12 plante legumicole si condimentare

Plan te legumicole $1 condimen tare

Nu este condiment numaipentru pizza $0 I , cuuoscut fj sub denumirea de oregano, a te pianta aromatica' de b a s a tuturor . . . 0 % 4

wm 4,

; 9 r -.-- -3.

. , . ' -C - &idhilor, ?api ate P o idealipiantP acoperitoare de sol sau piaati de ghiveci. -1 - 1 ,;;:. - -,*

r P : -L-?

Din genul Origanum fac Origanum vul- ssp. pane specii ce necesitli multii vul- numit gi ma- \ c kldu2. Aceste plante pot fi gh& sdbatic, este plant serniarbqti cu tulpina slab cu aromii slabli. Florile alb lernnoasii sau plante perene. roz sau purpurii se deschid

Datorid frunzigului cu Pn v2rM I&tarilor h buchete arornii purernic wndirnentatii indesare din iulie pihit in toate speciile sunt ingredi- seprernbrie. Aroma plantei ente Pnddgite Pn buddria

recornan& adunarea ~i

)1 este de intensitate maxim5 in

italiana gi din sudul Franyei, aceastli pe r iod , acum se folosite la condimentarea G -

-7

pizzei, supelor ~i a altor uscarea rarnurilor. 1

mhdruri . Cele mai arornate Numeroase soiuri sunt sunt speciile mediteraneene, foarte decorative gi aratii in special ~ovarful verde. bine plantate in grPdini Aceste plante rnediteraneene alpine sau straturi perene in regiunile noastre necesid o insorire. Pe king5 frunze, Si u~oarli protecyie impotriva florile pot fi uscate, deoarece gerului. pot fi folosite la wroane sau WP' _ .

buchete de flori uscaw.

I " . " "at, wide-inchis; flori roi-purpuriu; i: 40-50 cm

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE ACCESORII: D sovirf la ghiveci C] furca de sapat C] compost D plantator D foarfece de gridina

1 Primavara afanafi solul cu 2 %mate@ planta din ves, D& furca de I p a t . Wernefi radacinile sunt prea

compost in strat de grosimea de intrefesute, afanati sau # u t ~ l e ' 5 cm $i amestecafi-l cu pamlntul. upr.

r g g n m n u s ; frunln decorar~ve arglntll, piroase, cu par e urn arornat or] mari v~olet-desch~s; i. 40 cm primWa~a, m la W an

Facefi groa@ cu plantatorul 4 Frunzefe pi fastarii se p@ ~i plantati ~ovhrful la recolta vara-toamma Pem

adancimea identka cu cea din uscare taiati lastarii dnd g d ghiveci. incepe d 'infloreasca.

' pvart - , 1 - - , . ,

GRUPA 12 I -

Cumpgr@l plante Tndesate, tufoase. La cultivatori este disponibila o gama variatl de soiuri ~i specii.

9 Nu cumparafi plante cu frunze slabe, ofilite sau lngllbenite.

Soare. Sovarful &re arornti doar plantat In locuri expusa la soare, ferite.

Sol pwmeabil. Plantele cele mai aromatice se dezvolta In sol af&nat calcaros $i slab. Nu tolerearti apa stagnant&.

fi.qyjjire tot an d I

PRIMAVARA " - = ! ~ ~ R I M A V A R A URMATOARE

Plantare Divizarea plantelor $ovarful se planteaza dupa trecerea Inghefurilor de noapte.

DIN V A ~ PANA TOAMNA Recoltarea Pentru consumul In stare proaspiti se pot recolta toat i vara frunze mici. Pentru uscare, t i iafi plantele la o palm& deasupra solului, legafi-le laolalti ~i atarnafi buchetele intr-un loc intunecos ~i uscat. Pastrafi lastarii intregi ~i mlrunfifi-i doar lnainte de folosire.

Divizafi plaitele mai bltrane primivara sau la Tnceputul verii. Tiiafi cu plantatorul bucafi de pe marginea tufei oos), apoi replantaji piflile tiiate.

> IMP AWMP SRL RO-P-02-10M6

rla~rta$i ~ov%rful In grtidim cu zarzavaturi. Este o ideal4 planta asociatti a morcovilar pi a verzei.

Aroma frunzelor sale este cea mai putemid Tnainte dc Fnflorire, excep$ie f&dnd p a r - ful comun a dru i aroma este &plin& Tn perioada tnfloririi.

Pe vreme caldi ~i uscats lndelungat plantele pot f i atacate de acarieni. Semnele atacului sunt frunzele patate, Ingalbenite s i aparifia fesaturii fine pe lastari. Spilafi planta cu ap i sau stropifi-o cu solufie cu sapun.

ISBN 978-963-860924

Gra'dina'rit iscusit

Cump&ra$ soiuri tirnpurii ti Luminii natural&: tnsilrnan- Ridichea are flori ariitoase. de vari. Astfel weti avea @ti ridichi nurnai tn locurile l n a dupi 'lnflorirea plantei, recoltii aproape tot anul. neurnbrite de alte plante. ridichea nu se consurni,

Nu cump&ra$ nkbdatii deoarece devine giunoad ~i serninte cu garantie expiratii, Sol af&nat, cu confinut de lernnoasi. deoarece nu e sigur c i vor I humus. Ridichea nu are nevoie I Tncolli. Nu rnerita curnpira$i de prea rnulte substante rkaduri, cici nu se dezvolti nutritive, de aceea se va satisficitor. fertiliza doar solul slab.

Se poate consuma Cntreaga p i a d . Din frunzele tinere se poate face salatti sau sup&

1 loctorul plan telor I PRIMAVARA TIMPURIU tn trei siptirnani, astfel

putqi pune pe rnasi rnereu

purii pot f i insimlnfate 5n sere. TOAMNA De la rniilocul lui rnartie ele Acomrire pot fi in;irnlnjate ti in aer ~co ie r i f i solul cu paie liber. pentru a tine la distanfi Recolta se obtine rnai curlnd rnelcii de gridini. daca acoperifi stratul cu folii Viermii de sarrna ata6 de plastic previzute cu ori- ridichea relativ rar, d a d ficii de aerisire. I /nsi larvele in t r i b VARA TlMPURlU Y

I ridgrin&, ridichea se strici

hgrijire $i indm4nfare repede. . Ridichile trebuie si aiba con- 1 Pentru prevenire - mai ales ditii de urniditate uniform& la fnsirnlnlarea de la Se va p r i ~ i regulat pentru ca -- inceputul toarnnei - solul s i fie afinat. PIn l Fn amestecafi pirnlntul cu toarnni insirnlnfafi din trei

-

1 . - -, - ,

IMP AMMP SRL RO-Pa-10-003 ISBN 978-963W3W-8

PLANTARE $ 1 INGRIJIRE -

' a ' ; n + - ' :.-- - 1

ACCESORII: Ci serninfe de pi pentru stufat L ,~rn- post Ci grebl i EI plantator

F

Gustos ~i a Gustzd lrpr de ceapa' a1 plantei aromatice se poate savura pe tot parcmd muhi.

Cu frunzele verzi, care se dez- g voltii din bulbul plantei, putem condimenm diferite preparate. Gustul plantei aromate se evidentid indeosebi 1-

in stare proasp5tii. A nu se fierbe In mhciiruri pentru &- i m e d i a ~ a p5stiiioaselor sau a de suprafap solului. Nu frecvent este ,Gorlau", ai pierde aroma. vitmoaselor. culegeji ins5 prea multe frun- recunoscut pentru fiunzele

Arpagicul se poate planta Florile sale de culoare roz ze deodatii, pentru d planta sale groase. Exist5 in& pi oriunde, unde solul este sufi- sunt comestibile. Se pot uti- va muri. soiuri cu frunze mai subjiri. cient de umed. Nu plantaji liza ~i la ornarea salatelor ai a Arpagicul se congeleazii 0 gamg lar@ de soiuri se niciodatii arpagic In soluri rnbdrurilor reci. imediat dup5 culegere. Ofilit, ggeate numai in magazinele uscate. Ceapa pentru stufit se va pierde mult din aroma de seminje bine dotate.

Se poate asocia cu alte poate culege din vad pin5 in obignuit%. plante aromate ai flori, dar toamnP. Frunzele se vor t5ia In comerf se @esc pu@e nu-1 plantari in vecinztatea cu un cujit ascugit, la 2-3 cm soiuri. Un soi comercializat

& Facefl econornii

CEAPA PE PERVAZUL FERESTREI Plantele aromate, proaspete, AceastH plant5 se poate ai asteptati p h 5 d n d vor ingrijite pe pervaz, se pot con- h u l 9 qor. Impr~tiaFi create din nou. . - ..a r-A.

suma pe tot parcursul anului. seminte intr-un vas acoperit Pentru consumul frecvent Cumphhd arpagic in cu o folie transparend pre- de arpagic se recornand5

recipient, p u t 4 ob@e cel vHzutH cu orificii de aerisire. plantarea in paralel a mai mai simplu pi mai rapid o Umiditatea solului se va multor rHd5cini. gr5dinH de condimente. mentine cu ajutorul unui pul- C h d frunzele Incep sg I

Putefi cultiva arpagic $i iarna: toarnna scoatefi un f i r de arpagic din grHdi- n2, scuturati parnintul

Proteqia plantelor culti- 1 de pe r3dScinEi ~i finefi-l 4-5 sapt imin i Sntr-un loc uscat, aerisit, pan3 ce frunzele se usuca. Plantafi-l apoi i n recipient, intr-un loc lurninos ~i

, Dupa cateva saptamdni Radacina bulboasi, dup%

albe seamani cu ceapa se pot deja recolta frunze pentru stufat, iar aroma noi. Primavara plantafi 2-3 ani se fragmenteazg, ne amintegte de usturoi. din nou planta afar2 i n rnpiediclndu-se astfel

Se insarndnfeaza din gradina. subfierea 5i dezvoltarea mai

Totdeauna t5iati numai enta a frunzelor. jumztate din frunzele plantei

3 SerninJeIe se seaming 4 Scoatefi din sol ctite 20 des. Distanp dintre ran- de rssaduri mai puter-

duri sg fie de 20 de un. nice ~i plantafi-le grupat la Acoperifi seminfele cu pa- 20 de cm distant5 intre ele. mant, apoi udati din bel~ug.

CARTEA

GRUPA 12 3

Gridingrit iscusit

a Cumparap r3fsadui-i cu a Se dezvoka excelent Tn radacini puternice. locuri insorite si penumbri.

a 401 bine fertilizat ~i usor a Nu curnparafi niciodata urned. Pe timp de seceta plante ofilite. Solul s l nu f ie indelungata frunzele taiate uscat sau noduros. Aroma sa se regenereaza cu greu. fie proaspa63 $i nu acra. Uc!i$ &nta regulat.

L

PRIMAVARA ~MPUMU hgr#ire prealabII. Semintele se hdmanteazii tn perioada februarie-mai pe pervazul ferestrei, in vase de semiinat, sau afarli, In straturi timpurii. P R I ~ V A R A !nGrn&@re hcepand din luna apriliemai TI putei hsiimanta $i afarii, in straturi din griidinii. Pliintutele se planteazii Tn legaturi, astfel ca distanta Intre randuri s i i fie de 20 cm.

VARA l'ngrijire Stratul s i i fie curitit de buruieni. Tiiiafi florile, ajutand astfel dezvoltarea frunzelor 00s).

ToAMNk Fertilfzare cu urbstanfc nutritive. hezati la riidacina plantelor compost sau fngr5$iimlnt organic bine fermentat. PRIMAVARA URMATOARE l'nmuffite Taiaji in buciiti radiicina bul, boasi a plantei.

0 Pe ambalajul serninfelor ramam notafi data cump3rSrii. Seminfele vechi rssar greu.

I n a i n t e de congelare m5runPji ceapa ~i depozi- tafi-o i n pahare de iaurt din plastic, bine spalate.

In lunile aprilie - mai musca cepei (Phorbia antique) peric- liteazi risadurile, deoarece~i depune ouile pe plant& La~ele sale consumi frunsele ~i ridicinile, de aceea planta poate pieri. Contra acestor diiuniitori se pot amplasa plase pentru insecte. Plantele infestate trebuie eliminate.

ISBN 978-963-8609281

Ii PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE GRUPA 12

Rosm arin Plan t i parfimati, condimen t apetisan t

=

9 tot anul

ROSMARINUL PN STRAT $1 C I U B ~

- C

Parfum de mirodenie m editeran eani Rosmarin d cultivat in stra t sau fn ciubk nu poa te fipsi din nicio gragradini de condimente.

Exist5 rosmarin cu tdpinii erec- iunie. Florile sale sunt m5- tii pi rosmarin drltor, dar, runte, albe, roz sau violete. asemenea altor plante cu Unele soiuri ins5 infloresc tulpina lemnoas5, niciun soi de doar la finele verii sau toarn- rosmarin nu se davolt5 foarte na. repede. Rosmarinul este nu numai

Frecate intre degete h l e o rnirodenie verde cu virtufi aciculare v&c veni riispln- culinare, dar gi o plant5 desc un parfum de r+iing, cam- medicinal5 consacrat5. I; for pi brad. Faga frunzelor este Baia pi ceaiul de rosrnarin Rosmarinul sa pate inmulfi Culcqi pe sd partea Pi@ a lucioas5, verde-inchis, reversul revigoreazii, stirnuleG circu- h mi sau iunie prin marco- l&starului. Fixati ~i acoperi$l este pklos la palpat. lagia sanguina ~i digestia, taj. Efectuafi o incitie pe un 1%- cu firnent lastarul, astfel ca vSr-

Planta inflorqte - in funqie amelioreazZ func~iile mentale tar w&, mai in vbrsta. de soi - din martie piin5 in pi atenueazii migrenele.

Arbustul de rosmarin ingrijit doar in mkur5 limitat%. Dac5 corespundtor este longeviv in temperatura se mensine mai strat pi ciub& deopotriv%. Ind- mults vreme sub -5 "C, plan- gimea sa poate atinge 1,6 m. ta va fi v5tkat5.

fn strat, plantaji-1 numai in D a d totupi preferagi culti- zonele unde iarna este blhdZ, varea afar%, alegeji un loc in deoarece toleread inghegul intregime jlnsorit gi protejat

gi un soi raistent la ger. Astfel de soiuri sunt: ,,Arpm, ,,Salemn sau ,Veitshochheimn. Pentm

Oaspegii vor fi pl5cut impresionaji d a d vor fi " i thpinaf i pe cele d o d laturi ale inde doui vase de ceramid cu d t e un arbust de rosmarin.

Pe balcon sau terasii puteji aldtui o gddin5 de mirodenii Pndntgtoare, dar rosmarinul crescut intr-un vas decorativ

iarn5 muguroiri tulpinile cu p k l n t , protejaG planta de burnig5 pi v h t prin acoperire cu ramuri uscate sau pbnd de sac.

Rosmarinul se davolt l bine in ciubL. Plantagi arbustd vqnic verde in amestec de p h 8 n t de flori pi nisip. Adsugagi amestecului o m h 5 de calcar concasat, deoarece

lanta prefer5 sold calcaros. ntre mai pi octombrie

amplasari ciubPrul la soare. Aleglnd un vas aspectuos, vegi A ! spori valoarea decorativ5 a

- plantei.

poate fi si o podoab5 a gG- dinii.

fn perioada de iarnH amplasari planta in ghiveci in 4, intr-un loc luminos pi ferit de ger. Udagi-o cu mkur5, mensinind balotul radacinii intotdeauna umed.

Putegi culege IZstari fragezi in orice perioada a anului. Florile 8i hunzele sunt deopotrivg comestibile. Rosmarinul fpi pktreaz5 aroma caracteristid pi En stare uscat5.

Putregaiul rldlcinii poate cauza pieirea rosmarinului.

1 Boala provocata de apa stag-

I nanta poate fi prevenitl prin arnestecarea in sol de pietri~

P L A N T A R E $ 1 ~NGRIJIRE -- -. - ACCESORII: U rosrnarin L , ~ J i t O ghivec. ,, .,.

1 O piatra sau sdrrnl de fixare O amestec de parnant-nisip

€bpi4 re now plantti c a dez- 4 Recoltap potrivit voltat gi listargte viguros, necesitatilor. Ciupy @gidBL

des@ir$$i-o de plantamma. I 2,5-5 cm lungime din v&-fprile - Ilstarilor, astfel stimulafi j i crqterea tufoasa a plantei. I .->

marunt sau compost, respec, tiv prin cultivarea pe stratur inalte sau in ciubar.

Numeroase boli pot fi evi- Toamna, plantati rosmarinul tate daci se cultiva soiuri intr-un vas de ceramica volu- tiritoare, in locuri aerisite ~i minos, umplut cu amestec de se arnested 'in sol bazalt pamlnt ~i nisip. Punefi-l la iernat

-u I.- - ~osrnarinul se poate inrnulfi ~i prin butQire. august, tliafi llstari de cm z i infigefi-i In nisip

- -. intr-un loc rece ~i luminos.

Rosmarin CARTEA

GRUPA 12 4

.q Grgdm5kit iscusit

% d ' MA. d. -1

. r.=

cum^^ plante viguroase. exemplare cu lastari

dei, plantate separat In ghivece cu diametrul de 7,5 cm. a Nu cum@ra$ plante ofilite. Nu inmulfifi rosmarinul prin seminfe, deoarece planta se dezvom foarte Ic"

.a %me. Rasmarinul nemi ta Ealdura $i soare direct.

So1 aftmat, calcetros. ?n sol umed, rosmarinul se imbolnave~te repede. Amestecafi Sn sol perlit, nisip sau bazalt concasat, pentru a-i ameliora permeabilitatea.

Cu florile comestibile de o aroma particulars se pot condimenta mttncaruri de legume, de came ~i salate.

Nu culsgeji odati mi mutt de o cincime din 13starii plantei, deoarece aceasta poate slabi exresiv sau chiar pi--'

rn -- - fngryire tot an ul Pn jurul tulpinii plantelu~ rulu-

Plantare vate afar& lngrijiji-vi de pro- 1 Rosmarinul se poate planta din teoia contra gerului prin mai. Acum se pot amplasa acoperirea cu ramuri de afari ~i plantele crescute In arbore. Fiind o planta vesnic vase. In perioada de inflorire verde necesita udare regulata, fertilizati solul cu faina de oase dar cu putina apa. (dreapta, jos). F Ingrijire sirecortare recoltam Pe vreme de seceta indelungat& udati plantele. Ciupifi varful lastarilor.

TOAMNA Pmtecfe contra gerului $i iernare Tn regiunile cu clima blind& in noiembrie, mu~uroili pamintul

Paduchii lano$ formand pufulefi albi, cerati, sug seva frunzelor $i tulpinilor. Plantele contaminate se dezvolta insuficient, iar diunatorii pot transmite boli de la o plants la alta. Ztergeti paduchii cu o vat i imbibata i n alcool.

ROP-02-10-010 ISBN 9 7 8 ~ 8 1

PLANTE LEGUMICOLE 51 CONDIMENTARE GRUPA 12

Salata verde m. --it@ . rid

Sim nlrl de fngrjiit- crocan t i ji gustoad

.$n3gld vadse un a. !feunil03 n3 !£ aseonvad! al!q!pawo> alueld aye n3

ple!>ose nes '$e&n$s n~luad edea:, nldwaxa ap 'aJeluaw

-!puo3 alueld ap !Jnjple glns -sa~> eleles u!p e!i!zodwo~

.!nlnlae e!ieln>~p !£ aleos el ea~aundxa e16a~

aped as ! apun 'SPA U? !£

klc.'u~ CY!JI~I IU~ :JIUAM~ !a! I I

:n!uaql$-ap~an azunij ale .lmog peleSu ealele!ien !!!$a xuny n3 !os ,,IMOO PEPS pall'' I".*

I-: mnv 'JlUJ

;ale ~n~n[ u!p a(!~n(olj e> lapse 'qq !iepn .~nlu?wgd au!q !iesa~g .,esgd n3 edeo~6 !$ald~n

euurw~ !b pren 6p~em!~d ap 11.

mauqd ru~uad !su"de-~di-uruq 'asmr>nl azuny m tg~$$p ap pep amnb SaD alrra

I-I ; , . . . . r.. -. -. ; . .

nun e puo!lauie alaa!ien !p!dln~ plonzap nu 'n!uaqp3-apian cye~ ap eleles ',z JauuoS lau~~gq"

.~ual !cur ylo~wp as a~er, Lele~ ap !Jn!os !S wnmd

<euureoJ !S penew!ld ap !qos ale y-iydp n3 wepS

.pydseo~d eieles auneaplol pur ad

aaAe la^ 'a~!~aj!p apaiu! el !le~ueld pea .a~a1ue1d el

ap !upureides you-]do ednp ~1e1103a~ rj aieod eleles .azuny

ap yazo1 o nes eupledes o elue~o~!d eu!sFpp o-JIU!~ '1e-r -au% uk <plo~z~p aplaA eisles

-eur!~d ap eiueld aieod as

iod as nu !of ap me@s 1 !r .!ma $mu maps

Salata verde . 1 . . - - . . .GRUPA 12 5 L... ., -

E s Gridinirit iscusit

a Cumparafi serntnTe de a Soare qi penumbra. Salata a Plantajl alaturi ceapa, roqii mlata sau rasaduri crescuw I n se dezvolta optirn prirnavara ~i varzi. lntre cipifAni put@ pmalztlrril, $i bamna La miare, iar vara i n pune alte legume.

a Controlafi gustul frunzelor, wl humus, deoa- s5 nu fie arnare: rupeji i n

doua o frunza, daca din ea se $i C M ~gpede Pulping 1 af&m beget ?n s W n $ e I prelinge o seva alba laptoasa, flmliti. . ~ i planta.

rM lllgrji~ c tot and PRIMAVAUA >Iantare, inainte ca cotorul a

, Semihue si plantare inceapl a se lignifica, ceea ce Cu incepere din martie, semi- inseamni c i tulpina floral5 a nati salata sub sticla (dreapta, plantei incepe si se dervolte, ps) sau de la sfirgitul lui aprilie, salata devenind astfel neco- plantafi-o in strat. Acoperifi mestibili. bine plantele, pentru ca ingheturile tanii d nu dluneze plln- tulelor. Salata creafa aurie ~i salata de foi (care nu formeazl cipifani) se planteazl doar vara devreme, deoarece de la mijlocul verii incep si9i dez- volte rapid tulpinile.

VARA Recoltare Salata se poate recolta dupi cel mult opt-noui dptimani de la

..lelcilor f i r s cochilie le 1 place salata. Amenajafi in jurul stratului un gard contra melcilor, arnplasaji capcane pentru rnelci sau

resirafi rurnegus Pn jurul plantelor. Protejafi i n special rasadurile, deoarece rnelcii le pot consurna intr-o noapte.

aunBat ap ~urpt~z , n uip . n ES~JEX~Q

-old JO~~LUJ~ lnue u~ 'qn~u ap A!sa>xa $qo>aJ !ie pea

-a~eiue~d ao

.lape peal3 es ap~an laq6ue~ eds ap al!JnpqJ desn .s!q>sap qugw@ !bund !ew nu ue Inu~~d azejgwn! ad 1nQe-5 jugwpd UJ -1uapunqe !$epn '~uguyd

.a!un! !n~ p!%s el ~uvd p$wreds ap a~adsko~d ~dpz

a3 riamd '~ut polgulm !!rre 9 ~!qql&s mled ap dq ~eop q %muqd Ednp !ue !an el

pep qd ruluad 1141- .mapunqe fern

3~apo.1 !~daqq.q '!ou apn!oS .?~npesp eqe12ap ~ur $qdum3

-$ultm%!s UJ ~uns 51 apu!2Epp apun .eu!p@ ul u~~lda 301

un !-!IEAI~P~ '!LIE ap OZ-~I ap durn ymaJ a~od ar a3 ymrad ~~d o axsa ppq8wdg

.Xi!XOl

'sqdv-nSo~ cnaq ~npo~d auru -paj a~aqduraxa Geuureo~ .so

!~!ur alpp~2 n.rluad 'gseop -nuadse aueoj alsa wan s!ysap -0qe1 ap ura~lxa rep '.euya! few -apJaA aJeopu ap IS ~q~!p uy

2' LIC !S 13 am ‘aiquras w~equras U!J~ -!~npe?~ I~E &nurtq upd <ura -ap~au!ur OZT ap ~pul 1sn.y $n~s !S au!m!~ pmm

aleod as plaq&m~d~ 15 ~~uiodoap pul;u!iuo3 'mpq .UT~ oz-5 1 ap eaur$pu; ap !9 aseorqy I!laleur q l&oq IS a%pe ;M zmpaw! FI !pop ut J~S a~q -g~ngur~id

pa.^ s apm~ pp+uaredg ap pgpads ~dal o 31s 'p!~ -F=JE ap alufeui aplueld -spuem es auro~s ru '(s~u

$!OJ~~JI~I .aueopq ad knnp as -pgo sn%~d@ pp@uwedg

Cumparafi plante gnitoase, de un an, cu radicina tare ~i cirnoasa. Plantafi-le imediat.

e Nu cumparafi plante firave, vitamate sau risaduri de doi rni, care suporti mai grel aransplantarea.

e Soare. Sparanghelul suporta penumbra, dar rod-te mai sgrac.

