~\)~12;.'llchidul trecand fie gravitational spre capetele de umplere fie sub Influent

vid 3 care.trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite ihtrarealichidului in acestea;~jsuprapresjunii creata de pompa de vid.~petele de umplere 1 fii.n~a~tf~1co.~~truite i~.cat sa permita, pe de 0 parte'ie~.ire~aerului:~'...i..;.;.,..~.'.;;f;;Z.; .... ~~st~la~iile de umpl.ere su~ ~i~ .se fol~sesc, in. .9:neral, pentru asigurarea unela~ pe de alta ~arte admlsia hchldulUl In butelii, Aerul extras de pompa din arnbalaje trecii1;n)rot~1 a lichidelor sensibile la oxlda (~mbutehere asepbca). . .pnntr-o camera de transfer. 4 de unde 0 parte este evacuat in atmosfera, iar alfa parte este'?"; Inslalatiile de u(,lplere cu plunjere pot fi, de asemenea, construite In divers-preluat de pompa ~i tr~~sportat pnn ~on~uct~ de aer comprimat 5 in interiorul tancului de,j.7rv~rh:mte,in functie de firma constructoare, de ti~ullichi~ului, etc. Ele sunt prevaz.ut~, la feahmentare al IOstalatlel deasupra hchldulUi pentru a crea suprapresiunea necesara\~':C$'~i primele, cu rnai multe capete de umplere dispuse Impreuna cu rezervorul principal d.transportului ~i alimentarii capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. In caz del"',;IiCtlidPe 0 masa rotativ8 pentru a realiza dispunerea ma~inii intr-un flux tehnologi.necesit~te ~ poa~eint~erupe alime.ntare~ ~pete~or de umplere prin inchiderea i'Obinetuluh~..iCO. " ..t.i.nuu. In timpul unei rotafii, complete. a .caru.selului instala~e.i. ~e .realizeaza asezaret~ doua cat 8 ~I gohrea tancului de hchld pnn deschiderea robinetului de golire 6.';;'; buteliei sub capul de umplere, dozarea lichidului, umplerea buteliei ~I retragerea acesteuAllmentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7.t'; de"~bb capul de umplere pentru a reintra in f1uxul tehnologic care continua cu lnchidere:

fe, buteliei ~i etichetarea acesteia.

I"J;l7t" - 52

6 7

e

l

. l44 [.

l I- - I ( I~ ( I I

IFig.4.4. Scheme de dozare a lichidelor eu cilindru de dozare ~i pistoane verticale

,1.rezervor de lithid; 2.cilindru de dozare; 3.piston vertical; 4.plunjer; 5.conducta deumplere; 6.taler; 7.recipient - ambalaj

f'~",,~entru dozarea ~i imbuteli~rea lichidelor nealimentare (ex. ulei de motor satlc:arburan~i lichizi) se pot utiliza instalatii semiautomate ca cea din fig.4.5.,,'" Instalatia serniautomata E-100 are un singur cap de dozare i presupunealimEmtarea manuals de catreoperator. Comanda 'de,executare a procesului de

6uteliere 'ElsfEl,data, de operator, ,eu, f1aconul 901ce urr;neazaa fi umplut., Operatia dEi.,~~,u.~ieseface automat. instalatiaoprindu-s~,~utqmat dlJP;l,cea.J~fectuat 0 dozare.1!;:PtocesuVded6~re are toe ciclic i,anume:sea~azsUnrecipienn;IOI'in dreptul guriidE:itd9~(l:fseapasabutonul de cOmanda;areIOcprQGe~urde dQzatein carei,,'stalatia umplE~f'~p!~btlJlinfr-o doza prestabilita i sa oprete~.lJ.t9T~t;"dup~CcJFeF-~ul se reia ciclic'J:XQIOmulde'lichid dozat se rElgleaza electronic din tastatura,eontorului pr;ogramabil.

~:% .. ~.~rtJ< 11-0 " \ ~tD;, , " ", ,_,5,':ifL~,f',)'l?;:~" ')~.,

- :"4 iI ~,~;,'3 f,01,;

Fig.4.3. Umplere vacuum -gravitational (a) i prin suprapresiune -vae _ 'ta' J:,.:y; "'u '. " .'1.capete de umplere; 2.cond.ucta de vacuum; 3.pompa de vacuum; 4~~rr:n ;~~~ e~~:a~!:t~L~I~:4.5. Schema d~?~lnelplua m:tal~llel seml~utom~t~ de Irnbuteliat eu .un cap de.dozareaar; 5.~nducta aar co~pn.mat; 6.racord golire; 7.conducta de alimentaJ; a.robinet cu !-i\'?;)'i\i. ,yezervpr h

. Tn fig.4.6 sunt flrezentate ventilul de urnplere al m.a~inilor carusel de um.Ple..re l,a.....,I.:. l/..,.....b..u..te.I!!lor. lnstalatia ~re .in comp?n~nta:. ~'pompa de vid pentru extragerea ae!'llui dinmvel constant la presume atmostenca ~i sectiune prin capul de umplere al ma~inilor de;~,;.butelu pentru a pernute mtrarea hchldulUl 10 acestea; capete de umplere astfel construiteumplere izobarornetrica, in cazul imbutelierii sub presiune a lichidelor. .. . .~ :nncAt sa perrmta ie~irea aerului ~i admisia lichidului in butelie; a camera de transfer a

... aerului - vidului de catre pompa de vid, fie in atmosfera. fie in taneul de alimentare; tanede allmentare care creeaza suprapresiunea necesara transportarii ~i alimentarii; conducte.ellchid. .

