12 Pagini Sibiu

8/18/2019 12 Pagini Sibiu

1/13

CAPITOLUL I-Prezentarea generală a jude ului Sibiuț

1.1. A ezareș i infrastructura de accesș Jude ul Sibiuț , numit i în germană ,,Hermannstadt’’, este a ezat în centrul ării, întinzându-ș ș ț

se pe o suprafa ă de 5432,5 km pătra i, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ării, fiind unț ț țimportant centru cultural i economic din sudul ransil!aniei, cu o popula ie de apro"imati!ș ț#55$ locuitori$ &unicipiul 'i(iu a reprezentat i reprezintă unul dintre cele mai importante iș șînfloritoare ora e din ransil!ania, fiind unul dintre principalele centre ale coloni tilor sa iș ș șsta(ili i în zonă$ )ude ul 'i(iu ocupă 2,3% din suprafa a ării, fiind organizat în două municipii,ț ț ț țdin care o re edin ă de *ude , apte ora e, 53 de comune i #2+ de sate$ș ț ț ș ș ș Sibiul a cunoscut în ultimii ani o rena tere economică i culturală semnificati!ă, fiindș șastăzi unul dintre ora ele cu cel mai mare ni!el de in!esti ii străine din omânia$ș ț Jude ul Sibiuț afost în anul 2 .apitala .ulturală /uropeană, împreună cu 0u"em(urg$

Căile de acces din *ude ul 'i(iu sunt1ț- căi rutiere1 $$#-/#5 6ucure ti-6ra o!-'i(iu-7radea, $$- 6ucure ti-8ite ti-'i(iu-ș ș ș șe!a-rad, $$#4-'i(iu-&edias$ 'e mai poate a*unge în 'i(iu i prin intermediul autocarelor,ștransport asigurat de firme de transport de profil precum tlassi(, acos 'l i 9an: '0$șeasemenea, prin 'i(iu trec drumurile europene /+; $ș ș Sibiul reprezintă un important nod de cale ferată i dispune de un aeroportșinterna ional numit eroportul 'i(iu unde au loc curse regulare spre ?ermania i @talia$ț ș8rincipalele cai de acces sunt din 'i(iu sunt cele două companii de transport aerian Aș- căi ferate1#$ 6ucure ti = 8loie ti = 6ra o! = .odlea = 9agara = 'i(iuAș ș ș ș2$ âmnicu Bâlcea = 'i(iu = 7cna 'i(iului = &edias$

1.. !ate ge"grafice

Relieful i structura solului si(ian creează condi ii prielnice pentru o floră i o faună (ogatăș ț ș prin pozi ia sa$ 0ocalitatea 'i(iu se află în zona pădurilor de ste*ar i gorun care urcă de la por ileț ș țora ului i până pe dealurile i !ersan ii mun ilor din apropiere$ș ș ș ț ț easemenea, relieful acestui *ude este situat între 2535 m i 2;2 m i se caracterizeazăț ș ș prin !arietate i o comple"itate a condi iilor naturale$ș ț

in întreaga suprafa ă a *ude ului 'i(iu, apro"imati! 3 % este ocupată de mun i ceț ț țdepă esc, în unele zone, 2 m , compartimente de !ăi adânci i largi$ @ar ș ș ș șrestul reprezintă aria depresionară de contact, desfă urată aproape continuu între cele două trepteșde relief$ Re eaua hidrograficăț se împarte în două (azine principale1 7lt cu 333 km pătra i iț ș&ure cu 2C5 km pătra i, lungimea cursurilor de apă, totalizând 243 km, distri(uindu-se cuș ț


2/13

#32+ km în (azinul 7lt i # km în (azinul &ure $ Dn zona montană se găse te lacul 6âlea, lacș ș șde origine glaciară, cu o suprafa ă de 4, Eectare i un !olum de ,2 milioane de metri cu(i$ț ș Clima *ude ului 'i(iu este de tip temperat-continentală, cu influen e termice datorateț țmun ilor din !ecinătate, însă ferită de e"cese$ &edia anuală a precipita iilor este de ++2 mm, cuț ț!alori minime în luna fe(ruarie i ma"ime în luna iunie $ emperaturaș

medie anuală este de ;,C grade .elsius$ Flora *ude ului 'i(iu este (ine di!ersificată în specii de1 conifere , foioase , specii de ar(u ti , speciiț ș șde ier(uri i o gamă !ariată de specii floristiceș ș ț ș ț ș$