Sol bogat m substanfe nutritive, permeabil. Solulia optima este ca solul constant reavin s i confinl pufin nisip $i multe materii organice.

R priiire tot an ul - Pentru a impiedica Tnmulfi-

rea buruienilor, dupi recoltare mulcifi solul cu frunzi~ uscat.

Recoltarea poate incepe dup3 doi ani. Pentru prima oar; nu recoltati decit timp de patru saptimini, astfel In anul urmator perioada de mcoltare va fi mai lungs.

I PRIMAVARA poatl Tnmagazina energie sufi- Piantare #i amperire cientl pentru sezonul urmator. Plantafi imediat risadurile de sparanghel, de Fndati ce solul TOAMNA devine practicabil. Acoperiti ProtecJie biloanele sparanghelului etiolat Pentru evitarea bolilor taiati cu folie, pentru a se putea recol- frunzele ingalbenite. Mulci$ ta mai devreme. stratul cu frunzi~ uscat.

Gndacul sparanghelului VARA are 7 mm ~i este de culoare Udare ~i fertrrtrIizare albastrl, cu Pete galbene. Dupa recoltare nivelati .--Ie sparanghelului etiolat. I , -- -: Diunitorul poate roade

complet listarii. ki depune Incorporafi abundent compost ouile pe lidari. Colectati in solul sparanghelului albit ~i diunitorii sau dupg recol- verde deopotriva (dreapta). tare stropifi tulpinile cu Mentineti solul constant reavan - solufii insecticide organice. pentru ca frunzele plantei sa i iav frunzele Tngilbenitc

.a!un! !nI p~!Sqs el e~d (lelo!~a) qqp pla$hmdg p$mnds ap a~adseord !u!dp~ .$m&!s uj Juns !j al!u!3eper

e~ !ia~nd 'esuj !~o~gurrn !!we u~ apun <gu!pg~2 ut amda 301

3- .!u;r.q~des ruled ap dur!~ raop un !-$e~azax .!ue ap 02-4 1 ap

rep <an~ueld ~dnp !ue !an el durp ymar aleod as a~ td pep eurpd nnuad $eal03a~ yueld o a~sa ~np.@uereds

A

-, +I:

aluapunqe vur .apt01 3sapor pb~eq.mq '!ou aprn!os <supde-ndor meq 3npo~d au!u

- pnpesp pqer%ap Fur !ie~durn:, -!uraj a[arelduraxa 'euureo~ .so h I

1 apu!pg~B n~lua J -pseo!r -n~xdse amoj alsa WA s!ysap

-oqq ap uraJlxa np '~yya! !cur -apJaA anop ap !S IE!AT urj alsa WJeueuraS -pnp-eq u!~d 'ur3 oz I ap IPUJ 'n~s pmsg

!E lp <aiu!uus upd I~E $pmq .apau!ur !JFS !S au!m!A aleod as lnla$wds !S e~!r~odoap pyu!ium '~sepq

-ur3 OZ-41 ap wur!ipuj ap !S aseoJqy !!raleur u! ~&oq !S %u!~e ar, le!paur! -I !!~op uj 3ezs aq -p~eur!~d

-]ma1 as apran p1aqSuexedg ap ppads eru&a1 o alsa 'pp .!~sp e ap alu~u~ alalueld -s!Janem es eruoJe n3 '(s!pu

!i!ornSnn -aueopq ad ~A!I~J as -!3tflo sn&~~dv) pla$ue~eds

@ CumpHrafi plante Snitoase, de un an, cu ~2idicina tare #i cirnoas3. Plantali-le imediat.

e Nu cumparafi plante firave, gatamate sau rasaduri de doi rni, care suporti mai greu Wansplantarea.

Soare. Sparanghelul suporti penumbra, dar rode~te mai siirac.

So1 bogat in substanfs nutritive, permeabil. Solqia optima este ca solul constant reavan B contina putin nisip g multe materii organice.

0 Pentru a impiedica inmulti- rerr buruienilor, dupi recoltare mulciti solul cu frunzi~ uscat.

Recoltarea poate incepe dupa doi ani. Pentru prima oari nu recoltafi decit timp de patru Bptamdni, astfel in anul urmitor perioada de recoltare va f i mai lung&.

p t B fnmagazina energie sufi-

e g r w o p e r k r , cienta pentru wxmul urmitor. Plantali imediat risadurile de sparanghel, de Ondata ce solul T W W &vine practicabil. Acoperig

ta mi devrem. stratul cu frunzb uwat. -

are 7 mm ~i este de culoare U d s r , # i ~ i v e albastra, cu Pete galbene. Duph recottare nbelafi DZunZtorul poate roade biloanele spranghelutui etioiiat complet listarii. T#i depune hcorpora$i abundent compost ouile pe listari. Colectafi In rdul sparanghclului albit fi daunitorii sau dupa recol- wrde dmpotrivi fdreapta). tare stropifi tulpinile cu

% . ISBN 97E963-860928

I Gridinsit iscusit

Cumparati plante sanatoase, de un an, cu r i dk ina tare ~i carnoasa. Plantaji-le imediat.

Nu cumparati plante firave, vatamate sau risaduri de doi ani, care suporta mai greu transplantarea.

Soare. Sparanghelul suport2 penumbra, dar rodeste mai sarac.

So1 bogat i n substante nutritive, permeabil. Solutia optima este ca solul constant

, reavan sa confin-3 pujin nisip ~i multe materii organice.

ingrqire tot an ul PRIMAVARA poats fnmagazina energie sufi- Plantare $i acoperire cienta pentru sezonul urmator. Plantati imediat rasadurile de sparanghel, de Tndata ce solul TOAMNA devine practicabil. Acoperiti ProtecJie biloanele sparanghelului etiolat Pentru evitarea bolilor taiafi cu folie, pentru a se putea recol- frunzele ingalbenite. Mulcifi ta mai devreme. stratul cu frunzi~ uscat.

VARA Udare P fertilizare Dupa recoltare nivelafi biloanele sparanghelului etiolat. Incorporati abundent compost in solul sparanghelului albit ~i wrde deopotriva (dreapta). Mentineti solul constant reavan pentru ca frunzele plantei s2

Pentru a impiedica inmulti- rea buruienilor, dupe recoltare mulciti solul cu f runzi~ uscat.

Recoltarea poate 'incepe dupa doi ani. Pentru prima oar2 nu recoltafi decdt timp de patru siptamdni, astfel in anul urmator perioada de recoltare va f i mai lung2.

GBndacul sparanghehlui are 7 mm ~i este de culoare albastri, cu Pete galbene. DBunitorul poate roade complet lastarii. &i depune ouale pe lastari. Colectati daunatorii sau dupa recoltare stropiti tulpinile cu solutii insecticide organice. Tiiaji frunzele ingalbenite.

Q IMP ARAMP SRL ISBN 978-963-86092-8- 1

-Jalnd InlugA ap !5 pysa3xa eleazawn ap al!!fo~ !ie[azo~d

'JOI!!~OJ 1npn6 gzeaiuanyu! , nu Jep 'g~nie~adwal \ ap al!!ieyen ap giezneJ ax= peowqap el!le!d

'amsn as gs ze3 un p!u ul !iesq 1-nu '~olaiueld ~n~n! u?

pawn lnlos !Lu!iuayy 'g$el -n6aJau eaJepn ap paasap

paezne:, 'EiuaJn2 rgwalqo~d o asa rol!~Bcu ls&la!d -dp~

.JOlapnJ4 ealelnlecu alds !alueld e!6~aua

pue~~ua~uo, 'led!~u!~d !nln~elsq 'JolazunJ4 eleonsqns ~npy !i!dn!> 'ajua,sa~ol4u! el !ienl!s 'UJJ ap '!J!UJ ye,

wed clap ne alalueld pug -re1 !i!dn!, :leuygd~s !~!Jw S

aJplnw ap aleyaiew 13 $U~JA@~J~UJ 0 1sodwo3 13 FwJes ap pl!J6 nes !~oini C] ~0lejueld 13 !!£oJ ap !~npese~ 13 :IIUOS~~~)' -

CARTEA

GRUPA 12 7

I Gridinirit iscusit

APROVIZIONARE

@ Cumparrap r hdu r i k . Alegefi rwdu r i s&natuam, la ghiveci, ne'lnflodte, cu frunriz verde gi cu radlBeinig alM.

Nu cum@ra@ r W u r l pipernicite, cu tulpinl sueiri sau uscate. Parnentul din ghiveci s?i nu aibi miros rnucegiit.

Soare. Plantafi rogiile tntr- un loc cald, ferit de vant gi de d ldur i toridi. @ Sol bogat Pn humus ~i oubstanp nuttStive. Ameliorafi pigrnAntul de plantare cu compost sau tngri#m&nt de grajd maturizat. Fertillzafi lunar.

Udafi bine cu ap i ci ldufi zona ridicinii rogiilor nou plantate. Evitafi ca apa ajungi pe frunze.

Dupi plantare, mukifi solul cu paie f i r i buruieni. M e l pirnantul tsi va rnentine urnezeala.

-

PRIMWARA Seminare 'In verile umede putregaiul Aceasti problems frecventi~ 'In martie sau aprilie semi- brun poate distruge rogiile. este cauzati de carenfa de !

. nati seminfele de rogii 'ln Frunzele se brunifici, tulpinile calciu ~i variafiile de umidi- sol f i r i turbi. Arnplasafi se innegresc. Prevenfie: asigu- tate. Udafi regulat ri admini- vasele intr-un loc lurninos, rafi igiena plantelor. strati plantelor calciu. urned gi cald (in jur de Acoperirea cu folie poate f i 20 OC). o solufie eficienti. in anul

2 urmitor nu rnai plantafi In acela~i loc.

PRIMAVARA TARZIU Plan tare CapMul florilor putrezqte,

1

Dupi ultimul ger, plantafi partea inferioari a legurnelor ! ro~ii le adanc 'ln pimant, se brunifici ~i capita o struc- i pans la prima frunzi de turB pieloass (dreapta).

jos.

ISBN 978-963-86092-8-1

PLANTE LEGUMICOLE 51 I CONDIMENTARE GRUPA 1

Dovlecel zucchini Leguma' gustoasa' cu roade bogate

Ffori abunden te ji roade bogate Dovleceii verzi, zucchini, de culori ji forme difkrite ofera' diversitate pWdinilor.

Dovlecelul zucchini este o plants foarte productivs. In gospodiirii mai mici este sufi- cientii o singurs plants. Roadele tinere au gust asemsnPtor nucilor, rniezul este foarte fraged, ins5 dacii nu sunt adunate la tirnp, devin uscate, grele pi cu coaja groasii.

Florile decorative sunt gi ele comestibile, urnplute sau priijite in ulei sunt foarte gustoase.

In zilele noastre sunt comer- A

cializate doar soiurile care A f o r m d tu&, ce necesitii , mult spariu pi ale d r o r frui ze mari, deseori cu Pete reprezintii ornamentele gddinii de zarzavaturi.

Dovleceii zucchini pot

sau terase hsorite, plan-

4 fi cultivagi pi pe balcoane 1

t a ~ i in vase mari sau ciubere. 4

DupB mijlocul lui aprilie plan- I ta#i 1-2 seminfe in tablete de turM, la adancimea de 3 cm, apoi tasafi plimtlntul. un P

,,Law White Bush'' mjii &g%lbui; $pa altia; hcte lunguiqe; produqii ridicate

3 ag Wati3 ce frunzele 4 aa la mijkcul hi mid r&aduribr runt aGt de mari pregatifi Rratul: aftlnati-I,

iMt re ating. hdemrtafi ghive- adlugafi-i compost ~i cele ca plantele d nu se atin*. Ongr$am6nt organic amestdnd

cu grebla.

I .Eliten aoaji verde-deschis cu pete fine; pulpa albk produclii ridicare

.Goeode von cogjfi vrrdodcschis cu durg de-hchis; frucre foane lungi; produqii ii- I Triwlis" cate I Fructele subfiate spre vArf, deformate sunt semnele lip- sei de api. Pe timp de seceti udafi abundent ~ i , pentru pastrarea urniditafii solului, la nevoie, rnulcifi zona radacinii cu paie. Daci avefi fructe uxate, mici, negre, tnsearnna c8 florile nu au fost fertilizate, deseori cauza fiind vrernea nefavorabila. Daci adunafi aceste fructe, planta va dez-

I chiavo di Nizza" I= I

L 5 Plantali Wurh le (dktanp 6 MluEufi radiklna plantelor

dintre plante 80-la0 cm). mi mari, &el solul re , , h l b d o ~ ~ mj3 nemii, vde-eKhis; produqii foam mari; se d r e a d Indelungar I

1 volta boboci noi, care pe DatoritB rodirii abuncknte, trei p&w& uniform umed ti mui- tirnp uscat vor Tnflori. piante mai mari. sunt suficlente unel hmilji rid tmpkdica pmezirea plantel.

oaji neredi verde-negrul; produql~ toarre marl I

I Gra'dinirit iscusit

APROVIZIONARE 11 LUMINA $1 SOL

r Cump&r@i serninte sau plante hdesate, cu listari viguro~i ~i frunze verdeTnchis.

Nu cumpihrati plante rare, cu tulpina rupt i sau cu frunze atacate de muscuk&a albi de sera.

r Seare. Dovlemlul wrde (zucchini) necesitci spafiu Intins gi cald Curentii de aer Trnpi- did cantarninarea cu fainare. r Sal cu humus. Datoriti dezvott&rii rapide, dovlecelul zucchini are nevoie de sol bogat On humus $i substante nutritive.

I r m fngryire tot a n T - 1

P R I M A V ~ PIWIUCBF~B fa9~)duJui Incepand de la mijlocul lui aprilie seMnati 1-2 semifle In ghivece de turM fdreapta, jos). Folosiji sol de calitate pentru rlsaduri. Puneji semlnatura la incobire pe pervaz, la temperaturi de 20-25 "C

PRIMXVARA TARZIU W n a r e gi plantare incep&nd din mai seminjele pot fi semsnate $ Tn strat. Punqi Gte 2 seminp la addncimea de 3 cm $1 distam de 90 cm htre cuiburi. Rasadurile cultivate fn prealabil se planteaza dupa

fowre, la distanja de 80 cm Fntre fire.

Adunarea roadelor Culegeji roadele de 15-20 cm lungime ~i 5 cm grosime. Aces- tea sunt cele mai gustoase ~i astfel planta rodegte mai bogat. I

1

r Dad vrefi s i economisiji spajiu, plantafi dovlecelul zucchini h strat tn&l$d. r La cultivarea dovleceilor sunt ideale ~i gr&mzile de compost. knprifiafi putin pirnAnt pe gr&rnezlle tnalte de aprox. 90 crn, apoi sernanafi seminfele.

-- Docrord plan relor

- I

FBinarea ataci plantele pe vrerne calda ~i uscati. Pe frunze apar la inceput Pete albe, apoi cenusii. Preventiv, udafi pe tirnp de seceti. Evitafi fertilizarea exagerati cu TngrB.girn%nt cu confinut de azot ~i stropiti cu solutie de coada- calului. I

@IMP ABnMP SRL ISBN 978-963-sBW8

fn &dm alsne, ziduri de uscare sau chiar in vase, cim-

SPECI- I DESCRIERE L Cimbripr de Thymus v u l p i ; flori de culori variate, Pntre aIb gi rnov-&is; plant5 dasid cr6Aini arnmarifi P 2nAn rm I

k 1. ... ... 1. . . . . . . . . - .

Thymusx citridoms ,,ArgenteusU sau .Silver Queenn; flori albastru-&an! cimdoru, ueinu I Thymus serpyllum ~ ~ p m u s ~ u m ; flon atbe ma, rm-Mi, r q u a m i n ; h vwie I ~ k ~ 5 - 1 5 m I

PLANTARE SI ~ N G R I IIRF - ACCESORII: u cfmDnpr la gnlvecl u toartece de gradini 0 nisip sau compost 0 plantator - I I/.-*\& Ms. f

Flori si fmnze I - parfumate 2-

Oinbriforul este o plants' decorativa' ce nu poate fipsi din nicio gr&&a' de zanavatun'.

Pun$ akge dintre rnai multe b r i g o d r&&~,r specii de cimbripr, care pot fi p a t e fi drivat ?mp&$te In do& grupuri: foane simplu. wnkhpi cu cqtere dreapd C i b r i g o r u l & % t o r se gi plante t3dtoare acoperitoare poate uuliza pi drept condi- de sol. ment; parfLmul acmtuia

Din categoria s p d o r ca esoe pujin mai slab d d t crqme dreaptii f i e pane ~i cel al cimbriprului de c imbr i~orul de &ti5 cu toate @k Dulpa ultimul ger sapafi o AmPtgcafi solul scos in pro- soiurile gi tofi hibrizii, care Parfurnu1 cimbrko groa@ de daua ori mai lata porfie de 1:l cu nisip (solul sunt ideali nu doar f n straturile se simte atin@nd frunzele. $i mai adand decit vasul cim- argilos cu compost) ~i depuneti de plante aromatice, c i g i ca Apzaji planta la &veci f n un strat de cdtiva cm in groapa. bo rdud de-a lung dru- fip qii de la budti ir ie sau murilor pi a scibilor. pe tern&, unde este q o r ace- - - - -

Speciile de cimbriwr did- sibil, astfel putefi avea ori&d tor sunt indr%te f n locurile fiunze proaspete. Pentru iernat fnsorite, pkntate ca acoperi- ducefi cimbriporul f n &, coare parfumate de sol sau fn fntr-un loc luminos, ~i udqi cornpletarea gazonului. planm ocazional.

I -"%Far p - Scoatefi planta din ghiveci ~i 4 UmpleJi groapa cu pamant,

afdnati-i cu grija radacinile. tasafi-l $i udati-l cu griji. I Ldstarii lignificafi ai Plantati cimbri~orul la adancime Cimbriprul prefera solul uxat, plantelor mai varstnice identica cu cea din ghiveci. de aceea mai ttirziu nu o mai Tngheata repede i n timpul udaJi. I iernilor reci. TiiiaJi plants regulat ~i indeplrtati ramurile batrane, goale ~i slabe. Frunzele brunificate ale cirnbri~orului pot fi semnul micozei care ataca planta i n umezeali ~i fn lipsi de soare. Ti ial i I3starii ca aerul ~i soarele si5 poata patrunde i n interiorul plantei. Nu fertili-

ara tarziu se pot taia butqi . Alegeti listari sina- wZ;fl tosi, cu 4-6 frunze ~i pune-

pb Ii-i intr-un ghiveci cu ,- amestec de pSm8nt-nisip.

&ezafi ghiveciul pe p r - r I zati planta pentru a avea Primhvara, taiafi I&tarii azul unei ferestre insorite: timp s3 se refaci dup i trata- InghepJi. Nu aruncafi nici stfel veti avea toata iarna ment. Udali cu grija. plantele care aparent sunt imbri~or proasp?&.

uscate, deorece ele pot fnfrunzi. I I

CARTEA

GRUPA 12 9

L TRUCURI

r Cumpika$ cirnbri~ori vigu- Soare. Cirnbriwrul prefer2 Florile comestibile pot fi ro~i, stufo~i, cu multe ramuri, locurile calde ~i uscate. in utilizate ~i la decorarea in ghivece separate, cu locuri serniurnbroase se poate bucatelor. Au parfurn identY diarnetrul de cel putin 7,5 crn. Frnboln2vi cu u~urint2. cu cel al frunzelor, dar gust

Sol aftinat, permeabil. Cirnbri~orul este sensibil la putregaiul radicinilor. Prefer2 Pe solurile umede, Tnainte

de plantare, punefi Tn gropi straturi de drenaj.

vate in prealabil. Dupa ierna- frunzi~ cazut sau compost, iar re, t2iafi cimbri~orul rnoderat Fn zonele reci $i ploioase, cu

Pentru uxat t2iafi planta cu pulin sub flori, apoi aarnati

galbene ~i tulpina putrezita sufera, probabil, de putregaiul ridicinilor. Aceasti boali este provocata de bac- teriile din sol, cirora le este favorabila apa stagnant& Pentru evitarea aparifiei bolii, la plantare facefi drenaj corespunzator. lndeparta~i plantele contaminate.

'uJoj!un !Sez!l!vaj 15 Juap IOU 30l9~ el ap gzlohzap unqe !$epn .!~nlo!Pd ad !ma

$eld -a~eouapa gullat ap -qdgn a~npo~d aped koze al~nlo!$dd !amnu &~xlvwu $]nu ea~d ne5 gde ap esd!g

I .$soduo:, ap snepe

u!~d e!pauiaJ aeod as eleo .~oq ap e$ua~e> o gypu~

1 a~4.&1wU

ssapqdsp as nu zmrs q !I so^ au~a~ am :,!I an!l!anu aims eam~oj pnqs ~UI pmwad -n+ pur abm ejmjd (!np~os qns ut nBoq <snurnq n2 1as UJ -urn g .~ur ml p.sol!!ur $np

ea~!.spw upd nes ~!IBUI~IS!S au!q ~ur 1m a1SaJ3 -aAppnu ntop greje a1-!iwqdmn r4 g!&d .upea~ I~IOS: !iau!$uaur af~sqns q !sem daf;)r, &x!nsol ut !mpq~ rlmnpo~j

!I ~urpd~ !an-gnop ns guqd o msa au!~aL 9 1 udnd la3 ap mrad .arem -wr o prsa.sau ~o!bd ru~uad

m g JOA al!.~nlo*d su!pl %qmJa% B nrluad pw am u!p .a!arnhur au!q runs ~8 'w3

og ~UmU ap afu-mp q <sap pur u$nd ~rnuyd luns pp ~4 apaw pw y led !m!os almv

qzpds por n3 aru!wB 1 -~13 o ap !~nlo!lad +u$qo

r gs !$pop pwp ]pap 'agoj n3

101 ea~!~adwe p63;)~ am nu laj~s~ 'auFs BI ap plop as

3EOl a&ol* =gpd p* amop o nlr pa@

PW,~,, .Sp=J

$and a1 am ad alam~d C JPap dm9 !&F@ UJ P!qP

nN .apadar pul a3bpqdsp as 1nrdannd !i rpl ago3 qns

.pa%l?y yamp EA pum3 !I alqo -!la g JOA al!~nlo+d !qqdes

pop ~pmpcar& $nu 'zrz -uny el eqd 14 10s el ap @mu

aqoj uj al-Flemkpj arelIma1 ap ~Iftld :!ZI3A

qm!w !!I !qp 1od arlrloya ~ur !4 apahj pru alg~oed

wa~d am !a=) .anmg nsuad eugai 3-p aymp 31p'n.U

pnJ uyiuar, 15 are3aJs Fur runs 'Jelunuo~d pur I& un

nE "P= p$.ad ~mfos .I& nm uaq

-* '"sp%pm %!pla'i '!os ap a@uy q *rj wad pp$ad

q11m amls tq ~6 Jp *swag rp~ mnmw 3r't:od aa am

Xsoaw cs;u~a3nd lo@d t~ az -my p~pmp lo&d nnd tm -!Pi %!W%J $I? T

L Telinr pen tru pe*l

I Griidinirit iscusit

tot mil --I

Recoltare Din august se poate recolta rupAnd pefiolurile viguroase. I

PRIMAVARA TlMPURlU TOAMNA Semsnare Pastrare La mijlocul lui martie semanati fnainte de primul Onghet serios semintele rn IadA de semanat, scoatefi plantele din sol, cu 'in locuinfi. Repicati plintutele radacina cu tot. Punefi-le 'in de Ondaa ce au ap&rut primele vase, acoperiti radicina cu doui perechi de frunze. nisip umed 00s). Pastrati-le

'intr-un loc rece ~i Ontunecos. PRIMAVARA Plant~~m gj fng#ire Plantali telina Tn gradini dupa mijlocul lui mai. Udafi ~i fertilizafi regulat.

