An I, Nr. 216 ◼ 12 pagini ◼ Miercuri, 4 februarie 2015Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: bjt@addjb.ro

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

4,40183,8772

159,7679

EuroUSDGram Aur

VALUTĂ

Reprezentanţii autorităţilor publice din judeţul Braşov şi ceiai instituţiilor publice de sub autoritatea de Consiliul Judeţeanau discutat ieri cu specialiştii Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, despre oportunităţile de finanţare prin

Programul Operaţional Regional 2014-2020. Eficientizareaenergetică a Spitalului de Copii, a celui de Boli Infecţioase,modernizarea Corpului B al Judeţeanului sunt doar câtevadintre proiectele reprezentanţilor CJ Braşov.

Proiectele ConsiliuluiJudeţean Braşov finanţate

cu fonduri europene

Constructorul arterei de sud-est,drum care va lega cartierele Astra şiNoua (aşa-numita şosea de shop-ping) a început ieri lucrările, pe por-ţiunea de 500 de metri care se aflăîn incinta fostelor uzine Roman. Or-dinul de începere a lucrărilor a fostdat din 15 ianuarie, iar constructorula început organizarea de şantier şi

degajarea terenului, iar zilele urmă-toare va delimita traseul exact, pebaza măsurătorilor. Contractul delucrări a fost semnat pe 30 decem-brie, cu SC Euro Strada SRL, carea depus o ofertă în valoare de8,65 milioane de lei. Valoarea totalăa finanţării eligibile este de aproxi-mativ 15 milioane de lei.

Se lucrează la „şoseaua de shopping”

pag. 3

Baschetbalistele de la Olimpia CSUBraşov au fost prezente ieri în Salade pe Colină pentru a le susţine pemicuţele baschetbaliste ce participăîn aceste zile la a patra ediţie a cupeiFun Sport’s. „Olimpicele” au schim-bat câteva mingi cu viitoarele bas-chetbaliste. La competiţia organizatăde Clubul Transilvania şi Universitatea

Transilvania în colaborare cu Fede-raţia Română de Baschet, participă20 de echipe din Braşov, Constanţa,Focşani şi Timişoara. „Suntem foartefericiţi de această vizită şi sper ca înviitor fetele de aici să ajungă să joacepentru formaţia din Braşov”, a spusIoan Turcu, preşedintele ClubuluiTransilvania

„Olimpicele” au făcut spectacol

pag. 9

Ce trebuie să ştie româniicare vor să participe la

Loteria bonurilor fiscale

pag. 7

METEOPrecipitaţii-6°C /2°C

Românii care păstrează bonurile fiscale emise începând de du-minică, 1 februarie, pot participa la Loteria care are un fondde premiere de un milion de lei. Prima extragere va avea locîn a doua zi de Paşte, pe 13 aprilie. Cei care vor să participela prima extragere trebuie să ştie că sunt eligibile bonurilefiscale emise începând cu prima parte a lunii februarie şi pânăpe 28 martie 2015 inclusiv, pentru produsele sau serviciile maiieftine de 1.000 de lei, potrivit unui comunicat de presă MFP.Cu ocazia Loteriei Bonurilor Fiscale, se vor extrage douăvalori: un număr din intervalul 1-999, reprezentând valoareabonului fiscal (fără subdiviziunile leului) şi data emiterii bo-nului. Fondul de premiere se va împărţi la numărul bonurilorfiscale câştigătoare revendicate şi va rezulta valoarea unitarăa fiecărui câştig.După extragerea de Paşte, cu caracter ocazional, începând diniulie, Loteria bonurilor fiscale se va realiza în prima duminică,după data de 15 a fiecărei luni. Dacă vor câştiga, persoanele vor revendica premiul la oriceunitate teritoriala a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,în maxim 30 de zile de la data extragerii, prin depunerea bo-nului fiscal în original, cu prezentarea actului de identitatesau paşaportului în original şi copie şi cu depunerea unei de-claraţii, al cărei model se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cum-ulativ următoarele condiţii:◾ a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal ◾ sunt lizibile toate informaţiile obligatorii◾ are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în

moneda naţională, egală cu valoarea extrasă◾ a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul

aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înre-gistrare fiscală al cumpărătorului

◾ a fost emis pentru vânzarea de bunuri şi/sau prestări de ser-vicii către persoane fizice

Ziar GratuitEdiţia în format electronic

se găseşte la adresa www.addjb.ro

EVENIMENT2 Miercuri

Preşedintele KlausIohannis a informat,marţi, Parlamentul căSUA au cerut permi-siunea de continuareîn 2015 a operaţiuni-lor de transport mul-timodal a resurselorumane şi materialeale Guvernului ame-rican dinspre şi cătreAfganistan, prin dislocarea amaxim 250 de militari la BazaKogălniceanu.

În Baza Acordului privindactivităţile forţelor StatelorUnite staţionate pe teritoriulRomâniei, au solicitat permi-siunea pentru continuarea în2015 a desfăşurării operaţiilorde transport multimodal peteritoriul ţării noastre, cu re-sursele materiale şi umaneaparţinând Guvernului SUA,dinspre şi către Afganistan, în

sprijinul Operaţiunilor NATOinternational Security Assis-tance şi Resolute Support,precum şi a operaţiei de coa-liţie Enduring Freedom, searată în informarea preşedin-telui citită în plenul CamereiDeputaţilor de Gabriel Vlase,informează Mediafax.

Vlase a precizat că, în spri-jinul acestor misiuni, parte-nerul american a cerutpermisiunea de dislocare şioperare temporară în Centrul

Administrativ Aero-drom Mihail Kogăl-niceanu şi Aeroportulinternaţional MihailKogălniceanu Con-stanţa a maxim 250de militari americani,respectiv a aeronave-lor de transport mili-tare SUA necesarepentru sprijinul ope-

raţiilor SUA de transport mul-timodal.

Partenerul american a so-licitat şi utilizarea aeroportuluiinternaţional Henri CoandăOtopeni ca alternativă, în si-tuaţia existenţei a condiţiilormeteo nefavorabile care nupermit operarea pe aeroportulMihail Kogălniceanu.

În scrisoare se mai arată căpreşedintele Iohannis a apro-bat aceste propuneri ale pri-mului-ministru.

Șeful SRI va fi audiat luni în ParlamentDirectorul interimar al SRI

Florian Coldea, căruia ElenaUdrea i-a adus acuza�ii grave,va fi audiat luni, 9 februarie,la ora 10.00, de Comisia par-lamentară de control al SRI.

Comisia a transmis într-uncomunicat, referitor la aceastăaudiere, că temele de discu�ievor fi „perspectivele de evo-luţie ale principalelor riscurişi ameninţări la adresa secu-

rităţii naţionale a Românieiin anul 2015 şi pregătirea SRIpentru contracararea acestorriscuri; analiza situaţiei ge-nerate de demisia lui GeorgeMaior din funcţia de directoral SRI; analiza situaţiei gene-rate de afirmaţiile/acuzaţiilela adresa SRI şi a conduceriiinterimare a SRI, apărute înspaţiul public in ultimele zile”.

Un alt subiect discutat va fi

„analiza impactului modifică-rilor legislative din ultima pe-rioadă asupra activităţii SRI”.Audierea lui Coldea în Comi-sie, după acuza�iile aduse deElena Udrea.

Udrea l-a acuzat, printre al-tele, pe actualul șef interimaral SRI că i-a cerut lui DorinCocoș 500.000 de euro pen-tru televiziunea lui SebastianGhi�ă.

Peste 7.750 de criminali,agresori şi tâlhari, 2.060de violatori şi 1.473 detraficanţi de droguri seaflau în închisorile dinRomânia, la sfârşitul lu-nii decembrie a anuluitrecut, se arată în rapor-tul de bilanţ al Adminis-traţiei Naţionale aPenitenciarelor (ANP).

Potrivit sursei citate, în anul2014, în închisori se aflau7.756 de condamnaţi pentruinfracţiuni contra persoanei(omoruri, tâlhării, vătămăricorporale), 2.060 de violatori,1.473 se deţinuţi închişi pen-tru trafic de droguri şi 14.493de condamnaţi pentru furt,distrugere şi alte infracţiunicontra patrimoniului.

În acelaşi timp, 309 persoa-ne se aflau în penitenciar pen-tru corupţie, 1.098 pentru

fapte care ţin de Codul rutier,48 pentru infracţiuni legatede comerţul electornic, doipentru terorism şi 2.473 pen-tru alte infracţiuni.

În decembrie 2014, în în-chisori se aflau 26.893 decondamnaţi definitiv, 2.514arestaţi preventiv condamnaţi

în prima instanţă, 601 în cen-tre de detenţie, iar 148 erauinternaţi în centre educative.

Dintre deţinuţi, 161 suntcondamnaţi pe viaţă, 2.593au condamnări mai mari de15 ani, 10.075 au de ispăşitpedepse cuprinse între 5 şi 15ani de închisoare, 14.363 au

de executat între 1 şi 5 ani iar450 au pedepse de până la unan.

În închisorile din Româniase află şi 216 străini, dintrecare 35 de turci, 26 de basa-rabeni, 18 bulgari, 11 unguri,nouă nemţi şi tot atâţia sirieni,precum şi patru apatrizi.

Peste 7.750 de criminali,agresori şi tâlhari se află înînchisorile din România

Directorul CFR Călători Brașov, în arest la domiciliu o lunăDirectorul Regionalei de Transport Feroviar de Călătoridin Brașov este arestat la domiciliu pentru o lună. Curteade Apel a respins contestaţia inculpatului depusă împotrivadeciziei instanţei de fond care a instituit măsura arestuluila domiciliu. Gheorghe Rădulescu este acuzat desăvârșirea infracțiunii de șantaj. Potrivit procurorilor, dinaugust 2014, în baza unei înțelegeri cu o persoană dinconducerea Societăţii Naţionale CFR Călători, GheorgheRădulescu l-a constrâns moral pe un subordonat, cu sco-pul de a-l determina să renunțe la un litigiu de muncă în-registrat la Tribunalul Brașov, prin care solicita să fie repusîn funcția de director al Regionalei de Transport Feroviarde Călători. Prezumţia de nevinovăţie fiinţează în cazulinculpatului până când judecătorii vor pronunţa o sentinţădefinitivă fie de condamnare, fie de achitare.