.... .r .' Cilindrul hidraulic care actloneaza talerul de ridicare al sticlelor exerotao fort~l.care poate fi reglata in funqie de tipul buteliei (sticia, metal. plastic etc.), precum ~i de

< f lnAltimea acesteia.

~

7

s_

~~9

8Q

Fig.4.6. Ventil de umplere pentru ma~ini de umplere la nivel constant la presiuneatrnosferica ~i cap de umplere izobarornetrica (Ia impregnare cu C02)

1.con de ghidare; 2.gamitura de etansare ~17x24x1,5; 3.bu~; 4.teava de umplere;5.pflrghie inferioara; 6.parghie superioara; 7.disti:intier; 8.are cilindric elicoidal;

9.teava cu piulita

In fig.4.7 este prezentata 0 instalatie de dozare - umplere a lichidelor de tip caruse\.lnstalatia de dozare Majestic (fig.4.7) este 0 instalatie de tip carusel destinata

umplerii sub vid eu uchide.: calde sau reci (bauturi. inelusiv eu continut scazut dealcool), a

48

'.

ir.'~. /'

10

Fig.4.7. Instalatie de dozare - umplere lichide de tip carusel MA.fESTIC1.arbore de antrenare a caruselului; 2.cilindru hidraulic de ridicare; 3.sistem de dozare

'r!-Y4.eonducta de umplere; 5.rezervor de Iichid; 6.plutitor; 7.rezervor tampon de aer~ 8:conducta dealimentare cu lichid; s.conducta de evacuarea aerului; 10.butelie; t t.taler

f.;i?'!b~1iiitr)i~}~f;~JJ~\~~f;::'i

.;. Elemente teoretice

Pentru un vas de sectiune transversala S in care se ga~te lichid la a inaltimEirii~ala H ~i din care lichidul se scurge printr-un orificiu de secflune s atlat la partea de jos ;,> ,',' ',>;t;;"';:'1 ~,

2

3

8

Fig.4.10. Schema standuhn de laborator cu-cap de ',\Jmplerl9laniY~1constant

Standul este alcatuit dintr-un cadru de sus~nerEj{1):Pe;cafe 'sa ~f18amplasat unrezervor de lichid (2) 'prevazut eu ventilulde umpler~':lahiVelcOristant(3) care este piesarnobila principala care asigura patrunderea lichidului. in butelie. \

Parghia de cornanda a umplerii (4) este acponata pUll)snul3rprih parghia (5). Laactionarea manuala a parghiei, aceasta se rote~tefat~~ de~artieulatia (6), iar prinintermediul camei (7), afiata -la capatul parghi~i,. se comanda miscarea de, transtatie atalerului (8), care este incastrat in bara impinga~of (9) i $ustinut centrat pe ventilul deumplere prin intermediul ghidajelor (10).

lija impingator a ta/erului este prevazut~ in:zona de eont~ct a;acesteiacucama decornanda, cu un palpator (11), care permite mi~carea derotati~in 'jurul propriei axecentrale (paralela eu baza standului), aiutand asttel latransmlterea u~oara a mi~carii de lacarna la tija.

54

La angajarea miscani in sensul umplerii recipientului, butelia asezata ell baza pe.. taler, se mi~ca in sus spre ventilul de umplere fiind centrata pe acesta prin intermediului

.~ unui inel de centrare. Prin impingere se realizeaza etansarea gurii buteliei pe un elementdin cauciuc, se deschide supapa din varful conductei de golire i se initiaza seurgerealiehidului din rezervor in butelie,

Dupa trecerea unui anumit interval de timp, in care lichidut se scurge din rezervorprin teava de umplere (12) catre ventil, se obtine umplerea buteliei.

Dupa umplere, parghia actionata prin manerut (5) este reaousa la pozitia initiala, iari datorita mi~carii descendente a buteliei, ventilul se inchide sub influenta resortului de

revenire ~i alimentarea cu lichid tnceteaza. in acest moment, operatia de dozare -umplere, sa constdera lncheiata.

In cadrul deterrninarilor experimentale se utiuzeaza un stand de laborator cu douarecipiente montate conform fig.4.9 ~i un stand de dozare - umplere eu un singur dispozitiv

il>(cap de umplere) pe principiul umplerii la nivel constant (figA.10), cronometru, hartie,t':miliinetrica pentru grafice, instrument de calcul.