@ar Fauna cuprinde specii de1 mamifere , păsări , reptile < erpi, opârle, (roa te> iț ș ș ș ș ș pe ti $ș

1.#. $c"n"%ia

Fn rol important în economia jude ului Sibiuț îl au industria de te"tile i de confec ii,ș țindustria de pielărie i de încăl ăminte, industria de construc ii a mi*loacelor rutiere, industriaș ț țmaterialelor de construc ii


3/13


4/13

#.

(i)elul angajăril"r

Tabel #- i!elul anga*ărilor

nii8opulaiaocupată

inamică itm de creGtere

@i# @ii-# i# ii-#

2 ##+2++ #,+ #,+ -#,5 -#,52; #224C# #,#2 #,5 -#,## -#,42C ##5C2C #,+ ,C5 -#,5 -C,42# #C+2 # ,C4 #, -C,32## ####+ ,C+ #,2 4 -2

'ursă1 @nstitutul a ional de 'tatistică 'i(iu, 2##ț

Frmărind ni!elul anga*ărilor pentru perioada 2-2##, apreciem o cre tere a popula ieiș țocupate la ni!elul anului 2## după re!enirea perioadei dificile, i anume cea a crizei economice,șdeci putem afirma că atât pentru această perioadă cât i pentru !iitor, economia urmăre te unș ștrend ascendent care fi (enefic i în cadrul domeniului turistic$ș

1.*. Turis%ul


5/13

În jude ul Sibiuț sunt practicate următoarele forme de turism, acestea atrag anual un număr mare de turi ti datorită di!ersificării lor i posi(ilită ilor multiple de petrecere agrea(ilă aș ș țtimpului li(er i în cazul turismului de afaceri, clien ii descoperă eficacitatea ser!iciilor specificeș țacestui segment de clientelă$

. !urismul montan bise"onal este fa!orizat de prezen a &un ilor ș ș ț ș ț ț9ăgăra ului, a &un ilor .indrelului i aș ț ț ș ș&un ior 0otruluiAț#. !urism balnear î i are originile în timpurile antice,șcând oamenii cuno teau i e"ploatau proprietă ile curati!e ale apelor minerale i termale, aleș ș ț șcurei Eeliomarine, nămolurile, etc$ /ste considerat cel mai !ecEi tip de turisticA$. !urism cultural este practicat de către turi tii care doresc să (eneficieze de un !alorosș patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arEitectură, deartă, edificii religioase, muzee, case memoriale, arEitectură, crea ie teEnică populară iț șmanifestări populare tradi ionaleAț

%. !urism rural i agroturism ș - (ine reprezentat în satele din &ărginimea 'i(iului, dar cu perspecti!e de dez!oltare i în alte localită i rurale de pe teritoriul *udetului 'i(iuș ț A&. !urismul de afaceri este o componentă dinamică în economia turismului unei ări, regiuni sauțlocalită i care înglo(ează o serie comple"ă de ser!icii specifice organizării profesioniste dețconferin e, programe moti!a ionale i întruniri$ț ț ș .ererea pentru această formă de turism !ine din partea organiza iilor profesionale pentruțîntâlnirile mem(rilor sau firme care organizează conferin e, simpozioane, di!erse întâlniri sauțcursuri de pregătire pentru personalul propriu$ cest segment se dez!oltă pe masuraimplementării în omânia a standardelor interna ionale i a introducerii lui în comuniuneaț ș/uropeanăA'. !urismul s(orti) este o altă formă a circula iei turistice care este foarte agreată de anumiteț

categorii ale popula iei$ /l poate acoperi practic toate categoriile de sporturi, de la cele nautice,ț

sporturile de iarnă până la alpinism, !ânătoare i pescuitAș*. !urismul de tineret este pentru copii, adolescen i sau tineri i se desfă oară atât indi!idual câtț ș și în grup, înso i i de un personal didactic$ .onceptul de turism pentru tineret este un conceptș ț ț

