7/23/2019 12000 de Capete de Vite Si Sarpele Aliodor

1/4

Douasprezece mii de capete de vite

Naratiunea Douasprezece mii de capete de viteeste inclusa in volumulNuvele, publica1963, ce cuprinde sase texte scrise intre 1945 si 1959. Nuvelele din 1963 ( La tiganci, Douaspreece

de capete de vite, !ata capitanului, " #otogra#ie vec$e de 14 ani, %n om mare, &$icitor in pietre'

considerate repreentative pentru #ormula #antasticului propriuis, care nu este provocat de nici o #exterioara identi#icabila.

Desi structura epica a proei realiste din etapele anterioare nu este total abandonata, )ir

*liade este acum interesat de o alta tema si alta #ormula narativa, devoltand o anumita ide#antasticului, speci#ica proei sale artistice, biuita pe coexistenta si conditionarea celor doua plan

realrational si #antasticmitic. *ste vorba despre revelatia lumilor paralele, dialec

sacru/profan, lectia spectacolului-ca solutie pentru spirit.

-ema iesirii din timp si spatiu prin ceea ce, in naratologie, se numeste rupere de nivel

tema comuna aNuvelelordin 1963.

-recerile insesiabile dintrun plan in altul, aceste rupturi de nivel, aceste universuri parale

mesae ascunse sunt exprimate epic prin simboluri. /imbolurile nu sunt inserate arti#icial in naratiunemarcate subtil prin preenta unor indici textuali de insolitare a fantasticului0, care ilustreaatehnepicului dubluin proa lui )ircea *liade (.2ar#ene'. %n individ oarecare are un mic accident,

trece printro serie de intamplari neobisnuite carel transpun deodata in alt timp si alt loc.

!actorul timpeste elementul polariant al naratiunii in nuvela Douaspreece mii de capet

vite, construita pe tema iesii din timp si spatiu, prin proiectia intrun univers imaginar in care d

lumi coexista, se intrepatrund, dar nu se lamuresc niciodata pana la capat.

/cenariul epic este alcatuit pe ideea con#runtarii dintre un om mediocru si o situatie existent

inedita, a carei explicatie scapa logicii normale, dar careia personaul se straduieste sai #aca #ata.

ancu &ore, om de a#aceri din 2itesti, om de incredere si de viitor, cum singur se pretuturor celor pe carei cunoaste, vine din ucuresti pentru a recupera niste bani de la un oarec

2aunescu, #unctionar la )inisterul de !inante.

*l intra intro carciuma, discuta cu carciumarul, apoi pleaca pentru a #ace cercetari pe str

!rumoasei, cautand casa de la numarul 14, adresa la care ii spusese #unctionarul ministerial sa vinamomentul in care apasa pe sonerie, #iind in sinea lui convins ca 2aunescu este un escroc

un poltron, suna alarma aeriana si ancu &ore se vede nevoit sa se re#ugiee intrun adapost. i

cunoaste pe )me 2opovici, pe servitoarea ei, *lisabeta, si pe domnul 2rotopopescu, udecato/enationalul se produce in momentul cand, reintors la carciuma, &ore a#la ca alarma din caua care

a re#ugiat nu a avut loc, si ca persoanele intalnite in adapostul antiaerian cu cinci minute inainte muri

intrun bombardament ce avusese loc cu 4 de ile in urmi. Niste muncitori con#irma spucarciumarului, dar &ore sustine cu incapatanare ca pe el simturile nul tradeaa. /i intrucat o experie

traita este o experienta autentica, el incearca sai convinga de adevarul sau, punand un pariu pe care i

pierde. 7econstituindusi itinerarul, constata innebunit ca adapostul in care se re#ugiase cu cateva mi

in urma nu exista, casa de pe strada !rumoasei nr.14 #usese distrusa in timpul bombardamenturamasese doar un morman de caramii si molo si ruinesemne vec$i ale bombardamentului. n

#aptelor evidente care demonstreaa irealitatea evenimentelor la care a participat, singurul gan

eroului este sa arunce intreaga vina a aventurii sale neverosimile pe seama lui 2aunescu, escrocucaua caruia nu poate #i acum la granita, departe de bombardament, cu cele douaspreece mii de cap

de vite, escrocul carel inselase cu trei milioane de lei. /tarea con#ua a personaului con#runtat

inexplicabilul este exterioriata prin imprecatia+Mama voastra de nebuni!.

7/23/2019 12000 de Capete de Vite Si Sarpele Aliodor

2/4

/ubstituirea si suprapunerea planurilor temporale este atat de subtil realiata, $otarul dintre atat de alunecos, incat cititorul nusi da seama cine este cu adevarat nebun aici, cine se inseala si c

spune adevarul si cate tipuri de adevar exista.