Interlopul Alen Moisin rămâne după gratiiUnul dintre capii lumii interlope braşovene, Alen Moisin,rămâne în beciul poliţiei. O instanţă a Tribunalului dinBraşov a respins contestaţia inculpatului la decizia Jude-cătoriei de a-l încarcera. Inculpatul este cercetat pentrucamătă, amenințare și șantaj. Alţi doi complici sunt an-chetaţi în acelaşi dosar. Moisin şi unul dintre complici auprimit mandate pentru o lună, iar în cazul celui de al treileainculpat s-a instituit măsura controlului judiciar pentru 60de zile. Suspecţii arestaţi au depus contestaţii, dar jude-cătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Braşov le-a respins. Potrivit procurorilor, „(…) Inculpatul Alen Moisina împrumutat bani cu camătă mai multor persoane vă-tămate, iar în momentul în care acestea nu reușeau sărestituie sumele împrumutate (n.r. Moisin) recurgea, cusprijinul diverselor persoane din anturajul său, la acţiuniviolente menite să asigure atât recuperarea banilor câtşi un exemplu pentru ceilalţi debitori ai săi”.Prezumţia de nevinovăţie fiinţează până când judecătoriivor pronunţa sentinţe definitive.

SUA vrea să trimită 250 de militari în România

Prima lună din acest an aadus încasări la bugetul localde 12,013 milioane de lei, cu9.000 de lei mai mult decâtanul trecut.

Cei mai mulţi bani din prin-cipalele categorii de impozitau fost încasaţi de la persoa-nele fizice, respectiv 2,7 mi-lioane de lei pentru impozitulpe clădire, 362.000 de lei încontul impozitului pe teren şi1,288 milioane lei în contulimpozitului auto. De la per-soanele juridice, suma înca-sată în contul impozitului peclădire este de 1,353 milioanelei. Tot de la persoane juridi-

ce, plăţile efectuate până la 31ianuarie pentru impozitul peteren totalizează 31.000 delei, iar cele pentru impozitulauto sunt în sumă de 176.000de lei.

Cea mai mare parte a plă-ţilor au fost efectuate directde la ghişee, însă au existat şi553 de contribuabili care auales să plătească online, de peportalul Primăriei Braşov, pewww.brasovcity.ro. Suma în-casată astfel este de aproape152.000 de lei. De asemenea,26 de cotribuabili au ales totmediul online, dar prin inter-mediul platformei www.ghi-

seul.ro. Totalul sumei celor26 de plăţi a a fost de puţinpeste 4.000 de lei, reprezen-tând tot impozite şi taxe lo-cale.

Reamintim că 31 martieeste termenul de plată pentrujumătate din suma datoratăde către contribuabili în con-tul impozitelor pe teren,imobilsau autovehicul. Braşovenii,indiferent dacă sunt persoanefizice sau juridice, îşi pot achi-ta până la acest termen impo-zitele pentru întregul an,beneficiind în schimb de obonificaţie de 5%. A.P.

Autoritatea Electorală Per-manentă a precizat, într-uncomunicat de presă, că un nu-măr de 4.641 persoane suntsuspectate că au votat multiplula alegerile europarlamentaredin 25 mai 2014, potrivit con-statărilor făcute de AEP.

Sursa citată a mai menţio-nat că din verificările realizatede AEP pe listele permanenteşi tabelele electorale a fostidentificat un număr total de4.641 cazuri de înregistrărimultiple (CNP-uri regăsite

atât pe listele permanente, câtşi în cele suplimentare), nu-mărul total de înregistrăriafectate fiind de 9.310. Dincele 4.641 înregistrări multi-ple, 2.230 se regăsesc înaceeaşi secţie de votare, peaceeaşi listă sau pe liste dife-rite. De asemenea, din totalulde 9.310 înregistrări afectate,3.106 înregistrări sunt pe lis-tele permanente şi 6.204 în-registrări sunt pe listelesuplimentare.

În conformitate cu preve-

derile legale, Autoritatea Elec-torală Permanentă a transmisrezultatele verificării Parche-tului de pe lângă ICCJ, Secţiade urmărire penală şi crimi-nalistică. Potrivit legislaţiei învigoare, AEP are obligaţia ca,în termen de şase luni de laprimirea listelor electorale dela Biroul Electoral Central, săle verifice pentru depistareaunor posibile cazuri de votmultiplu, (acelaşi CNP aparede două sau mai multe ori înlistele electorale).

Constructorul arterei desud-est, drum care valega cartierele Astra şiNoua (aşa-numita şoseade shopping)a începutieri lucrările, pe porţiuneade 500 de metri care seaflă în incinta fostelor uzi-ne Roman.

Ordinul de începere a lu-crărilor a fost dat din 15 ianua-rie, iar constructorul a începutorganizarea de şantier şi dega-jarea terenului, iar zilele urmă-toare va delimita traseul exact,pe baza măsurătorilor.

„Azi (n.r. ieri) au început efec-tiv lucrările la artera de sud-est,care reprezintă un proiect foarteimportant pentru dezvoltareaBraşovului şi pentru faptul căasigură legătura dintre carterulNoua şi Ocolitarea MunicipiuluiBraşov. Împreună cu pasajul de

la prelungirea Crinului (unde afost translatat fostul proiect alpasajului de la Micşunica, n.r.),reprezintă un proiect integrat,care va crea o reţea de drumuriîntre Calea Bucureşti şi ocoli-toarea municipiului, şi va aduceimplicit dezvoltarea acestei zone.Este un proiect finanţat din fon-

duri europene nerambursabileşi i-am cerut constructorului săfinalizeze lucrările până la 1 de-cembrie 2015, pentru a puteadeconta toate cheltuielile eligi-bile”, a declarat primarul GeorgeScripcaru (foto medalion).

Contractul de lucrări a fostsemnat pe 30 decembrie, cu SC

Euro Strada SRL, care a depuso ofertă în valoare de 8,65 mi-lioane de lei. Valoarea totală afinanţării eligibile este de apro-ximativ 15 milioane de lei.

Drumul, în lungime de 2,145kilometri, va porni din prelun-girea Poienelor – Strada Pru-nului, imediat după Decathlon,

va subtraversa Calea Bucureştişi Calea Ferată Bucureşti – Bra-şov (CF 300), pe traseul vechiilinii ferate uzinale care aparţineauzinei Roman (în prezent de-zafectată), va merge câteva sutede metri de-a lungul căii ferate,către staţia de betoane, apoi vaface legătura cu Tronsonul I alOcolitoarei Braşov. Pentru sis-tematizarea circulaţiei, pe aceas-tă nouă arteră ar urma să fieamenajate trei sensuri giratorii:unul la intersecţia cu prelungireastrăzii Poienelor, unul la inter-secţia cu un drum paralel cu Ca-lea Bucureşti, care va ieşi înspatele Carrefour, şi unul la in-tersecţia cu primul tronson alocolitoarei. Lăţimea arterei vafi de 7 metri, cu o bandă pesens, iar strada va fi flancată dezonă verde şi va avea piste debicicliști pe o parte şi trotuar pecealaltă parte (până la CF 300,

pista va fi pe dreapta şi trotuarulpe stânga, după subtraversarepista va fi pe stânga şi trotuarulpe dreapta). Artera va fi ilumi-nată cu stâlpi amplasaţi pe am-bele părţi, până la intersecţia cuCF 300. De-a lungul traseuluisunt prevăzute 3 perechi de staţiipentru transportul în comun.

Proiectul a fost depus spre fi-nanţare POR încă de anul tre-cut, prin Planul Integrat deDezvoltare şi a fost declarat eli-gibil, însă abia la începutul luniinoiembrie 2014 a fost semnatcontractul de finanţare, fondu-rile utilizate fiind de fapt eco-nomii din alte proiecte PORderulate de municipalitate.

Până acum, au fost finalizatetoate procedurile de atribuire acontractelor prevăzute în Pro-gramul de achiziţii şi s-au plătitdespăgubirile pentru achiziţiaterenului. A.P.

Au început lucrările la„şoseaua de shopping”

Încasări de 12 milioane de lei la bugetul local, în prima lună a anului

EVENIMENT 34 februarie 2015

AEP: 4.641 persoane, suspectate că au votat multiplu la europarlamentare

4 Miercuri

Pre�urile produc�iei indus-triale au scăzut cu 1,5% atâtîn zona euro cât și în UniuneaEuropeană, în luna decembrie2014 comparativ cu luna de-cembrie 2013, însă Româniaa avut cea mai mică scădere apre�urilor produc�iei industrialedin UE, minus 0,5%, arată da-tele publicate ieri de OficiulEuropean de Statistică (Euros-tat).

În ritm anual, pre�urileproduc�iei industriale au scăzutîn toate statele membre, cuexcep�ia Letoniei unde au cres-cut cu 0,5%. Pe categorii debunuri, pre�urile produc�iei in-

dustriale în UE au înregistratcele mai mari scăderi în sec-torul energetic (minus 10,6%),industria bunurilor de uz cu-rent (minus 1,1%) și în indus-tria bunurilor intermediare(minus 0,8%). În schimb, s-auînregistrat creșteri în cazul bu-nurilor de capital (0,7%) și înindustria bunurilor de folosin�ăîndelungată (1,0%).

În luna decembrie 2014,comparativ cu luna noiembrie2014, pre�urile produc�iei in-dustriale au scăzut cu 1% atâtîn zona euro și în Uniunea Eu-ropeană. O scădere similarăs-a înregistrat și în cazul Ro -

mâ niei. Comparativ cu lunanoiembrie, pre�urile produc�ieiindustriale au scăzut în aproa-pe toate statele membre, cuexcep�ia Estoniei și Suediei(ambele cu o creștere de0,3%), Sloveniei și Ciprului(creștere de 0,1%) în timp ceau rămas stabile în Malta.

În cazul României, conformdatelor publicate de InstitutulNa�ional de Statistică, pre�urileproduc�iei industriale au scăzutpe total cu 1,1%, în decembrie2014, comparativ cu luna pre-cedentă, pe pia�a internă și pecea externă fiind mai mici cu1% și, respectiv, 1,5%.