care necesită în continuare o ne!oie de promo!are i se referă la ser!icii turistice destinateștinerilor sau oferte de petrecere a timpului li(er pentru tineret$ Dn *ude ul 'i(iu, e"istă opt ta(erețde ele!i A+. !urismul fero)iar reprezintă calea ferată îngustă 'i(iu-gnita care parcurge traseul BaleaHarti(aciului i are o lungime de 5; km$ 8eisa*ul prin care se călătoreste este foarte feeric, cu oș!egeta ie a(undentă situată pe !alea râului Harti(aci$ț rece prin Ealtele Hozman, icEindeal, ocricE, ltina i 6ene ti, localită i unde sunt cetă iș ș ț țcu (iserici fortificate$ renul de cale îngustă este remorcat de o locomoti!ă cu a(ur i atingeș!iteza de 2 kmE$ /ste singura legatură cu trenul între 'i(iu i gnita, traseu care se parcurge înșdouă ore i 4 de minute$ș trac iile turisticeț din *ude ul 'i(iu suntț @ezerele .indrelului, 0acul i ?olful lpin 6âlea,ș0acul fără fund de la 7cna 'i(iului, .alcarele de la urnu o uș , .alcarele de la .i nădioaraș ,Bulcanii noroio i Hasagș , /tnografia i folclorul$ș


6/13

rhitectura jude-ului Sibiu se poate o(ser!a în următoarele o(iecti!e culturale turistice&uzeul 9ranz 6inder, &uzeul a ional 6rukentEal, 8alatul 6rukentEalț , &uzeul de @storie din'i(iu, &uzeul .i!ilizaiei 8opulare radiionale I'I din *udeul 'i(iu, &uzeul de @storia9armaciei din *udeul 'i(iu, &uzeu de @storie aturală din *udeul 'i(iu, &uzeul de rme Girofee de Bânătoare din *udeul 'i(iu, .atedrala 7rtodo"ă din *udeul 'i(iu, urnul 'fatului din

8ia a &icăț aflat în *udeul 'i(iu, /dificiul I&argaretaI din *udeul 'i(iu, .omple"ul rEitectural9ranciscan-&edias din *udeul 'i(iu, 6iserica .iGnădioara din *udeul 'i(iu, 6iserica .etatea din *udeul 'i(iu iș .omple"ul rEitectural &edie!al din *udeul 'i(iu$

trac iile naturale i antropice din *ude ul 'i(iu atrag ca un magnet turi ti români i străini,ț ș ț ș ștocmai datorită gradului ridicat de di!ersificare, prin frumuse ea peisa*elor pitore ti care pot fiț șîntâlnite doar în acea zonă prin o(iceiurile i tradi iile specific locale$ș ț

CAPITOLUL II-Analiza indicat"ril"r turistici din jude ul Sibiuț

.1. Analiza circula iei turisticeț

&ăsurarea statistică a circula iei turistice are drept scop de a determina dimensiunilețacesteia i de a oferi informa ii utile în scopul dez!oltării în perspecti!a industriei ser!iciilor$ș ț@ndicatorii statistici care masoară i caracterizează flu"urile turistice sunt1ș- numărul total de turi ti, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turi ti, durataș șmedie a se*urului, densitatea circula iei turistice i preferin a relati!ă a turi tilor$ț ș ț ș

.. Analiza ec+i,a%entel"r turistice

'tructurile turistice reprezintă totalitatea mi*loacelor touristi de care se folose te turismulș pentru realizarea func iilor i o(iecti!elor sale economice$ ceste mi*loace materiale suntț șstructuri de primire, structuri de alimenta ie, structuri de agrement, structuri pentru tratamenteț (alneare i structuri de transport turistic$ș in cadrul structurilor de primire, men ionăm pe cele mai importante i anume1 numărulț șEotelurilor au crescut de la 22 în 2+ la 34 în 2#, deasemenea numărul pensiunilor rurale acrescut semnificati! de la 4+ în 2+ la 3 în 2#, iar numărul pensiunilor agroturistice acrescut de la # în 2+ la 2C în 2#, ceea ce denotă un interes crescut pentru confort ișîntoarcerea la natură$ 'tructurile de alimenta ie sunt di!ersificate, întâlnim un număr ridicat de restaurante cuțspecific culinar diferit, deasemenea sunt des întâlnite unită i tip autoser!ire, cafe-(aruri, pizzerii,ț (istro-uri, cantine, etc$ 'tructurile pentru tratamente (alneare din *ude ul 'i(iu sunt1 (aza de tratament din cadrulțsta iunii (alneo-climaterice 7cna 'i(iului care este renumită în tratarea diferitelor afec iuniț țreumatismale, personalul de înaltă calificare împreună cu resursele naturale fiind garan ia unor țtratamente cu rezultate positi!e, deasemenea sta iunea 6azna 'i(iului este specializată pentruț