.1. Se examlneaza standurile existente in laborator i se lntocmesc schitele acestora."c . 2. Se vor evldentia rezistentele hidraulice montate pe rezervoare ~i eele din trusa def'::,I.l,Icru~ise vor nota parametrii constructivi ai acestora...,3, Se vastudia comportarea sisternulu! de dozare pentru lichide pentru unele din

'fi(';urmatorul experiment: . .;~::: - se umple cu lichid vasul inferior,avandobturat orificiul de golire;. -se elibereaza oriflciulde golire ~i sa lasa'sa se scurgaJichidul intr-un ciundru gradat,

citindu-se niveluHichidull!i cotectat laint~r:vc:lIeegalede'tiri1p (ex. 5 see);- sa noteaza intr-untabel. corespun~tcir ~rechile; d~ date: timp - nivel (volum) liehidcolectat; '. . : " . '. . ~

seschlmba diametrul oi'ificiuluide golire~i,se repeta experienta.

.: '.'1': ,........... 4 ;.~.. S7.stu.~iaz.c\iurnp..le.reaeu liC.hi..d. .:a....r..e~.e.rv.:.o.ru..ll,JiSUP.~.ri.?r 1, alim~ntat continuu primr-o~ t'PQ'!Ipa hldrauhca sau direct de' ta retea, av~n9: obturat.orificiul de gohre a rezervorului ~I sei '~:note$z8 niveluUnvas laintervale d~tirn'p eg~fe, . '1,1' ,;~,' Sedeschide bruscevacuarea piio:;rob,n'etul R2 ~ise cronornetreaza timpul de" ~.: umptere arezervorului 2 paoa ta athigerea; H2m~~i valon intermediare ale lui H2 pentru/:I{;\::\ii'\t~!Ya,e.decitireegale{3 secunde );.' .. ' .' .' ,.; '.J.,.,!;~i..'.:0.>'~;;Sa co~st~iesc~rafi~'.~d. a.v~.nati.ea n.ive.lpli.liH2~i H3 (in citindrul gradat), respeetiv~' :~{:vOJU.l1leledelichid Vi ~IVj, In tlll1P~rsa compara. intre ele,),""lr()8tepastriiun~iyel r'l~fantjnr~z~.iVoruI2in, \iniplJl golirii. sale in cilindrul gradat':;;\:8:. Se utilizlai:arezervo~re.deliGhi(fde Volume.egale~i se aleg astfel orificiile deg6lite in~tsa se'asigure ISJezer\i6rti!:.z: un debit dealimentare egal cudebitul de lesire'19'rificilil delal'ezervorut' 1'va.aVe.~i'un di'ametru.mar mare decat orificiul de 90lire al'~~etV6rului 2). GiJcele-douao~ficii'deg6Iir~o6tiJrate'se umplu cele doua vase cu acelasi\~pli!n;delichid. Se elibereai~ihstanfanelJorificiiIEf~isecolacteaza Iichidulde la rezervorul.i~f~iior 2 in cilindrui grad~t piliia can'cl"re.ier'iiorUl superior 1.se gole~te. Lichidul care se

i'

55

'-r-' '1

.curge in continuare se colecteaza separat. Se noteaza volumul de lichid colectat in:illndru pentru intervale egale de timp ~i se traseaza graficul de variatie.

9. Se stabilesc .. din datele experimentale. timpul de evacuare a aceluiasi volum deichid (tin rezervorul 2 in cilindrul gradat. pentru cazul'in care nivelul lichidului in vas scadele la H2max la 0 ~i pentru care nivelul se mentine constant la H2max.! "

10. Se repeta experimentele pentru aile diametre ale orificiilor de golire. preeum :;;iientru alte valori ale lui H2 (de pornire). ...

11. Se inlocuiesc orificiile de golire eu conduete de diametru :;;ilungime cunoscute :;;i se'epeta experimentele.

12. Se traseaza pentru fiecare experiment graficul de variate a volumului de lichidzolectat in functie de timp.

13. Se stabileste diferenta dintre timpii de golire in cazurile analizate i. se determina3ce!}li timpi pentru diferitevolume de lichid colectate la diverse nivele de pornire in vaselefe alimentare.

14. Se urmaresc in continuare parametrii standului de dozare - umplere a buteliilor lanivel constant (diametrul rezervorului, lungimea :;;i diarnetrul tevii de urnplere, elementeleconstructive ale ventilului, cursa buteliei I talerului la umplere. etc.), .

15. Se ahmenteaza rezervorul eu lichid (apa) pana la nivelul Hm"x, corespunzatorinal\imii maxime a aeestuia in rezervor. se aseaza butelia de sticla de 0,5 I pe talerulstandului :;;i se actioneaza parghia de cornanda prin intermediul maneruluf;pana candteava de umplere patrunde in butelie, iar aceasta se reazema cu gatul pe inelul decentrare alcapului de umpler.e.