Telina este des atacat3 de septoriozi. Frunzele se tngalbenesc ~i rnor. Preventiv plantali soiuri rnai rezistente, dar nu le plantali de dou i ori conse- cutiv tn acela~i strat. Culturile rnixte rniyoreazi pericolul contarninirii.

g- Plenitudine de miresme fi arome P L A N T A R E $ 1 INGRIJIRE - Busuiocul este o plant5 condimentara" indagiti. Crqte Lprtb: hiate deopotriva' pe pervazul ferestrei de la bu&t;irie pi in gridink

t Busuiocul este o plant5 condimentara tufoasa. Florile albe, roz sau rogii, precum gi frunzele ovale sunt comestibile. Diferen~ierea diverselor soiuri se face de obicei pe baza culorii verzi sau rogu-inchis a frunzelor.

Cel rnai frecvent este bbusiocul obignuit, care poate crqte in gradin5 la o Pndilgime de p b a la 60 cm, frunzele lui sunt foarte aromate, iar florile in form5 de spic sunt albe sau ro~ii.

Poate crqte gi in form5 sferid, ca o tuf5 ornamentals in miniatura, dar

poare crqte gi I

bogat, dens sau '

chiar tntins. Frunzele ugor

frecate emana o aroma agreabila - inconfundabila. , Ghivecele cu busuioc pot fi I

plasate pe pewazul -- r ferestrei, pe terasa insoritz, sau direct in grzdin5.

. Spati o grorapB de dwa ori - 1 ma1 adlrrd d d t ghlveciul. 2 cu o cantitate echivakma dr

Adtui9 din pietricele un strat compost. Reintroducexi tn I

frunze hq gust p u e 2.20-25 un; am& p l h & a;w a& fi I

Ueines Feinblattrig

fac adesm inutil5 foiosirea insecticidelor. Busuiocul plantat llngg ropii a p l r l legumele de omizi gi de alfi dsunltori. Plantafi-l aproape de locuri unde obi~nufZi s i v5 relaxsfi 'In gr5dinS. Uleiurile volatile, eliberate prin frecarea ugoar5 a frunzefor, alungg insectele.

lloulin Rouge" trunze luaoase, rqu-[nchls; torma estetlca; spectacuios In strat sau In ~ I I I V ~ C I

Men, Ji p5 frunze, retezay twlp!na la ) Ferili frunzele de apa, nivelul ctilei dt? a doua p??&hi deoarece, sub acfiunea de frunze. Astfel planta w I saarelui, pe acestea vor aparea

3 brune. 1 [Y , , ~ ~ ~ ~ i ~ ~ DurDuriunm81 frunzt, rosu inchis, de dimensiune rnedie ~i cu rnargini foarre crestare; I

I Gra'dina'rit iscusit

l CumPgrag rhaduri bine dezvokate, cu mai rnulte ramuri, 'ln vase cu diametrul de cel pufin 8 cm.

l Nu cum@ra$i plante cu tulpina sub$ie sau alungm, cu frunze palide sau vmejite, plantate Tn plmdnt uscat.

l Muk -re. Busuiwul are nevoie de cca. 6 ore de soare pe zi. Asigu@i-i temperatura mai kdiia, dad este in penumbra. l Sol cu buni permeabilitate ~i reavb. Are nwoie de sol bogat Yn substan* nutriiive, e,i acoperit cu material de umbrire sau cu compost.

? n timpul uscarii, busuiocul pierde mult din aroma-i placuta.

l Frunzele de busuioc pot fi congelate. D q i se hnegresc, nu i ~ i pierd gustul specific.

I ' J1fngrijire tot an ul I O C ~ O ~ U ~ ~ l a n relor 1 7 . 9 L v

PRIM~~ARA TIMPURIU Recoltare Prin lndepirtarea regulatuti a

casa, in lasi pe la sfare,itul lui vBrfului 13starilor. se poate martie, Tnceputul lui aprilie decala perioada de Tnflorire. (dreapta). Dupe aparitia Dup3 fiecare recoltare apar celei de a doua perechi de mai mufi lastari noi. Frunzelc frunze trebuie tronsplantat trebuie culese regulat, cam o

data pe saptamana.

PRIMWARA TARZIU

I

intre rasaduri.

Melcului firs cochilie ti place foarte mult busuiocul. Preventiv, presiirafi In jurul plantelor pufin silex. Nu acoperifi solul, pentru c3 aceasta atrage melcii. Bucafile de fier plasate in sol pot reprezenta un obsta- , col suplimentar.

Q IMP ABnMP SRL RQPM-10-002 ISBN 978-983-8606214-1

7+:-- 7

!', I , J-kfvia &cin&; mu&, & ~ u , phasq flori violet- d k ; p h t g m n b d p p u u mhbusr, E 30-60 an

Jdqul, plant3 cu iEunze parfirmate fi flori aspectuoase este o plan ti nepretenfioasi

Frunzele emanand un ~ a r f u m Nu-i dauneazz nici plgcut gi florile frumoase ale aqi~a, nici seceta gi jalqului pot constitui podoaba nici solul sHrac Pn sub- oriciirei griidini, dar nu pot lipsi stanre nutri- nici din grHdina de mirodenii. tive.

Frunzele verde-cenugiu, dis- Culoarea

- -

inainte de plantare, udei jd@. DUN py$n timp

icoateg jalegii din ghiiece $i a%- Tasei solul fn jurul plant@lw 9 lati-le babtul &&nii. udati-le abundent.

avand grija ~ZI nu se

balna offland~s. 1 ncoloi ; trunzele verde-alb, drcare, pralnra paq~al o nuanti de roz-violet; planri condimentari ri ornamental% sensibili la ger; i: 30 cm

I mate la p, E ma. 40 cm 1

_ _iul .Jurpurascensn Salvia && .Purpunwmsn; fnuue h nuanv violete; flori violete; plan- d cundimentari ornament&; consrirurie fmv& &end la gcr; I

Salvia o / ? i i d s ,,Berganen"; fium mrunde, cenqiu-ugintiu; flori viola- abhmi; pland condiintari ti ornunen& crgtere cmpacd; nisren# Salvia sclarea (jales muscat)

dupa semanare, In primul

I , an, dezvolta doar rozete de I frunze. In a1 doilea an, in

pland condimcncui j o m e n & ; mist@ marc la gu; E mar. 40 cm iulie-august ii apar inflo- rescentele lungi, albe, roz sau violete pe lastari de 80- 100 cm. Frunzele sunt mari, late, rotunde, ganglionar- paroase, iar frecate intre degete emani un parfum de muscat. Seminaji planta in iulie. In condijii prielnice Salvia sclarea se reproduce ~i prin raspandirea spontana a semintelor.

CI nisip Ll campst El W k con*, .- - : L--?.

C whir-

LUMINA 51 SOL TRUCURI

* CumpSrafi plante ' 1 . &are deplin. ~ d l e ~ u l compacte, tufoase, viguroase, necesiti mult soare, simfindu- tn ghivece cu diametrul de cel se bine S i in ar~ifa cea mai pufin 7,s cm. intens& s Nu cum@rafi plante crescute alungit, inghesuite i n Sol permeabil. Planta ghivece Fnguste. Verificafi ca preferi solul lax, calcaros ~i pe dosul frunzelor s i nu fie bogat in substante nutritive. TTWW&,@ &&+&a &&%. . , , ~vitaf i solul compact gi umed.

c -

Seminaji serninfale in locuinp Tn aprilie. Transplantati Fn ghivece de turbi plintutele d n d au Fnalfimea de 5 cm. Transplantali rhdur i le in gradini la sfdr~itul lui mai, c6nd lngheturila au trecut $i solul s-a Tncilzit. Distanfa dintre plante si3 fie cel pa in 30 cm. Mulciti solul numai in primele Gptimani. De la mijlocul lunii mei putefi sernana ~i direct i n strat.

VARa Recdtare Tiiafi frunzela pt r iv i t nece sitstilor. Frunzele sunt cale rnai gusto- N pufin tnainte de inflorire. Vara tdirziu se pot taia mai multe ramuri. Buchetele plicut pal fumate se pot agafo in budtarie.

Nu tratafi jale~ul cu pesticide, mai ales d a d fi consumafi frunzele sau florile.

TOAMNA Protecjie contra fnghefului Acoperifi solul cu frunzi~ uscat, pimdnt sau scoaqi de copac mirunfiti. Protejati plantele cu ramuri ~i frunze uxate.

Musculifele albe de sera pot dauna plantufelor de jale~. Lawele insectelor minuscule, fainoase, cu aripi albe se hranesc cu frunzele plantei. Amplasafi capcane galbene de insecte ~i stropifi cu extract de urzica.

Asernih5tor wmatelor, $i

necesirii ar9cire.

Vefi avea recolts mi bogat3 data pastrati doar 3-4 Igstari pe fiecare plan- a. Ciupiti restul ramificafii lor imediat d u p l IiWZirire. Udati planta regulat. Pe weme uscatti MU r lcorm planta $i pierde florile.

L A N T A R E $ 1 ~NGRIJIRE - CCESORII: U rasaduri de arde ltator U compost 'U cufil

D solulie nutritiva organic3

1

1 Sifim o groapa rr ur I 2 Puneg piimintul in groapki, mai mare dedt I ul apoi asezafi planta la

ilacinii. Ammtecafi solul ~ o s cu dincirne identic& cu cea din

r 9-t le din gh 4 IPW risadurile. A$ernefi 3 wi ccu grtja, iar d& radhicl- fngr&$%mdntul in jurul ma este prea in*at& xurtari-n nlantetor ~i udati-le bine. la trd rfalturi. te are nnde &nowe, r

.-* -.- - I

. " neprotejat5 sau nrlme

lden Hit"

I bd roadele sunt prea grele, cig plantele. Udati abun-

dent ~i rnulcifi xrlul cu paie.

I violet-$chis, dclidw; sai ri iu; mltivabil in sc&slu ?" LC,,,; &#.

Ardei gras

I Grgdinririt iscusit

a Nu cumpiirafi plant& w lastari subfiri, de mati wu @hen&

P R I ~ V A R A TIM WIR~U

In februarie-martie semanafi semin$ele in tavi, la temperatura de 22 "C, lnsa nu acopeai semi%- dtura cu p8rrdnt. La 4 siptim8ni tran~lantati plantele in ghivece de 0 8 an (dreapta, jos) ~i tine$-le la temperatura de 16-18 "C

PRIMAVARA T ~ U Plantare Plantafi r-urile de la jumA- tatea lui mai in sere sau sub a&- post de folie, iar de la inceputul lui iunie i n gradid, in loc expus la soare. Formati m~uroaie In jurul tinerelw plante 3i acoperiti- Ce cu paie.

* Soare, mult3 c3ldur3. Plantafi riisadurile de ardei Tn locuri expuse la soare, ferite de vant. a Sol permeabil, foarte bogat I n substanfe nutritive. Tn

v m hgrure gi admama roadeEor Udafi plantele regulat ~i La apari$a roadelor fertiliza$l solul din nou. Primii ardei wmi pot fi culgi la sM~ i tu l lui iulie, ind roadele coapte sunt mai gustoase.

a Taiafi roadele cu un cufit m u f i t la mijlocul peduncu- lului, deoarece lastarii se pat rupe.

Tn caz de pericol de i n g h e adunafi toate roadele. D a d sunt deja aproape colorate se vor mace ~i h cad.

Rasadurile de ardei pot fi at cate de Hduchii de frunzi. Verificati permanent plantele. i n caz ca daunatorii sunt pufini, pot f i inl8turafi manu- al, dar la infestiri mai grave stropifi plantele cu solufie s8- pun lichid-alcool sau extract de urzici. I

Crocan te $ suculen te Conopida este una din cele mai nobile specii de v h a s e , din care se pot @ti o sumedenie de m;incimri gustoase.

foarte bogat in substan~e nutri- Conopida violet5 gi verde tive gi in d d u d moderata. nu necesitii acoperire. Acestea Pe timp fierbinte gi uscat se pot cultiva rnai sirnplu ca 1 dp55Snile nu cresc, de aceea, soiurile albe. Ambele variedfi in regiunile calde nu le plantapi se pot consurna crude gi fierte. afar2 dedt in iulie. Recolt4 rozetele de

seminfe lnainte de vreme. Udafi regulat plantele. Mulcifi solul cu iarba tiiata, pentru a rarnane reavan. Data primavara contafi pe o vara cu temperaturi inalte, alegefi soiuri care suporta caldura. Acolo unde vara este fierbinte, cultivafi

Plintu$ele expuse la ternpe- raturi sub 10 "C produc rozete marunte, de mirimea

soi drziu; r m qu-violet, foam nri, at muguri mici; la fierbere se unui nasture. Plantafi afara c o l d In verdbtnchis rasadurile numai daca tem-

peratura solului este mai mare de 10 OC.

I

_ - - -

PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: O rasaduri de conopida P furca de Gpat Q fol P compost P ingrifam8nt de grajd CI paie

1 Afinaji solul cu furca de 2 Plantag r2dur i le h r$&uri, dipat. Arnatecati Tn sol corn- la dim* de M un. Udafi

post $ fngr&@mant de grajd. ahndent cu jeturi fine de a@.

sot roarre nmpurlu, CUltlVaDll In dmp $1 s u ~ roue; rozere am-~mac~uat, roarre convexe, tari

soi semitimpuriu, cultivabil pini toamna; rozete alb-plin, puternic convexe, cu peri f ' 3 Protqati rasadurile contra 4 Cdnd plantele au crescut sufi,

muflei verzei: acoper6i-le cu dent, Pndepartati folia. folie transparenta ~i permeabila. Mulcifi solul cu paie, pentru a-l Fixati marginile foliei h sol. mentine reavan.

soi k i u ; rozere de mirime medie, mi, veni; gust excelenr

Conopida este o planta cu necesitati sporite de sibstam nutritive. AdSuga$ o daa la patru ssptamdni solufie nutritiva la apa de udat. I 5 snveliti cu frunzele plantei

soiurile care nu sunt autoa- coperitoare, pentru a nu se brunifica. conoplaa ae lama; rezlsta la lngnel pana la -1u "L; se s m a n a In tulle, se

m a r u r i u in mai; autoamperitor; rozete albe, tari

Conopida' - - -

1 Gridingrit iscusit --I

De la mijlocul lui martie rsump5rafi risaduri sAnStoase, ~iguroase ce se pot planta afar& a Semgnafi numai conopida r u perioada de vegetatie wurta. In primul rand, soiurile timpurii sunt greu de cultivat @i necesitii mult timp.

Soare. Conopida se dezvolta optim la soare. Plantafi soiurile de toamna In locuri tn care treneficiaza de soarele de dupa-amiaza. a Sol permeabil, bogat Cn substanfe nutritive, cu continut bogat de substanfe organyice, - [a] fngr;iire tot an ul

I

PRIMAVARA Protejati-le de Inghef ~i de Sednare $/ plantare m u m verzei prin acoperirea Dad dorifi d cultivati cu folie.

I conopida, dupli mijlocul lui I februarie sednafi sernin$ele VARA I In locuing. Rbadurile pot f i hgjjire $

plantate afar& duM aproxi- Udafi ~i fertilizafi regulat. mativ opt dpthitini, cel rnai prasi$ des ~ 1 ~ 1 . D U ~ ce devreme la - mijku l lui aprilie. rozkele s-au demoitat,

acoperifi-le cu fnrnzele plantei. Recoltarea se poate efectua durn trei luni de la plantare. Taiafi ca@tAnile de pe tulpinb Cmpreut$l cu frunzele interioare (st&nga)- Dupli ce a trecut canicula de varZ folosifi frunzele ramase pen-

a Plantafi conopida In rulturi mixte, de exernplu TrnpreunZi cu r q i i $ salat8, astfel planta este mai putin vulnerabila la boli ~i daunatori.

a Pe vreme uscati udafi regulat conopida, pentru a nu se debilita.

tru mulcirea solului.

'eronospora cauzeaza Pete galbene pe fafa frunzelor ~i aparitia unor colonii de spori pe dosul lor. Pe rozetele de conopidl se fac vizibile semnele putrezirii. Daca rozetele Inca nu au aparut, stropifi plantele cu pesticide. Daci au aplirut deja, smulgefi-le din sol.

B IMP ABIIMP SRL RO-P-02-10-021

L . . . I' - L . & m .. : -'--d-, -

ISBN 978-963-86092-8-1

. - a

DESCRIERE

Recof ta' de vari suculen t i . & gr;dinile mici este bine sa' dirijag castrave@ &&tori pe gard sau pe pergola'

Exist5 castraveyi pentru salat5, Castravepi cu coajii pentru rnurat ~i de decojit. groasl se vor cultiva in

Castraveyii lungi pentru aer liber. salag pot atinge chiar pi GO crn Toate grupele prezints lungime, cresc numai i'n ser5, soiuri ce cresc sub form2 pe sistern de susginere. Soiul de de tufi sau cu lujeri.

A grHdin5 este de regula rnai scurt Soiurile cu lujeri se pot (max. 40 crn) 8i rnai gros, dar cultiva pe pergole, mult rnai rezistent. +tig$nd astfel spayiu.

Castravepi de murat sunt de Soiurile cultivate in cel mult 15 crn ~i se pot cultiva grgdinii sunt totodatz pi in gradinii. plante ce acoper5 solul. mentat. Efectuafi biloane cu

hahirnea de 28 cm la distante de t u l ~ j udafi-1,

Cdnd, dup8 germinare. pe planta de 5-1 0 cm apare a

doua pereche de frunze, rariti

ingrS~Sminte, recolta nu va fi Soiurile tdrtitoare se vor bogata. Menfineti solul planta la distanta de ctite 50 urned ~i fertilizati-l din 3 Pn 3 crn, pe pergole bine fixate. saptarnani cu ingra~arnant Plantele se vor ag@a prin

interrnediul lujerilor de ~ipci, ajungdnd ca, prin

Culegefi recolta periodic, putere proprie, sa se catare pentru a stimula obtinerea p h i la 1,8-2,4 rn iniilfirne.

Crescuti astfel, castraveti Tn cazul i n care fructele nu se vor da roade rnai bogate, culeg la tirnp, castravete s5 m TI cu fructe rnai rnari. nu rnai dea alte roade.

ZARTEA

GRUPA 12 15

a Dad planta nu primqte

Pentru pretnciilzirea solului udafi-1 din belrjug. folositi o folie neagrg.

aCiupifi IgStarii dupii 5- 6 frunze a Pgmlnt bagat tn humus. pentru a p r a m ramificaraa S lu l sii f i i iefAnat ~i bogat fn tulpinii. M e t plants va produce substante minerale. r w E i mai bog&. . - . I

strei sau in sere, deoarece VARA astravefii de sera sunt dese-

PRIMAVARA TARZIU Acestea se instaleazs pe

sugandu-le seva. Viespea encarsia le este tnsa un durj- man pe mSsur3. Nu folosifi irlgra$imant cu continut

I

O IMP AWIMP SRL QQ-P42-10-004 ISBN 97-4

qazuny ap~ard JOA

u:, OL .xo~de ap wns alnlelu -e~adwa~ pup !IeugUrag 'ellc allgsqd .nnu!iuo:, !MIOW!

-eJme)au pmn~e~adwa~ 'le. -aua6 UJ 'apa pearc!web ni

a[airr!uras e:, ~n~mdkq astne::

epeopad ug aJaozgxn jalose,

esdlj emleuwas aq,qias I !8 eaealintapisu al[epyd

-

-dea~p el efiugp el ap a~e~nJgui

UJ aIESE1 .!alUE~d ~!i!Zods!p Faz!pmau und w !S rae u!p mom ezeaxrj

a1 ESU~ earaqrarj 'a>! arm !!lra~eq psGa !uppel -xo~ luns arew aaelnum ad eqohzap as a :,3!ur al!lg~

U; a3 duasqns aylum -!zopou uj -lug-d ul3qe ~pnr3 -SOI~~ aueoj pugzunrz~d a@s apup~per (nl

luaur!~ un a~sa ealosej ~saae~oganre q ~luap gauyoad ap amm -rja ap uraJ1xa alsa ~alosed

ppnu$uo~ FI!IOIE~ .pnr ml ~n301[!w

P .aeoqurrn ~dnp pu pp o-ySmuqd

loprnlp a3gauaq 'Say%uj el ~pq!suas ym~d o !$!PUO~ FZIZXIJLI py!d 'lrodns ad ZlnxaJs ~IOA

!U!~.BJJP -zap as (sp8p .EA sllri&p alsase <los snloas~ifd) aRo1g.m eaIo=g

---- --

am alley a1~1!nn3npoid s!aou!

LUMINA $1 SOL TRUCURI

Soare. Se dezvolta optirn ,Piramidam este un suport intr-un loc insorit ~i protejat. aspectuos. Legafi la caplt Serninfele gerrnineaza Tn sol patru-cinci pari inalji de 2 rn. la temperatura peste 15 "C.

Nu cumpirafi serninje cu Sol permeabil. Rldacinile Boabele de fasole pot f l pastrate pentru anul viitor,

arnbalaj deteriorat, din aceasti cauza necesita sol uscate #i finute intr-un loc racoros.

E ,I - - - VARA $1 TOAMNA

Crestere prealabila lngrijire gi recoltare De la sfapitul lui aprilie pin2 Mu~uroiti solul in jurul plan- la inceputul lui mai crefleji telor $i nu lasafi solul s l se fasolea In locuinfi (dreapta, usuce. Recoltafi continuu.

#i ghivecele de turbi. Califi de fragede, cele rnai mature plantele cAnd ating 10 crn. sunt rnai tari, dar mai gustoase

PRIMXVARA TARZIU

plantare pregltifi suporturile. De exernplu batefi adanc in sol parii, la distanje de 50 cm

Virusul mozaicului fasolei cauzeazi aparifia de Pete verde-galbui pe frunze ~i de Pete verzi pe plstai. VBrfurile lastarilor #i inflo- rescenfele pier. Nu plantafi in apropiere plante-gazda, de exemplu gladiole. Dis- trugefi plantele infectate.

dip WIMP SRL ISBN 978-963--2-8-1

.aua!nJnq as as 'luglued ad ai!z eAal53 a1 au!$nd !elu n:, 'UeAeaJ auglup

-!jess1 .iuglued u!p aseox !y ~od lnlos lapsv .~~l!~!dlnl ~n~n! u!p alada~ 'p~ealde as !t pnsn lnlos a!ed n:, !Q3lnur elen ap

as a1azun.q a:, wpuj aa 9 !Jeu Jol!Jnply:, pwda:,uj el 5 I

ap ZeJjs un n3 gJado3e a alaiu!was aJe:, gdnp 'apzeJc

u~ yzean~ya as je~p u

10s u? euneapjoj !ieugwag .gzeapedwo~ as lnlo

JO~ e~dnseap pep >sa$lo:,u nu edea~ ap ala$u!wa!

.JO~!AO~JOW e ~!vadsa~ 'pda alajtnw ,o~d!sa~ gzeavgc -apui $1 ajueld gnop ala: .!noxrolu ap !mqsle pda: e yp!w ea~e~!jln3 gje~3es -uo3 gpojaw o a!nysuo-

~LWS 3a S aaw aa33

!qlr 'puniol cilru? 'alrm alu!d!lu ap !os !$rd~t nes alu!luas u!p !A!I~"~ as

':,!leu

as!s !$lfyJd 'p!Lp!~ lu!yJ@eJ6ul .los u? !odeu? @16 n:, q-!ja6u!dwl lepn ap !ade !ie6nepe eunl .sns US a(ada3 6u!dlul !loasap ad e~ep o auqunqe !$epn 7 al!u!=ppp~ plgzo~ !!UW!A

I .,- -

'gqlr sum !punloJ l~eld 'a!Sol $03 n3 [os !~!8rdlr nrs alu!luas u!~d p!lln> as jB$!a~+iuIieJ~ I

1 LILy3

aa ym3

10s I

'apn! up pq ~IIU~UI ada, ap .aiufurs aundsrp +A ppsv .pq ap FLU u!~d ~sa5purq as !3 a+

-w n:, plos $pad033 !d a@= Juns <am ap ~!cpsoap aur!qr mmp ad &omh~ .dl o nv F@S ap apd~

t:] 1uasp.1 @q ap rr@dn -~um!d d nt: 14 pap alnu

:po%a~m alaJt:olyun q a&dq rj mod tt~tlsuo

Y $+P P $U~P pa ap alada3 .@a~ pw pi

L .aiupss upd -a8 ul MJTUVEU as 3-m~

aurase ap 3safpmq as + up a~nuySqo apnqdazaq ' amasurn nnd asannp -3@d~e up nts ammp~

yrd le~np3 ad a dy

-r.mas"g ~JE!JEA pm ~op~ ~o~~mdsa~rn I

. . CARTEA

GRUPA 12 17

Gridinirit iscusit 1

OCumpirafi arpagic cu coaja netedi, tare la palpat, la cdntar sau la punga, In arnbalaj transparent.