7/13

tratamente (alneare profilactice, iar pentru persoane sănătoase sau aparent sănătoase, cu predispozi ie pentru îm(olnă!iri ale aparatului locomotor, adaptare defectuoasă la contrastețtermice, acti!itate în condi ii de frig, afec iuni func ionale ale aparatului genital la femei, pe fondț ț țEiporeacti!, caren ă de iod din apă pota(ilă i altele$ț ș

Sta iunea Păltini ț ș este cunoscută pentru tratarea asteniilor, a (olii 6asedoJ, a secEelelor

pulmonare, surmena*, Eipertiroidie (enignă etc$espre structurile de agrement, 'i(iul se poate mândri cu o ofertă !ariată pentru toategusturile$ stfel întâlnim sta iuni de agrement unde po i practica sporturi de agreement, sporturiț țe"treme i de a!enturi sau numeroase pârtii unde se poate scEia i practicarea altor sporturi deș șiarnă, terenuri de sport , trasee turistice, parcuri tematice, loca ii unde se potțorganiza concursuri de !ânătoare i pescuit, deasemenea pot fi !izitate rezer!a iile naturale, undeș ț!izitatorii admiră flora i fauna zonei$ș lte posi(ilită i de petrecere agrea(ilă a timpului li(er din cadrul ecEipamentelor structurilor țde agreement mai pot fi men ionate mall-urile, centrele de fitness i Jellness, deasemenea, e"istăț șcentre de ecEita ie i posi(ilitatea !izitării unei EergEelii i trasee de ciclism montan, drume iiț ș ș țmontane, !izitarea pe terilor, deasemenea se pot practica sporturile de apa, începând cu drifting,ș

caiaking i rafting etc$ș CAPITOLUL III-Pr"iecte strategice de dez)"ltare a turis%ului n judeul Sibiu

Strategia de de")oltare a jude ului Sibiuț pentru perioada 2#-2#3, din cadrul.onsiliului )ude ean 'i(iu are în !edere priorită ile de dez!oltare a turismului, priorită ileț ț țstrategice sta(ilite de către &inisterul ez!oltării egionale i urismului, accentuându-se înșspecial tendin ele de călătorie la ni!el mondial i european$ e asemenea, s-a inut cont deț școncluziile întâlnirilor de lucru cu operatorii din turism, de rezultatele cEestionarelor aplicateunităilor de cazare din *ude Gi de rezultatele o(ser!ării turistice derulată prin intermediul

.entrelor de @nformare uristică$

A(UL /1 - 0Lucră% l"cal ne ,r"%")ă% gl"bal2

sociaia îGi propune să lucreze pentru atingerea a + o(iecti!e principale, acestea sunt.onsolidarea parteneriatului cu actorii locali pentru creGterea numărului înnoptărilor în *udeul'i(iu, promo!area imaginii de marcă a destinaiei, care să diferenieze 'i(iul de alte destinaiituristice Gi să crească notorietatea produselor sale !is K !is de clienii intă, lansarea Gidez!oltarea continuă a portalului Je(, care să permită accesarea de informaii actualizate despreinfrastructură Gi atracii, produse Gi oferte, Gi să faciliteze !ânzarea, asigurarea unei primiri de

calitate a !izitatorilor în toate structurile de primire turistică, aprofundarea cunoGtinelor despre!izitatorii *udeului, implicarea în reele naionale Gi internaionale pentru crearea unui cadrugeneral fa!ora(il dez!oltării turismului Gi pentru a (eneficia de scEim( de (une practici$

Dn cele ce urmează sunt prezentate cele mai reprezentati!e propuneri raportate la formelede turism practicate sunt1 !urismul balnear se poate promo!a prin intermediul realizării de reele Gi instalaiiteEnico-edilitare în staiunile (alneare, repunerea în funciune a instalaiei pentru fa(ricarea săriide 6azna, dotarea cu aparatură pentru tratament Gi instalaii pentru agreement, e"tinderea