Dacă descoperiți o da-torie la Fisc, dar nu ațiprimit nicio hârtie,sunteți buni de platăpentru că deciziile deimpunere sau somațiilepot fi comunicate și prinpublicitate, adică prinafișarea la sediul și pesite-ul ANAF.

Legal, este varianta folo-sită în ultimă instan�ă, cândcontribuabilul este de negăsit,dar în practică, pot apăreaabuzuri. Deciziile de impu-nere, soma�iile, notificările,actele administrativ-fiscale,în general, sunt comunicateprin trei modalită�i: prin re-mitere cu semnătura destina-tarului sau prin scrisoarerecomandată cu confirmarede primire, prin publicitate șielectronic, dar numai la ce-rerea contribuabilului. Abiadupă ce a epuizat varianteleclasice - remitere personalăși poștă -, administra�ia poaterecurge la publicitate. Însă cu

o condi�ie: trebuie să de-monstreze că a fost imposibilăcomunicarea în celelalte douăforme. Probele pe care tre-buie să le aducă func�ionariisunt procesul-verbal cu refu-zul contribuabilului de a i seface comunicarea sau recipi-sele poștale care să confirmeexpedierea recomandatei ce

a fost restituită pentru nepri-mire.

Sarcina probei care îi revineadministra�iei este foarte im-portantă pentru că, altfel, potapărea abuzuri. Experien�adin anii anteriori a arătat căFiscul este tentat să foloseascăoricare dintre modalită�ile decomunicare și nu în ordinea

care plasează publicitatea peultimul loc, ca excep�ie.Situa�iile au fost generate defor�area prevederilor Coduluide procedură fiscală. Atâtinstan�ele de judecată, cât șiCurtea Constitu�ională a Ro-mâniei (CCR) au intervenitîn disputele și controverseledintre Fisc și contribuabili pri-vind comunicarea actelor ad-ministrativ fiscale care duc,de regulă, la calculul deobliga�ii accesorii pe măsurăce plata întârzie.

Obiceiul func�ionarilor dea folosi publicitatea ca meto-dă mai simplă și mai la înde-mână a fost declaratăneconstitu�ională în 2011,prin Decizia nr. 536. CCR aimpus atunci ca actele să fiecomunicate într-o ordine cla-ră și nu aleatoriu. Tot Curteaarăta că folosirea abuzivă apublicită�ii este apanajulinstan�elor de judecată. Cualte cuvinte, cei nedreptă�i�ierau îndemna�i să apeleze lajusti�ie.

Știri pe scurt

ECONOMIC

Preiau belgienii Poșta Română?Operatorul poștal belgian bpost ar putea avansa oofertă angajantă pentru achiziționarea Poștei Românepână la finele trimestrului al doilea din acest an, res-pectiv sfârșitul lunii iunie, dar poate exista și o prelungiremotivată a termenului, a declarat, ieri, Sorin Grindeanu,ministrul pentru Societatea Informațională. „Estimămca o ofertă fermă să fie avansată până la finalul Tri-mestrului 2 - 2015, deci până la sfârșitul lunii iunie, cuamendamentul că se pot cere prelungiri motivate. Câtprivește etapa de due-diligence, aceasta se finalizeazăodată cu depunerea ofertei angajante“, a afirmat Grin-deanu.

Ruşii demontează şi vând Rafo Oneşti la fier vechiAcţionarul majoritar al Rafo Oneşti a cerut includereaîn agenda AGA din 18 februarie vânzarea „activelor şiutilajelor aferente ale companiei”. Rafinăria nu mai fuc-ţionează de mai mulţi ani. Petrochemical Holding Gmbh,care are peste 95% din acţiunile Rafo Oneşti, cere ce-lorlalţi acţionari ca, „din cauza situaţiei financiare”, di-rectorul general să fie împuternicit „să înceapăprocedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajeloraferente ale companiei”, se spune într-un raport trimisla Bursa din Bucureşti, privind actualizarea ordinii dezi a AGA din 18 februarie. Preţul de vânzare a activelorşi a utilajelor „se va stabili în baza prețurilor utilajelorpe piaţa second - hand (dar nu poate fi mai mic decâtpreţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziuasemnării contractelor de vânzare/cumpărare“. Rafinăriadin Oneşti nu mai funcţionează din 2008, de când ma-joritatea angajaţilor au fost trimişi acasă, fiind păstraţidoar câţiva pentru conservarea instalaţiilor. Soarta ra-finăriei s-a tranşat însă în ultimii doi ani. În acest intervalRAFO a trecut la o lichidizare totală a activelor pe carele mai deţine.

România a avut cea mai mică scădere aprețurilor producției industriale din UE

Transelectrica şi firma italia-nă Prysmian PowerLink vorforma o echipă de experţi şispecialişti care să elaboreze stu-dii şi analize ale implicaţiilortehnice, comerciale, financiareşi juridice aferente finanţării şiconstruirii cablului submarinde transport electricitate întreRomânia şi Turcia.

Operaţiunea va fi efectuatăîn baza unui memorandumsemnat, ieri, la Guvern, docu-ment prin care se urmăreşteanalizarea pre-fezabilităţii pro-iectului deja elaborat de Trans-electrica, în 2008-2012,

stabilirea celor mai bune con-diţii în care să fie identificateacţiunile pentru realizarea stu-diilor şi elaborării raportului fi-nal de fezabilitate, precum şipentru prospectarea proiectului,pentru investitorii potenţiali.

Prezent la ceremonia de sem-nare a documentului, premierulVictor Ponta a arătat că Româ-nia este un producător impor-tant de energie electrică şi arenevoie de pieţe externe, deoa-rece producţia a depăşit dejaconsumul intern.

„Acum, România este un pro-ducător important de energie

electrică, un producător careare nevoie însă de pieţe externe,pentru că deja capacitatea noas-tră de producţie depăşeşte cumult consumul intern. În plus,avem în diverse stadii proiecteimportante pentru noi capacităţide producţie şi, când mă gân-desc la cablul submarin, măgândesc în special la grupurile3 şi 4 de la Cernavodă. Româ-nia produce energie electrică laun nivel competitiv şi trebuiedoar să aibă infrastructura ne-cesară pentru a transporta cătrepartenerii externi”, a spus pre-mierul.

Acord pentru cablul submarin România-Turcia

Fiscul te „anunță“, tu nu aihabar, dar ești bun de plată

SOCIAL 54 februarie 2015

Sâmbătă, elevii auintrat în vacanţa inter-semestrială, care se vaîncheia peste o săptă-mână. Astfel, ei se vorîntoarce înapoi la şcoalăluni, 9 februarie, cândîncepe semestrul al doi-lea, potrivit structuriianului şcolar 2014-2015, publicată de Mi-nisterul Educaţiei.

Cursurile şcolare reîncepluni, 9 februarie 2015, iar pe10 aprilie, elevii vor intra dinnou în vacanţă.

Înainte de vacanţa de pri-măvară, are loc „Şcoala altfel:Să ştii mai multe, să fii maibun!” (cunoscută şi drept„Săptămâna Altfel”).

Astfel, perioada 6–10 apri-lie va fi dedicată activităţilorextracurriculare şi extraşco-lare, având un orar specific.Urmează apoi:

Vacanţa de primăvară –sâmbătă, 11 aprilie 2015 –duminică, 19 aprilie 2015.

Cursuri – luni, 20 aprilie2015 – vineri, 19 iunie 2015

Vacanţa de vară – sâmbă-tă, 20 iunie 2015 – duminică,13 septembrie 2015 .

Cursurile claselor termi-

nale (a XII-a) se încheie îndata de 29 mai 2015, iar cur-surile claselor a VIII-a se în-cheie în data de 12 iunie.

Simulările de Baca lau -reat şi Capacitate - la înce-putul semestrului al doilea,elevii de clasa a VIII-a vorsusţine simularea naţională

pentru Capacitate şi elevii declasa a XI-a şi a XII-a vor sus-ţine simularea de la Bacalau-reat.

Simularea evaluării na-ţionale pentru elevii clasei aVIII-a din anul şcolar 2014-2015: 23 februarie 2015 -Limba şi literatura română –

probă scrisă. 24 februarie2015 - Matematică – probăscrisă. 25 februarie 2015 -Limba şi literatura maternă –probă scrisă. 6 martie 2015 -Afişarea rezultatelor.

Simularea probelorscrise ale examenului de ba-calaureat naţional pentru ele-vii claselor a XI-a şi a XII-adin anul şcolar 2014-2015: 2martie 2015 - Simularea pro-bei scrise de Limba şi litera-tura română. 3 martie 2015 -Simularea probei scrise deLimba şi literatura maternă.4 martie 2015 - Simulareaprobei obligatorie a profilului(matematică/istorie). 6 martie2015 - Simularea probei laalegere a profilului şi specia-lizării (numai pentru eleviiclasei a XII-a). 12 martie2015 - afişarea rezultatelor.

Evaluările Naţionale dela clasele primare şi gimna-ziu. Pe elevii mai mici îi aş-

teaptă Evaluările Naţionale,care se dau la clasele a II-a, aIV-a şi a VI-a 1.

Evaluarea competenţelorfundamentale la finalul claseia II-a – EN II: 18 mai 2015Scris – Limba română. 19mai 2015 - Citit – Limba ro-mână Scris-Citit – Limba ro-mână pentru minorităţile na-ţionale. 20 mai 2015 - Ma-tematică. 21 mai 2015 - Scris– Limba maternă. 22 mai2015 - Citit – Limba maternă.

Evaluarea competenţelorfundamentale dobândite în ci-clul primar la finalul clasei aIV-a – EN IV: 26 mai 2015- Limba română. 27 mai2015 - Matematică. 28 mai2015 - Limba maternă

Evaluarea elevilor la finalulclasei a VI-a – EN VI: 2 iunie2015 - Limbă şi comunicare.3 iunie 2015 - Matematică şiŞtiinţe ale naturii.