16. Se continua cursa astfel lncat ventilul capului de umplere se deschide ~i lichidulincepe sa se scurqa in butelie. Se rnentine in eontinuare apasat !}i se cronornetreazatimpul necesar umplerii buteliei. Se urmareste indicatia referitoare ta nivellJl lichidului inrezervor prin intermediul rig lei gradate. precum 9i nivelul pana la care se ridica lichidul inbutelie la sfar:;;itul umplerii.

17.Se determine debitul de evacuare a lichidulul prin teava de urnptere si. prin analogiecu relatia de caleul a debitului. se determine coeftcientul de debit u.

18. Se reiau masuratorite in scapul asigurarii unei trecvente mai mari de citire anivelului in rezervor, cu 0 precizie ridicata.

19. Pentru fiecare experiment realizat se scriu rezurtatele obtinute ~i concluziile caredecurg din acestea. Se pune in evidenta masa de lichid scursadin rezervor la intervalescurte de timp (3 - 5 s) sub forma grafica.

Referatullucrarii

1. Schemele sistemelor de dozare a lichidelor utilizate in cadrul lucrarii

56

2. Etapele parcurse pentru experimente

3. Schema constructiva a dozatorului de lichidela nivel constant, cu partile componente

4. Calculul coeficientului de debit ~i al timpului de golire a unui volum de liehid cunoscut .

5. Tabele eu parametrii masurati ~icalculati

, I . j . t . f . I . 1 .-.~.- .-~.- ---!-- --~-. --~-- --! .. -~--, , , I I I , ,

f . I .--~-- --~-- --! -- . . . .6. Graficele cu variatia volumului de lichid in functie de timpr- I I I I I I I I I I f-.:-r~"":-"-r-'-'-'-r~"--'--'r-'"-'-~r-r-'

r ,. ",. I ,. I,.,.. .0.- _.-f . , _... __. __ . 0._I ,. "'" ,. ". I ,

--~-. --~-- --+- _0 - --t-- --~-- -+-- --~--L-!--

f . I . j .- -~_. ".~- - --~-- - .~.-, . , '. . . .

I . 1 ... ~-.. --; -- --i-- . . . . t . I . j .-~;.-- -~;~---;.- ..~.- , I, I I t . I .--!-- --;-- -t-- . . . . f . I . 1 .. -!--. --~-. --!-- -.~-- . , , . , . 1 . 1 . . .--p-- --.-- -- .-. . . . . f . f".z.,; --~-- --!--: .: : I . 1 .--i-- .. ;-- .- ~-- . . f . I . 1 . + . f . I .-+.- --~-- --~-. --+-. _A: ~ ; __ . . , ,. , ,

iliUiUJJiJ1Li I . i .-- ~-- _. i- - -- ~-. . . . . I . I . i . i . t .--r-- -- ~.- -. .;. ---{-- ---;-- - --i- - -. -- -, . , , . ., . , , . . I . 1 .--~-- --~-- --.;..- . . . . I . 1 . f . f . I . I ., , , , , , ._.0_. ._. ... _ .. .... __.......... -._.~ __ __ __ , , . , , . , . , . . .

7. Observafii ~i conc\uzii

I . j .--~-- . -!. - --..:--, , '. . . f . I .-+-- --~-- --;-- . . I . I ., , . . ... :... _:._ ..~._1.~L..... . . f . f .-+.- -r- -i- . .

t . I . j .- -j. -- --i--- - -~-- -- ~--, I , . . , t . I .--;...-- --~-- -- f-- . . . . I . j .--~-- --1-- --i-- . . . .

1 . j . . .--p-- --,-- --,..- . . . . f . I . I ..z,; --~----!-- --~--, . , ,, . . , f . I . . .--~-- --r-- --T-- . . . . j . 1 .-- ~-- -- ;-- --.!.- . . . .. f . ! . I .--~-- --~-- --!-- ---:, , , , f . f . . .--r-- --r-- --r-

..l.cl:.;..U ..tLl.l ..l-.j.-j ..i..J ..L.l.~..I..;..~~ I . i .t . I . I . j .--~..- --~-- --.;-.. --~-- --~-- --t-- ---:--, , , , . . ., , , , . , . I . I . 1 .--:.----~-. --!-- --.:-- . , , . . , I . ~ .--~-- --~-- --.:.- . . . . I . 1 . + . f . I . I . i . f ., , . . . . . . ,--~-- -~~----~-- --~-- --~-- --~-- -.~-- ---:--- --~-. . . . . . . . .