8/13

capacităilor de cazare Gi de tratament, inclusi! prin metode necon!enionale Gi naturiste,e"tinderea ofertei pentru acti!ităile sporti!e Gi de agrement în staiunile (alneare Gi în aer li(er1 terenuri sporti!e, alei Gi poteci pentru plim(are,intensificarea acti!ităii cultural-distracti!ă în staiuni (alneare cum sunt1 conferinele tematice,concerte, teatru, focuri de ta(ără Gi picnicuri$

!urismul rural i religios ș se poate promo!a prin intermediul realizării Gi conser!ăriisiturilor istorice, a (isericilor fortificate Gi a cetăilor, crearea de oferte pentru trasee tematice , încura*area Gi spri*inirea practicării acti!ităilor tradiionale locale, !alorificarea resurselor locale Gi a produselor agro-alimentare ecologice prin consum turistic sau comercializare, creGterea calităii produsuluituristic prin includerea de programe folclorice, cântărei Gi dansatori, dez!oltarea Gi realizarea denoi oferte turistice pentru trasee tematice


9/13

susine iniiati!ele pu(lice Gi pri!ate prin genda culturală Gi cea sporti!ă$ oate aceste o(iecti!esunt facilitate de e"istena unei infrastructuri de specialitate reprezentate de .entrele de@nformare uristică 1 # din #5 acti!e în 2#2, la 'i(iu ,ăGinari, .isnădie, !rig, 'ăliGte, 7cna 'i(iului, Balea Biilor Gi &ediaG, sistemul comple" desemnalizare turistică prin panouri informati!e , panouri rutiere

, panouri de orientare pe drumurile naionale Gi *udeene Gi prin instrumente de promo!are1 (roGuri Gi gEiduri turistice, Eări, pliante, re!iste, Je(site-ulJJJ$si(iu-turism$ro, realizate prin )'$ Lurismul este unul dintre domeniile prioritare de dez!oltare pentru *udeul 'i(iu, .onsiliul)udeean acionând în mod direct Gi prin intermediul instituiilor su(ordonate, dar Gi cu spri*inulsociaiei )udeene de urism 'i(iu$ e-am propus să a(ordăm într-un mod ino!ati! patrimoniulnatural Gi cultural al *udeului, prin !alorificarea identităii specifice celor cinci regiuni distincteale *udeului 'i(iu$ 8romo!area traseelor turistice tematice din *udeul 'i(iu !a crea produseunitare în mintea consumatorului, gen rumul (rânzei sau rumul sării, Gi !a facilita dispersarea!izitatorilor în *udeN, a declarat în conferina de presă @oan .indrea, preGedintele .onsiliului

)udeean 'i(iu$ ema pentru Regiunea /ărginimea Sibiului , recunoscută pentru tradiia păstoritului Gifrec!ent asociată cu marca locală Ltelemea de &ărginimea 'i(iuluiN, este Lrumul (rânzeiN$ icise !or crea puncte de prezentare, !ânzare Gi promo!are a (rânzeturilor Gi de informare despretraseu în satele cu tradiie în fa(ricarea (rânzei$ 'e !a identifica Gi amena*a o casă tradiională pesu(iecte de transEumană, mod de !iaă, produse locale, artă tradiională Gi se !or amena*a!ecEile trasee ale cio(anilor ca trasee de drumeie1 marcare, panouri de informare, spaii de plecaresosire, refugii$ otodată se !or reamena*a muzeele etnografice cu specific pastoral în parteneriat cuconsiliile locale din ?ura âului, ăGinari, ?aleG, iliGca, 8oiana 'i(iului i )ina$ 8entru Oaraș7ltului, tema propusă este LBămile 9ăgăraGilorN$ Oara 7ltului este teritoriul istoric de legătură

între imperii Gi regiuni româneGti, încadrat de râul 7lt Gi &unii 9ăgăraG, care modelează !izualteritoriul Gi oferă condiii pentru practicarea unei game !ariate de acti!ităi în aer li(er, într-un peisa* natural spectaculos$