Ministrul Educa�iei și Cer-cetării Știin�ifice, Sorin Cîm-peanu, a declarat, ieri, că pe9 februarie va fi lansat anun�ulpublic pentru concursurile deocupare a posturilor de in-spectori școlari generali, apoipentru celelalte posturi din sis-tem.

„Sunt interimari de foartemult timp, iar stabilitatea însistem este un lucru multașteptat. Intenționăm chiar pe9 februarie să lansăm anunțul

public de lansare a concursu-lui, mai întâi pentru inspectoriișcolari generali, urmat pe 20martie, dacă validăm calenda-rul în acest fel, pentru inspec-tori generali adjuncți și pentrudirectori casă corp didactic,urmat într-o succesiune fireas-că de concursul pentru ocupa-rea pe bază de competențe aposturilor de director deunități de învățământ preuni-versitar”, a spus Cîmpeanu, lasediul Ministerului Dezvoltării

Regionale, răspunzând uneiîntrebări.

El s-a pronun�at pentru asi-gurarea stabilită�ii sistemului,argumentând că este necesarăpentru implementarea unorplanuri manageriale de dez-voltare a școlilor românești.Ministrul a arătat că aceastăimplementare depinde de ocu-parea posturilor men�ionate,întrucât prin intermediul loreste gestionat sistemul deeduca�ie.

Mormântul părintelui IustinPârvu de la Petru-Vodă a de-venit, de o săptămână, loc depelerinaj pentru credincioșiicare vin în număr tot maimare pentru a vedea ceea cecălugării de la mănăstire con-sideră a fi un mesaj din lumeadrep�ilor pe care îl transmiteduhovnicul.

Călugării sus�in că de la mij-locul lunii ianuarie s-a observatla mormântul părintelui Iustinun fenomen inexplicabil legatde condi�iile atmosferice exte-rioare. „Pe geamul de deasupramormântului, vaporii de apă

ce ies din pământ se conden-sează într-un mod mai puținobișnuit. În timpul zilei, dacătemperatura urcă peste zerograde, în dreptul capului pă-rintelui nu este niciun fel decondens, ci geamul este curat.În timpul nopții și atunci cândtemperatura scade sub zerograde, condensul îngheață înforma trupului, iar în dreptulfeței înghețul are un aspect dis-tinct”, sus�in călugării pe site-ul oficial al mănăstirii.

Aceștia spun că geamul dedeasupra mormântului a fostadus de maicile de la Mănăs-

tirea Paltin, pentru a proteja pedurata iernii florile pe care leaduc în fiecare săptămână pen-tru a împodobi mormântul.

„Am amânat mai multe zilerelatarea fenomenului pentrua fi siguri că ceea ce vedem nue o întâmplare, o părere. Nune grăbim să afirmăm că estevorba de o minune, ciînțelegem și prin aceasta căpărintele Justin este viu, pentrucă sufletul său a fost cel maiviu suflet din cele pe care le-am întâlnit în această viață”,spun monahii de la Petru-Vodă.

Credincioșii se înghesuie să vadă minuneade la mormântul părintelui Iustin Pârvu

Vor fi organizate concursuri pentru posturile libere din Inspectoratele școlare

Ce îi aşteaptă pe elevi în semestrul al doilea

6 BRAȘOVUL ISTORIC Miercuri

Braşoveanul Andrei Bârseanu (1858-1922) a fostun ilustru pedagog, poet, publicist şi folclorist.

Andrei Bârseanu s-a născut în 1858 în Dârste,astăzi cartier al Braşovului, într-o înstărită şi veche familie de români. A urmat liceul în Braşovşi cursurile Facultăţii de Filosofie la Viena şiMünchen. La Viena ia parte la viaţa culturalăa studenţilor români, devenind preşedinte al co-misiei literare a Societăţii „România Jună”. Deacolo, el va trimite poezii ce se vor publica în re-vistele „Albina Carpaţilor”, „Familia” şi „Con-vorbiri literare”. Sub influenţa poetului VasileAlecsandri scrie poezia „Pe-al nostru steag”,care va deveni „Imnul Unirii”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu.

Între anii 1881 şi 1886, AndreiBârseanu este profesor la gim-naziul român din Braşov (azi Co-legiul „Andrei Şaguna”), iar din1886 la Şcoala Comercială, de-venită ceva mai târziu Şcoala Su-perioară de Comerţ, iar azişcoala poartă numele de ColegiulNaţional Economic „Andrei Bâr-seanu”, după numele reputatuluipedagog.

Andrei Bârseanu şi-a exercitatcariera profesorală timp de maibine de 30 de ani. Din 1912 estenumit director regional al învă-ţământului secundar în circum-scripţia IV Sibiu, calitate în carea rămas până la sfârşitul vieţii,1922. Ca profesor şi ca inspectorşcolar, a întemeiat şcoli săteşti,a tipărit abecedare, broşuri şi ca-lendare pentru popor, a înteme-iat biblioteci şi a răspândit ziare.

Cercetător neobosit al literaturiinoastre populare, în colaborare

cu filolog ceh J. Urban-Jarnik, publică colecţiade „Doine şi strigături din Ardeal” (Bucureşti,1885). Andrei Bârseanu este autorul monografiei„Istoria şcoalelor centrale româneşti greco-or-todoxe din Braşov” (1902), lucrare premiată decătre Academia Română. A mai publicat de ase-menea: „Cincizeci de colinde” (1890), „O sutăşi una minciuni la popoarele din Ţara Ardea-lului” (1890), „Din traista lui Moş Stoica” (1891)etc. A colaborat asiduu la publicaţiile „GazetaTransilvaniei” (Braşov) şi „Transilvania” (Sibiu),al cărei redactor şi director a fost între anii1914 – 1919.

La 3 aprilie 1902 a fost ales membru corespon-dent al Academiei Române, la 1 aprilie 1908 pri-mit statutul de membru titular iar în 8 iunie 1922a devenit vicepreşedinte al forumului român. Nua deţinut această funcţie decât două luni, pentrucă la 22 august s-a stins din viaţă, la vârsta de61 de ani, la Bucureşti. Andrei Bârseanu a lăsatgeneraţiilor de astăzi şi viitoare un mobilizatortestament: „A ne mulţumi cu rezultatele de pânăacum oricât de strălucitoare ar fi ele şi a ne odihnipe laurii biruinţei, crezându-ne dispensaţi de orişiceosteneală pentru viitor, ar fi cea mai mare greşealăpe care am putea-o face.”

Pedagogul ilustruAndrei Bârseanu

Reprezentanţii autorită-ţilor publice din munici-piile şi oraşele judeţuluiBraşov şi cei ai institu -ţiilor publice de sub au-toritatea de ConsiliulJudeţean au discutatieri, cu specialiştii Agen-ţiei de Dezvoltare Re -gională (ADR) Centru,despre oportunităţile definanţare prin Progra-mul Operaţional Regio-nal (POR) 2014-2020.

Întâlnirea a avut loc la se-diul Consiliului Judeţean, fiindprezidată de Simion Creţu, di-rectorul general al ADR Cen-tru, şi de Mihail Veştea,vicepreşedintele CJ Braşov.

Simion Creţu a prezentatstadiul implementării POR2007-2013, având în vederecă termenul maxim de finali-zare a proiectelor aferenteacestuia este 31 decembrie2015. La nivelul Regiunii

Centru au fost contractate 492de proiecte care totalizează588,5 milioane de euro. Din-tre acestea, au fost finalizate294 de proiecte în valoare to-tală de 189,1 milioane deeuro. La nivelul judeţului Bra-şov, din cele peste 300 de pro-iecte depuse s-au semnat 122de contracte, mai mult de30% din bugetul ADR Centrufiind accesat de autorităţilebraşovene.

După trecerea în revistă acelor 12 axe prioritare alePOR pentru perioada de pro-gramare 2014-2020, partici-panţii au cerut lămuriri cuprivire la proiectele care arputea fi eligibile, în condiţiileîn care primarii municipiilorşi oraşelor din judeţul Braşovşi-au conturat deja un porto-foliu de proiecte. Acelaşi lucrua fost realizat şi la nivelul Con-siliului Judeţean Braşov. „Am

analizat toate axele care potfi abordate de Consiliul Jude-ţean şi de unităţile subordo-nate, în ideea de a identificamai multe proiecte pe care săle dezvoltăm. Avem proiecteîn stadii avansate şi altele afla-te în stadiu de propunere pecare vrem să le finanţăm învederea pregătirii lor pentrubugetul pe anul 2015”, a spusNicolae Săcuiu, directorulexecutiv al Direcţiei Resurse,

Programe, Proiecte de Dez-voltare din cadrul CJ.

El a precizat că „pe axaprioritară 3 ne-am gândit sărealizăm eficientizarea ener-getică a clădirii Spitalului deCopii, atât anveloparea, câtşi sistemul de pregătire şi dis-tribuţie a apei calde menajereşi a agentului termic. Un altproiect este eficientizareaenergetică a pavilioanelorSpitalului de Boli Infecţioase.Pe axa prioritară 5 privindconservarea şi valorificareadurabilă a patrimoniului cul-tural, vrem să sprijinim unproiect major la nivel jude-ţean, de consolidare şi refa-cere a unui obiectiv depatrimoniu. Pe axa prioritară6 am pregătit documentaţiilepentru trei drumuri judeţenecare fac legătura cu judeţeleînvecinate şi am trimis laAlba Iulia fişele lor de proiect.Pe axa prioritară 8 dorimreabilitarea, consolidarea şi

dotarea corpului B al Spita-lului Clinic Judeţean de Ur-genţă Braşov. Separat, dorimdotarea cu echipamente a sta-ţionarului central al SpitaluluiClinic Judeţean de Urgenţă,modernizarea şi dotarea Unităţii de Primiri Urgenţea Spitalului Clinic de Copii,precum şi organizarea şi do-tarea unui ambulatoriu inte-grat la Spitalul de BoliInfecţioase. De asemenea,pentru Spitalul Clinic de Ob-stetrică-Ginecologie ne pro-punem modernizarea corpuluivechi care în cazul în care nuse va realiza pe proiectul Mi-nisterului Sănătăţii finanţatprin Banca Mondială, atuncidorim să-l realizăm prinPOR. Pe partea de infrastruc-tură de asistenţă socială nepropunem să facem două lo-cuinţe de tip familial şi douălocuinţe protejate în cadrulComplexului de ReabilitareŞcolară Brădet-Săcele”.