57

r~ .e pulverulente, lapte, concentrate, etc.) se utilizeaza sistemul cu punqa interioara (bag-in-;' b9x),prin care punga in care a fost ambalat initial produsul se introduce intr-o cutie de;:...carton protectoare. Punga mterioara poate fi confectionata din hartie netratata sau tratata

AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE. PROIE(:;TAREA AMBALAJELOR!Vfoliedealuminiu sau material complex, cu posibilita1i' de termosudare. 'DIN CARTON ~I A DESFA~URATEI ACESTORA, IN CONCORDANTA ClJ,.VOLUMUL:'.Tr .. Ambalajele din carton pot servi ~i la ambalarea produselor lichide, cazuri in care$1 DIMENSIUNILE PRODUSUlUI DE AMBALAT t;;Mate~ialul de ambalaj trebuie sa fie impermeabil, iar inchiderea trebule sa se faca etans

" r,Penjr.tJ aceasta se utilizeaza, in ultimul timp, rnateriale cornplexe din carton cu folie dinScopulluerarii'( ,'aliJminiu pe interior ~i polimeri sau lac pe exterior. Acesta permite 0 ambalare aseptica prin

~'Csterilizarea terrnlea atat a produsului cat ~i a materialului de ambalare. AmbalareaLucrarea are ca seop cunoasterea principalelor tipuri constructive de ambalaje din!, .\produselor lichide se realizeaza prin sistemele Tetra-Pack, Tetra-Brick, Combibloc, Pure-

materiale celulozice, in special, cutii din carton, a dimensiunilor pr~ncipale ale ~cestora~~rPack, Tetra-Rex, etc.modul de simbolizare conform standardelor In vigoare. Se face proiectarea unui arnbale] ,1din carton, respectiv a desfasuratei acestuia, pe baza dirnensiunllor calculate ~i stabilite in 'I: Tipuri constructive de cutii din cartonconcordanta cu volumul i dimensiunile produsului de ambalat. Se stabilesc datele care e. .trebuie rns.cris~ pe ~Ie ~ase. fete ale ambalajului. Se realizeaza croirea desfauratei/' ."........' In fig. 5: 1 - ~g:5.3 s~nt prezentate un.~I: varian~e c:>nstructive de cutii din carton deambalaiului proiectat iolse stabiteste modul de asamblare a acestuia. ",lnal\lme rnedle, mica (taVI) saul mare (cutii malte). iar In fig.5A sunt prezentate unele

;""modalitati de inchidere a cutiilor din carton.De asemenea, in fig.5.5 sunt prezentate unele variante constructive de ambalaje

intenoare din carton utilizate la ambalarea ioiprotejarea produselor solide.Mate/iale celulozice utilizate la ambalarea produselor sunt hartia l}i cartonul (STAS Cutiile Obif1u;te cu 0 deschizatura (fig.5.1,a) au clape de lungime egala, atat la

5845/3-87). Ele S8 utilizeazE! pe scara larga, pe de 0 parte pentru ca indeplinesc condifiile partea superioera, cat ~i la partea inferioara, indoite spre interior. Clapele se intalnescde protectie la 0 mare parte din produse, iar pe de alta parte pentru ~ nu contera lust sau . numai la cutiile cu baza un patrat. inchiderea clapelor se poate realiza prin lipire eu clei,mires, au pret redus, nu intra In reactii eu produsele, sunt usoare In stare goala, ocupa/.banda adezivii sau prin cusatura metalica,volum redus, pot fi pliate, permit conrectlonarea complet rnecanizata i au rezisten\iLv .Cutiife cu deschizatura centrala speciala (fig.S.1 ,b) au clape la partea superioara icorespunzatoare la variatii mari de temperatura fara a se deprecia. ' ,'fa partea inferioar'a de grosime dubla. Ambele clape laterale (sau numai una din acestea)

Hartia i cartonul sunt aqlornerart de fibre celulozice ale carer Insusiri depind de?~:suntmai seurte decat clapele de la capete, astfel in cat toate clapele se intalnesc pentru aprocedeul de extragere a fibrel?r din lemnul utiliz~t. ca m~t~rie prima. Fib~ele .se pot:,,,,du~la part~.a superioara ~inferi,?ara. . .extrage prin procedee mecaruce (pasta mecanica). chimice (pasta chirnica) sau /' CuMe cu deschlzMura acopenta (fig.5.1,c) sunt eficiente cand produselecombinate. . c . 'I" ;"; impa

acolo unde se cere 0 protectie sporita a produsului (cele dubliJ l\19.ptu~ite),deoarece sumalcatuite din trei repere care asigura agrosime dubla pe taate par:tile. .

Cutiile glisante (fig.5.-1,k) au doua grosimide carton cu doua fete pe toate partile(cutii glisante triple) sau numai pe doua parti (cutii glisante duble) ~i sunt ideaie pentruexpedieri postale sauexpres. . . ')

Cutiilerealizateprinindoirea in cinci palfi a semifabricatului (fig.S.1,I) sunt pnmite lautilizator sub forma plata ~isunt utilizate laambalarea sticielor,a umbrelelo,r sau re~erelorsubun ~i lungi. Fiecare capat are eel putin trei grosimi asigurand rezistehta acolo undeeste eel maimull nevoie.