0 Nu cumpgrafi arpagic moale sau pitat.

rn Soare. Se dezvolti optirn la soare.

Sol permeabil, cu humus. Este indicat solul cu confinut rnediu de substanfe nutritive. Afbnati cu nisip solul compact. Ceapa crescuti in sol compact se pistreazi greu.

TOAMNA Semihare #i plantare Recoltare Din februarie sernanafi Cdnd frunzele se tngalbenesc seminfele In locuinfi sau ~i se culci la pirndnt, sera (dreapta, jos). Dupl scoatefi cepele din pirndnt ~i doui luni repicati plantufele. Iisafi-le s i se usuce. Folosifi In rnai se pot transplanta cat rnai repede cepele cu afar%. Arpagicul se planteazi tulpini groasi. in strat In rnartie-aprilie.

Pentru piistrarea cepelor irnpletiti in funii frunzele cepelor ~i suspendafi-le intr- un loc rece ~i uscat.

rn Pentru combaterea moliei cepei, plantafi patrunjel printre rdndurile de ceapi.

VARA Udare, fertilizare $ prssire Menfinefi solul constant reavin. Fertilizafi-l o dat i pe luni. Pr i~ i f i cu gr i j i solul dintre rdnduri.

-- arvele mu~te i cepei rod

I cepele forrndnd canale In interiorul acestora. Proteqie: intindefi deasupra plantelor o plasi de captare a insectelor sau, dupi risirire, presirafi regulat pulbere de roci peste frunze. Distrugefi plantele infestate.

Q IMP AMMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1

euipe.8 ei~dord uip ah egipa n.n

Lr uperca crescu ta pe paie P L A N T A R E $ 1 INGRIJ IRE ACCESORII: U germeni de ciuperci L l balot de paie U bazlr U caramids Ll folie U plantator U foarfece I C o w umbros a1 pWdinii este ideal cultivirii acestor

dorlalte ciuperci, nu confine de cereale, miceliul e&e insi- dorofib, ascfel consumi sub- m h p t pe s u p d i p boabelor pe stanpele nutritive descompuse care se vor dezvolta ciupercile. de dm alte viepitoare. Germenii de bun2 calitate Aparfine ciupercilor saprofite, sunt htre5esuG de miceliu alb. care se h6inesc cu substanfe Miceliul se c u r n p z cu pugir, organice fn descompunere. In timp fnainte de i n s h h p r e $1

natur?i crqte pe uunchiul arbo- se pktreazi la frigider doar o 5 rilor bi&, cerdtor i i au p e r i o d scud . Pentru fieclare demonstrat d aceasG ciuperd balot de paie sunt necesare 11 crqte mai repede pe paie sy- doze de germeni. ciale. r La pretirea pi f n s h h w e a

Ciupercile din naturii se baloturiilor cel mai importan inmulpesc prin spori, PnG criteriu este igiena pentru evi- cresdtorii de duperci tarea rikphdirii in substrat a I! 1

inoculeazii cu germeni de ciu- organismelor concurente, ca de petci v-nurnitul substrat de exemplu mucegaiuri sau bac- cultivare: dupi pasteurizarea terii.

VAIUETATI DE PLEUROTUS

Tulpinile de cultuG ale ciu- de iarni are culoarea gri, al- qtere. Carnea pleurotusului

linguri de germeni. Folositi o 3 Cu un lemn curat faceti gauri cu adancimea de 10-15 cm, la

distante de 10 cm, in pirjile unde sunt vizibile vlrfurile paielor.

per& pleurotus de iarni se -

bastru-metal sau maro-deschis, cultivat este mai fragedi gi trag de la pleurotusul spontan, pi carnea ciupercii este tare. culoarea acesteia v a r i d intre prezent pi pe meleagurile noas- Pleurotusul cultivat este o maro-deschis pi gdbui, dar tre. Denumirea se explid cu tulpini originarg din Florida. uneori poate fi aproape alb2. faptul d ciuperca crqte la Rodqte la temperaturi de 15- Varietatea ce rodqte tot temperaturi de 4-15 "C, astfel 25 "C. La mijlocul verii, &d anul este ruda pleurotusului poate fi recoltad din toamni ternperatura aerului dep&qte cunoscut sub numele de

lingura curata, farti a atinge germenii cu mlna. I

p h i primgvara. Pleurotusul 28 "'C, ciupercile se op&c Pfeurorus pulmonarius, care Culturile sempreparate swrt rodeste la tem~eraturi de mai costisitoare, dar culhtarea

6-28 "C. Ciuperca crqte de este msi upara. Se pot cum- primivar5 p h i toarnna tirziu pSra si paie presate - fermen-

gi culoarea pdiriei a t e gr tarea lor este foarte simpla - deschis sau inchis.

duptl care urmeaz9 inocularea. Desaori dupi3 patru saptamani

Pot fi deosebite dteva rude , D* aduna roadele. I gustoase ale ciupercii ca: Pleurorus cornucopiae, Trunchiul lung fi palaria fn for- meleagurile noastre creg ma de palnie sunt semnele natud, dar tn Orientul concentta$iei ridicate de bio- pPrtat se cultivi. Pleurotusu xid de carbon ceea ce este ca- gri cregte doar in naturi. Niciuna dintre cele doug forme nu este i n d crescuti de

-cultivatoriF de ciuperci. 3 , , :'J

- -

6 in 3-5 sBptamlni hifele percii intretes balotul. 5 Acoperiti balotul insiimlnfat

cu folie in care s-au executat anterior, cu foarfecele, orificii de Scoateli folia. Dad vremea este aerisire. favorabila, peste outin timp apar

fructificatiile. I

CARTE

GRUPA 12 18

9- -,

fngrijire tot an ul DIN PRIMAVARA PANA TOAMNA /nsbmiin~re ~i moltare insamantarea balotului de paie cu miceliul ciupercii (tesutul fila- mentelor celulare ce formeazi trunchiul reproducitor): acest proces se face la pleurotusul de cultura in mai-iunie, la pleurotusul de iarni in iulie-septembrie $i la varietifile ce rodesc tot anul de primivara pana toamna. Dupi 3-5 siptimani miceliul intrefese tot balotul. La baloturile insamantate toamna acest proces se poate prelungi p h i primivara. Toate culturile sunt rezistente la ger. La

recoltare ti iati ciupercile cu cufitul, la suprafala balotului 00s). Pleurotusul cultivat aduce roade vara, la temperaturi mai xazute de 28 O C , in zilele de iarni far i ger de toamna pana primivara ~i cel ce rodege tot anul poate f i cules continuu in zile fir5 ger si nu prea fierbinti.

.r Gr2din;irit iscusit

yizibile fire albe. (rniceliu) se nimicesc. Paie fermentate. Folosind

Nu cumparafi germeni paie ferrnentate n u se

IP WIMPS

~cunoscutti duph piiflile de

I culoare rnaro-r-t sau albastru-verzui. La cumparare fiii aten$ ca gerrnenii sli fie Tntretesuji doar de fire albe. Phstrafi gerrnenli ?n frigidw, la fermentarea ~i altoirea balatu- lui de paie fiJi atenti la igiens.

I ad 'eleazaun au!iuau -~;ulrd!~el~nrupl

!-e n~luad (nlos au!q !ipln~ I !U Jnd 4 I?#? paqm s x, awpq Imp5 amoi !nm !OS SP~!""~I" .p!deJ g>nsn as lapse '10s

- mp)u!rwss

areu!wla6 qdnp lo^ !iepn .!>an!y6 awxy ul aiuluri)s

-%I PWJ, 'ZPOU e!13 u!p 6 1-0 I ap aun!lod o ru gun

-a~duq 'as~uj wq apiua3sar

-- . - --

C -up pn!~ 'alaIO!A nes !marl

aiuxm~o.[fy n:, !Jn!os pxg .=adnard

ajanmSa1 wuaurase ap qwa~ !hnd 'aqn!+un! UJ !upqd

Broccoli

1- Grzdiinzrit iscusit

I . ' r Cultiuafl broccoli asoriai cu salati gi rogii, in culturi rnixte, pentru a irnpiedica aparifia puricilor de pirnant.

duri cu-cel pujin doui perechi? vrerne rece lurnini deplini. in de frunze verde-rnediu. caniculi suporti4 ~i umbra.

Nu curnplrafi rasaduri prea mari pentru dirnensiunea ghi- Sol bogat in substanje nu- veciului sau din care, daca tritive. Broccoli se dezvolti wn t scuturate, i ~ i iau zborul optirn in sol arneliorat cu corn Fnsecte. post si ingrlgarnlnt organic.

Dupa recoltare broccoli nbl

se poate pistra rnulta vrema. Pan5 la utilizare pistrali-l in frigider.

I fngrjire tot an ul 7 ruccuru plan relor

I PRIMAVARA TlMPURlU ' broccoli: expunefi-le in fiecare SemAnare zi la aer liber, intr-un loc pro- I in februarie-rnartie serninafi tejat, la urnbra. Mirifi triptat serninfele in locuinfi, in lada durata expunerii, in sfirgit de inmullire cu parnlnt pen- lisafi-le afari gi noaptea. La tru serninat 00s). sfir~itul lui aprilie, pe vrerne

innorata, plantaji rasadurile PRIMAVARA in grading. Plantarea este Plantare posibili p l n i in iulie. Cilifi treptat plintufele de

7 VARASITOAMNA Recoltare Culegefi rozetele de broccoli cind au atins rnarirnea cores- punzitoare, dar Tnainte de deschiderea bobocilor ~i a flo-

1 rilor galbene.

d . '

I Larvele buhei verzei se ansforrni din brun-

I cenugiu in verde. Noaptea, ornizile tinere consurnl paqile aeriene ale plantei, iar cele rnai bi t r ine rod coletul. Stropiti plantele cu o fierturi de vetrice sau pelin alb gi colectafi ornizile.

O IMP AB/IMP SRL

.bng~aq U!P !iepn 3, RL -a!$e~ nes $e6al a$dgdap eJn$~JadUJ$ pug3

ap le!~a$ew n3 ala~ueld !$?hi 'a!lo+ ap a(a~odo(3 !iepgdapul -!J~~~Ios ul !i*!~ul '~3 OE ap .gua~edsuel$ ayo4 n3 apnp eau!Slgul6u!$e a~a~ueld pug3

F~=m*~wfP as wow 1- uTp mpp s!- nIY3 "T~J n= auaq

-@ 'jn! 'a!irust! 'pp a39 spusp as aua~ad apyd 36

-p#OJde W" 0 a3sa (swm

--?Jumr?sde31 m 'm

rs +*I '~1.17 1-

,P1TES !!TW a- 6aouadeplfff r.4 axn!

myas s!ucxIapjd 'an! "&w mu =POJ~ F "" "3nJd 'w-3 81 Y md a%un!B amod JOl €?au@unl

aueq mns u~pumqF FPW -,apex &=I

Tv=Au !# .3ude3 aam TSOJ !ode 'aplaa yq a.mp3 ap '!~jqns '&In%

-='-'I alw- w-- +S ~apZ!IIUeTLI as p ;sapre

TJUI?F W $ nJ1uad 3!19 0

ITO al-dgh~~d E~U~~OI ap n;u awow 9 .vJ~ld rr~rrtlPk

suapunqe 91-J ap zm ug

= ug v"1dIsw lew T"1 PI[?" 7 w '13-q

-aj UJ

==@PP UJ !# lep o!nqans q Mpp3

as qoq nJ1uad ITapse I- 7

'!3!u1 '!naA ppre lap jn! yn xuns

laydm03 !*Jtuew!!apq7 -pas UJ- !5e~!lp3 !a w amw ap xpz aIJmua3:um o nt nu

pp je~nln3 gapm :amnp 3p PPO~ ap 6 !W ap -4pvfdap

=OIIaPR? F"WP

='mm=P d=-ap+-

CARTI

Ardei iute GRUPA 12 21 I I Gridinirit iscusit

r-n

Curnp&r@i exemplare cornpacte, bogat ramificate, f i ra flori.

Nu cumpirafi plante firave, cu frunze pale, rarnuri rupte, .far2 frunze sau cu ridicina ie~ind prin orificiile de scurgere a apei.

Soare. Cultivafi ardeiul iute intr-un loc insorit, ferit de v8nt.

S d cu humus, perrneabil. Menfinefi solul reavan ~i evitati apa stagnanti.

-

~ngryire tot an ul e -- %Ira Av Art. ,;M

Pe vrerne cankularl. plantati rasadurile seara. Urnbriti-le cu cutii de carton pdna ce Tncep d se inalfe.

Usca ardeii atdrnati de codife legate cu sfoar3 Tn siruri agafate Intr-o fereastra la soare.

I Semznare Plantare Daci dorifi s i cultivati ardeii din serninte, in februarie serninafi sernintele in locuing, in vase de sernanat. Acoperiti-le cu un strat

1 foarte subtire de pirnlnt, 1 deoarece incohesc la lurnini.

Cre~tefi plantele la caldura (22-25 "C) si soare.

1 7 -

De la rnijlocul lui rnai acoperifi stratul cu folie. Giurifi-o $i in orificii plantafi risadurile. Pdni la rnijlocul lui iunie protejati ardeii de frig cu clopote de folie.

VARA lngrijire Nu lisati pe o planti decdt : 3-4 lzstari, pe ceilalfi inde- partafi-i. Menfinefi constarrt, reavin solul plantelor. Tnde u partafi plantele ofilite.

I Buha este un fluture para- zit nocturn. Lawele sale brun-cenu~iu ziua traiesc sub sol, de unde nu ies dedt noaptea pentru a roade rnai ales plantele nou sadite. Exarninafi sistematic plantele. Strlngeti lawele ~i distrugefi-le.

PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE - -

GRUPA 12

m

Safa ta' pa'sa'reasca' Frunze verzi crocan te de toamna p9ni primivara

~a~eu!ur~a6 .leJp lie un-gu? a~eauelda~ !J lod el eugd ueheaJ In)eJls !$au!iuaw

10s u!p aseo3s alaaueld 'alueld !Z luapunqe !$epn .lugugd ap aqug w:, 01-5 ap a&eis!p ur, ap %ells un n, alaiu!uras

el asap eald al!JnpesgJ !$!J~M 9 j!~adme elqa~fi pu!solod

I 'alu!uras ap 6 2-5'1 ap ae~p un la uj !te~od~,

aIP5amugns aeayd qaw un ad lnlos !&ug+e aleupuras ap aau!eu %p eahKf nu rep 'yB~e1 a!@$ guewpld~ o n3 .pn6ne

'64~1 al4u!was !$e*~psau !nl lnml[!ur pdnp ~teuguias 1 --

.Ja$ul el alualsyzar JO~!J~!OS a@ ala a3pp apaw ~ur !loasap 1uns 101 ap-zunq .~uureo~ u~ clap asap3 ~od as

!d apadar 3mr3 aazoap <ia$ul el awalywrau !m!os IS al-eu

-emas gsuj pyra~ 'pa! a~dse !em aTar, 18 mv g~ prodns

"a8 =I =-6naJ aIIJnros .a!mur UJ n!zq las o-fleqmal

6 1sn9n.e !nl pm~[v ap amFug !leugwas o nN .a*rogug

!S ?PO0 trr1dpll910-P peqqd ms@s 'areA

.al:@s a@ 3san aa~d nu laqq pa qns pw 'en~I$qld !d eu -re! y a~eod mmwv .(v

!S 3 alau!um!A sa@ ~ur ‘sup -mv <lay nlduraxa ap) gqixdp

ap neps ]pap apaup aimlsqns aqnur !em u~ium !m. ap awo!aure alun!oS

.an020 ad prpqdsp Em!mnq o era pswqqd eleps 'lpuraa

I Gr;idinirit iscusit

I e Cumph$i seminfe proaspete de salatl. Pentru recolta de primkara alegefi soiuri rezistente iarna.

I I Nu cumparati rminfe din 1 anul anterior. Seminfele de I salata vechi germiread greu.

Soare. Salata pasireasd se poate cultiva ca planta de zi lunga din toamni pani In primavara. La soare se dezvolta cel mai bine.

Sol permeabil, cu humus. Planta expansiva prefera solul nisipos, usor argilos.

Dad doriti si3 recoltafi salata toamna, M n a f i - o la mijlocul lui august; pentru iernare $i recoltare de primavara senkinati la mijlourl lui ~jptembrie. Soiurile cu dez- voltare rapid5 pot f i culese din actombrie. hntru cultivarea in sera se poate semana chiar mi tarziu. Semlnafi salata panh la sfllrgitul lui septembrie pentru stratul de primilvivilrfi ~i p&na la sfaqitul lui oaombrie in sera.

IARMA Pmdecfie contra InghejuEui De la mijlocul lui decernbrie mperit i salata cu ramuri de brad. Folia nu corespunde aces- tui scop. Dad exist$ deja un covor de zBpadl omogen, a l t i protecfie nu este necesara.

P R I ~ Y A R A Wi9w mdt4 Culegei ultimle salate @na la finele lui martie, D a d fn centrul rozetei, pe tulpinile lungi s-au format boboci, frunzele devin amare ~i nu se pot utiliza dedt pentru compost.

Cu ajutorul marcatorului de brazde trasati locul brazdelor pentru semiinarea in randuri. Distanta dintre randuri: 10-1 5 cm.

Seminarea prin impragtiere nu este recomandati dedt pe soluri far3 buruieni, altrninteri salata va rasgri doar sporadic.

.:iinarea este o boala micotic5. Pe faJa frunzelor devin vizibile Pete brun- giilbeniu, iar pe dosul lor se formeaza un Jesut micotic albicios. Alegeti soiuri rezistente, nu semanati prea des ~i udati cu grija. in caz de infeqie stropiti cu o fier- ura de coada-calului.

ISBN 978-963-860928-1

rxu~~~nd BWOR n3 cr~o~~w~ ERJ UJIIII~UO~ urn[' na n n nnn n

Cultivare in gridin2 Daton'ta' calita'flor sale excefente, usmid este o plant; indispensabifi 2n gr;idini fi buca'tirie.

U d [ a w n ~ c i w r a ) ~unadi?a&rn%it3tf%m% p l m e fi @d- menlam. Md& ~ U H L ~ fl "i& p e n w aromeb sale pi-=.

M i n d &n p m m k pe c a r e m ~ f i w ~ n ~ cut, me p d w de akkl ete&ct lcxm$h~h&f (dbh). E f k d k $ i c supra dn2dlfii indis- cumbil: reduce t e n s i w arte- rial% atenu& s i m p m d e uteriode&, s t i m u l d cir- culafia s q u i d gi diptia. Totodacli And& afecgiunile intestinale gi confine vitamine si &uri minerale.

La noi usturoiul ?nRorep de reg& doar h al doilea an, tn iulie sau august. Florile sunt grupate h umbele albe, mbunte si rotunde. fn recep- tacul se form& nu seminfe,

cj hdbi minmculi, care se plan& asemenea dleilor. hte o phd ce p&r?l

beta,& b r i ~ , ad& cu fer- tilimte d e . Plant& usturoiul ?n sol &at, bogar In hmw

fn r e $ d e cu h a t blbd p h q 3 Pn eeptimbrie sau mombrie, Pn ceIe cu climg asp& tn aprilie. Plant* djeii la dimp de 10-15 cm, la idhcimea de 5 em. D i w p dintre r M m i sit fie de 20 em. h p e r i f i c d w de iarnP cu ramuri & b d .

Usntroiul ate o p h d ce necesia o 2agFijire eacem de Blimp&. Con- buruiedor muIci6 sau p e i f i mlul. Pe vreme sererod udqi, alt- minteri dpii vor mici. Usturoiui m e foam rar atacat de &unatori. Subsmnjde

USTUROIUL ESTE BENEFIC PLANTELOR G R ~ I N I I

U s m i d are un efrct b r a - piiduchii de frunzii i ideqiile bil gi mpra &in&&& micotice, plant@ &pi piatl&r. b t ~ u a hdepha de usturoi prinue legume i

flori. Poate preveni mai ales conmmidde mai importante ale trandafirilor. Usturoiul dm@ #i parecii de c h p .

&lilt m i d o e se pot com- bare i prim ceai de wturoi, preparat Tn a%. Plantele udate preventiv cu aces pttparat ?#i &fortifid per+ d d e l o r i devin rnai rezis- mte h bali. Este dcient h 4 p e d contra bouor micotice

W m - a a v r u :

odorante pe care le confine p r o t e j d de diunztori i usuce: fn august si septembrie plantele din v d t a t e , din usturoiul plantat primgvara, ~i acest motiv este deseori plan- in mai ~i iunie pe acela plantat tat printre legume. toamna. Pibtragi bulbii uscaii

pe vreme uscat5, corespunziitor htr-un loc cPutd h d e hcep s i se aerisit.

PLANTARE $1 TNGRIJIRE

1% stropirea cu oeai de usturoi nu v-5 mai poate ajum.

Modul de prepatare a oeaiw- llzi este ~matorul: turnag 10 1 de ap& ?n clocot pate 500 g de usturoi t$li.at mkunt. WP$ la macerat nmp de 24 de ore, apoi $ecmtaji-1 gi diluafi-1 cu apii In psapoqie de 1:lO. Udafi sold din jurul tulpinii plantelor. La usturoi se poare a&uga ~i map&.

Usturoiul poate fi plantat ca planti de proteqie alituri de salati, morcovi, rogii, cas- travefi, sfecli, cartofi ~i cip~uni. Nu-l plantafi alituri de fasole, mazare sau virzoase, deoarece le franeazi

ACCESORII: Q usturoi Cl plantator a paie Ll foarfece de gridina

eimF=lr

1 Perioada de plantare: sep- 2 Mulciti solul cu pie pentru a tembrie, octombrie sau impiedica dezvoltarea buruie-

aprilie. Desfacefi bulbii Fn catei ~i nilor. Mentineti solul reavan $i pe plantati-i la ad~ndrnca de 5 cm, vreme secetoad.

3 Taiati tulpinile florale pentru 4 Scoateti din sol un bulb cand ca bulbilor d le rimlna mai frunzele incep sa se ingalbe-

multa energie. indepartati neaxa. Daca de pe acesta cateii buruienile prin pra~it sau plivit. se desfac usor, usturoiul se poate

recolta.

Usturoi

I- Gridinirit iscusit

a ~"m-p bulb1 sinito$, cu coaja de culoare dexhisk tari la palpat. Cifeii sB fie mari ~i d rno~ i .

Nu uirnph$ bulbi destinati consumului, deoarece, h general, nu Tncolfex.

a Soare. usturoiul necesiti cel w i n wse ore de soare pe zi.

e Wl &Inat, cu humus. Se dsw8M o@im In sol usor nisipas, amelio~at cu compost. Nu-l fertillzafi cu TngrB#im%nt de grajd proaspiit!

a Perrtru pZbtrare legafi h l b i i ~i uscafi-i Tntr-un loc ferit de ploaie, la c3lduri.

a lndepirtafi mai tarziu frunzele uxate. Pistrati bulbii Tntr-un loc aerisit, uscat la temperatura locuinpi.

I

Plan tare brie, pe vreme uscati, cdnd Plantali cileii in septembrie, frunzele sunt deja uscate octombrie sau aprilie. 00s). Scoateli din sol bulbii

cdt mai repede deoarece li se VARA DEVREME poate des'hide coaja ~i astfel Recoltare ri mulcirea pot f i pastrati mai puling solului vreme. Bulbii plantafi toamna pot f i recoltali in mai sau iunie. Mulcili sau p r i ~ i l i solul din jurul usturoiului plantat primivara. Udali plantele pe vreme de secet3.