Proiectele Consiliului Judeţean Braşovfinanţate cu fonduri europene

Clădirea fostului Cinema-tograf „Modern” de pe Bule-vardul Griviţei va fi reabilitatăîn acest an, iar municipalita-tea, care este proprietarul ac-tual al clădirii, intenţioneazăsă păstreze destinaţia de cine-matograf a imobilului.

„Această lucrare a fost in-clusă pe lista de investiţii dinacest an, iar clădirea urmeazăa intra în reparaţii capitale.Avem în vedere ca acolo săamenajăm tot un cinemato-graf. Sperăm ca până la sfâr-

şitul lui iunie să finalizăm do-cumentaţia tehnică,apoi să or-ganizăm licitaţia pentrudesemnarea constructorului,astfel încât să putem începeşi lucrările. Va fi o investiţiepe mai mulţi ani, plătită dinbugetul local”, a declarat pri-marul George Scripcaru.

Alte două foste cinemato-grafe preluate în cele dinurmă de Primărie, Astra şi Popular, ar putea fi şi ele rea-bilitate tot de către municipa-litate. În prezent, în urma mai

multor licitaţii organizate anultrecut, cele două imobile aufost închiriate unor firme pri-vate, care s-au obligat să facăreabilitarea clădirilor pe chel-tuială proprie, şi să le păstrezefuncţiunea de servicii socio-culturale. La Astra, investiţiaeste de aproximativ un milionde euro, iar la Popular, de 1,4milioane de euro, însă pânăacum nu s-a întâmplat nimicvizibil în cele două clădiri.

„Dacă firmele care au în-chiriat cele două spaţii nu res-pectă clauzele contractualeprivind efectuarea reparaţiilor,documentele vor fi reziliate,situaţie în care va fi analizatăposibilitatea ca lucrările să fierealizate de municipalitateabraşoveană. Vom căuta soluţiipentru finanţare, fie din bu-getul local, fie din fonduri ne-rambursabile”, a declaratpurtătorul de cuvânt al Pri-măriei, Sorin Toarcea. A.P.

700.000 de lei este cea maimare sumă care trebuie re-cuperată de la un pensionarbraşovean. Bătrânul arepusă poprirea pe pensie înurma unei hotărâri judecăto-reşti definitive. Seniorul bra-şovean este doar unul dintre

miile de pensionari braşovenicare se confruntă cu aceastăsituaţie. Conform reprezen-tanţilor Casei Judeţene dePensii Braşov reţinerile dinpensie se fac eşalonat, cu osumă ce nu poate depăşi otreime din banii pe care pen-

sionarul îi încasează lunar.CAR-ul, impozitul pe clădirişi teren, amenzile de circu-laţie şi RAT, dar şi taxeleauto, creditele de la instituţiifinanciar-bancare se numărăprintre cauzele ce stau la bazaacestor popriri.

Poprire pe pensie de 700.000 de lei

LOCAL 74 februarie 2015

Fostul cinematograf „Modern” va fi reabilitat pe banii Primăriei

Peste 30% din bugetul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru este accesat de autorităţile braşovene

MAGAZIN

Coralii din Marea Barieră, modificaţigenetic pentru a putea supravieţui

Agenţia de cercetare marinăa guvernului australian intenţio-nează să modifice din punct devedere genetic mai multe speciide coral pentru a ajuta acesteanimale să reziste mai bine creş-terii temperaturii apei. Aceststudiu este făcut în condiţiile încare modelele computerizatearată că aria de răspândire aacestor organisme în regiuneaMarii Bariere de Corali s-ar pu-tea reduce la sub 10% din câteste în prezent, dacă tempera-tura apei continuă să crească.

Cercetătorii vor să afle cumar putea ajuta „evoluţia asistată”în cazul coralilor care au nevoie

de o adaptare mai rapidă laschimbările climatice.

Un studiu referitor la viitorulrecifelor, folosind date colectateîn ultimii zece ani, a arătat căexistă „o probabilitate foartemare” ca răspândirea coralilorsă scadă sub 10% din nivelulactual, aceste animale urmânda fi înlocuite de bureţi şi alge,pe măsură ce temeraturile ocea-nice cresc. Acest lucru ar duceMarea Barieră de Corali dincolode situaţia considerată de altestudii drept moment de cotitură,când capacitatea recifului de ase regenera şi creşte va fi pusăserios în pericol.

O reducere a acoperirii co-ralilor ar putea apărea la creş-terea cu 1-2 grade Celsius atemperaturii apei din regiune,recifele confruntându-se dejacu mari probleme din cauza po-luării şi pescuitului excesiv. Sa-vanţii avertizează că nu se vaputea evita creşterea tempera-turii apei oceanului cu 1-2 gradeCelsius, ţinând cont de nivelulactual al emisiilor de gaze cuefect de seră.

Scopul noilor studii este de agăsi metode de a ajuta recifulsă reziste ratei crescute de în-călzire şi de acidifiere a apeioceanului.

NASA are în vedere trimiterea unei misiunirobotice pe una dintre lunile lui Jupiter

NASA are în vedere trimi-terea unei misiuni robotizatepe Europa, unul dintre sateli�iigiganticei planete gazoase Ju-piter, o lume pe care se aflăun ocean și care ar putea adă-posti forme de via�ă, a anun�atluni Charles Bolden, adminis-tratorul Agen�iei spa�iale ame-ricane, transmite AFP.

NASA va alege instrumen-tele care vor fi instalate la bor-dul sondei ce va fi trimisă spreEuropa în cursul primăveriiși apoi va trece la următoarea

etapă de pregătire a misiunii,conform lui Charles Bolden.

Agen�ia spa�ială americanăa lansat deja, în 2011, o sondăspre Jupiter- sonda Juno careva ajunge la destina�ie în iulie2016. Europa este cel de-alșaselea satelit al lui Jupiter șicel de-al patrulea ca mărimedin sistemul nostru solar. Spredeosebire de un alt satelit ju-piterian, Io, a cărui suprafa�ăeste acoperită de vulcani șiscurgeri de lavă, suprafa�a Eu-ropei este complet înghe�ată.

Oamenii de știin�ă sunt de pă-rere că sub ghea�a de lasuprafa�a satelitului poateexista un ocean de apă în starelichidă. În adâncurile acestuiocean ar putea exista via�ă ex-traterestră, probabil similarăcoloniilor de microbi și bac-terii de pe Pământ, din adân-cul oceanelor.

Mediul din oceanul Europeiar putea fi similar cu al ocea-nelor adânci cu izvoare hidro-termale de pe Pământ sau cuLacul antarctic Vostok.

Imediat după moartealui Albert Einstein, în1955, creierul omului deştiinţă a fost furat şi păs-trat timp de peste 50 deani de către mediculcare a făcut autopsiaomului de ştiinţă, fărăca acesta să aibă permi-siune.

Albert Einstein a murit pedata de 18 aprilie 1955, dupăce cu o zi înainte s-a prezentatla Spitalul Princeton din cauzaunor dureri în piept. Fizicianula decedat din cauza unui ane-vrism abdominal aortic (n.r.ruptura aortei).

După decesul său, creieruli-a fost îndepărtat şi furat,scrie Business Insider.

Doctorul Thomas StolzHarvey este cel care a realizatautopsia fizicianului, la şapteore după moartea acestuia.După ce a stabilit cauza de-

cesului, Harvey a îndepărtat,măsurat şi cântărit creierul luiEinstein. Medicul a susţinutulterior că a avut autorizaţiepentru a efectua autopsia şi apresupus că se vrea studiereacreierului omului de ştiinţă.Până în prezent nu au fostdescoperite însă documente

care să permită autopsia.Medicul Harvey a conser-

vat creierul lui Albert Einsteinîn formol şi a scos globii ocu-lari ai acestuia, apoi a dat res-tul corpului la crematoriu.După ce a fost asaltat de cereripentru a studia creierul, me-dicul Harvey, alături de un

tehnician de la Universitateadin Pennsylvania, a tăiat cre-ierul în mii de felii şi 240 debucăţi. Atunci când era soli-citat de alţi cercetători, acestarefuza să le dea organul, spu-nând că „se află la un an determinarea studiilor”.

Harvey a divorţat de soţieşi s-a mutat în Wichita, Kan-sas, unde se presupune că apăstrat creierul într-o cutie decidru sub un frigider pentrubere. În următorii 30 de ani,Harvey s-a mutat de mai mul-te ori, păstrând creierul luiEinstein asupra sa, deşi nu apublicat niciodată niciun stu-diu despre acesta. Înainte dea muri, în 2007, Thomas Har-vey a donat creierul lui Ein-stein spitalului Princeton, loculunde a început toată povestea.În prezent Muzeul Mutter dinPhiladelphia este singurul locunde este expusă o parte dincreierul lui Einstein.

Cum a fost furatcreierul lui Einstein

Gulerul de la bere controlat magneticSpuma este principalul vinovat pentru pierderea unei cantitățiimportante de bere atunci când o turnați în pahar chiar dacănu ați agitat-o. Deranjați de o astfel de situație, cercetătoriide la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia au identificatproteina responsabilă de producerea spumei, denumită hi-drofobina, deoarece ea atrage moleculele dioxidului de car-bon al cărui conținut ridicat dă o spumă instabilă. Aceeașiechipă de cercetători a descoperit și tehnica pentru a o ne-utraliza, scrie Medisite. Oamenii de știință au turnat o anu-mită cantitate de bere într-un recipient înconjurat de magneți.Trecând prin sticlă, respectiva proteină a împiedicat țâșnireaspumei berii, grație magneților. De obicei, braseriile adaugăo cantitate mare de hamei pentru a preveni acest lucru, darproblema este că planta accentuează într-un mod neplăcutgustul amar al berii. În plus, efectul antispuma al câmpuluimagnetic este cu mult superior față de cel al hameiului.