3

d

9

b

Q

h

c

f

~~.

kFig.5.1. Tipuri constructive de cutii din carton

a.cu a deschizaturi3; b.cu deschizatura centrale; c.cu deschizatura acopenta partial; d.cudeschizatura acopenta complet; e.cu capac; f.cu desehizatura !ii pere1i dubli; g.speciala eu capac;

h.din doua buca~; i.eu doua capace; j.captusite: k.glisante; I.pliabile

60

1 a

/~

c

G

h

-->

~

/~

~,...

1;1/

f

b

d

9

Fig.5.2. Tipuri constructive de cutii din carton (continuare)a.eu clape "acordeon"; b.eu muchii verticale intarite; c.eu capete ingropate; d.telescopice eu capac~ clape; e.cu doua capace autoblocabile; f.cu capac glisant !ii ctape duble; g.cu doua capace !ii

piesa centrala glisanta; h.dintr-o piesa tnoona; i.din doua piese; j.din trei piese

61

CUTII JOASE (TAVI) CUTU IHALTE

"

Tav! eu colll11111plle ~ ~pac cu pllurl CutJ. eu c..apac: cu pllurf .

"

~//~D~~

./ C-(}.

j

TavA eu coll\lr1 blocat. (ee1uzate,

I -

A~Lf#~~'.

~f>"~""'"I'; I

~TavA dou~ ""' str~ transp.,..,t~

'. :;/\\ .... i ,~/.~ ../

~~//

Fig. 5.3. Scheme constructive de cutii joase sau ';nalte din carton utillzate ca ambalaje

62

LfPllunl. d. ("chid . a f\:i1dululcutillO!"Inalt. (d fa~u"'llil

--,--L I IL.

Coml>ln~II. d. Inchldola pllurt ;1 clot d. oclm. (d 1~IPJrat~1-------.~------.,---

!'ii>"hl!'

PIIu"'"", Plluln".,... B~ArthtJr

~ & /1~>EV l!J~,.~t.itch_pIc Fund.mom.a '"8 .,. Inrold"

.'"Arip6 Ep;ti

~0Mlnecl

~',

.11'

,I

t5fr:n~~ bIoAlf'e 81oca -nutu - 81oc.n ~ trILI"ghlO~

"11-. otdI"oId" "llriglrtwaocl"

~

C.hal. Exteriol fn panou

crraJD.""",, AripAcutad

.fa ~i"~Carton t'..omblnatiCOI'IPMtft""lorn' Iibori

eoqSlroplagpii::f:..~J01"'- _ ..-r-;--- i i...-..j ""

IAMBALAJE :NTERIOARE OI~ CA:ON :~E) ~ i/ SUfXlrtcolalalndOl.l ;~,-m/~l

indicatori tehnico-economici: caracteristicile functionale ~i tehnico-constructive,materialele, economicitatea; .indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozine,influenta psihologica.Estetica ambalajului este subordonata econornicitatll; obiectivul nu este de a clt)tine

ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatil practice:protectia produsului dar i vanzarea acestuia. '-,

Croirea cutiilor de carton se poate realiza lnnurneroase forme ~i modele asacumlie prezinta in fig.5.6 - fig.5.8, respectiv in STAS 11309-80.

-1II_J

, ,, ,

, ,

t l Rt hr Rfkl 0. I bl A I

N jB

Fig.5.6. Cutii ~i casete clasice din carton

~tR~---~-~-..:.----.:-

:cL

I NB =r-I

b 0.

Fig.5.7. Cutii din carton cu fund automat!oi s ~ _" b 0. b

bl

d

bl, I I', " I I '

B

I .__~ I ._~u I ,_u:.__ '10~50~hfo~00100lFig.5.8..Cutii din carton cu 4 - 6 colturl lipite

66

L

Croirea cartonului pentru cutiile de ambalare se face prin stantare, iar liniile dupcare are loc plierea laturilor ~i a clapelor deinchidere se realizeaza prin presare cu ctitit,cu lai:;; neascutit (operatia sa numeste biguire) .

. La noi in tara, STAS 11309-80 reglementeaza codificarea, modul de asamblarematerialul :;;iprocedeele de imprimare a ambalajelor din carton :;;ia anexelor interioare alaeestora. Astfel, dimansiunile sunt notate cu literele: L, I, h - lungimea, respectiv latimea ~inaltimea, ambalajului; 11 i 12- latimea ciapelor superioare laterale. respectiv de capat, lalatimea elapelor laterale inferioare; 14 - latimea c1apelorde capat inferioare.

Clapelelaterale sunt capetele paralele cu lungimea ambaiajului, in timp ce clapelde capat sunt clapele paralele cu latimea ambalajuluL Ultimea clapelor laterale i de cap!poate fi egal

,._-' r02.16 - cutie plianta dintr-o singur~ piesa, cu fundul ~i ~apacul realizate prin. rabatere:;a'!~isuprapusa a coua elape laterale ~I doua elape de capat. Clapele laterale ~I 'de capaq:linferioare, prin forma decuparf se blocheazii, formand funduL .. ;;f,

~)i~k.\'!!T,c.