VARA TARZIU Recoltare Recoltafi bulbii plantati

Doctorul planrelor

Putrezirea bacterianti apare mai Tntii la colet, apoi se raspande~te ~i pe frunzele solzoase, care se brunificti, devin sticlqase ~i mucilagi- noase. Bacteria infecteazi plantele penetrandu-le prin leziunile acestora, sau este rispanditi de musca cepei. indepirtali imediat plantele contaminate.

I Gridinirit iscusit 1

Pentru plantare cumpara cartofi drnogi, tari, cu colti.

Nu cu@rafi cartof i uscgi, moi sau putrerili. Nu consumafi cartofi trata$ cu chimicals

- - -----*

LUMINA $ 1 SOL 11 TRUClJRl

Soare. Prefera dldura ~i soarele.

a 501 permeabil. Se dezvola optim Tn sol afanat, slab acidulat, bogat fn substanfe organire. Rntru plantare alegei un sol In care apa nu stagneazs.

lngr~j~re tot an ul P.yFpA . -

Printre randurile de cartofi planta$i coltuna$, plante care pe ldnga faptul cti sunt decorative, piistreazl solul umed gi ajutil la sufocarea buruienilor.

Cartoful este o plana optima de arneiiome a solului, ideal gi On gradinile noi.

VARk Mqutvite $ adunarea roedek I

or la Formati muguroaie 3n jurul de la plantelor sau rnulcQi zona I

plantali radacinii cu paie. Soiurile tirn- in gradini. Acoperifi stratul cu purii pot fi adunate ciSnd Tnd au

1 . folie de acoperire. frunzi~ul verde, cele sernitirnpurii

I US LUIVI auu a '-, 11 I - sau tsrzii se recoltead dnd au

frunzigul deja galben. Aftmati riidacina cu furca de spat ~i adun* cartofii (st4nga).

~n per~oada cand planta atinge inalfimea A,. 3n ..- .: ..m 1 frunzele yaul llluu-l=. ,.eventiv, adunafi gandacii cu spatele dungat gi lawele portocalii. TOAMNA

lm7- Aflernefi pe lawe bazalt Soiurile semitirnpurii gi cele tdrzii concasat Si gi sunt potrivite pentru hsilozare. distrugefi ouiile depuse pe Pastrati cartofii in loc 7ntunecat. dosul frunzeloi.

1 aerisit, la ternperatura de 5-10 "C.

Lemma' pen tru ~urmanzi PLANTARE 51 ~NGRIJIRE

U compost C;I grebla

\

Spanacul, planti cu crepere rapid;, a t e ideal atdt in culturi timpurji ji medii, cd t jFi t h i i .

Spanacul este la origine o plant5 de zi lung& ceea ce tnseamn5 d nu inflorepte ded t atunci &d dele sunt mai lungi de 12 ore. DupP aceasta, planta demoltl sernin!e, fiunzele devin amare pi

E.. nu rnai pot fi folosite. Din 4 - aceastii cauz.5 spanacul esre culti- .. . . .. vat de regulg primlvara tim-

F; puriu sau roamna. Totodats ameliorarea moderns a realizat soiuri care nu davold lujeri florali relativ rnultl vrerne. Frunzele lor sunt mai rnici, rnai fragede, cu un gust rnai pugin intens. Pe de altl parte, exists soiuri raistente la Pnghe~, care pot fi semhate toamna t k i u pi recoltate prirnavara devrerne.

Spanacul cules proaspst este cel rnai gustos. Din acest moriv, de la mijlocul lui rnartie p h 5 la mijlocul lui rnai, ~ e m k a j i din dous in dous s s p t h h i spanac de primiivar&

De la rnijlocul lui rnai p h l la shpitul lui iulie semha5i spanac de v d

De la sfiirpitul lui iulie ph i i la sfhpitul lui august se poate se- msna spanacul de toamnii (in general acelqi soiuri ca pi pentru semhztura de primlvarl).

De la shpitul lui august phi la rnijlocul lui octornbrie se seamitns spanacul de iarnii care poate fi cules primivara devreme.

es daca se recolteazl doar

1 Afinati odull ~i hcorporafi-i 2 Formafi brazde de semlnat cu superficial un strat de eom- muchia greMci, la distante de

past de 2-3 cm. Meteziti solul cu 20-30 cm. Seminag la adhcimea grebla. de 3 cm.

DESCRIERE RECOLTARE

PANAC DE

3 R&ri$i p&ttu?%IQ dad este 4 Men$ine@ solul uniform necesar. Primiivara arziu, reavan, dar nu prea umed.

sernanqi in locuri aflate la umbra DUN culegerea primelor frunze plantelor mai Tnalte. krtiliza$i cu compost, de-a lungul

rilndurilor. verde-!n&; pdproduqie mare; form& sernin~e nu p r i m tcktm& 1

1 Formam semtn@un; ada emkern l e luJeri florali facilLbtS de rfllele lungl I vbra gi Temp@r@tura inalfri. 0 acma semiinfli spanacul de var& la umbra legurnlor ma Ynalte ~i pe vreme card8 menpnei-l umerd. Nu emite deloc lujeri florali spanacul de Noua &eland$ cu hl lgmea de 50-100 an. In fnprilie oe ' seamane l n ghivece, B r de la mijlacul lui rnai w poate

i transplanta afar&, la dMar$r de %-70 cm.

Atlanta" ~khchis; crepxc v@ro&, form& semin~ nu c a w $niu: a b a r nrnmt rnndare miwmr la vrr

primivara, toamna

,Polka F,'

I Spanacul re p a t e ~ I t i l complet taindu-l la 3-9 cm de sol. LlsaJi r%d&clnile WI

'8 sol pentru di stirnulead maturarea solului.

eaomch& R u m miu; t o r m a semlnfe tome irziu; regisrenr la ffiinarr rezistent la mr

panac de Noua 2 I I"

I Gridinirit iscusit

e Curnparafi seminfe tratate contra d8unatorilor. Respectafi terrnenii perioadei de semanare. Alegei soiul corespunzator i n funcfie de data semanarii.

Nu cumpard seminfe vechi sau rasaduri crescute i n prealabil, deoarece spanacul nu se poate transplan'-

Soare, penumbra. Semanafi seminfele de primavara si toamria In locuri Tnsorite. Spanacul de vari prefer8 umbra temporarii.

Sol permeabil, bogat h substanfe nutritive. Nu fertilizafi excesiv cu azot pentru d spanacul Tnmagazineaza nitrafii.

Recoltare si ingrijire Cel mai devreme se poate Dupa aproximativ opt sap- semana de la mijlocul pans la tarnani de la semanat se poate

itul lui martie. La inceput, Rcepe recoltarea. Culegei riti plantufele cu folie. nurnai frunzele exterioare sau n iunie, semanafi o data taiafi intreaga plant& deasupra a-trei saptimani. Mai solului (stanga). Udati sisterna- nu semanafi decit soiuri tic ~i mulciJi solul.

Semanafi cultura de toamni d la sfdr~itul lui iulie pan8 la sfaqitul lui august. Seminfele sernanate Tntre sfaqitul lui sep- ternbrie ~i octornbrie pot ierna

Se dezvolti foarte frumos tn culturi rnixte cu clpgunul, gulia, ridichea, rq ia si felina. Vecini necorespunzltori ii sunt mangoldul si sfecla ro#e.

Toamna sau primavara devreme se poate cultiva in risadniji.

galerii i n frlnzele de spanac care apoi se usuci. intr-un an se pot dezvolta chiar si trei-patru generafii.

I Acoperifi la timp spanacul cu plasa contra insectelor, pentru ca mustele s i nu is' poata depune ouale.

I

.ea$eqn!pnpo~d apex !? n!padsaJ '!loq el el!q

-emuinn !ew au!nap lajise !S tgezal !J. a~eod eupepy

a~a~eoap 'gueld ad ap al!gpgd !iadn~ nes !ia6lnws

nN 'a!e~sed u? al!q!z!n u!nap alaqeoq pug3 qinxe

$!@3 un rn nes alaDapeo4 n:, aqnp eadgzew !$ealomj

-se3 'ez~en '!no~~ow 'g~eles '?Pi-F 'am 21 T -1 n2 %$ ap !~n$ele ea~gzew !ie~ueld y* ran 08 mm+ *nsucn n3 l~mpo~ a!mdtuppas !os ,?IY"N" .apada~ ap eJe pnsn as nu - nlos ap!w ~olynxln3 1nze3 u! .pawn nu Jep 'ugneal Jues -UOJ !a$ueld ~n~n! u!p ~nlos

, . ~punx !~n!os alaun .~obn !ew , 4- xaneuloqwk as !!: 1e~lo3a~ ' - - - ap na~6 u!mp '10s ad 3sg~e

I as !Ja$u!wqy

9 W'W 'a% ~&q+1%qd~~1~301'~~1:awrl~~d~sl~?rew gpYHXpgl

ap a~u!!!Jds a!nqaJJ 'apq , I

-e$s ~uns nu ayru? alun!os I

ap- .uu -mu mymy N .a)qa pgd !m 06 :w!fp~ ~~~adrn~m ru 'ap~npod 'nrmdmp~ ros

.r ---= -----: -r ------ . I a~!!un~a c~~qd yqd :m, oj .xem x~!ip~ f1p.8~ pupa <n!~ndm"!was !os aJa13nz aq~!U!aW" '

' 113~113~~~

IW rp@ !m 09 :w$pq ~Qunlap~~ $ laoq pup Lnpndmn aueof ' LUq le%nsU - --

aCIN113S

I M a d e dulce

' .I

. i Grridinirit iscusit I

, - ' , .'I

I

CumpLajl soiuri cu ,_ 0 nuia de 1 rn este perioade de rnaturare . suficienta pentru sprijinirer diferite, pentru a putea , mo l ta tirnp indelungat.

bine tirnp mai rnulti ani Tn acelasi strat. SernHnaji-o in fiecare an in ak h.

111

la rnijlocul lui iunie, sernanati rnai rodex. Folosiji plantele din doui h douii ~ ~ ~ n i rnlrunjite la mulcirea solului pentru a putea recolta o legurnelor ce se rnatureaza vrerne rnai TndelungatZi. rnai tarziu, de exernplu a Soiurile tirnpurii $1 tArzii pre- rqiilor. lungex perioada de recoltare.

Udafi abundent dnd planta Fncepe si l hfloreaxci (dreapta). Daci solul este prea uxat nu se forrneazil Recoltali

IL &A-. m ,i,-.L--- FtOP-05-1M)28 ISBN 97&9634eQS28-1

Fiinarea produce pe frunze, tulpini $i pZstHi un strat alb, asernanator pudrei. lnfestarea este frecventz in locurile unde aerul stagneazi. Pentru a evita fainarea, alegeti pentru rnazare locuri aerisite si stropiti-o cu o solutie de !citini.

nu !b aseopn6 azuny alenu!$ -uo> ul y2npold ys egueld e>

.n!uaqlyfi-aplan aiuaxal , -oyu! ~ecte gueld ad a!un! 1

u!p 'p.tle! asad !b [np!u~gd 10s ul !iespl pea .!ilnwull god as !!lolgunep !J aploq

!~aju!wqe -1 ate ul ue ale:, , -ay ul ~nla!un~~gd !ie~!gln3

.!nlnJolgunpp eaJ -alequo> yesaxu a~sa nu

'gln6al aa 'ye gzea1!u!l as lelaua6 ul alaqn6ed -alazod

ajlnu !ew !loaun !S !!go1 azun~4 'yg6~6ul yqOAZJp

agepay! ala$ueld .!!upypyl ezeq UJ !~BUA~J POJ 'lulu 5 n!geur!xo~de ap eaw!6unl

!S unlq lnde~ n:, 'n!uaq -1y6-qle ales alahlel .aiueld !ajsa>e al!JnglnD u~ JeJ alede

!nlnla!unr~yd p3epueg

-nnu!guos gxos~> -xis ap wugd !jeuphpi gs daujapuqd a gued "palun 'ajn~ugtd lolatu!~d e!l!~Pde gdnc

~nfos !$au!$uw 'un s 1 ap .y$lo~ui ne pep alaiu!wes auwp el a~ainlu~~d P 11411" !Uwplda w pdw fi

..,u,, "JU . t'

al~toj !S ynq :solsn% al~eoj !!%unl !mlo!iad ad s!q3u~-ap~an <aleuad azuny

I,: g; +,-.: .- dm- '1.

Pa'trunjel pentru h z i GRUPA 12


Cumparafi plante sanlitoase, cu frunze de culoare verde-inchis, sau seminfe proaspete de p3trunjel.

Nu cump&r*i plante cu frunze galbene, invadate de dBunStori sau cu radacina iqind din ghiveci.

Soare, penumbra. Patrunjelul necesitci zilnic cel pufin 3 ore de expunere la soare, dar durata optima este de 6-8 ore pe zi.

Sol affinat, bogat in substanfe nutritive. Totodata necesita un sol bogat in M e r i i organice gi reavan.

Toamna taiafi lastarii la iniljimea de 3-4 cm, dezgro- pafi planta ~i plantafi-o Tn ghiveci. In locuinta amplasa- ti-o intr-un loc luminos ~i cald.

In regiunlls cu clima bland6 puteti cultiva planta ~i in gradini. In caz de inghef insa, trebuie acoperita.

& A

locrorul plantelor I

PRIMAVARA TIMPURIU I Seminare $i plantare FertrYizare 1 De la mijlocul lui martie semi- Fertilizati patrunjelul cu un nati direct in grading semin- strat gros de compost tele de patrunjel gi, pan8 d n d amplasat intre rsnduri (stin- germineaza, menfineti-le 3-4 ga, jos). Puteji aserne uni- saptamsni solul umed. form compost ~i pe stratul Risadurile pot f i plantate intreg. Dacci radacina patrunjelului afar2 Tncepand din aprilie. este atacata de nematozi,

i planta se coloreazi in rogu

I Tncepand din iunie ~i

I Recobre $i seminare cregterea ei inceteaza. Culegeti frunzele de Wtrunjel proaspete. Planta dezvolt5 continuu frunze. Indepcirtati sistematic buruienile. Ultima

Plantati mereu in acela$ loc, exista pericolul ca daunltorii s i apara mai des. Cultivati pitrunjelul in

semanare se poate efectua la fiecare an Tn alt loc. sfaqitul lui iulie. I I

en!a!J$nu a$ueJs qns ul ae6oq

1 :lern&eu gJqUln:al yu!urnl 1 guald . arm!# A

EldUl!~ ~J!!!J~uJ

I

Dovleac pen tru copt

Gridingrit iscusit 1

a Cumparati risaduri cornpacte, cu cel pq in doul frunze sinatoase, sau serninfe proaspete.

Nu cumpirati plante subliri, firave sau cu llstari alungiti, care la transportare se pot rupe.

a Soare, penumbr5. Se dezvolt i optim in locuri insorite. a So1 cu humus. Daci incorporafi in sol compost ~i ingra~ambnt de grajd maturizat ~i plantafi risadurile pe movilife mici, putefi conta pe o recolti deasgbit de bogat&.

PRIMAVARA TlMPURlU TOAMNA Seminare gi plantare Recoltare 1 Cu hcepere din aprilie, in locuinp, sernlnati cite doul seminp in ghivece cu diametrul de 7,5-10 crn ~i rnenfinqi seminitura la 18- 22 "C. Plstrafi numai plintutele viguroase. Plantali-le afari dupi rnijlocul lui rnai. Afari, serninfele se pot sernina in strat din luna rnai.

Arnplasafi scanduri sub dovlecii in curs de rnaturizare, altrninteri pe solul urned pot putrezi 00s). Culegeti dovlecii la scurt timp inainte de venirea inghqului. Dovlecii se pot pastra indelungat

VARA I

Udare gi fertilizare Udafi sisternatic $i abundent. I Dupl fecundare, fertilizafi solul o data sau de doui ori. -

a Taiafi cu feristriul lgstarii IignificaJi. Purtafi rninuri de protecfie deoarece dosul frunzelor poate f i deosebit de fepos. a Dovleacul este matur cand listarii se usuci ~i coaja legurnei nu cedeazi daci o ap2c.t; cu unghia.

Melcii diuneazi rnai ales plantelor tinere. Puteti pro- teja plantele presirdnd rurnegur sau paie tocate Tn jurul tulpinilor. Amenajafi capcane de bere. Seara strangeti diunitorii $i distrugeti-i.

IMP ABllMP SRL ISBN 978-96386092-8-1

PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE

A GRUPA 12

'an ti fiagedi, coondimen t important

frunze h mai; seminfe in

Goldkrone"

foane gustos; cunoscut ca . m h r de castraveli"; multe frunze si seminle; I . . I . "

,-.--r L.v.. 8-VUL 7 1 ~ 1 ) ~ L u L L L C I~UC-(UV(WUYII yu(I1b I I J U l U J l L 1d VUWlClC U3LdlF)

lroduqie buni

;ustos; soi cu frunzig indesat, flori galben-vioi; roade bogate

I CTUS~OS fl decoratlv PLANTARE SI TNGRI IIRF

Mirand de gra'dina' este gustos, fiunzele proaspete fi capsdele aromatice sunt foarte indrigite. m p p

mararui ae grda1n5 a t e o ~ l a n t s aromarid PnaltZ, CI

unze asemhinhoare penelor, comatibile, dar semingele verde-inchis sau verde- unor soiuri se matureaz5 mai albbtrui ~i flori umbelate gal- drziu, ceea ce lungqte bene, mari, plate, care produc perioada de recoltare a seminge comestibile. Aroma frunzelor. Soiurile frunzelor este mai slabs ded t ,,Tetram sunt culti-

in special la consewarea murii- abundente, dar cu turilor. Mgrarul pi semingele aroma mai slabs. acatuia sunt condimentul Recoltarea frunzelor poate principal a1 castravejilor, dar se Pncepe la 8- 10 ssptih8ni de la utiliz- Si la sosuri, salate sau semihare. Timpul necesar m k c i h r i de m t e . penrru inflorire sau maturarea

Mkarul nu poate lipsi din seminjelor depinde de soi, cali-

proaspete, dar acestea

asemibstoare cu cele ale

&d florile umbelate devin maronii si trebuie &ate.

rernic; are multe &ze, maturarea seminpior

covi sau salata 2i stirnuleaza

Multe insecte uti le care se hranesc cu daunatorii plantelor prefera florile rnirarului. Plantati rnarar tn

Afinafi Iold cu furca de 1 apt. Adiugafi compost in 2 semanafi mBrarul ?n rbnduri, Pentru racola de fmze

sol gj netezifi salul cu grebla. In aprilkaugust. Pentru aduna- "Eea seminfelor, semanafi Tn aprilie.

3 Acoperifi serninfele cu un 4 Pentru recoltarea serninplor strat sub$re de pirnant ~i ririf i rasadurile la 15 cm.

pistrati solul umed panB ce RHsadurile pentru frunze pot TI

mararul va incolfi (apex. 3 luni). plantate ~i ma1 des.

5 cutegep frunzele regulat. Pentru seminfe taiafi florile

umbelifere uscate, maro-deschis.

LUMINA 51 SOL

9 Nu cumpiiragi rasaduri de marar, deoarece radacinile

incepand din aprilie semsnati in

cand apar ri3saduriIe. Pentru uxati capsulele, apoi @stra$i-te intr-un borcan Cntunecos, inchis

plantele la distanfe de 15 cm errnetic.

Pentru a avea frunze proaspete

ate fi mutata in

RQP-02-10023 ISBN 9 ~ 2 8 1

-1 La rnarginea a~edri lor sau in apropierea padurilor, pe tirnp de noapte iepurii de camp sau cei de vizuina pot page rngrarul. Protejafi rnararul cu plasa irnpotriva iepurilor, verificafi gardul #i astupafi ggurile ca acme anirnale lacome sa nu poata intra in grading.

-- 'a!JqW

OJX

ul gugd J

ew

ul au

gw

y io

d !!zJ@

al!Jn!os !i!~giu

?

ne-s al!ug$gdg, pug, !!~n

dw

!i al!Jn!os !iealow

'D,OZ apad a(!Jnielad -u

ai ap eiezyoA

e4 a!@aju! o

apa gueirapeq ear!zarand


e Primavara devreme cumparati rasaduri sanatoase, viguroase sau seminfe proaspete de varzi.

Nu cumpHrati plante alungite, cu frunze Ongalbenite sau contaminate de daunator

Soare. Varza se dezvolta ~i in penumbra, dar recolta va f i redusa.

So1 compact, calcaros. Planta cu necesitafi mari de substanfe nutritive se dezvolta optim i n sol cu humus, fertil, care refine bine apa.

Soiurile Gnii se pot pastra mai multe luni intr-o incapere racoroasa, umeda. Tndepartati radacina ~i frunzele exterioare ale verzei.

Soiurile timpurii se pot pistra doar trei-patru Sip* mdni. Pe cdt posibil, folosifi dp3pnile i n stare proaspatlta.

Pngrijire tot anul I

PRIM~ARA TIMPURIU cute in IocuinfZ. La inceputul Sem6:nare lui aprilie, plantati in gradin3 In februarie seminafi in soiurile timpurii, la distante locuinfa, in ghivece soiurile de 40-50 cm. Pdnii la mijlocul timpurii, soiurile semitimpurii lunii mai acoperifi plantele CLr

In martie yn rasadnifs, iar pe folie. Plantati soillrile t%rZii cele tdrzii afara, incepdnd din numai din luna mai. luna mai.

VARA 51 TOAMNA PRIMAVARA Recobre Plantare Taiafi cu cufitul capafdnile

'reptat rasadurile cres- destinate consumului imediat sau pastrarii. Capafdnile sanatoase se pot smulge din sol impreun5 cu radacina. Usdnd frunzele exterioare pe cotor, se pot pune la pastrat sus-

I I Larvele verzi ale fluturelui alb al verzei rod frunzele facdnd in ele gauri mari. Acoperifi varza cu folie i n aprilie ~i mai, i n perioada roitului. Adunafi larvele. Daca este necesar, stropifi cu un preparat confinand Bacillus thuringiensis.

Boabe de maza're dulci fi ma'rirun te 3 2%- - Boabbe de m a a e proaspa't c u k e sunt foarte gustoase.

I M d r e a este plant2 de zi eoapte prea tare devin fiinoase. lungs, deci trebuie sernanata Boabele uscate pot fi p%trate din tirnp pentru a dezvolta 12s- indelungat. tari ~i multe frunze inainte de Mazirea de grkiinii (Pisum lungirea zilelor, &d incepe sarivum convar. medullare)

44 hi fgg. inflorirea. este sensibila la inghey, astfel

Mazirea uscat5 (Pisum poate fi sernanat2 doar de la I sarivum convar. sativum) este rnijlocul lui aprilie. Boabele , o plant2 rezistend, care poate sunt p u ~ i n rnai rnari, rnoi

.Ji fi serngnatz in strat Pncephnd tirnp rnai indelungat ,si, de de la finele lui martie. Boabele regula, turtite. Proaspete sunt a au suprafay; netedg $i de reguB foarte dulci, potrivite pentru se rnaruread devrerne. @tire ,si congelare, ins2 nu pot Proaspete au gust dulce, ins5 fi uscate.

F I Y c !

Pe llnga madre pot fi plantate salaG, plante virzoase,

I ridichi, morcovi, anason ~i I dovlecei Zucchini. Nu plan- , tali mazsrea ln apropierea

tomatelor, fasolei, cartofilor

DacZ plantele se dezvolG

girea zilelor, plantele incep sZ PnfloreascZ indiferent de

I perioada semsnirii. 0 alts

cauza a dezvoltirii slabe este I epuizarea solului. SemZnaji

mazirea in acela~i loc doar

Accesorll IJ sernlnte de rnazare A furca de sapat i compost U rnarcator 1-1 folle de acoperlre '1 suport A grebla

1 Mazarea uscatZ se seamha la Faceti doul b r a 6 la distanja sfdr~itul lui martie, iar cea de 2 de 40 cm. Ianlnafi la

grMinZi la mijlocul lui aprilie. addncimea de 3-4 cm (dirtanla: Afanafi solul ~i adaugafi-i com- 5 cm). Werneli pAmdnt pe

Post. semAn2tura ~i tasafi solul.