Cum îți afectează un smartphone creierulMulți oameni dețin un smartphone, pe care îl folosesccu o îndemânare mai mică sau mai mare, pentru a citisau pentru a juca diverse jocuri. Cercetătorii au vrut săafle dacă această activitate are vreun impact sau nu asu-pra creierului, informează Top Sante. Oamenii de științăde la Universitatea din Fribourg, Elveția, au analizat ac-tivitatea cerebrală a 37 de persoane cu vârsta cuprinsăîntre 19 și 34 de ani, cu ajutorul unei electroencefalo-grame. În timpul măsurătorilor efectuate cu ajutorul a 62de electrozi plasați la nivelul creierului, 26 de voluntariau folosit un smartphone cu ecran tactil, iar ceilalți 11au utilizat un telefon mobil clasic. Rezultatele publicateîn revista științifică „Current Biology” au arătat că per-soanele care au utilizat un smartphone prezentau o ac-tivitate cerebrală mai intensă ca urmare a folosiriidegetului mare, a celui arătător și a celui mijlociu.

8 Miercuri

Pe scurt

Fostul fotbalist al formaţieiDinamo Bucureşti şi al naţiona-lei României, Ion Nunweiller, aîncetat din viaţă, ieri dimineaţă,la vârsta de 79 de ani. De-a lun-gul carierei, Ion Nunweiller a ju-cat la Progresul (1950-1951),Dinamo (1951-1968 şi 1970-1972) şi Fenerbahce (1968-1970). El a câştigat de cinci oricampionatul cu Dinamo şi odată cu Fenerbahce ca jucător.Ca antrenor, Ion Nunweiller aobţinut trei titluri cu Dinamo.Fostul jucător al „câinilor” va fiînmormântat mâine, în jurul orei13.00, în localitatea Albota, ju-deţul Argeş. „FC Dinamo Bu-cureşti şi suporterii echipei dinŞtefan cel Mare sunt alături defamilia fostului jucător emble-matic al «câinilor roşii», Ion Nun-weiller. Sincere condoleanţefamiliei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească!”, se arată pe site-ul oficial al FC Dinamo.

„În jurul lui s-a construit echipadin anii 60”. Administratorul de-legat al FC Dinamo, CornelDinu, a declarat că fostul său co-leg de echipă, Ion Nunweiller,„a creat simbolul de luptă, re-zistenţă şi loialitate faţă de culo-rile clubului câinilor roşii”. „Aplecat dintre noi, din nefericire,cel care a creat la începutul ani-lor '60 simbolul de luptă, rezis-

tenţă şi loialitate faţă de culorileclubului câinilor roşii. Avândaceastă necruţare în lupta cu ad-versarii pentru obţinerea victorieipropriei echipe, a fost stâlpul înjurul căruia s-a construit echipade excepţie de la începutul anilor60. Am jucat o perioadă destulde lungă alături de el ca stoper

şi am împrumutat mult din forţaşi priceperea cu care ştia să-şioprească adversarul. Am începutsă joc în locul fratelui său, Lică,şi am simţit un mare fair-playdin partea sa pentru a mă creşteca un apărător puternic. Şi caantrenor, după anii '70, a formatmulţi jucători tineri şi a contribuit

decisiv la câştigarea trofeelor dinvitrina clubului. Dinamo a pier-dut astăzi (n.r. ieri) unul dintrecei mai importanţi jucători dinistoria clubului şi a spiritului câi-nilor roşii. Pentru noi, cei carel-am cunoscut şi am jucat cu el,nu se va aşterne niciodată ne-cruţătoarea uitare românească”,a declarat Cornel Dinu pentrusite-ul oficial al clubului din Şte-fan cel Mare.

De 40 de ori în tricoul naţionalei.Titulatura de „câini roşii” folosităde jucătorii şi suporterii echipeiDinamo provine de la cei doifraţi Ion şi Lică Nunweiller, po-recliţi astfel de jucătorii formaţieiRapid din acea perioadă, pentruagresivitatea lor. Ion Nunweillera mai avut şase fra�i, majoritateadintre ei fiind fotbaliști:

- Lică sau Nunweiller IV- fun-daş-151 de meciuri la Dinamo,cinci selecţii la naţionala Româ-niei.

- Victor – portar, cel mai micdintre ei. A jucat la DinamoObor şi Dinamo Victoria.

- Radu sau Nunweiller VI,mijlocaş- 333 de meciuri pe pri-ma scenă a fostbalului românesc,41 de selecţii echipa naţională

- Eduard- junior la Dinamo- Dumitru- Dinamo Obor- Constantin - nu a jucat fotbal

de performanţă.

Ion Nunweiller a jucat 19 ani în tricoul roşu şi alb!

Fotbalul românesceste de ieri mai sărac

SPORT 94 februarie 2015

Un „câine” adevărat s-a înălţat la ceruri

„Olimpicele” s-au jucat cu copiiiBaschetbalistele de la Olim-

pia CSU Brașov au fost pre-zente în Sala de pe ColinaUniversită�ii pentru a le sus�inepe micu�ele baschetbaliste ceparticipă în aceste zile la a patraedi�ie a cupei Fun Sport’s.„Olimpicele” au schimbat câ-teva mingi cu viitoarele bas-chetbaliste și s-au fotografiatalături de acestea. La competi�iaorganizată de Clubul Transil-vania și Universitatea Transil-vania în colaborare cu Federa�ia

Română de Baschet participă20 de echipe din Brașov,Constan�a, Focșani sauTimișoara. „Ne bucurăm foartemult că am putut să venim aiciși să fim alături de acești copii,care sunt foarte talentați. Ne-afăcut mare plăcere să schimbămcâteva mingi cu ei. Cred că șilor le-a făcut plăcere. Sperămca astfel de turnee să se orga-nizeze mai des, pentru că aceșticopii sunt viitorul baschetului”,a spus jucătoarea Olimpiei CSU

Brașov, Sonia Ursu. „M-amsimțit extraordinar. Mi-a plăcutfoarte mult să fiu aici, să jocalături de acești copii minunați.Cred că prezența noastră laaceastă competiție este foarteimportantă, pentru că așa ausimțit că suntem alături de ei,au văzut că suntem în spatelelor și că pot ajunge la fel ca noi.Și noi am fost ca ei și am avutparte de astfel de vizite de laechipele de seniori, care ne-aumotivat foarte mult. Astfel de

lucruri ne-au ajutat să ajungemunde suntem astăzi. Am văzutfoarte mulți copii talentați și ebine că se organizează astfel decompetiții”, a spus și BritneyCimone Jones. „Suntem foartefericiți că fetele de la Olimpiane-au vizitat astăzi (n.r. ieri) șisper ca în viitor câteva din fetelede aici să ajungă să joace pen-tru formația din Brașov”, a spusIoan Turcu, președintele Clu-bului Transilvania.

Răzvan Țirea

Pagină realizată de Marian Botezatuși Răzvan Ţirea

Handbalistele de la Corona au Fan Club!Astăzi, la ora 18.00, echipa de handbal feminin CoronaBraşov va inaugura un Fan Club, la Social Pub (CentrulCivic- Bulevardul Mihail Kogălniceanu nr.23). Cu puţineore înainte de plecarea spre Rusia, pentru manşa tur dinoptimile Cupei EHF, cu echipa din Astrakhan, handba-listele şi staff-ul tehnic vor purta astfel un dialog cu su-porterii, care pot face poze şi obţine autografe de lajucătoarele preferate. La inaugurarea de astăzi este aş-teptat şi primarul Braşovului, George Scripcaru. Dacăprogramul echipei o va permite, handbalistele de la Co-rona vor fi prezente în fiecare zi de miercuri, de la ora18.00, la Fan Club de la Social Pub.

FRF merge cu Michael van Praag

Federaţia Engleză de Fotbal îl susţine pe prinţul iordanianAli Bin Al Hussein la alegerile pentru şefia FIFA, Spaniape preşedintele în exerciţiu Sepp Blatter, Danemarca pefostul internaţional Luis Figo, iar România pe olandezulMichael van Praag (foto). Iordanianul Al Hussein, vi-cepreşdinte FIFA, a anunţat că dosarul său de candida-tură este susţinut de federaţiile din Belarus, Malta, Anglia,Iordania, Statele Unite ale Americii şi Georgia. Portu-ghezul Luis Figo este susţinut de şase federaţii europene,Portugalia, Danemarca, Macedonia, Muntenegru, Poloniaşi Luxemburg, în timp ce olandezul Michael van Praaga fost nominalizat de Olanda, Belgia, Suedia, Scoţia, Ro-mânia şi Insulele Feroe. Preşedintele în exerciţiu, SeppBlatter, care candidează pentru al cincilea mandat sebucură de susţinerea Spaniei, a Africii, a unei părţi im-portante din Europa, dar şi a continentului american.

Infuzie cu milioane, în fotbalul românescPreşedintele FRF a declarat că mai multe stadioane dinRomânia vor fi modernizate şi a vorbit despre planurilede creştere a valorii economice a fotbalului românesc.„România va organiza patru mecuri la Euro şi vor fi in-vestiţii în infrastructură, făcute de către stat. Pînă în 2020vom moderniza patru arene din Bucureşti, adică stadioa-nele celor de la Steaua, Dinamo, Rapid şi Arcul de Triumf,plus cele de la Tîrgu Jiu şi Craiova, iar investiţia va fi depeste 100 de milioane de euro. Fotbalul din Româniaare resurse, este o oportunitate de afacere şi vreau săcresc valoarea economică a fotbalului românesc. Piaţade fotbal din România este alcătuită de bugetele cluburilordin Liga 1, Liga a II-a, fotbal feminin şi fotbal în sală,aproximativ 250 de milioane de euro şi piaţa fotbaluluijudeţean, care înseamnă aproximativ 60 de milioane.Acum fotbalul din România valorează aproximativ 300de milioane de euro şi vreau ca pînă îmi termin mandatul,suma să crească de trei sau patru ori şi să ajungă la unmiliard”,, a spus Burleanu într-un interviu pentru ZiarulFinanciar.