03.20 - cutie plianta din doua piese de inaltirne eqala, eu fundul ~i eapaeul formate prin.raoaterea suprapusa a cate doua clape laterale $i doua clape de capat.

~ Sf'--f;f3, ~--hI i ;

. .- !

. E-~lt:f,II!_ .............--.-l,..J..1>J..~_l _

1/2 I

.....h

LL

03.04 - cutie plianta din doua piese, care formeaza capacul ~i fundulseparat ~i caregliseaza una pe cealalta. 04:01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, ell fund inchis, cu peretii laterali i clapele

.iaferale~i de capat mobile i in prelungire. Se caracterizeaza printr-o inaltime mica fa\a decslelalte dimensiuni. -],a-----------

I~ -'1I ~j r

1 , , . ---------.--- -I,,I

I I=-----------.-.-~., ,Cutie cu c!ape de capat

dubre

~tCillt12LI;:J--=~' I-II-~~t-Jh

.t.J-Jj-' -illLh h1- I -------------

h

.Q4,1O- cutie plianta dintr-o singura ptesa. Clapele laterals i de capat se rabat i se

.~uprapun.Secaracterizeaza printr-o Inaltirne foarte mica in raport eu lungimea. .

j-- ~h - _ __ _--t,tj =::==I~~-.

03.12 - cutie plianta din doua plese, care gliseaza una pe cealalta, Piesa inferioara se,,;~ii\iasambleaza pe 0 singura generatoare. iar piesa superioara se asambleaza pe cele patru]generatoare.!:. }..,

hLh

.211- cutie ptianta dintr-o singurj piesa. Se asarnbleaza pe douil laturi inferioare. cuindinchis ~i capac format dintr-o singura clapa, prevazut cu 6 prelungire (ctapa) care lainctiidere intra' complet in corpul cutiei. Peretii de capat sunt dubli 9i se asarnbleaza prinfixare de fundul cutiei.

68 69

(1

..... ..- 1-- ..~h_._H.

{ P ( )) , 1 )b [II-~-- I 1h

h h

h l h

(--

'-

71

0934 - anexa de protectie ~i ccmoartimentare tip fagure

" 0945, 0946, 0947, 0948, 0949, 0965, 0966, 0967 _.anexe de tip perne amortizoarea [2]~tr

b d

04.30 _ cutie pllanta dintr-o singura ptesa, cu fund inchis ~i tara capac. Peretli later'ali suntintariti prin dublare partials. Se asambleaza pe patru laturi, prin rabaterea semic!apelor decapat ~ia celor laterale. Pere\ii de capat sunt prevazuti cu manere decupate (~tantate).

l .h

06.08 _ cutie rigida sau plianta torrnata din trei piese, a parte centralacare fotmeaza.corpul ~i doua capete separate.

" --

_ ..-1 h

n ,0, 1.---.-,h

F==- '..

h

~~

I ,I I _

'h -, hl -I h I~

Anexele interioare pentru protectie sa simbolizeaz8 dupa cum urmeaza:0906; 0907; 0908 ~i 0909 - captugeala interioara de protectie (fig. a, b, c, d)

@~~,@d

a b c

70

QIl.bJ Jf_a c e

. . Avand simbolurile pentru cutii ~i anexele acestora, un ambalaj din carton se. $imbolizeaza inseriind in ordine: tipul constructiv; materialul; executia asarnblarii;procedeu: de imprimare; nurnarul de anexe interioare; tipul constructiv al anexelorinterioare; materialul din care se confecti'oneaza anexele; dimensiunile de gabarit (L x I xh); tnmm.

".Astfel, simbolul 02.01; 3; S; 2; 2; 0934; 2; (600x200x'100) reprezinta 0 eutie pliantadjntt~ Singura piesa, cu fund ~i capac realizat prin rabatere suprapusa a doua clapedaterale ~i doua clape de capat, din carton ondulat tip III, asamblata cu clame, imprimatap,~Il,procedeul offset, cu doli a anexeinterioare tip fagure din carton ondulat tip II, cu(ungiinea de 600 mm, latimea de 200 mm i inal~mea de 100 mm.

La un ambale] din carton este necesar sa se determine raportul optim al laturilor.

L h

7'(\j

:

-11

72

7. Se traseaza, in continuare, conturul elapelor superioare ~i a clapei (Iaturii) de-irichidere eu latimea necesara (-1/3.1) astfel rncat aceasta sa corespunda tipului deinchidere (cu adeziv sau eu clame).

6r. Se ingrOa!}8 eu ereionul forma destasuratet eutiei din carton.:';)};':'iJ 9: Se tree intr-un tabel coneeput individual dimensiunite desfsuratei, atat eele careti; ,~!t~f!n desenul STAS cat i eele stabHite defiecare pentru lungimea, h:i\imea ~i eelelalte,>"f ', cote ale ctapelor, inferioare i superloare, sau latimea elapei(elapelor} de inchidere.