-. . - - - .- SO1 DESCRIERE

o3IURI DE MAZKRE US CAT^

Feltham First" aade foarte thpurii piis& drepte, lungi ~i late; boabe mtunde, rnedii,

. Rheinlanderin" 3 Acoperig semanatura cu folie 4 Soiurile care cresc mai inaSte pin& la dezvokarea celei de a de 40 un trebuie sprijinite cu

doua frunze. Folia protejeasa ~i crengi, plasa sau gard de Grrna. stimuleaza incolgirea.

Daoe rmpun~; pasta1 In rorrna ae clot, lung1 ae lapme rneale; Doaoe rorunoc, nari, verzi; i: 30 cm

oade semi-t

Wunder von r , I 9,

oade rimpurii; $t& In formi de cioc, lungi, laic; boabe rurrite, mari, verde- . . * I *

oade semitimpurii; pLdi perechi, in formi de cioc, lungi, late; boabe slab tur- Ite, mr7i v~d,alh;cm,i. ;. 70 r m

5 Formafi mu~oroi in jurul plantelor pentru evitarea cul-

carii acestora. Pastrati solul uniform umed in timpul infloririi $i legarii recolte:

Maza're verde

Gridinirit iscusit

Cump&rmjI primivara seminte proaspete. Alegefi soiuri cu perioadi diferi t i de maturare.

Nu c u w r a f i rasaduri deoarece ridgcina plantelor cu flori papilionate prezinti nodoziGti qi nu tolereaza transplantarea.

Soare. Mazarea verde se dezvolta corespunzator In locuri Tnsorite, aerisite.

Sol cu humus, uniform reavan. Mararea prefera solul cu straturi adanci, nisipos, lutos. Nu plantali mazare verde tn sol compact, in care apa stagneazi.

[# lfngrijire tot an ul 1

Boabele de mazare sunt maturate daca pot f i pipi i te prin peretele p5stiilor k u aprox. 2 siptfimani dupa tnflorire).

MaArea uxata poate f i lisata s i se coad pe plant& apoi semin$ele se scot din pastai $i se pastreazl uscate.

I Semhare Recoltare Mazarea uscata se seamana in Adunati recolta la cite dou5 straturi inceplnd de la finele lui zile pentru a stimula dez-

I martie, iar mazirea de gradin5 voltarea noilor flori ~i roade. inceplnd de la mijlocul lui Pe vreme fierbinte boabele se

I aprilie. De la sflrsitul lui aprilie matureaza repede, astfel tre- nu mai semanati mazare pentru buie culese mai des.

I c5 nu va avea timp suficient pentru dezvoltarea frunzi~ului inainte de inflorire. I

VARA TlMPURlU

Cultivati soiurile inalte llnga araci subliri, plasa sau gard de

tulpini ~i p is t i i apare un strat gros, Minos; apoi aceste porfiuni contaminate devin inchise. Pe p is t i i apar Pete de culoare Inchisi. Prin plantarea soiurilor timpurii micoza poate fi evitati, deoarece, de reguli, apare la miilocul anului.

Q3 IMP AMMP SRL

!ilnw !ew ap dw~ geunpe zsoj e nu eyo3aJ pea

ma~6 n:, :,sa!nia!~eJdns Me *Id Ill;lf UE I-* 1")?%3~ q '1u&@ FP !h

mns pm .~opnu p qzm n3~a9~

Ladns q i-4 IF asldseo~d are@s 1Pe Im ~~S 2p.qn.L

~mwfl- . I"msTB%ro ap wqwn ?P

-303 n3, *m JfzeaTOlS

mop ap a!em ru apm!oS 'adumqauu! ap uum mp aseo~op asmj ~ms nmld -~UIE~ ap ELUP= ru ~ruwe dm ap npaqru Wpv V wy? T# apau!u~

-dons nm amdad me% .sum unqs "rwptn~ a1pu.r udum pos U.J p!de-~ ea+nzp ~uezu @qq pu!d w IJIay nes mFvdo:, ap !!P=PL

.JOI~IJ~ pue u!p alueld -101q cp~q~ $pu deunpe UE 3 'a9* fnl in?%s JO~!OU aaqonzap nrluad !res nxns pep reyy=) ul a1 gukd apqura!an up amp au !a 10s uj qq~ euneap q p abn ~q~do~ g md '~upgpy ad

'1nb-q~ P3Jaqrn r(Iq!==JJw flIL343qIIZ = pb !# n"&1 "fu p ahop~ ~~0~~ rcq&pmqi

a upSmpug a01 s1addwu , -~&a~tpnprn MUI ~3~ n3 nynd npns-mqp@ pag

rj 1od ~UI nu pup appo!~xl

*!doipzqs ~doisld? p3JaqnJ g1OAWp

m~,eq~d pqd ~un! ap $ anoi3mamap pou an p~~qmqdo~

- n

-a,!wzu!s .gexn JWJA a aJIJ u!p ~nu5 nes yeop n3 pe~e ap !$epn ylndeu ezeq el yeo~nlnu alazueld !ieSal6 !me !&6yu? !lo pop ap nes pzep o !jew

$up a1 mdxa -01 ul 7 -104 ~J&J> q epw!wd UJ

Topinambur (nap porcesc) CARTEA

GRUPA 12 33

I Gra'dinirit iscusit

A-

il 1

Cr

Curnp5rafi i n magazine de Soare. Prefer5 locurile Ascundeli gramada de specialitate tuberculi de topinambur proaspefi ~i tari si plantati-i c l t mai repede. Tuberculii nu pot f i pastrati deoarece se u x i foarte repede.

Nu curnparali tuberculi batrani, uscaJi.

insorite, ins8 se dezvolta ~i i n penumbra.

Sol afanat. Topinamburul apaqine plantelor cu necesitate medie de substanle nutritive, se dezvolta corespunzator i n sol cu humus. Evitati apa stagnant&

I

1

PRMAVAI - lor muyroaie de 15-20 cm in& ffantare pme. Pe vreme uxata, udafi Plantafi topinamburul InceMnd plantele. de la mijlocul lui aprilie la addncimea de 5 cm #i distanfa TOAMNA de 30 cm tntre plante. Taierea tvlpinibr si mukirea

sdului Dupa sosirea primului hghef

bTiham$udat taiati plantele la inaltimea de Pentru ca plantek SA fir mai aprox 20 cm (strlnga, 10s). stabile, form@i In jurul plante Acoperiti solul cu un strat de

compost cu topinambur plantat tn jurul gramezii.

Topinamburul serveste ca momeala pentru ~oarecii de camp: plantali napii Tntr-un colt al gridinii in care daunitorii nu pot distruge plantele. A~ezafi capcane.

frunzi~ pentru a evita tnghetgrea acestuia.

lARNA A d u n a r e a d o r Adunafi tuberculii cu furca de &pat IncepAnd din noiembrie, pan% ce solul nu ingheaga.

/ Soarecii de drnp prefer5 tuberculii gusto$ ai napului porcesc, plantele Tnsa se risp2ndesc a t l t de tare incl t diunitori i nu pot distruge toat: cultura. Pot f i recunoscute simplu galeriile Soarecilor de camp ovale, cu perejii netezi. Arezafi capcane pentru ~oareci.

O IMP W I M P SRL

.al!u!dlnx au!q *al!u!dlnx !iesodwo $!ie~n)nx 'al!~olj ~ede 33 .so! ul !-npu!msg~ !-!tad1

1 gdna .ezeau~o$ap as nes :a!uo~ew auanap easeigw I - p!w ugwg~ ~!$aln!xt aiuap < PUP !!m@ 6*lW - 1 -as JD meld o ans lebol15 11 1 . .-. . . .

4

aukrucuy!wn uw~uviur .!ty a3an!q6 u? xeugwas !$ axeod 9 3WlSp %%Old 'FUI d2pld !pmplnd XUb R3 I&IT@~ !OS

xeleyez ~nqwn~od !!~nd -w!i ayo3aJ pun ealapaA

.!Jew !ew !un!suaw! ap !$aln!$l au!iqo xod

: 1 as gxepowx !* ywaIa33e

axeod Jol!Jnpesgl ea~ax2a~

CARTEA L Porzzmb zahara GRUPA 12 35

r Gra'dinirit iscusit I

Primavara cum@rafi Soam. Se demlta optim On Porumbul se dezvolG exce- seminfe cu germinafie siguri. locuri Tnsorite, dar necesitIi lent tn straturi Vnltpate. Alegqi soiuri cu maturare aproviirionare continua cu ap2. fn parcelele mici punefi diferitl penhu o perioad2 Sd bcq& lln substam 6-7 plante/m2. mai lungl de recoltare. nutritive, permeabil. Tnainte In vederea recdtZlrii conti- e Nu cuarMr@i sminf e de plantare, amestecafi Tn sol nue, seMnafi seminfele la 2-3 vechi. Nu plantafi tmpreuna compost. Administrati-i o data GptImdni. Terminafi semina- cu porumb trad'iional soiurile la patru siptimani rea soiurilor cu crqtere rapidi deosebit de zahafate. tngrFqiim8nt complex. phi3 la Tnceputul lui iunie.

-- -

I 1 fngrijire tor an ul

A I Doctorul plan telor

PRIMAVARA TARZIU 1 Porumbul poate f i atacat de Sem2Cnare tlciunele comun al porum- La Inceputul lui mai semanafi 1

bului, boala micotica ce semintele. Plantafi in doui-trei cauzeaza tumori pe tulpini,

I rhnduri (distaw dintre rdn-

I

duri: 50.60 on). Mulcifi solul frunze ~i coceni. Pe acegia

pentru a-i menfine umezeala. devin vizibili sporii negru-

0 data la patru sZiptZimBni maroniu. Sporii, maturizsn-

amestecati In sol tngra@mBnt du-se, se raspdndesc conta- complex. mindnd $i alte plante

(dreapta). Pagubele nu sunt atdt de !!!!&! Molia porumbului este o mari incdt s5 se impuni o RecoItare specie de fluture care bi combatere special2 a diiunli-

I f Porumbul zaharat poate fi depune ouale pe frunze. torului. Plantele infestate recoltat din august, dnd Lawele pitrund apoi In trebuie lnsa indepartate ~i matasea acoperind $iuleii tulpini ~i coceni. RosMurile distruse pentru a Ompiedica devine maronie ~i din boabe, lor distrug interiorul tulpinii raspdndirea daunZtorului. daca sunt zgdriate, curge sevZi ~i boabele. Lawele ierneaza Nu compostafi aceste 18ptoasa. Compostafi tulpinile de porumb recoltate. in rami~ifele tulpinilor. plante, ci ardeti-le.

- - --

O IMP AMMP SRL

ap wet@ nes sre~a&uo3 ap UJ a(-@lI?ef #ll~~Oq

ap alatuny &$unr~ui I -113VPsng-I FP I -P!F "W 4 i !''PI-& r~~

'=-"-a Rl= *P qvnw agmqd m €zuaposrie:

uud mp~ and as II!+

!5 d nrqmesne un .(SnfELiI r~n@L)

IS (=ad api!!P cm B.wPntG) -!q T WaPW n.3

VP4P e(snplropW) Pml vo=d 15 % =!Jw -"T '(~lPy3Ind w) ap ~ap"!Jd PPonFp Y lsn%e

II-nlJ Yvua.!?P * mu'P%) tqd~lem*~~ ,p~oqV" alaJpum!m c(r9rp .aud na mumy auyd ap

myr-.gr.) VP~~F puans Y P PTP-I~~ I;lere rep '(TuPzo EP1~~rn) 'ad1 3P e FU nu

~PPUX~T~~% 9 30'3 !]I SEO" =%~~~ms $=oq e nYn -nrj 91- JJTd -!?P=d -nJ-J=qTa wuny -16

CARTEA

GRUPA 12 37

I Grridinririt iscusit '-1

Cumparafi serninfe proaspete sau risaduri viguroase, cornpacte, neinflorite, in ghiveci.

Nu cumparafi plante ilungite, Tngilbenite sau deja mflorite, deoarece se tnridicineazi greu.

LUMINA $1 SOL 1 TRUCURI

Soare, penumbra. Preferi locurile insorite, dar fiind o planti nepretenfioasi se dezvolti ~i in penumbra.

Sol perrneabil, bogat On substanfe nutritive. Solul s i fie moderat reauin.

Tliiafi plantele rnai verstnice cu tulpini tnalti p i n i la o treirne, astfel ele se vor dezvolta rnai tufos.

Semanafi din aprilie pana In iunie boranfa in cantiti$ rnai mici, pentru a putea culege continuu frunze proaspete.

Q IMP AMMP SRL RO-P-02-10-040

I ,Ar, . n t J m L , t u . , - ' I . - - A . . ~ ~ ~ ~ A ' .

PRIMXVARA Boranfa este autofertili. ~ Semgnare $i rsrire Ririfi plantufele sau trans- SernZnare directi In strat plantaji-le. I

din aprilie. Deoarece planta I

este foarte volurninoasi, nu VARA pistrafi decat plantuf ele hgrijire $i cules I

cele rnai viguroase. Preferi solul uniform 1 Transplantaji plintufele reavin, de aceea pe vreme inutile sau cornpostafi-le. uscata udafi-o sisternatic - (stings). Culegefi frunzele ti

florile tinere, proaspete. 71i TOAMNA hdepittare

Dupi prirnul inghef, dez- gropafi plantele ri cornpos- taf i-le.

Jneori boranfa poate f i I atacati de ciuperca ce provoad fainare. Pe frunze se forrneazi fesuturi rnico- tice alb-cenu~iu. fn caz de infeqie gravi frunzele pier. Boala este favorizati de plantarea p.rea deasa, de aceea, rir i f i la tirnp risadurile tinere.

t ISBN 978-883-880926-1

Frunze ricoritoare

58 fie la n k l u l solului.

ment5 la ghiveci Cl ghiveci d e plastic (0 40 cm) pamdnt cu humus CI cazma Q foarfece d e gradin3 Diferitefe specii de menti sunt popdare datoriti fiunzefor --.u

cu aromi jFi parfiun variat.

Menta (specii de Menrha) este ment5 piperats se face din o plant5 peren5 parfumata cu frunzele uscate, care ins3 pot fi flori mov sau roz. Cele mai multe specii populare ale plantei aromatice cresc foarte exuberant.

Fiecare specie are aromg caracteristid, iar majoritatea un con~inut de ulei volatil numit mentol, cu efect calmant in cazul rzcelilor. Cea mai puter- n i d aroma o are menta pipera- ta, care asem5nStor celorlalte specii poate fi inmul~it5 simplu prin divizare. fnddgitul ceai de

folosite gi la salate sau sosuri. Menta poate fi crescut5 Pn

gradinile de plante aromatice daca dsp9ndirea exagerat5 a acesteia este impiedicati cu elemente de delimitare sau prin divizarea radgcinilor. Poate fi plantat2 chiar gi intr-un COIF salbatic al gr5dinii, deoarece cregte at9t de repede inc%t se davolta corespunstor gi printre buruieni sau flori sd- batice.

- 2 Faeefl o groapa. Aftmafi h ju

replanteazil intr-un v;a~ mare, solul apoi qezgti vasul Yn plin cu p a d n t cu humus, apoi se pamant in a p fel ca gura vasului

nenti piperati M e o h x pip'ta w. p i p e r i ~ fiunw verdu-& sau verddxhs; mmi de mend pipera& se ca ceai ,si ca ingredient cdinaq i: 30-80 an I

nenta .Black Mitcham"

Mentha x piperita vat. piperira ,,Black Mircham"; frunze . . . gmmi AP m ~ n r i . EP fnlnc+cf~~= ,-MI CI r-9 ~nnreA;mr rnrlin

n e n d bergamod Men& x pipita va. d m k verde-ropr; soma de heipnot; se folowte ca ceai si ca itmedht dinar; k 30-50 cm I

PlanteCe usate se taie d m 4 Soiurite senribile $1 cele dh supra solului Tn iunie, inainte regiuni reci se taie la &Iqi$r

de Tnflorire. La sfi3rgitul verii, de toamnei, inainte de mirea geru. reguli se pot aduna din nou lui, apol se acoperi cu frumis frunzele. ueng i.

nenti de at% Menrba x aquarira var, cirrm; frunze dinpte verzi; aromi de h L e ; culinar; 1: 30-60 -

nenta nomla Menrna x genrnlj se folosqte ca ing

ze verae-lncnik a i t culinar; i: 30-6

piacuta rln oalsamlca;

I menta cu m& de Menrha x gradlisvar. wipra; frunze cu Pete aurii; aroml asemZnitoare &aij ae m m i i $ a &,E3M-M)cns I

nend verde U a j tmilmr ca d s m ' I u dl1 puriduf #i a!

e p I U W d~ f m d din a p r o p k m I@gumb. Pun@ ~ $ r i ~ &@ur9b GU

legurn ghiywe Ele msnG wu tBa$l ramitri de menti5 ~i ixcqmri$i cu ak solar1 dln tre J@ume.

I nm6 creap Men& s p i ~ m vat. + Gunsr aqe, wrdcdds; md putwid de mend; se foloqtt a mi; l: 60-90 cm 1

11L111'7 CU LUVll l l l UL

nere La doi ani scoategi vasul din pfirnant ~i divizai plantele.

CompostaQ poqiunea din mijloc $ replanta$i o poflune din partea laterali. I nenti ananas Menc

arnm?

ns var. variegata; ci rnpnri . CP fnlnc

:u Pete deschise; 9v F. ?n .,

Men ta'

CARTEA

GRUPA 12 39

Griidinirit iscusi t

m Curnpirafi plante indesate, anitoase cu mai mulfi listari.

Nu cumparati plante neparfumate (freati pufin frunzele). Evitafi exemplarele galbene, cu mucegai sau fiina--

Soare gi penumbr8. Tolereaze ~i penumbra, Tnsi se dezvolta corespunzitor in locuri expuse la soare.

Sol reavhn. Prefers solul slab argilos, tnsi nu tolereazi apa stagnanti. Ameliorafi permeabilitatea solului cu cwlpost.

rn Pentru uscare t i iafi plante de aprox. 30 cm ri atarnafi-le in loc cald, uscat ~i aerisit.

Deoarece aroma frunzelar tinere este cea mai plicuta; adunafi frunze de pe treimea superioari a plantei.

I . TOAMNA ' Protejare ~Mpotriva

PRI MAVARA Plantare #i Were Verificare Primivara cufundafi menta Verificafi regulat ridicinile cu ghiveci cu tot tn sol sau ca acestea s i nu iasi prin plantali-o tntr-un colt al gri- fundul ghiveciului sau pe dinii. Ciupifi vdrful tinerelor marginea acestuia. Tiiati lis- plante pentru a stimula dez- tarii lungi ce se Sntind pe sol voltarea frunzelor. lnainte de a dezvolta ridaci-

ni (stanga jss).

r"Iui nalnte de sosirea gerului tundefi menta $i acoperifi planta cu frunzir sau crengi. Dad dorifi s$ dispunefi ~i iarna de frunze proaspete, scoateti qhiveciul din sol si asezati-l

loctorul plan telor I

'utregaiul ridicinilor ataci ~n special menta plantati In sol cu api stagnant& Ca urmare a bolii frunzele se -ngilbenesc 5i tulpina Jevine neagri. Scoatefi din pimdnt plantele contaminate. indepirtafi ~i dis- 'rugeli poqiunile bolnave, poi replantafi menta in sol ~ermea bil.

I

8 IMP ABIMP SRL RO-PM-10441 ISBN 97&SM6G32-&1

'UeAeaJ 1UaUelU -lad lnlos aujiuau a1 e nli -uad '!z ad !lo ap !g Je!y:,

al!!2o~ !iepn aJeln:,!ue:, alal!z ul .apada~ pnsn as am! y 6 u!p ~niuqugd '!aiueld e ede ap pew !a!iq~osqe gi!~oiFa ylnlos e er\!sa,xa eleazaun

ap A!padSal 'e$a:,as ap auaqxa !~gqs loun asndxa

iuns pep ed~~3 aod al!!2oy

+%?liVw+- 'ride ap apuny

pq!aloJd 'nn3EpP ap 1ruopq Fwnu !lepn @npp ede azsa pmypu! pur ea3 aJepn nnuad

-!pny !.rajyog mq !iey nes pdput~d

npJnq1 WA garn~s ‘par ~w pnum L-5 ap qnm pur ea ad @ql nu pu~!~do eaw!ipuj

el pm13 p nwld m nJluad -!~nldo ap EwJoj uj

[ayeJ ap !~ru@al n> alom ap !!mql !ids? .EpJ!ds u1 =np -urn M as pdpu!~d pq

p!uai\ !aiyd ea~a1h~3 !i~u -o!ir)ar!a .SEA u~p !nln~qwd

earpadme el ~so~oj ~od as !ley !!~nqq -~!IEUI~IS!S pe~adar

, a!nqan e!ie.rado lpe~q !ou !B ' pu 3npord ap~wld aareoaa

'yua!dpu! ~EJ u~ g-ey amqai1 'Jolazunq areonsqns el jn3~3.13 I!I!Jals '!I!I~u! ~!msg

'~01a13n.y eare~~o~wp ads

ne ~I!!&oJ ;n aman aa .a!i3alard ap !~oj nes 39

-mid ap ~odop n3 alaaqd $B[ -amad p"la+g pdealk

as pa 'I~A ap Ipaj 'pp 301 un-nuj apsa $esel,~

.p!~!nod auql~uj ap '!1!qws IJOI~ alucld p%uq $eseldure a~muqd el ap pui -dua~s!~~

!S agq~osqe ap mln!xdm

.uo!w!y:, !i alpzeu '!+oue:, n:,

ap!u al!Jniln:, aiexpu! iuns nN .Jol!Joaeunep !f ~oploq

asndxa wind !ew iuns alaiueld alapose eauauase

o-J~UJ .e6eolo alosej !J zeld '!!ln6 'edea:, 'la!un~$ed

'!y:,!p!~ ':,eueds 'eieles ap !Jnaele w!w !JnalnD ul au!q ellonzap as snlln:,nl al!!ioy

.aJeos el nu ~ep 'Aaq!l WlJnl 1 Jae ul nes glas ui aund JOA as n3 am!y6 uj aseo~nfi!~ alunpesy

en!^ -aiueld ~ola~wp ea~!lg:, dm!cial Iazunq ap iwa~xi ~ lBada~u4 !w en1 lfwd=ul @-I a~nu!~d led. ~1 w f A- P

.auaqp% anng n3 &pdeysmad MOIIaA"

!I $01 anny n3 ,,mad pq-~'' :aw~cy!r!d amnq ne !iela!~en alaun ..~a%tq" !S "tp!uaZU

'eEILIOyu 'uOU??ZJEFy UES~

:~JEJI.JJ~A aprnros pel .tuJoj!un !& 3!nmals!s pow q ~~aas~~~~od~ -9 V*P!V 'w+ qp ad *a*m 102!9d PJw *d =fwd

'3001-8 L .~dn ~-!fesa~d !9 lugwgd ala ap ~~nae~adurag o el %ou!wnl aW !Jaula3 .alaiu!was !ielgsa~d

zeruad un ad o-deseld !2 ~l:,!as ap 'lo51 !iesald 1-a:, ydnp 'ale:, ul geld o n~ epel !kado:,v '1~ 'aupwgd n3 el!upesg~ !laldwn -gugwes awd gde Gez!~a~lnd z .a!uew ul )o[ ue lrwu~u14 1

a Cum@r@i rasadb~i f

dguroase, cornpacte, cu fiunze verde-inchis, sau serninfe selectionate Fn arnbalaj securizat.

a Nu cump&r@i rasaduri cu fiunze patate sau ingilbenite. Verificafi dosul frunzelor.

a Soare. ldeale sunt locurile insorite, calde, bine aerisite ~i ferite de vlnt.

a 501 cu humus. Fiind o planta cu cerinfe rnari de substanfe nutritive, prefers solul aflnat adlnc $i arneliorat cu compost.

T R I I f I I R I I

a lndep&rtaji siptamanal lastarii laterali inutili aflafi la subsuoara frunzelor. Astfel se va obfine o recolt% considerabil mai bogat8.

a Acoperw solul cu lastarii rupli, cu compost sau cu paie.

Dup5 ultimele inghefuri tirnp pe pirnlnt. Daca se risadurile calite se vor planta preconizeaza tnghefuri, in aer liber sau in ciubere. culegefi recolta ~i

- 1 I Petele de Septoria cornu~uie o boali rnicoticii. Pe frunze apar pete galbene, frunzele se increfesc, $i rnai apoi se necrozead. Pe fructe apar Pete maronii. Alegefi soiuri rezistente. Ca prevenfie pul- verizafi pe plante o fierturii de coada-calului (Equisetum arvense). Distrugeji parfile infectate.