Froch, obligat să renunţe la titlu!Boxerul englez Carl Froch a anunțat că este obligat sărenunțe la titlul de campion mondial la categoria super-mijlocie, versiunea IBF, cucerită în fața românului LucianBute, în mai 2012 la Nottingham (Anglia). Froch, caredeține și centura de campion WBA la aceeași categorie,se reface după o accidentare la umăr și nu poate urcaîn ring pentru a-și apăra titlul în fața mexicanului JulioCesar Chavez jr, luna viitoare la Las Vegas (Nevada).În aceste condiții, pugilistul britanic James DeGale, chal-langer-ul obligatoriu la titlul mondial IBF al categoriei su-per-mijlocie, ar putea avea acum șansa de a lupta pentrucentura cu diamante.

În weekend, la CâmpulungMuscel a avut loc etapa de ca-lificare la CampionatulNa�ional individual de luptegreco-romane. Sportivii de laCS �ara Bârsei au ob�inut pa-tru medalii de aur prin sportivii

Andrei Stroie la categoria 76de kilograme, Nicolae Apostolla categoria 37 de kilograme,Claudiu Mărgea la categoria44 de kilograme și LeonardoManea la categoria 40 de ki-lograme. De asemenea spor-

tivii clubului brașovean au cu-cerit și două medalii de argintși două de bronz. SebastianToma (57 de kilograme) și Mi-hai Hapiuc (35 kg.) au urcatpe pozi�ia a doua a podiumu-lui, în timp ce Vlad Pakular

(37 kg.) și Cătălin Goicea (47kg.) au cucerit medaliile debronz. La competi�ia de laCâmpulung Muscel au parti-cipat 147 de sportivi de la 15cluburi de tradi�ie din �ară. Lafinalul acestei săptămâni, spor-tivii antrena�i de Hora�iu Albuvor participa la un turneu ami-cal la Bușteni.

Răzvan Țirea

Opt medalii la lupte

CinemaCityplex Braşov Str. Bazaltului nr. 2, în incinta Eliana Mall

THE IMITATION GAME:JOCUL CODURILOR -PREMIERĂ-(THE IMITATION GAME)Regie: Morten Tyldum(AP-12), Biografic,Dramă, Război, Thriller,114 min.ora: 19:00NUNTAŞI DEÎNCHIRIAT -PREMIERĂ-(THE WEDDING RINGER)Regie: Jeremy Garelick(AP-12), Comedie,101 min.ora: 21:00JOC PERICULOS -PREMIERĂ-(WILD CARD)Regie: Simon West(N-15), Crimă, Dramă, Thriller, 92 min.orele: 20:30, 22:15

PENE GALBENE-3D- -PREMIERĂ–DUBLAT(YELLOWBIRD)Regie: ChristianDe Vita(AG), Animaţie,Familie, 90 min.ora: 13:30DE NEÎNVINS (UNBROKEN)Regie: AngelinaJolie(AP-12),Acţiune,Biografic,Dramă, Istoric,Război, Sport,137 min.ora: 18:00

CEI 6 SUPER EROI -3D– DUBLAT(BIG HERO 6)Regie: Don Hall, Chris Williams(AG), Acţiune, Animaţie, Aventuri, Comedie, 102 min.ora: 13:15

LUNETISTUL AMERICAN (AMERICAN SNIPER)Regie: Clint Eastwood(N-15), Acţiune, Biografic, Război, 132 min.ora: 21:30MAMI (MOMMY)Regie: Xavier Dolan(N-15), Dramă, 140 min.ora: 15:30MORTDECAIRegie: David Koepp(AP-12), Dramă, Crimă, 106 min.ora: 18:15PROMISIUNEA (THE WATER DIVINER)Regie: Russell Crowe(N-15), Dramă, Război, 111 min.ora: 16:30TAKEN 3: TEROARE ÎN L.A. (TAKEN 3)Regie: Olivier Megaton(N-15), Acţiune, Crimă, Thriller, 109 min.ora: 14:00HOBBITUL: BĂTĂLIA CELOR CINCI OŞTIRI -3D-(THE HOBBIT: THE BATTLE OF THE FIVE ARMIES)Regie: Peter Jackson(AP-12), Aventuri, Fantastic, 144 min.ora: 15:15

DIVERTISMENT10 Miercuri

Timp de o lună de zilecele mai renumite opereale marelui compozitorvor răsuna în oraşul dela poalele Tâmpei în ca-drul primei ediţii a Fes-tivalului InternaţionalMozart.

Melomanii braşoveni se vorputea delecta cu un programmuzical de excepţie: specta-cole de operă, concerte, reci-talurile individuale şi colectivce vor fi susţinute de către deartiştii Operei Braşov şi deKamerata Kronstadt.

Primul eveniment dintremanifestări este Recitalul dela ora cinci, intitulat „Unadonna a quindici anni...”, careare loc astăzi de la ora 17.00la Muzeul „Casa Mureşeni-lor”. În program sunt cuprinsearii din capodoperele mozar-tiene „Bastien şi Bastienne”,„Don Giovanni”, „Cosi FanTutte”, „Nunta lui Figaro” şi„Flautul fermecat”. Preţ bile-te: 2 lei – elevi, studenţi, 3 lei

– pensionari, 5 lei – adulţi. Tot astăzi, 4 februarie

2015, de la ora 19.00, laSala Patria, în cadrulFestivalului Interna-ţional Mozart, esteprogramat Con-certul KamerateiKronstadt, avân-du-l ca dirijorpe maestrulCristian Oroşa-nu, iar ca invi-tat peviolonistul Răz-van Stoica.

Solistul vacânta pe o cele-bră vioară Stradi-varius, datând dinanul 1729. În pro-gramul concertului, lu-crări de W.A. Mozart:Uvertura „La finta giardi-niera”, Concertul pentru vioa-ră nr.3, Divertismentul nr.11.Preţ bilete: 30 lei; 20 lei şi sepot procura de la Opera Bra-şov, Sala Patria şi Librăria„Şt.O. Iosif”.

Festiva-lul Internaţional Mozart, or-ganizat de Opera Braşov înparteneriat cu Consiliul Local

şi Primăria Braşov, va maiaduce în faţa braşovenilor,

în această lună, alte câ-teva opere cunoscute

ale compozitoruluiWolfgang Ama-deus Mozart. Estevorba despre„Nunta lui Figa-ro” (7 februa-rie, ora 18.30),în regia luiCarmen Do-brescu, regizatde TiberiuSoare, „DonGiovanni” (14

februarie), în re-gia lui Cristian

Mihăilescu, dirijatde Traian Ichim,

„Cosi Fan Tutte” (25februarie), în regia lui

Cristian Mihăilescu, dirijatde japonezul Daisuke Soga şisingurul balet compus de Mo-zart, „Les Petits Riens”, alecărui regie şi coregrafie suntsemnate de surorile NerminaDamian şi Edina Papo.

Horoscopul zileiBerbec. Intuiţia şi simţul practic vă ajută să luaţi decizii in-spirate în afaceri. Dacă vi se propune asocierea într-o nouăafacere, nu vă grăbiţi să refuzaţi! Taur. Vă decideţi să amânaţi o călătorie lungă în interesulfamiliei, din cauza dificultăţilor financiare. Astăzi, însă, aveţiposibilitatea să realizaţi proiecte ambiţioase pe termen lung.Gemeni. Se conturează o zi excelentă în afaceri, cu întâlnirifructuoase şi planuri de viitor bine concepute. Investiţiilepe termen lung sunt favorizate. Rac. Aveţi succes în activităţile desfăşurate în cămin, dar şiîn afaceri. Partenerii de afaceri vă apreciază propunerile,dar vă sfătuim să nu începeţi mai multe activităţi simultan.Leu. Este o zi bună pentru a lua decizii importante în privinţarelaţiilor sentimentale şi parteneriale. Chiar dacă situaţia fi-nanciară nu vă satisface, nu este cazul să vă îngrijoraţi.Fecioară. Intuiţia vă ajută să găsiţi o metodă originală pentrua face schimbări importante în viaţa socială. Pentru aceasta,va fi nevoie să faceţi un compromis cu familia. Balanţă. Aveţi un succes deosebit în activităţile intelectualeşi în societate. În partea a doua a zilei, încasaţi o sumă im-portantă de bani dintr-o colaborare.Scorpion. S-ar putea să întâmpinaţi dificultăţi pe plan senti-mental şi să fiţi nevoit să luaţi o decizie importantă. Înafaceri, puteţi să faceţi proiecte de viitor.Săgetător. Zi favorabilă realizărilor pe plan social şi material– dar să nu vă aşteptaţi ca rezultatele să apară imediat! S-ar putea să plecaţi într-o călătorie neplanificată. Capricorn. Sunteţi în formă şi vă adaptaţi cu uşurinţă la situaţiinoi. Reuşiţi să rezolvaţi câteva probleme ale familiei şi chiarsă îi ajutaţi pe alţii să îşi rezolve problemele. Vărsător. Sunteţi într-o formă intelectuală deosebită, care văfacilitează relaţiile cu cei din jur. Sunteţi capabil să ascultaţicu atenţie problemele celorlalţi şi să le oferiţi sfaturi utile. Peşti. Demaraţi cu bine o nouă afacere şi faceţi planuri deviitor în legătură cu o investiţie pe termen lung. Partenerulde viaţă vă susţine.

Braşovul devineoraşul lui Mozart!

Com

pleta

ţi cu c

ifre d

e la 1

la 9.

Cifre

le să

nu se

repe

te ni

ci pe

verti

cală,

nici p

e oriz

onta

lă şi

nici în

care

urile

mici

de 3x

3

Sudoku

7 1 3 2 4 8 5 9 65 8 6 7 9 3 1 4 29 2 4 5 6 1 3 7 88 3 9 1 5 7 6 2 41 5 7 6 2 4 8 3 94 6 2 8 3 9 7 1 56 9 1 4 7 5 2 8 33 7 5 9 8 2 4 6 12 4 8 3 1 6 9 5 7

Rezolvarea sudoku din numărul trecut

Astăzi, 4 februarie, la ora13.00, sunteţi invitaţi la lan-sarea revistei de cultură „CA-FEA – TABAC – VISURI @CARTE”.

Evenimentul cultural vaavea loc la Galeria KronArt.

Galeria de artă este situată îninima oraşului vechi, pe stradaPostăvarului la numărul 18.