10. Se decupeaza, eu foarfeeele ~i cuterul conturul exterior al desfa~uratei. dupa care,euajutorul riglei sa indoaie formatul obfinut dupatoate colturile eutiei, astfel Incat aeesteasa se poata rabate usor,

11.Sedefinitiveaza croirea desfa!}uratei dupa liniile de contur ~i, eventual, sa rotunjescOJ. Cu.foarfecele colturtle clapelor, Se taie, eventual. i numai acolo unde este cazul, elapele,.,,, 'superioare in locurile unde aeestea sa imbina. pentru blocare in vederea dasfaeerii

, sCcldentalea eutiei. ."f;:;;' 1~.Seanalizeaza continutul textului ee trebuie scris pe fetele cutiei (desfauratei), apoi. ':86 asambleazaln vederea Identificarii aeestor fete. dupa care se dezasarnbleaza.~\:'13.~e tree in craion pe desMurata elementele constitutive. ale textului (eventual:.contiinitul etiehetei i prospectului interior), in conforrnitate cu normativele in vigoare.:> Desfa~urata astfelobtinuta. croita i tiparita, se ataeaza la referatul lucrarii.::'Referatullucr~rii

;,.;.;;,~.~tapelePrOiectariiarpbalajeIOr -ry. ~~0.~. .. J~~lA.~ ~1~boS'~O.fl~l::!~..J(};!",:, .:~ o- G-taf~'" ()o.~o... '@"- ~qJ{ft ~r~, C'~c'V\"", /"f i;;l;t,g..:'\t~ ".~.J~ OM-. "1~ :' J.-""*M . r'\~d' oL I);""",~.&i\ ..~ ,~ ;>"l_ ,::,.,y{~~ .Q0f. J-u.k.w If'M1o",,.., r- e;1,g J~ at OVt"'W~,vk ..' . "i

SCheme ale desfa~uratelor principalelor tipuri de ambalaje din carton (minim 5 scheme)

Considerand ca unul sau mai multe elemente dirnensionale ale produsului decidalegerea tipului, formei i volumului arnbatejutui, desfasurarea acesteia are forma generalsde mai sus, Astfel, suprafata desfa~urata va 'f!:

S == (2a1 + 2az + maj Xh + 2naj)unde: aI, a2 ~i h sunt dimensiunile principale ale ambalajului; m - factor de imbinare~redepinde de tipul imbinarii i de dimensiLlnile marginilor de lipire, determinat in functie de 31 .(in general, m = 0,1 - 1); n - gradul de acoperire a clapelor (n= 0.5 pentru clape ca~ S9acopera jurnatate, n := 1 pentru clape ee se imbina).

Daca volumul ambalajului este: V ::::81azh, atunci suprafata S exprirnata In funclie

de velum va fr

l/v V) m-V 2 (? )S = 2 -+-- +-. -4-!l-a, +2\m-l1ai + 2,n-aJa2laj a2 a2Prin dilerentierea acestei relatii in raport eu variabilele 81 si a2 rezulta un sistem de ..

doua ecuatii din care S9 obtin relafille de caleul pentru eele trei dimensluni ale ambalajului: .

a2 ~(2+ m)2 2 V01 =-- 02 = h=4n-aj

'I+m 4nValorile rezultate eu aceste relatii satisfac conditia de minim, iar raportu! optim 131

laturilor ambalajului proiectat va fi:81: 82: h = (2+m) : 1: 4.n

Aparatura tolosita in taborator

Pentru efectuarea lucnarii sunt necesare: un format A4 de hartie cartonata, crelon,rigil3 gradata. compas, instrument de calcul. Sa vor utiliza materialele de laboratorexistents: cutii din carton de diverse dimensiuni pentru diverse produse de ambalat, invederea determinarii elementelor care trebuie trecute (sense) pe eele sase fete ale eutiei.

In lucrare S9 va face proiectarea desfa~uratei l}i croirea formatului unei cutii dincarton pentru care S9 eunoaste volumul produsului ce urmeaza a fi ambalat.

Pentru aceasta sa parcurg urmatoarele etape de lucru:1. Se stabile~te mat int~i volumul cutiei, in concordanta eu volumul produsului de

ambalat astfel incat aeesta sa fie proteiat corespunzator, fara spatii libere prea mari ~i nici

prea strans. .2. Se stablleste, in continuare, tipul constructiv care satisfaee cel rnai bine nscesitatlle

de protectie 91 acoperire a produsului, eventual tipul constructiv al anexelor interioare ..3. Pe baza volumului produsului 9i a dimensiunilor acestuia, presupuse cunoscute, se

stabilesc dimensiunfle interioare (sau de gabarit) ale cutiei din carton: L, I. h.4. Se stabllesc lungimile elapelor laterale, superioare !}i inferioare It i ls. !}i ale ctaoelor

de capat, superioare ~i inferioare b 9i 14, in corelatie cu dimensiunil