PLANTE LEGUMICOLE 1 $1 CONDIMENTARE A

GRUPA 12

Specie de legumi pu I tin cunoscu ti

-in:, le ue eal!op le ul amp %od !5 !aiueld ealeyonzap e~!pa!dwl iod a(azoJ!A !<

ye n~led UI!U!W ednp JeOp eiuelda~ a~eod as le!i!u! In:,ol ad .enapunye eie~ueld

a!nqaJi ale3 ednp '301 !gel -ale ul !ue !op ilnw la:, gen -!pin3 !4 aleod eualad gueld gsea3y .~ola~o:,a~ ealapps

el amp a:, eaa3 '!nlnlos eleasoqo ezne:, aieod 301

!£ela:,e u? e6unl !ew epeo!lad

-rnesc~3 pour q $dpd dupajard ap !laurns

-urn luns t!~ 1x6 .puxp alp nes uoqure! m !rnWup

nnuad ym!d pn~!u& ldarp yas ~od !uy 16 pp ynxaqru

'lap nes lun ut anup 5 1 ap dwp !hard *anar@up sos "3 '!r$qns yaj UJ 'g.re@s

ldarp nes lun n3 was

-nmpJolq !inlooax 'apquom Ui ~yd !!praqn~ u!p Pul <arapra!d as-npW1oA- srumue

I o pydu! apdurp eaml-i I np 'apqura~das ml p!@s 9 Inun 'auquxalou UJ #mo;le~

ewaja aid as amlo3ar mud amqan upuode[ !rj0~3" .equ n3 $mpe amqan +j -30 5 1 qnS TraqnL -1edp ap !!3~y pol apms eimaradu~a, pup 'eu -n[e n3 5gnward n3 'pun alp -wol pzjurioj as rIp3iaqnL

.$!nu$qo rolyom e wax n3 ap 'aJe!qel aps apqd -pluaur q&a am apuode[ JOTTJO~" a@ nes !aip!or ap 'amour

e gnnmnu tareop~ .!!quflm !ppn ap cape rw mums p =lax n:, araqray gdnp mndqa a-g - -.

re! ciol!3n~ p epe m p1.n 'UD 5~-0s ap amgm o pqye ams UJ ~~~s p&q rol 'parad pmqd o a1sa s~s

w3 !i !Jnq!n:, JJJU! w:, 09 ap p1~sn3 *sppsap-nno-uzqe3 -$n%oun3 eard luns nu 'pq aiuels!p el 'WJ 01 ap awpugpe

Z ) ap alsa $adsad lolqnxaqn1 -mr?~oap *px at lrrp $

0 el !Inxaqnl !op atg~ de)wid

I wreop3 -ppw ~01!3pw JOE -um sap suns p@s ~JOJ

-!pprn io~~uraw ~dse un o nr, pmaqre dm3 u~ -& pq~e 'uo 5'2 q a%un!e ame tq maamam ap aqozd

mod 101 vq 'W3 8-E ap OC- -"93=WP@‘ a1.W 101 m-7 'JOp!?pP ms pxsodv[ f~cn.wa~

a~r$m~f!'Prn?J ad (ma1 ap wuaa .mmq ]pen

-qns pmru~oj as 5-u~ -W PV~ 0 a ZPQ~~I ~‘3 'xdhe q gwd !S rn dqxm up aupozd

"Un! up 3sarop.J 6zoJ mp . Y~w~Fs) ?Yw

r ; ; h & & .-J4 -4il

r. - +:.J

. -, . - . - *--- wpdod pm rn :, ~lvr up qrpdl o oatsa $aya ~~103a~!~.FJ?* JOW,P- v nlnsd=w 9f 'VS . . I

CARTEA

GRUPA 12 41

@ tn rnartie sau aprilie, rurnpLap din magazinele de ~pecialitate tuberculi proaspefi, tari, de culoare galben-ocru-deschis.

a Nu curnparafi tuberculi vechi, sfrijifi, decolorafi sau w $ i .

Soare deplin, penurnbr8. Se dezvolti optirn deopotrivi la soare ~i In penumbra.

So1 bogat h substanfe nutritive, profund. Solul poate f i moderat compact, f i re ap i stagnant& dar pastr%ndu-~i to tu~ i urniditatea.

1ngr)lrc tot an ul PRIMAVARA TOAMNA TARZIU Plantare Recoltare $i proteqie In rnartie-aprilie plantafi cite PncepAnd din luna noiernbrie, 1 o pereche de tuberculi la dis- potrivit necesitifilor, scoatefi tanfe de 40 crn, la o din pirnint tuberculii cu addncime de 10 crn. Udafi furca de sipat. Acoperiti cu bine ~i mulcifi solul cu com- frunzis uscat sau paie I

Plantei ii este caracteristica o perioadl de vegetafie foirrte lungs. Primivara, se pot semana printre Stahis specii cu cre$ere rapida, de exernplu ridichi. a Pe terenurile cornpacte, impermeabile, neafinate, cultivafi planta In biloane.

post. In cazul pericolului plantele ofilite. Recoltafi infestarii cu paduchi de frun- tuberculii, potrivit necesa-

( zi, in prirnele Zase s5ptirndni rului de consurn. acoperifi cultura cu o folie.

VARA m i r e Pe tirnp de seceti udafi abundent (dreapta). indepirtafi buruienele cu rnina, reinnoiti sisternatic mulciul

loctorul plantelor I

Daca in sol stagneazi apa poate surveni putrezirea radacinilor ~i a tulpinilor, Tn urma cireia frunzele se Ingilbenesc. Tndepirtafi plantele infestate si distrugefi-le. Preventie: inci lnainte de plantarea asigurafi buna permeabilitate a solului.

) IMP ABnW SRL

CARTEA

GRUPA 12 43

h ' . SemBnafi bamele incepand Cumpirafi seminte

proaspete. Cele mai bune seminfe sunt cele cu ambalaj protectoral germenilor. De obicei nu se gasesc risaduri.

Soare. Este o plant5 care necesiti mult i calduri. ?n locuri cu temperaturi mai scizute cultivafi bamele in vas, in locuri protejate.

din aprilie in ghiveci, in casi. Plantafi risadurile tn gridini doar Tncepand din mai, la temperatura de aprox. 20 "C.

Florile bamei sunt foarte decorative ~i Tn locuri protejate pot f i ornamentele

Sol permeabil, cu humus. Nu tolereazi solul compact, Iutm fi apa stagnant&

Nu cumperati seminje vechi, doarece vor incolg greu. stratului de flori.

N PRI MAVARA gnlveci separat $ lisafi-r Semanare gi pkniare la loc cald. tnainte de Seminafi in aprilie 2-3 plantarea In gridini, seminfe in fiecare ghiveci preincilziji solul. 1 pistrafi vasele pe pervazul fersstrei, la temperatura de 21 "C. Dupi Tnco&ire trans- VARA plantafi fiecare r h d in lngrijire gi recoltate

Udafi planta pe timp dl- - duros ~i secetos. La 3-4 sip- tamiSni mulcifi solul cu compost matur. Recoltafi la 2-3 zile de indata ce capsulele ating lungimea de 6-10 cm. La iocul de imbinare Ma l i

' Plantele crescute in sere pot

I fi des atacate de musculip albl de seri. D5unZtorii sug seva pe dosul frunzelor. Evitafi fertilizarea cu i ng r i ~ im ln t bogat in azot $i asigurafi plantelor umiditatea necesari. Atirnafi in sere capcane de insecte.

capsulele cu un cufit ascufit, f i r2 a le rani.

8 IMP ABnMP SRL

EJE~ nu uad asro~sng unloijad $azun.y n3 ~pa~ n n

PLAN l A K t 31 INbKIJIKt

.Krauser Silber" unze verde-inchis, ondulate; peiiol alb-argintiu, foane lat; planti foarte inalti

,, w aUlser" trunze verde-m&u, qor ondulate; pep01 alb unaculat, t o m lat; planti tome t n a h I I

,,Rotstiel" unze verde-ro~cat, de nuanp inchisi pin2 la royu-inchis, q o r ondulate;

ACCESORII: P seminfe de mangold 0 compost CI furc i de sapat P lopati Q grebli 0 material de acoperire a solului

I1 Perioada de insiirnanwn: 2 Trasatt brazde adanci de 2 crn sfdqitul lui aprilie. Afdnati la distanfe de 30 un. Pun6 'in

solul ti incorporati-i un strat de brazde la distaqe de 10 cm d t e o compost de 5 cm. Nivelafi-1 cu sarn8nfB. Presa$-le in pBmdnt rll

greMa. grebla.

Rariti rasadurik p a drrro la 4 Wag sisternatic plantele pe distante de 30-40 cm, cdnd timp de seceta. Mulciti solul

t-rcestea ating iGbimea de 15 em. pentru a ramhe reavan. Frunzek se pot folosi psntru sal!&i.

Grzdiniriit iscusit

Cumpiirpti serninte pmaspete sau rasaduri sanfitoase de mangold.

Nu cump1rag raaduri cu lastari m in i , ofilQi sau atacav de daunltori. Nu utilizati

barex penumbra. 5e demolta optim tn locuri insorite. S d b i ~ a t ~ m ~ $ e nuffitiw, EU bud Pe . Se dezvolta optirn m sol cu bunk perineabilititte, bogat In

Se conwmii frunzele $i pe#olurlk. Fierbefi frunzele ca pe cele de spanac. fndep5rtaJi de pe pefioluri pielip subfire ~i gatifi-le ca pe sparanghel. 0 Este foarte sensibil la a p & m gi nu se poate pistra

seminJe vechi. I rnatwiiorg I lungi vreind

(a] ingr4ise tot an ul PRIMAVARA Semiinare $i plantare Semlinaji mangoldul nu inainte la sflrgitul lui aprilie. Distanfa de semanat : 10 cm. Dupa germinare, rarifi risadurile prea dese la distanfe de 3040 cm. Semanafi, eventual, de la mijlocul lui mai incli o serie de manqold.

VARA Udare 2i mulcire Udafi, daca solul este uscat. Mentineti planta in sol reavlin, dar nu umed. Afdnafi solul gi mulcifi spatiile dintre plante.

VARA 51 TOAMNA Recoltare gi protecfie de iarni Culegefi numai frunzele exterioare, prin rasucire sau taiere 00s). Plistraji mugurii centrali, pentru a asigura for marea frunzelor. Acoperifi plantele cu paie gi frunzi~ usca

mrvele muflei galicole pot roade frunzele mangoldu- lui, lasdnd in urma lor gale cu sechele ?n culori variind de la argintiu la maroniu sau Pete cu formi neregu- lata. DistrugeJi frunzele infestate. Protejati plantele cu o plasi de aparare con-

I tra insectelor. I

Ridicini fi fiunze gustoase ACCESORII: P r6saduri de felin6 O furc6 de sapat P cazma, greb16 P compost O plantator Q sap6 Te1ina de ridgcini recoltati toamna se poate pbtra mufti vreme.

Telina are tulpina ingrogatii moderat umed, bogat in sub- (tubercul) cknoasii, iegind pe stanre nutritive gi fertilizat cu jumiitate din sol. Frunzele-i humus. Nu-i administragi ins: zimfate, viguroase sunt dispuse ingr&sitm9nt mineral cu conrinut pe tulpini verzi puternice. ridicat de azot, deoarece risca~i Tuberculii (tulpinile ingrogate) sii recolta~i tuberculi mari cu Y

I se pot consurna cruzi sau fierli, cavitiigi in interior. frunzele pot servi la condimenta- Prin ameliorarea soiurilor de * rea supelor. Telina confine vita- [elin5 se are in vedere obfinerea mine, substanfe rninerale gi unor soiuri cu tuberculi a ciiror

carne se menrinii albe gi dupii uleiuri ecerice. Fiind o plant5 cu mare nece- fierbere, respectiv a unor plante

sitate nutritivZ, jelina de mai rezistente fa@ de boala &UM se dezvalt8, aptim in d p i ~ i i Gunzelor, - 6

1 Perioada de plantare: mijlourl 2 Plantafi ttisadurile in lui mai. Afanafi solul 81 fncor- &nduri situate la distanp de

porafi-i un strat de compost 40 em. Mule plant4i mai adOnc de 5m. deat erau Ih ghivece.

DESCRIERE -- - . -

'UBERCULI FERICI

.DO~V~" tuberculi mari, de culoare bej-deschis; la fierbere 4i @treazi culoarea a l k mkenf fiya de piitarea f i a d o ~ I ;

Telina de r i d i c i n i %i dezvolt% o radacina dens& care aflneazi bine solul. Pe acela$ sol insi, nu cultivati felin3 declt cel pufin dup i patru ani, deoarece bolile felinei se pot acumula. In culturi mixte putefi planta felina al i turi de ceap3, f a c n l a c i w a r 7 5

tuberculi albi, de mirime mijlocie; la fierbere i ~ i pbtreazi culoarea albk rais- T " ! " " I

3 Menfineti solul dintre plante 4 Udafi sistematic R perioadele afanat ~i acoperiti-l irstmatic uscate. Evitafi ca solul sii se

cu compost. Telina a te o plant3 usuce, Tn special toamna, cilnd se cu o mare necesitate de substante dezvolt3 bulbii. nutritive

.Invictusn tuberculi de mirime mijlocie, de culoare brun-dachis; la fierbere carnea i I IIID~ICUII mar, ae c~uoare om-aesuus; la nerocre carnea I se coloreaza; q o r mibi la dram fmnzelor

- tuberculi mari, de culoare be fierbere i ~ i _ mi culoarea a l b &tent k$i de pim ~ B I M . .- .

,"--... $. .".-". Jelina este atacati frecvent de boala pitari i frunzelor

:k "Se~toria". Pe frunze a ~ a r 'UBERCULI )VAL1 --

1 pet; brun-cenu~iu dup i care frunzele se ingalbenesc. Distrugefi aceste frun-

1 ze, ca ~i plantele puternic infestate. Prevenfie: inmuiafi seminfele pentru 30 de minute i n apa la temperatura de 50" C, sau alegefi soiuri rezistente.

.nainte de ingheturile puter- n i c e ~ t ~ ~ t u b e r c u l i i r ~ m a $ i a

in sol, ah$-le frunzele $i radacinile ~i depozitati-i In nisip intr-un loc racoros.

-a . .

tuberculi mari, de culoare bej-deschis; la fierbere i ~ i pistrea7i culoarea albi;

5 Tncepqi recoltarea la sfa~itul lunii octombrie. Scoateti

tuberculii din pimilnt cu furca. Tuberculii rezista la ger pen2 la temperatura de -5" C.

tuberculi mari, de culoare deschisi b m - g b u i ; la fierbere camea i se c o l o d ;

,-A ruberculi marl, de culoare deschlsa brun-gilbur; la trerbere carnea I se colorcaza; usor sensibil la pitarea frunzelor

CARTEA

GRUPA 12 47

In luna rnartie cumpgrafi seminfe proaspete sau, dupH mijlocul lui mai, rasaduri viguroase si dnatoase

r Nu cumpiirafi seminte vechi sau rasaduri firave, f~gi3lhgnite, f~rbmg P;jtatFL.

I

Soare. Se dezvoltg cu r Necesiti o temperaturg dei vigoare deosebita Tn locurile germinare de cel pufin 16 "C tnsorite, dar suporti ~i umbra Puneti la fncoltit semintele pe moderat pervazul ferestrei sau

seminafi-le In sera.

Sol moderat umed, bogat i substanfe nutritive. In apa

. stagnat2 w se dezvoltA.

r In aprilie putefi tnmul$i telina ~i prin Fnsamhfare

in stratul de legume.

~r~grijie tot a11 UJ 1 - P R ~ ~ v A R A TIMPURiU siptamdni plantafi r'sadurile Senl&nare p re- Tn ghivece de 8 cm @). kmlna$i aerninfele Tn martie, PRIM~vARA T ~ m u in rdnduri rare, Intr-un vas umplut cu un amsSec de Dupi mijlocul lunii mai plan- P'~'M ar' t~'''. 're*' 8' tati m exterior - la distante & udaP pHm8ntul. Rasadurile se qg cm - raauri dervolti3 optim In pamant ,, d, wprodNie proprie. qor urned, pe pervazul kre- shei sau in sera la tempera- !@@% turi de 16-20°C. DupB patru kf#h

Pe timp metes udafi plantele.

Uemhre I Scoateti bulbii de telini3 din

h Telina este atacati din car

in cdnd de musca lelinei, ale carei lawe rod mici galerii in tulpina ~i radicina plantei. Frunzele infestate se ingalbenesc. Distrugefi plantele infestate. Preventie: aco~eriti telina . , ,

:u o plasa de protecjie cor ,a insectt

@ IMP AEIMP S*. ' --

PLANTARE $ 1 ~NGRIJIRE ACCESORII: CI seminfe U ghiveci (0 8 cm) O sol de plantat U plantator CI compost CI folie de acoperire CI folie de protecfie CI cujit Florile vinetelor sunt decorative, roadele au culori ,si forme

variate.

Vinetele apaqin farniliei galbenii, violet2 sau negri- solanaceelor gi sunt originare cioas2. din zonele trooicale ale Indiei. Fructele se culep: d n d - In regiunile niastre este plant2 pieli~a lucioas2 s-a colorat, dar anuala gi rodegte sigur in serninfele sunt i n d rnoi pi albe. zonele viticole. Culturi sigure Datorit2 con~inutului de de vinete se obrin in sere, sub s o l a n i ~ vinetele pot fi consu- tune1 de folie sau in solarii. mate doar fierte, d i t e coapte

Fructele se dezvoltg din sau grill. Gustul este suav sau interesantele flori adlnc lobate, purin arnikui. Printre diferite de culoare violet. In hncgie de rnoduri de preparare sunt soi pot fi cilindrice, ovoide sau foarte rkphd i t e vinetele taiate I

1 PorCoadi4 de manare: 2 hceplnd de la mijlocul lui februarielmartie. Seminafi mai amestecafi solul cu

in fiecare ghiveci 2 seminfe 5i compost $ acoperiri stratul cu @strati vasele Tn loc caCd. folie neagra. Plantafi risadurile

in orificiile din folie. in forma de para, culoarea pe jurnatate gi umplute sau c* pieli~ei fructului poate fi db2, &ate felii gi pLijite pane. - -

Fructe subpri, aproape cilindrice, pi lioler-I&; sl: recomanh cu i k k ructe sub@, cilindrice, pieli$ violet-inchis; se recomandi pentru culturi I -. I:L -..... ... I. LI:- E m s ..-. C .: ?.. I:.: ,,.., k .,.-

' ,,oucu%g" h c t e mari, apmape cilindrie, pielipviola-negricias; se recomanda hdeosebi penm c u l w de sed

i plantele cu fdk tto 4 Folosind un cufit mait, f iati ce protejeaza roadde coapte impreuni cu

lrnpotliva frigului. Vara tndeprr- sepalelk ~i cu o bucati de aprox. tall folia. Udgi plantele regulat, 2 cm din codi11.

Lan~e Violettt

&eizron h +q lunpie~e, fn formi de @ pielip violet-negricios; 1 1 - " Bolile bacteriene ~i micozele ce atac3 solanaceelor, de ructe grase, lungu~ele, In formi de par% pleltp vrdet-inds; se recornand4

lentru culma sub folk exemplu rogiile gi ardeii, pot ataca $i vinetele. Preventiv

fructt mri, ode; pidip dbasw-h&) shb mibil la 606; rggmg& penm cultun de sed - p i 2 aceste trei legume se cultivi

In asolament de trei ani. m e p, o*& pit&$ *- e t h boll; s f w d I ' Eventual cultivati vinetele i n

1 ciubere mari, i n i o l univer-

fructe groase, o d e ; pielig violet-negricios; se r m a n d a pentru culturi sub sal pentru flori. In caz cB pe o plant3 se de2 I -

II1auIILC, uvuLUC, t)lCLlp 5 ~ ~ ~ ~ ~ - ~ ~ r ~ u ; st LCwIIIaIIUd YLIIIIU L.uILuII

die, ind pot fi crescute gi in Iizi sau sere UUlUCll L&>

Ova' R& D e n m & t u r i ~ ~ b folie, 1 condiliile de clim5 carade- x , r -h t ~ ~ p 5 a - i h k i z i s ~ ~ ~ c ristice zonei, nu se vor

I -- - - maturiza toate roadele. Sito" ructe mari, rotund-ovale; pielip violet-inchis; se recomandi pentru culturi sub

-1;- t"?X -. !2 -.a*.- ?.. 1:": ".... -.-

CARTE.

Vinete GRUPA 12 46

1- Gridinirit iscusi t

Cumpira# rasaduri ,; -10 Soare. Plantafi v'inetele tn indesate, sinitoase, 'I 1 4oc cald, ferit de vant. "

rarnificate, Tnc5 neinflorite, rau serninfe proaspete. I

Sol permeabil, cu humus. Se Nu curnpsrafi plante dezvolta ideal in sol aflnat,

dungite, ingilbenite sau stratificat adlnc. Radacinile antarninate cu paduchi de vinetelor patrund Tn sol plna .@unzr. la adlncirnea de 90 crn.

c;,

a i n aer liber plantele cu o singuri tulpinl pot atinge inalfirnea de 30-60 cm. ArS@ plantele s l nu se aplece.

in sere pe fiecare planta * pot dezvolta 2-3 I3stari de clte 90 crn. Legafi lastarii de tuttwi.

VARA 51 TOAMNA Seminare $i repicare ingrijire $i recoltare Seminati seminfele in februa- Udafi plantele regulat, dar evi-

corespunzatoare se culeg prin taierea cu un cutit ascufit.

VARA TlMPURlU

Contaminarea cu verticilozB ~i fuzarioza poate f i recunoscuta dupB vlrfurile ofilite ale lastarilor, frunzele Tngalbenite sau bruni ficate gi vasele conduci- toare brunificate, vizibile la I taierea lastarilor. Adunafi gi distrugefi roadele contarn: nate. Nu le cornpostati.