'e !a trece la amena*area de zone de plecare sosire pe traseu cu parcare, spaiu de rela"are, panouri de informare Gi de orientare la rpaGu de )os, 6âlea 0ac, .âriGoara, 8orum(acu de 'us,!rig, 'e(eGu de 'us Gi urnu oGu$ e asemenea e ne!oie de realizarea de panouri de orientareîn apropierea ca(anelor din zona montană înaltă, de realizarea de platforme de (el!edere Gi panouri de orientare panoramice pe principalele !ârfuri1 egoiu, Bânătoarea lui 6uteanu, 0aia,'cara, 'uru, 8altinu Gi de marcarea de trasee cu plecare din 'e(eGu de )os$ 'e !or refacemarca*elor cu plecare din rpaGu de )os, !or fi amena*ate refugii Gi un centru de !izitare pentru'itul atura 2 &unii 9ăgăraG, în parteneriat cu administraia sitului$

8entru Balea Hârti(aciului, tema aleasă este Lrumul Berde al Băii Hârti(aciuluiN$ ceastăzonă este recunoscută pentru (iodi!ersitate, meGteGuguri tradiionale Gi pentru peisa*ul culturalnescEim(at din perioada medie!ală fiind (inecunoscută ca zona în care se află centrul geografical omâniei, la ealu 9rumos$ Bor fi amena*ate trasee de interpretare a naturii Gi centre de !izi-tare Gi informare, iar o casă tradiională !a fi reamena*ată - centru educaional în meseriitradiionale


10/13

ceastă zonă se caracterizează prin multiculturalitate, prin concentrarea de (isericifortificate, dintre care siturile 6iertan Gi Balea Biilor sunt înscrise în patrimoniul mondialF/'.7, sau prin prezena cetăii fortificate &ediaG$ 'e !a trece la amena*area peisagistică aspaiilor pu(lice în *urul monumentelor din localităi precum 6iertan, Balea Biilor, 6azna,&oGna, "ente 'e!er Gi la îngroparea reelei electrice la siturile F/'.7 6iertan Gi Balea Biilor$

8entru Oara 'ecaGelor, tema reprezentati!ă este Lrumul săriiN$ ceastă regiune este în prezentatracti!ă datorită comple"ului de lacuri sărate de la 7cna 'i(iului$/"istena fostelor mine de sare, urmele unor (ăi romane, poriuni de drum roman, urmele

construciilor aferente drumurilor romane sunt moti!e de!alorificare a acestei teme istorice$ 'e !or pune astfel în !aloare, în această zonă, siturilearEeologice de la &iercurea 'i(iului Gi 7cna 'i(iului, a urmelor de drumuri, (ăi Gi !illae romaneGi se !a amena*a un muzeu al sării la 7cna 'i(iului$ otdată se !or dez!olta trasee de (icicletă cami*loc de descoperire a regiunii$ Fn alt proiect de dez!oltare a turismului din cadrul jude ului ț Sibiu aflat deocamdată doar la stadiul de idee este construirea de noi refugii montane ișîm(unătă irea celor e"istente cum ar fiț 1 0ona de creastă a mun-ilor Cindrel, 1otrului i Făgăra nu dispune de suficiente refugii

care să asigure turismul montan în condiii de sigurană$ 8entru a se putea asigura o distană decirca ase ore de marG între refugii este necesară rea(ilitarea unui număr de 3 refugii e"istente Gișconstruirea a + refugii noi$ .onform legislaiei în !igoare pentru includerea o(iecti!elor dein!estiii în listele ane"e la (ugetul *udeean, este necesar ca documenataia teEnico economică săfie ela(orată Gi apro(ată de către .onsiliul )ude ean$ easemenea, un alt proiect strategic dețdez!oltare a turismului din jude ul Sibiuț aflat tot la stadiul de idee este amena*area unui teren degolf profesionist i construirea în *urul acesteia a unei (aze de structură de primire turistică i aș șunor restaurante, cEiar i a unei (aze de agrement, în următorii doi ani$ș. !erenul de golf , ce !a fi dez!oltat pe o suprafa ă totală de ;24$455 de mp, este însă doar oț parte din proiectul familiei Bonica$ 8e lângă amena*area terenului, proiectul are în !edere altezone i su(zone1 clu( de golf, su(zona administrati!ă, su(zona Eotel, precum i zone de locuitș ș