%nele semne textuale care atrag atentia cititorului asupra marcilor de insolitare a #antastic

sunt urmatoarele+ graba, a#irmata repetat de protagonist, sunetul strident si neverosimil al sirenei

anunta bombardamentul, re8erva initiala a personaului in legatura cu posibilitatea unui atac la acea staruirea in indoiala a lui ancu &ore si dupa ce se a#la in adapostul antiaerian, pseudodialogul dintre

intalniti in adapost si erou, circumstantele meteo in care se a#la personaul, gesturile mecanice, deve

ticuri, obsesiile protagonistului, disponibilitatea colocviala excesiva.

-oate aceste marci discursive ingropatein substanta epica, incep sa sugeree, inca de la priepisod, o situatie existentiala ambigua, cu aspecte strict normale, care tin de logica rectilin

cotidianului, dar si cu semnale ale anormalitatii.

ancu &ore se re#ugiaa intrun timp al memoriei, si con#runtarea cu eveminentul coti

(timpul istoriei in care este ancorat' nu ii lamureste enigmele, nici nu i le destrama. )isterul pers

intro derulare paralela a planurilor, in incapacitatea eroului (si a receptorului' de a le separa.extraordinara abilitate, autorul conduce alunecarea epicului in ambiguitatea proprie #antasticului ra#i

pe tot parcursul nuvelei.

ea mai ampla si mai puternic concretiata marca de insolitare a #antasticului este secv

dialogului absurd din adapostul antiaerian, dialog in care replicile interlocutorilor apartin unor pla

re#erentiale di#erite, avand, #ireste, semni#ictii di#erite, ast#el incat intercomunicarea nu este posibil

#apt. cest pseudodialog se des#ace intro succesiune de structuri monologate paralele. ancu &intreaba, dar nu primeste niciodata raspuns. *l asista ca pseudomartor la ultimele clipe din viata u

oameni ucisi in timpul unui bombardament. Dar parca nimeni nu l-ar fi ascultat. Il priveau c

neverosimila indiferenta, ca si cum n-ar fi acolo, langa ei.

aracterul absurd al dialogului este #ixat pe replica unt nebuni!si prin gestul lui repetat d

si #ace cruce, de a intoarce capul si de a scuipa. n aceasta secventa, ancu &ore nu este participant acde aceea el nu poate modi#ica nimic din ce sa intamplat. *l se a#la in alt plan de re#erinta.

ntrepatrunderea realului cu irealul se instituie ast#el, in mod subtil, in primul episod, pentru

realia, mai evident si tot mai accentuat, pe parcursul celorlalte episoade. Discursul narativ, constpe ruptura de nivelin ordinea realului, mani#estata sub #orma substituirii si sprapunerii de pla

temporale, se pastreaa ambiguu, in intregime, pana in secventa #inala, datorita unei usti#i

lamuritoare.

2ovestirea Sarpele Aliodora #ost scrisa in anul 194 si publicata postum, in 1966, in volumu

din 2ovestiri%ltimul erevoi. !ascinatia mitului si a legendei, a structurilor ar$etipale ale existentenastere unei povestiri #antastice in care realul si irealul coexista, unite prin magia verbului narativ.

Naratiunea are suport mitic si magic, iar tema este #ormulata de autor in #inal+ infricosaputeri ale inchipuirii, modul spectaculos in care spiritul actioneaa asupra mate

declansand ravagiile cumplite ale unei boliincurabile. /ub #orta inc$ipuiri, gandul obsesiv despr

sarpe ino#ensiv inlesneste ibucnirea unei boli canceroase sii intensi#ica evolutia, #ara ca imagin

bolnavei sa mai aiba resurse pentru a lucra si in sens invers, vindecator.

Desi #ormulata in termeni rationali, realisti, de autorul care vrea sa inscrie evenimentele nara

in logica si mentalitatea cititorului lumii moderne, citadine, tema povestirii se devolta, de #apt, in unui simbol ar$etipalanimalul totemic, sarpele. )otivul animalului totemic, al comunicarii dintre

si animal, prin transferul spiritual intre regnurirevine obsedant in proa lui :asile :oiculescu.

7/23/2019 12000 de Capete de Vite Si Sarpele Aliodor

3/4

n /arpele liodor, ca si in celelalte povestiri, epicul este structurat in #unctie de semni#icasimbolului ar$etipal, pe care evenimentele le masc$eaa printrun subtil oc al aparentei si esen

/imbol bivalent, desci#rat ca atare in text, geniul bineluisi al raului, spirit protector

caminului, semn trimis de pricopsealasi de noroc, piaa buna, dar si semn rau, sarpele isactualia valente male#ice, prin gresita interpretare a rolului sau.

iuinduse pe acest simbol, scriitorul insreaa #antasticul in cotidian, #acand sa se inter#eree planu

sa iasa la iveala sensurile perene ale existentei umane. *l creeaa o lume plasata intrun timp si spmiticsatul ar$etipal, in absenta determinarilor spatiale si temporale. 2ersonaele sunt niste pre

ar$etipale. Neincreatoare in stiinta noua a medicinei, ele recurg la protectii magice (vrai, descantec

repeta un comportament originar, realiand intoarcerea intrun timp si spatiu primordiale, la cel di

stramos, la ar$etipuri.

opilul cel mai mic al lui 2ades gaseste o ramura, dar anumite determinari contextu

asociatiile produse de inter#erenta sensurilor conotative sugereaa ca este vorba depre sarpe+ vreascul, negru si alunecos, se mladia sub manutele lui, creanga ciudata, cure

buclucasa.