PLANTE LEGUMICOLE 1 $1 CONDIMENTARE

Legumi-ra'da'ciina' cu gust ujor ji agreabil

tn: P'- I- '

7

, 1

a tv cIe kcare raM, penuT octombrie- 4 ingrijire simpli bogat h sub- februarie h stante nutritive

10-15 cm

- - - - - - - - -. . - - -. - - - -- - - - ,- -v

'gep ap a]-!i!radose <~os ut apw .d!s!u !t ~sodwo> 10s eurroj qns !S araqd n3 leurns !iesq ~t g)wmp ad pea

'JOlUn&L?Jp e aJDJeW U! !~~Jo~Jo>u! !ode 'lug~ugd -urn alsa p~unp~d 'are01 'nu@ JP al~nq ap e~nlln:, ida~p !£ !hlas lad ap pel !!le6lnq !ieuedapu! -= ad lea -aldel ap soepe !9 au!q m~l~d as p13rnqiqd Je3 '!q>!p!~ nes eiples ap !~ni

'ur3 0s ap eaur!>ugpe el lnlos upd edwolsa alaod as !roam .smaumur, 19 mar 301 un-nu! !ieug$e 'a~eugluas ap a$u!eul -ale au!q aveo~ gploAzap as eaqde ale& a reure pusn3 I~NA!~ q al-!imq J .paurn .axeay!lueJ !upppe~ eqo~zap OaqJay nes impour asranrp d!s!u uj al-[laund ammdsau as pedwo, ap ~!sa>xa lnlos ul

.1sodwo> UJ nfl '~o1dn3 ur, am 1od 'JO~OXOUI eauauxase !9 ap

!Jez!l!in nes 'laze ul 3eJes leJ I " '"!krd luns PW !3me -U~JJ a~-!i~qda~u~ 'a~~~~~ -au!w !£ 3!ue6~o luglueiel6~! lqmp n3 amp uj aund e[!rS n:, $edo&p ame

!i!soloj -aiun~ew ale~alel !!ie3 as JOI!U!T~EJ ~msn~) .rop~e@s muad .aml?d ap !yq~ -y!we~ allnu n3 ~ol!u!>epe~ e !S ~o~adns eam~uaur~pum -dp wlp 14 !~da$ul wlp type ',,aseo~ed" ~ol!u!>ypg~ el 'mpp[u~yd ro~pqurase ednp prnu so~snS ~qnape m

ea~e~lonzap ezealnur 'mpn lod as apunrd auep mnoap 6mp3eu~qd 1 -!as loze ap a~ew lnu!iuo> -apung vd gepuewmar alq -vde ap sxupqpz m !doB

un n> le~au!ur 1niugwefe~6u! ~.sy !-e ap alu~ul 'durp q .soumy gedw :>euqqd wns n3 EA aedsPold

jnxu~pcd $mpar arerr~ur!rd !I Blml amoj y EA ~meuql~d -pp3 aeod as ~mdww plos UJ

.duxp 1m3s uj !ow uyp 19 lapy .eseornS$ pw dn~ !9 %LQ pwwm pupgdv !mu nu tsn6ne u!a 'w~o~!un ailon -!JnpuFJ J.I~U!P ~n!irrds ~ed~ erg 'a~msn iol!~nia~@ul -uqd ]pap $m%d nu <areu!w '13ed~o3 pp au!q pw -mp s 9s xu~etsBd OP q!upepe~ ie~nfja~ !$!nlkl .us SL-OL v aiuei asndxa luns 'a~e[a~ordau pu!y edna malquas pop ap ma prodns apuruar apn!os

rn n~luad Sexn e-s !nlnlos -s!p el 3eu~gW ap qabl '~qqd up asa! pouadns aquas !op ap awpwge o 'apup~y n!sasxa pglw I$ m ad 10- a apu!3em 'ia$u~ el !iep~ mumy n3 16 ~mge -s;ne ut axmoap ~~oqzundsarm

el aluaqwJ pamp JOA lapse ~quqd n3 31-$alduxn -un 51 alsa nu uedwm p~os 8un1 c~msn S!nmy nes apd n3 au!q ap eaw$bq 19 w3 0s nnaur 19 Sunpas p3eum ~uad

-awarmp pls& m mp~uj ~uprease arenppd a~-$mpa~ !d n!z as !awngal 1msn3 .sty -q euureo3 alalueld !iuadme ap p~oj u~ @un~ nes y-g~ q

6plua~z .!mia$ui apuq~d as-npu!!lqns <m!uo3 '!Sun-(luras ednp mpauq admu& aleod 'apunlor y lod m~sam! <!awJoj

earnpax -al!n!~d q!ua!nmq du!n!rd u~ -!nq@ eugd n! 9eq.p nnu!mw amqw wan q ap !os ap a!buy u~

p10s nnow ~sam! u!a yzv~ren 10- ean?op=) RII:A~W!J~ amqrnw a!nq .apqpsawm

-an 'ma1 p10mq~ as !9 ~qw eauauam ap ~uns apzunra -rag 1n3euqqd asxoaa .ux3 09 llnw I= ap ww$pl

-,puouma am" ne @ a~ed!re isgxq"p~~ az

',~wq-y3* ',aqeun=d apunr -ung ap unyy3nnv~ ~1-P ~Uassp~ ass& dkwf c,lssw~ alaluqd pue pmld w pu&~

aSm~qp~" :+ps apes) pwpd y p!~pr, as IOU g -pun 3ms@ as hww uj -tie wpop p q pmu pupop~

'mplai WW!q EUWP-~I 0 --Ed ~3qy @ !$ wu!pl (E+W muSEJ) p3euwqd .

%F$+w puyd ~dnp pmu npmr~y as mvqa~d

7 Gridinikit iscusit

Cump&ra$i seminfe pfoaspete si semanafi-le imediat. Pentru solul compact aleg4i soiuri cu radacina scurti si rotunda.

Nu cumpara@ m i n $ vechi sau serninfe ?n ambalaj deteriorat. Serniqeb nu fSi pHstreaza capacitatea de germinare deca

Soare deplin, penumbra. Se dervolta optim h lurninl sok r i deplin5, dar tolereaza ~i penumbra.

Sol cu bun8 permeabilitate, bagat In substan@ nutritive. Preferl solul reavan, dar nu umed, far8 pietre, rldacini

R duraQ iemii, tnainte de Tnghefarea solului, acoperifi plantele cu un strat de paie gros de 30-41) cm. larna sau primHvara devreme recoltaji legumele fnainte de a tnfrunzi.

% m i n e pastarnacul h p r e u n i cu ridichile cu

PRIMAVARA DEVREME TOAMNA-IARNA Recoltare

Sapati addnc solul, m%untiti Dupa primul fnghet serios, bulgarii de piimdnt $i Tndepar- scoateti din sol riidacinile ~i piis tali pietrele. Semanati pastar- traji-le acoperite cu piimdnt, nacul la 1 cm adancirne, fn ran- sau, eventual, Iisati-le toati

Pdnl la Tncoltirea semintelor le cu paie. Terminafi recoltarea mentineti solul reavan. cdnd solul devine practicabil. i Pdstirnacul poate fi atacat pe

vreme umeda de septorioza PRIMAVARA-TOAMNA frunzelor. Pe frunzele tinere ~i

pe r&d&ini se formeaza pete Pliviji sistematic buruienele brun-negricios. Distrugeti (dreapta). ?n acela~i timp afd- piiflile infestate. Nu mai

semgnati pWrnac pe locurile infestate seu Tn locuri cultivate anterior cu alte plante cu 'lori umbeliforme.

ISBN 9 7 & ~ - 8

I

Aroma' putmica' m

Vana creapi este varianta foarte aromati a venei de &pa'@& CZpa@a tare, rotundii a verzei f n g r Q h h t proaspk deoarece

i cre~e (Brassica oleracea var. poate influenp gustul plantei. sbauda) se demolt3 in v&fd Sspagi replat sold 8i asigurag-i I unui cotor scurt. urniditate uniforms in sscopul

F d e sunt slab crefe, in evitikii cdp5rii cZp3$nidor. funqie de soi pot fi verde- Existi ins3 ~i soiuri rezistente la

A deschis sau verde-inchii 8i nu cspare. sunt situate at2t de indesat ca Se gbgte o gamZ va&Z de

soiuri de varzii creap. Soiurile cele ale verzei de ~ p a @ a .

maxim patru ori. Nu folosi~i .;-. ;epede: Soiurile h i i se .I -

rn I - I I I L

J 3 AerMfl r&adniv regutat $1 4 Repb$t-la in ghiwce cand

In culturi asociate se dezvolta Mtrati-i solul umed. C&Ed s-au format primeie patru

ideal alaturi de telina, sfecla ~ W u r i i c atmg placa de stidti, )rum. PWafi plant& intr-un

ro~ie, castraveti, salati ~i ro~ii . inll$um$i capacul. loc luminos, dar ferit de sowe.

In asemenea culturi reduceti

ACCLaVt\mt. - x t n n n u v > s \-1 u l l t r u t o u t Y IZI~-UIII,-I ~ ~ I I I U I I L Y ~UIYSIILIICI

de apa P placa de stid6 O ghivece Cl k t e de marcare P plantator

1 Perbad& de wmbwe: febru- 2 Acoperiti semintele cu un ark. Pu~une$i In rasdnip strat subtire de p a d n t $

p&r&nt skrb umd, @ sernanalj stropiti-le fin cu @. Acoperhi wmjntde u n i f m ~i rar. I d a cu o plplsrci & sticll.

DESCRIERE

,Eisenkopf" Spipiwi mtundi, currid, de mkime medie; fiunze verdedeschis, foarte crefe; I . ..I I , . . I " & . . . I .

.Novusa F," I dpllini rotund, ~ r t i c i , de mirime medie; frunze verde-vioi, foarte crere; plantare riscul aparifiei bolilor $i daunitorilor, totodata planta

1 necesita mai putine pra~ile. bug- - ,

davir de p s i mi1 din iunie pdni la mijlocul lui octornbrie I Perioadti de asolament pre- lungita. Nu plantati varza creafa In straturi unde anteri- or au crescut alte crucifere, ca de exemplu varza de cap&Bna, deoarece se acu- muleazti bolile precum hernia radacinilor de varza, sau diunatori ca nematozii radacinilor. Perioada de repaus este de patru ani, iar in cazul infectarii cu hernia

- -- --

&ma F," QpW mu^ r o d , t u rd4 hum verde-mchis, dab cqe; planrare p;lni In < I ~ I G r ~ l d din octombrie; nziswd la depoaitare 'I

,Hamasa r , I capapa mtunaa, meare; rmnze wrae-uoastrul, Dqrcare; rezlsrenra la crapare; plantare: he l e lui iunie-iulie; recolti din octmbrie; raistend h depairare in martie, lncepai dlirea 5 plantelor $, la sfB@ul lunii,

transplants$-le Tn straturi, la distante de 40-50 cm.

La recollre taiati capBJanile cu un cu9t ascutit. Perioada dintre plantare ~i recoltare este de aproximativ 3 luni.

radacinilnr, de zece ani. ' y y -. - - - - - 8 . - - -

I

Cumpirati seminfe Soare, penumbra. La pragit formati mu~uroack, proaspete sau rasadud a Capafdnile de varza creafi mici Tn jurul plantei, astfel sinatoase, cu frunze verzb cresc mari in soare deplin, ins2 plantele dezvolti alte radadmi cultivate prealabil in ghivai se dezvolti corespuntator ~i care vor stimula absorbfia app! mu lad& In penumbra. ~i a substanfelor nutritive. 0 Nu cumparati rasaduri So1 bogat On substante Semwati divenele soiuri fn bolnave, ingalbe& rarl nutritive, slab calcaros. Nu p e r M d&&e, rstfel putefi seminfe vechi, deoarasg vw tolereaza nici apa stagnant& mol ta varza creafa de vara m ~ ~ l g fawte QW. ni€i se~eta. pgnii twmna.

timpurii la r f S ~ i t u l lul l a l a 1 LIF,

iar pe cele sernitimpurii $i arzii in iunie, cel tdrziu iulie. Distan-

dintre radacini: 40-50 cm.

aprilie, iar pe cele tdrzii Tn gridina fn mai-iunie 00s). Plantafi in gradini soiurile plantele abundent. Sipafi

stratul regulat, forrnafi

sunt periclitate incepand de la sfar$itul lui iulie. Verificati ,

plantare, putefi incepe regulat verzele. Adunati recoltarea. Taiafi capafdnile omizile ~i ouale galbene de

Delica tesa' aspectuoasa' Anghinarea sensibila' la inghe~ seduce at& prin aspectul d t pi prin gustul ei.

Angharea (Cynara scolymus) apqine M i e i Asreraceae (Composime). Planta atinghd chiar ~i in;ilfimea de 2 m este agread ~i in gsdinile ornarnen- tale, plantad fie solirar, fie in grupuri.

Fmmele sale imense, penat sectate, moderat ghimpate sunt acoperite de peri cenugii fini. PurtaG m k q i in timpul ingrijirii plantei.

Bobocii verzi, asemk5rori conuriior de brad, in primul an se davold incephd din i d e , mai &ziu din iunie. D a ~ nu sunr

culqi, in august se deschid pe pland flori de culoare albastru- purpuriu.

In magazine se soiuri veni ~i violete. Cele verzi au frun; deosebit de mari, dintre acestea EdC parte ,,Grosse von Laon", ,,Green Globe", ~i ,,Griine Franzijsische". Soiuri violete sunt: ,,Violerte Italienische" ~i ,,Franz- ijsische Violette".

Plants. rrebuie crescutZ in prealabil de regul; in locuing3, dar in regiunile cu o dim3 foarte blhd3 semin~ele se pot semka gi in r%adni$i.

Anghinarea produce recolte bogate vreme de trei-patru ani, dupii care trebuie sEi plant+ noi rkaduri intr-un alt loc fnsorit i ddu ros al grSdinii. Ameliora~i solul prin adaos abundent de compost sau &&&dint de

3 lncepend din mai, clilip' 4 La mijlotul lunii ma~i rgsadurile treptat. Pe vreme gropi de plantare. Plantati

frurnoad arnplasati ghivecele rasadurile la distante de 1 rn ~i cu in aer liber, dar nu in bataia 5 crn mai adanc deca ffuseserii h mrelui. ghiveci.

In primele dptiirndni acoperig plantele cu o folie, 5-

asigurandu-le astfel protegie contra frigului ~i aceelerhdu-le cre9terea.

CARTE,

Anghinare GRUPA 12 62

= - LUMINA 51 SOL

O IMP ABnMP SRL

A .Y. u . .,;,... 2\**: L

Lit-

ISBN 978-963-86092-8-1

L, i7

EL Gridida'rit iscusit

u jp rl

Fl ,11 I

CumpSrafi seminfe proas- Soare deplin. Anghinarea Anghinarea crqte deosebit pete de anghinare. Alegefi un iubitoare de ci lduri necesita un de mare daci ii pistrafi doar soi care ~i i n condifiile clima- loc protejat de inghq ~i vant. doi-trei ISstari, cu nurnai doi-

ce de la noi rezista la inghef. So1 bogat i n substanfe trei rnuguri de fiecare, iar pe nutritive, afflnat. Ameliorafi ceilalfi Ti indepirtafi.

Nu semHnafi seminfe vechi, solul compact prin adaos de Anghinarea, datorit i rimase din anul anterior, din nisip. Eventual, administrati confinutului s i u de inulinS, plicuri desfzcute, deoarece plantelor ingri$irnant de poate f i consumati ~i de germineazi anevoios. grajd maturizat. bolnavii de diabet.

w m ~ l l g l 1/11 c t O t aR loctorul plan relor I LIE -

PRIMAVARA inceputul Iui mai caliti rasa- Seminare 2i plantare durile treptat. Dupa mijlocul lui Producerea rasadului: martie- mai, plantali rasadurile afar& aprilie. Semimati cite doua seminte in ghivece de 10 cm ~i punep-i la germinat pe pervaz, Ingrijire zi recoltare la temperatura de 20" C. Dupi Administrati plantelor apa din incoltire pastrati doar exem- belsug, mulciti solul din jurul lor plarele viguroase. De la cind (dnga, sunt jos). inca Recoltati verzi ~i inchi~i. bobocii c: PSduchii plante mai de ales frunzS pe tirnp apar pc

cald ~i uscat de vari. TOAMNA $1 IARNA Parazifii sug seva frunzelor Proteqie contra inghefului ~i listarilor tineri, astfel In octombrie, taiati tulpinile flo- aceflia se sfrijesc. fn caz de rilor cu putin deasupra solului. infestare slaba stropifi Taiati frunzele $i acoperiti lax plantele cu un jet usor de plantele pins la inaltimea de api, altrninteri stropifi-le cu 30 cm. solufie de sipun ~i alcool.

I - A

.eugur n3 u!g ~-!ieu 'Inlos n> au!q ~-!$ma$saure !t ur3 s -g4e 'ueduro> aueok ajsa !UPP~~J ap poduro> ap je~p un !$au~ajw

ap ~nwleq pea .!2an!q6 mgpe lnlos !$eugv .em u!p jepn ~nuoq~el ~teleoq Z -gur~d :urupws ap !p?#qsd T.

*uaJai jlnu g!sa>au alajueld ajeo*

Jep '£ale[ !S uealSnal ap !Jn$gle 'aw!lu !rnaln> u? sou

-nJk !yonzap as InuoqJel 'JeJcU

!£ uyep 'u!JeurzoJ !$e6nepe pep '~ue>!d jez!geuole

laio au!iqo .qle U!A ap qels ia$o u? gdseo~d uoylej

ap !JnLueJ eAalg2 !$and

lby'7 !A nes nq~

JO~JIU~~.~ lua~aje ~nsos up !3p !sd!l amod nu J~J 9-

' nes a~bd ap al!upol ns <a~wd

ap aum up a~wedard n3 j pvose as -1arx.u ap aum ap 1 Jolalmnq e -qqesuadspu! pp '

-man ym~d o am puoyn~ -~aua~um !npun nes

uoym ns 1~2!1-emox qruaio

y lod alaqure IS ue eal~op

p? nop p~u~amd nuon ~n apds amay .!npuoseue 11~wase '~enron alreoj alsa muey puoyn~ -pNeurse

n3 as-npupgmase '~eure

10.411 alsa ~sasn~ puoqn~ rud ~n%d !$ esuj yela%

-3em !-emon up qnur ap~ard am u~d aanoap 'l~dseo~d

puoym !$SOIOJ 3% zq 'W ap JOl!J'w!I

w~!%nq u!~d nes ~ojp!~

I

~.a~ezrr\p uud pyd gnou o a$qo .~n~zuty apxa~d

!5!9 albq~~s puogm !ue E-z gdna -pmq ap @urn n3 mm~d !i!~adox !S ~!.~aj m~ uk

InseA !im& pep <~-EJE mar v-I 1-1 y aeod puov~

-1epSa1 !n1q IS aIanmJj da%p *a1-e.ta2 -= !!WV =m!pa!duJl . MuaJ '?J!PPnq U!P Fq

-!same loin 301 un-nuj rnpm mm& ~mm03;)~ as .pp~a~ -nd emon ap~a!d !@ puoqm

aseoJqmn m~d apruol uj

-oaxml azuny n3 yewryred p .aq&nq nvs a~q~p upd '~p -qd alsa <alu!uras upd nldm~s

-KW%A ap ad nop 1!4puruj a3Salpurq as y emo on larapom y a~md lapst! calu!u.ras IS !mu I& an pus 'zauy

!JOI~ plo-p n~ -apalau m~-~s puoym ~tpp 1ua1s!wr 1.4 an!pxm~ ap.m.xg -I~$A ap so~tGp a~sa (snp3rm~

l-mau rep %muon ap qqasoap pqd o asa (mnes snl

-n3m3~ ~rs?uraw) u- ~!um za3ue.g InuovmL

uj ~qd dns up ssar -opq !d ap>!ued ~eaur~oj 'PI

-!dm UJ ?nq@-apran annmy -!uwasau apo1d -amqd 'ale1

* Cumparaji prrmavara aerninfe proaspete sau rasaduri viguroase din arnbele specii de tarhon.

Nu cumparafl sernirrfe vechf cau risaduri bolnave.

- aoare, penumbra. in spec~al tarhonul francez necesita loc cald, ferit de vdnt.

So1 permeabil, cu humus. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive, usor urned, ins lipsit de apa stagnant&

1- . F ,

tdrziu ririti risadurile la distante de 30 cm.

Impotriva gerului de pe VARA plantele mai vlntnice 6 mulciti m i r e $ moltare solul. Scoateti On aer liber Culegeji continuu frunzele tarhonul la ghiveci. In aprilie proaspete ~i folositi-le repede. plantati On grldina rasadurile Udati abundent pe vreme cumpirate. Tot acum seminafi uscaa. Mulciti solul. tarhonul in gradina, iar mai

TOAMNA

Tarhonul poate fi tnrnult,, toarnna tdrziu sau prirnavara prin divizarea ridicinilor, dar pot f i intinerite #i exernplarele rnai bitrane.

La patru ani transplantap tarhonul ca solul s i nu .oboseascaU.

La inceputul lui noiembrie tundeti planta la Tniljimea de o palma. Pentru protejarea piqilor de sub sol, formati mu~uroaie On jurul tulpinii. h regiuni cu temperaturi sdzute

. . acoperiji planta cu crengi sau

Plantele ofilite de obicei sufera din cauza secetei, fenomen destul de frecvent tn locuri cu sol nisipos. Udafi tarhonul urgent. Arneliorafi solul cu rnult compost. Mulcif i solul regulat pentru impiedicarea evaporarii apei.

Q IMP AMMP SRL dlOP-02-10-078 ISBN 978WM6G32-l

A GRUPA 12

Legumi crud5 m ult fndrbiti

I

i

I

I

'yu~gpy~ ap ~oia$mw e~$uo> a!@ajo~d ap peld o .!os ap ?bun4 u? 'azuny

n> al!q>!p!~ !&adox !pgyo>a~ n~jed-ynop v~pde ne eaisax ea$u!eu!p ap !z eawz e-ap ad a3 gepul ap UJ> m-5 ap

ea el pugd weupuar el aa P aluw!p el alaln~ugd ll!~

- - - - . . . - , - - . -

- e ol!qe!JeA !!JpJ+s!u!wpe Inrq qns adel:, ps nes !!in! pu@ap n -%p @p!xds wld o n? rol!~nl

gs ~I!~>!P!J n~auad 'UY~J

pew@ es 'gs!q>ul aJeoln3 ~~za,md p!%py e6ea~aui

wa alvm~!ys JOI a~auel =!azm e uw 18 WLIJ mu juns

JQIIW !e !pdPUM !!~ownpP '!$wmgpl~~~efwln!Jd uuj

u_hw fl P=au!q~ etleA ~B21Un&? JQ3 '!AO3JOW

~@OUOJ 'zed 'arpeu 'alorej

'IW kitelks eP !3!U=lUl

I Gra'din;irit iscusit 1

Cumparafl serninfe Soare deplin. Soiurile de Presirafi pe frunze cenug proaspete. Alegefi soiuri de primavars ~i toarnna necesita de lernn sau pulbere de piatra primavari, de vara ~i de lumini solara directa, cele de concasata daci observafi pe toarnna, pentru a avea recolte vara se dezvolta bine ~i In ele urrnele rosgturilor aproape tot anul. penumbra. puricilor de pamlnt. DupS

ploaie, repetafi operatia. Nu curnMrafl seminfe sau So1 profund, cu humus. i n Menfine$ uniforma

rasaduri vechi, deoarece nu se sol compact ridichile devin umiditatea solului, altrninteri vor dezvolta corespunzlitor. giiunoase ~i iqi. ridichile devin iqi. I

tie afara, iar soiurile de vara, din august seminati soiurile de aprilie, la distante de 20-25 cm toamna $i iarni, la distante de intre randuri si 15-20 cm intre 30-40 cm intre tulpini. Ridichile tulpini. ~idichile se pot recolta se maturizeaza in'14-15 sap- lnnegrirea ridacinilor este dupa sapte-noui saptimani. timani. o boala frecventa i n sere ~i

I pe sol calcaros, urned. Pe TOAMNA

I ridichi devin vizibile c r ip i -

Recoltare P depozitare turi verticale sau fesuturile La sfaqitul lui noiembrie, recol- incep sa se descompun'd. tali ultimele ridichi de toamna. jndepzrtafi plantele con- Pentru @strare, indepartati-le frunzele, plasafi tuberculii in taminate. Pe locul infestat

nisip umed ~i depozitati-i intr-o nu cultivafi ridichi tirnp de ?ivnitl ricoroasa sau in risad- trei ani. iita. I I

I I 0 IMP AB/lMP SRL RQPM-10-073 ISBN 978-963-8609281

PLANTE LEGUMICOLE 3 $1 CONDIMENTARE GRUPA 12

Fenicul pen tru petiol I

Petiol I ca'rn os, aroma' aparte

1 tulpinl tuberi- zas pe fiecare

parf umaM

4 hgrijire simpil

- a!p! ml pol!!" q eu$ a!pde !nl PI!!" q ap laq!~ em u~ pu$au! pas q mupas :ppm '~~U~-PUNOI puioj 'souip qp

.pneur!~d ulp alehpp3 y ~od as pp3luad .qpq un pw~oj easm $u!d~ru gmaur~oj nu Jo1azun.y ap pq el a~etodu~ am pn!os !9 am~soutu IunS aqp ap~n~ogad <puoj u

&-. 'a!un! U~J pwdwu~ pyd~ -n!lm 4 rJ FUTJOJ m apm!os fieqwas !nIw p !t? souau !npmals!s

wen w!dln~ pmu~oj p %mnm mtunsai wdnslr %mneuq~d ~eupas 31s -amq nay aw am 'pqon mp

.al-!iepn !f xugwgd n:, alapz~~q ap ur:, s ap I~JIS un n3 lnlos !&:,a1 !$~ado:,y .IN:, 01 ax!:, el alaiu!uas -awe '1nxe4s !ieu!jy .a!l!dde u!p

!ieuewas 'w:, of7 axg:, pugda~ui ~u!dlw pzeawlq nu ap aiues!p el qarq II~~JL Z a:, q!mps lieugwas :emu- T

o alsa soqpq plpruad p lm nr, ~0qqura.m pm3 .amuaur!pum nnmd aqso~q -apu!ar ~~sqt~s @ ~UFP I - -

$ mns !nmur areoqqwaslr x@oq amoj asa (rn~!~oz 1 apzun~d .m@ el nes IW !9 'JM dp r~np3~nraag)

SOIS& a~sa mp <pm ~sum @ad nnuad ppFad

I.p-

12 plante legumicole si condimentare

Education

Transcript of 12 plante legumicole si condimentare