$ț ș

#. Clubul de golf este gândit să ai(ă ## camere de patru persoane, comple"ul Eotelier = 25 decamere de câte două persoane, iar pentru satul de !acan ă este gândită amplasarea a 4+ de case dețase persoane$ Dn proiectul NcompletN, aici ar urma să fie ridicate restaurante cu un număr total deș

de locuri$ egimul ma"im de înăl ime !a fi P8P4/P&, după cum se arată în proiectul dețe!aluare a impactului asupra mediului$

N8roiectul propus se referă la amena*area unui parc de agrement cu un teren de golf cu #;găuri de *oc Gi + găuri de antrenament, dar Gi a altor construcii Gi spaii ane"e aferente terenuluide golf precum1 casă clu( de golf, cazare , comer, restaurante, centre de înfrumuseare , centre deagreement , săli de conferine, spaii administrati!e


11/13

Ca,it"lul I3-

Pr",uneri ,ers"nale de ,r"iecte )iit"are ,entru ,r"%")areaturis%ului n jude ul Sibiuț

4.1. Identificarea aciunil"r de ,r"%")are a turis%ului "nline

8u(licitatea online este o solu ie de promo!are online întâlnită i su( numele de pu(licitateț șinteracti!ă, este o formă de pu(licitate care utilizează media online pentru a transmite un mesa* către audien a dorită$ /"istă mai multețforme de promo!are online, printre care (annerele pu(licitare, pu(licitatea conte"tuală ișreclama în motoare de căutare$

cestă metodă de promo!are este folosită intens, deoarece prezintă următoarele a!anta*e1targetarea mai (ună , posi(ilitatea de a oferișinforma ii mai multe i mai detaliate la costuri reduse, putându-se, astfel, comunica personalizatț șfoarte rapid i simplu$ș 0a ni!el glo(al, marketingul electronic reduce (arierele de intrare i oferă posi(ilită i egaleș țde acces, eliminând discriminările de orice fel, astfel, oricine accesează aceste site-uri este un poten ial client$ ceastă metodă este preluată cu succes de site-urile care promo!ează turismulțdin *ude ul 'i(iu, numărul acestora fiind foarte ridicat i de o calitate superioară care nu faceț șaltce!a decât să atragă un număr din ce în ce mai mare de turi ti$ș)ude ul 'i(iu este promo!at online cu a*utorul multor Je( site-uri, cum ar fi1ț. 222.turism.sibiu.ro - cest site promo!ează turismul din *ude ul 'i(iu i cuprindeț ș

următoarele ru(rici1 informa ii practice, o(iecti!e de !izitat, timpul li(er, împre*urimi,țmultimedia, top 5 o(iecti!e din 'i(iu care tre(uie !ăzute, .ăutare Hoteluri în 'i(iu i 8ăltini ,ș șcalendarul cultural i e!enimentele de astăzi din 'i(iu, etc$ș#. 222.sibiu3turism.ro - &otto-ul acestui site este ,,'ee :ou in rans:l!ania’’ i cu a*utorulșfilmule elor de prezentare, orice turist poate fi u or fermecat de frumuse ea persona*elor i aț ș ț șcelorlalte o(iecti!e naturale i antropice$ ot aici găsim ru(rica 5 trasee de descoperire aș *ude ului 'i(iu, oferte speciale, e!enimente, noută i$ espre noi, .ontactai-ne, 8rofesioniGti,ț ț

http://www.turism.sibiu.ro/http://www.sibiu-turism.ro/http://www.sibiu-turism.ro/http://www.turism.sibiu.ro/


12/13

oută i, 6ro uri turistice, &ărginimea 'i(iului, ransalpina, ransfăgără an, 7ra ul 'i(iu,ț ș ș ș&uzee, 6iserici fortificate i cti!ită i$ș ț$. 222.sibiu$'4.ro - 'i(iu3+ prezintă un concept modern i elegant de promo!are online, cușa*utorul teEnologiei de panoramare !irtuală i fotografie panoramică$ 7ferim clien ilor ș ț posi(ilitatea de a se promo!a eficient în sistemul nostru i de a (eneficia de o gamă !ariată deș

ser!icii interacti!e$%. 222.turistinfo.ro5sibiu - pe acest site sunt prezentate toate localită ile din 'i(iu i deasemeneaț șun top # al acestora, după cum urmează1 'i(iu, 8ăltini , 7cna 'i(iului, ?ura aului, 8orum(acușde 'us, !rig, 'i(iel, ă inari, .ârti oara, .isnădioara$ș ș&. 222.romaniatourism.com5sibiu.html - 'ite-ul promo!ează turismul din toate *ude ele ării iț ț șdeasemenea, 'i(iul unde sunt prezentate în detaliu ma*oritatea o(iecti!ele turistice antropice,adresându-se cu precădere turi tilor străini, deoarece toate informa iile sunt scrise în lim(aș țromână$