2entru asi impaca #ratii care se cearta de la o curelusa, sora mai mare intervine luan

le vreascul, dar il arunca inspaimantata, tipand+ -" sarpele arpele! #u va atingeti!. rticul

substantivului scris cu mauscula plaseaa de la inceput valoarea de simbol intrun registruar$etipurilor.

/ora si mama reactioneaa disproportionat, ca in #ata unui pericol extrem, repreentandusi g

rolul sarpelui drept mani#estare a #ortelor dialovesti. Nici mama si nici #ata nu pot controla granita dinormal si anormal.

-extul o#era prima intentie clara a autorului de organiare a epicii in urul unui simbol ar$etipsarpele, animalul totemic. omunicarea spontana dintre sarpe si copil, trans#erul simbolic intre regn

actualieaa, in acest moment al naratiunii, valenta de principiu bene#ic a simbolului. -aina comuni

dintre cei doi este deplina si inaccesibila celorlalti, martori, din exterior, a savarsirii lui.

La invoirea tatalui de a opri animalul in casa, reactia mamei, amestec de inversunare si tesuperstitioasa, pregateste cititorul pentru intriga, pentru cresterea gradata a tensiunii con#lictuale c

punctul culminant, anticipand denodamantul. *xacerbarea ne#ireasca a spaimei #emeii care, #ortatceilalti, accepta in cele din urma sarpele, miloceste trans#erul din planul real in palnul #antasti

naratiunii, un #antastic de tipul miraculosului miticomagic si superstitios. ele doua planuri narativ

inter#ereaa intro ambiguitate in care staruie ambivalenta sarpelui.

:aloriarea simbolului in dublu registru (male#ic;bene#ic' introduce, in povestire, nuc

con#lictual, impingand derularea actiunii la granita alunecoasa dintre real si #antastic (miraculmiticomagic si superstitios'.

Nu este lipsit de importanta #aptul ca pe masura ce teama #emeii se ampli#ica irational, atingnote paroxistice, ea alunga sarpele prin blestem, in contrast cu apropierea dragastoasa a copiilo

animal, dar si cu rationalitatea barbatului. lestemul este semnul interpretarii gresite a rolului sarpe

trans#ormarii lui in principiu male#ic, dar numai pentru #emeie, carei devine victima.

n #inalul lungului episod expoitiv, autorul insereaa in naratiune un comentariu explicativ

ne intoarce la ambivalenta sarpelui, pastrandui voit ambiguitatea, #avorabila atmos#erei de legend

mit.

n partea expoitiva, naratiunea are o derulare lenta, pentru ca o data cu episodul intrigii, rit

narativ sa #ie din ce in ce mai accelerat, sporind tensiunea evenimentelor.

7/23/2019 12000 de Capete de Vite Si Sarpele Aliodor

4/4

*lementul intrigii ne situeaa in mieul superstitiei si magiei, care lucreaa asupra unui psi$ic asatiranic de obsesie si buciumat de puterea distructiva a imaginatiei. :edem cum boala se instalea

trup, declansata de complicatul mecanism al autosugestiei si de #ixatia de nedruncinat asupra gand

negativ. /ituatia con#lictuala asaa eroina in primedie de moarte.

n plan magic#antastic, este actiunea /arpelui. n plan realrational, sunt primele simptome

unui cancer stomacal. *le sunt preentate maiestrit, prin coexistenta, la nivelul naratiunii, dar sreceptarii, a celor doua tipuri de argumente+ magic si stiinti#ic. el magic capata acum consecinta re

pentru ca, treptat, spre #inalul povestirii, ponderea lui sa scada, autorul insistand asupra explic

rationaliste, dar tot din nevoia acreditarii fantasticului. oexistenta celor doua planuri a

complementaritatea lor, o #orma de coincidentia oppositorumin universul povestirilor lui :oicules

n #inal, meinul ii #ace o inmormantare sarpelui, bocindul asa cum vause ca au facut cu b

maica-sa. opilul, care imita comportamentul adultilor, este singura legatura dintre lumea reala si ar$etipala.

n contrast cu simbolistica #recventa a sarpelui ca intruc$ipare a ispitei, pacatului, viclenieaceasta povestire /arpele este animalul totemic, ocrotitor. 7epreentarea gresita a rolului sau bene#ic

eu al casei, du$ protector al caminului, impreuna cu autosugestia care ii o#era atribute ucigas

trans#orma pe /arpele liodor in victima oamenilor, dupa ce #emeia devenise insasi victimneintelegerii simbolului.

Daca este adevarat ca #antasticul miturilor, basmelor si povestilor e o dimensiune origin

nascuta din nevoia de imaginar a #iintei umane, e la #el de adevarat ca aceasta dimensiune apartinliteraturii, spatiu ce poate #i inteles si ca o continua pendulare a scriitorului intre mimesissip$antasia