4.. Pr",uneri ,ers"nale ,entru )iit"are ,r"iecte strategice

8entru o promo!are cât mai eficientă a ora ului 'i(iu din punct de !edere turistic, propunemșurmătoarele proiecte care s-ar putea realiza într-un !iitor nu prea îndepărtat i care i-ar aduce unș plus de !aloare, recunoa tere na ională, interna ională i multiple (eneficii din punct de !edereș ț ț șeconomic, social, cultural la ni!el local i na ional$ș ț ecomandăm construirea unui parc tematic, intitulat sugesti! ,,'i(iu-land’’ care să fie di!izatîn mai multe sectoare, fiecare sector reprezentând un segment diferit din structura de agreement$Dn primul sector se !a construi o grădină zoological, în a doua zona !a fi amena*ată o grădină (otanică, în sectorul trei se !a construi un parc ac!atic, în sectorul patru !a fi un centru Qellness,iar în ultimul sector !a fi amena*at un domeniu scEia(il cu numeroase pârtii care să func ionezeț

tot timpul anului cu a*utorul unor ma ini de făcut zăpadă artificială$ș

Fn alt proiect la care ne-am gândit ar fi organizarea diferitelor festi!aluri, cum ar fi ,,ârgul7ierilor’’, ,,unsul i mulsul oilor’’, diferite e"pozi ii, degustări de produse i preparate culinareș ț șspecifice zonei$ easemenea recomandăm construirea unei pensiuni turistice la .isnădioara pentru dez!oltarea turismului rural i agroturismului care se preconizează a fi punctul cEeie înș promo!area turistică la ni!el local i *ude ean, celelalte comune i sate putându-le urma e"emplu,ș ț șdeoarece ,,cEemarea naturii’’ este irezisti(ilă$ esigur, ar putea fi realizate multe alte proiecte de success, zona fiind ne!alorificatăsuficient, iar poten ialul turistic, antropic i natural, fiind doar într-o mică măsură !alorificat$ț ș

http://www.sibiu360.ro/http://www.turistinfo.ro/sibiuhttp://www.romaniatourism.com/sibiu.htmlhttp://www.sibiu360.ro/http://www.turistinfo.ro/sibiuhttp://www.romaniatourism.com/sibiu.html


13/13

5ibli"grafie

#> inu &$ - Geografia Turismului, /ditura idactică i 8edagogică, 6ucure ti, 25Aș ș

2> @onescu '$- Ghidul turistic al României 2005-2006, /ditura 8u(lirom d!ertising ?rup,6ucure ti, 25Aș

3> Ettp1JJJ$c*si(iu$roromedias$Etml A

4> Ettp1JJJ$tri(una$rostirie!enimentatractiile-si(iului-promo!ate-pe-zone-turistice-;#2C2$EtmlA

5> Ettp1JJJ$si(iu$rocmsproiecte$pEpA

+> 9iroiu $, odu $, ridea .$, ?EeorgEe .$- Industria Turismului i a Călătoriilor ș , /ditura8ro Fni!ersitară, 6ucure ti, 2+Aș
http://www.cjsibiu.ro/ro/medias.htmlhttp://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/atractiile-sibiului-promovate-pe-zone-turistice-81292.htmlhttp://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/atractiile-sibiului-promovate-pe-zone-turistice-81292.htmlhttp://www.cjsibiu.ro/ro/medias.htmlhttp://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/atractiile-sibiului-promovate-pe-zone-turistice-81292.htmlhttp://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/atractiile-sibiului-promovate-pe-zone-turistice-81292.html

12 Pagini Sibiu

Documents

Transcript of 12 Pagini Sibiu