Cadrul ambiental oferit deaceastă elegantă galerie deartă este similar unora cu fai-ma din ţările europene.

Lansare de revistă la KronArt☺ Patru prietene şi-au petrecutconcediul la mare, fără soţii lor.Pe drumul de întoarcere, pe şatenăau apucat-o remuşcările:– Fetelor, am să-i povestesc băr-batului meu de câte ori l-am înşelatîn concediu.Bruneta: – Ce idioată!

Roşcata: – Ce curajoasă!Blonda: – Ce memorie!☺Nevastă-mea şi-a dorit să-i facun cadou: Ori un colier de perle, oriun aspirator...– Şi ce i-ai luat?– Ei, colierul, bineînţeles, că imitaţiede aspirator n-am găsit.

Bancuri

Astăzi în Braşov

3 9 5 4 2 1 6 7 81 2 4 8 6 7 9 3 56 8 7 9 3 5 4 2 14 1 9 6 8 3 2 5 75 7 8 1 9 2 3 4 62 3 6 5 7 4 1 8 98 5 2 3 1 9 7 6 47 6 1 2 4 8 5 9 39 4 3 7 5 6 8 1 2

◾ Consiliul Judeţean Braşov ◾ Primăria Braşov – Centrul de Informaţii

pentru Cetăţeni◾ Casa Judeţeană de Pensii ◾ AJOFM Braşov ◾ Direcţia Finanţelor Publice Braşov◾ Casa de Asigurări de Sănătate ◾ Spitalul Judeţean Braşov ◾ Maternitatea Braşov ◾ Spitalul CFR ◾ Magazinele: Elit – Rost Com, Rapid,

Prodlacta, Vel Pitar, Carmolimp◾ Chioşcurile „Rodipet” şi „Z-KIOSK”

11

Preocupările muzicaleale populaţiei săseşti dinŢara Bârsei – având o în-delungată şi frumoasătradiţie – şi-au găsit odeplină afirmare în cli-matul de efervescenţăcreatoare a Festivaluluinaţional „Cântarea Ro-mâniei”, scria la începutde februarie 1982, pen-tru „DN”, Hans Schuller.

Împreună cu artiştii amatoriromâni şi maghiari, artiştii denaţionalitate germană au cu-cerit meritate aplauze pentru

talentul şi dăruirea cu careparticpau la viaţa culturală ajudeţului Braşov şi a Româ-niei (de ce nu erau lăudaţi şiartiştii profesionişti, aş adăugaeu?). Astfel, o serie de fanfareşi coruri au cucerit, în cadrulediţiei a III-a a festivaluluimenţionat, prestigioase dis-ctincţii ca o recunoaştere a„măiestriei interpretării şi arepertoriului mereu înnoit”.Hans Schuller amintea înacest sens fanfarele reuniteale căminelor coltorale Bod-Prejmer (dirijor Ernst Fleps),fanfara Casei de cultură din

Codlea (dirijor GüntherSchromm), corul bărbătesc alCasei de cultură din Codlea(dirijor Ernst Fleps) şi corulde cameră al Casei de culturădin Râşnov (dirijor GernotWagner).

„Expresie vie a politicii par-tidului nostru în problema na-ţională”, mai spunea puţinencomiastic, H. Schuller, ac-tivitatea culturală în limba ger-mană a parcurs în ultimii aniîn judeţul nostru „un drum as-cendent”. Schuller nu se refe-rea în acest sens numai laformaţiile muzicale, ci la toategenurile mişcării artistice deamatori. Spectacolele organi-zate de către casele de culturăşi căminele culturale din judeţul Braşov, printre carenumeroase spectacole în de-plasare, cunoşteau „o afluenţăde public, având deci un ecoudeosebit în rândul publicului”.Se adăugau aici şi schimburilede experienţă ale corurilor să-seşti din Ţara Bârsei, organi-zate sub egida Consiliului

judeţean al oamenilor munciide naţionalitate germană.După câte ştia Hans Schullerun asemenea schimb care vafi avut loc nu peste mult timpva fi fost găzduit de corul„Paul Richter” din Braşov.Deosebit de bogată era şi ac-tivitatea culturală din cadrulLiceului „Johannes Honterus”al cărui cor de cameră condusde talentatul Kurt Philippi, a

susţinut o înregistrare la casade discuri „Electrecord” Bu-cureşti cu vechi cântece po-pulare săseşti prelucrate deHans Peter Türk.

Şi era bine ca Schuller săsublinieze faptul că reperto-riile se străduiau să aducă larampă „lucrări patriotice, mi-litant-revoluţionare”. Nume-roşi compozitori au dedicat şidedică compoziţiile lor aces-

tor meleaguri mirifice, „în pli-nă transformare socialistă,dând glas iubirii profunde faţăde scumpa noastră patrie, Re-publica Socialistă România,recunoştinţei fierbinţi faţă departid pentru condiţiile createpentru afirmarea liberă a tu-turor talentelor, indiferent delimba de exprimare”.

(„Drum Nou”,3 februarie 1982)

Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, e-mail: bjt@addjb.ro, fax: 0268.470.504Telefon: 0371.433. 941 (după ora 16.00) Redactor şef:Sebastian Dan

Secretar general de redacţie:Liana Adam

Tehnoredactare:George NistorCristian Spânu

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

Un grup de tineri solişti demuzică uşoară ai Şcolii popu-lare de artă din Braşov (clasaprof. Edmond Deda) şi for-maţia „Nimbus Quartet” a stu-dioului de jazz din cadrul Caseide cultură a studenţilor au ofe-rit, la sala „Studio” a Ateneuluiromân un recital, scria pentru„Drum Nou” cunoscutul jazz -man Alexandru Şipa.

Organizat în cadrul fazei demasă a Festivalului naţional„Cântarea României”, acestrecital a avut menirea de aface cunoscută compozitori-lor, redactorilor de la radio şiteleviziune, de la diferite ziareşi reviste, publicului din Ca-

pitală, arta tinerilor interpreţibraşoveni.

„Calitatea repertoriului, alesdin creaţia românească – unele,prime audiţii – execuţia îngri-jită, rezultat al studiului corect”,aparţinând interpreţilor CristinaDopnig, Tatiana şi Cristina Pe-trescu, Laura Nicorovici, Ge-orge Mihăescu, GabrielMelinte, C-tin Toader, MarianBacheş, Florica Dacu, GabrielaSauciuc (aceasta era cea maicunoscută din grup, n.n.), pre-cum şi „complexitatea structu-rală a lucrărilor originale dejazz, talentul şi virtuozitatea”membrilor formaţiei „NimbusQuartet” (Sandu Brînduşan,Dick Nica, Mircea Soare şi Ge-orge Nojogan) au dominat cuprestanţă acest recital.

Iată câteva opinii: Dr. VasileTomescu, secretar al Uniuniicompozitorilor: „Recitalul aconstituit o expresie convingă-toare a pasiunii pentru aceastăartă interpretativă a tineretuluidintr-un oraş important peplan industrial, dar şi pe plancultural-artistic. Acest tineretdornic să muncească, dar şi săcânte, a dovedit ca numitor co-mun sensibilitate artistică, mo-destie, candoare şi omogenitateîn grup vocal”. „FormaţiaNimbus prin modalitatea decreaţie şi interpretare se apro-pie foarte mult de ceea ce amputea numi jazz-cameral, fiindo speranţă a muzicii noastre”.

(Drum Nou, 1970)

Iulian Cătălui

ZIARELE BRAȘOVULUI DE ALTĂDATĂ

Cântece care îşi au izvorul în sentimentul iubirii de patrie

Tineri interpreţi braşoveni pe scena Ateneului

4 februarie 2015

Unde găsiţi ziarul nostru

12 LIFE

Anul trecut, s-au cazat înRomânia 8,4 milioane deturişti, cu 6,6% mai multdecât în anul precedent.Numărul turiştilor străinia crescut cu 11,5%, pânăla 1,9 milioane, iar cel alromânilor cu 5,3%, la 6,5milioane.

„Creşterile pe piaţa externăse explică prin campaniile depromovare făcute de Româniape pieţele internaţionale. A fostşi campania internaţională peteleviziunea Travel Channel,în care a apărut prinţul Char-les, şi care a contribuit decisivla creşterea numărului de tu-rişti străini în România, chiarşi pentru America de Sud sauAfrica. Nu doar datorită luiau fost creşterile, pentru căam avut şi alte campanii, darprinţul este cunoscut în întrea-ga lume şi imaginea lui aatras turişti”, a declarat Si-mona Man, preşedintele Au-torităţii Naţionale pentruTurism (ANT). Anul trecut

au venit în România cu 24,6%mai mulţi americani şi cana-dieni (131.600 turişti), cu35,5% mai mulţi asiatici(225.400), cu 30% mai mulţisud-americani (15.600) şi cu34% mai mulţi africani(18.500).

Într-un clasament al Orga-nizaţiei Mondiale a Turismu-

lui, cea mai vizitată ţară dinlume este Franţa, cu peste 80de milioane de turişti în 2013,urmată de Statele Unite (70de milioane de turişti), Spania(60 de milioane de turişti),China (55 mil. turişti), Italia(47 mil. turişti), Turcia (37mil. turişti), Germania (31mil.), Marea Britanie (31

mil.), Rusia (28 mil.) şi Thai-landa (26 mil.). România stămai prost decât Grecia (18milioane de turişti), Ungaria(peste 10 mil. turişti), Cehia(9 mil.), Croaţia (10 mil.) sauPolonia (15 mil.), dar estepeste Bulgaria, care a înregis-trat în jur de 7 milioane deturişti.

Prinţul Charles a adus înRomânia mai mulţi turişti

Julio Iglesias va concerta laBucureşti şi la Cluj în luna mai Legenda muzicii

latino, Julio Iglesias,revine în România

pentru două concerte,pe 20 mai la Sala Pala-

tului din Capitală şi pe22 mai la Sala Po-livalentă din Cluj.

„După succesulînregistrat în varaanului trecut,când a concertatla Bucureşti cucasa închisă,

Julio Iglesias le pregăteşte românilor o maresurpriză. Până la momentul la care surprizava fi anunţată public, artistul a făcut un primpas şi a inclus România în programul turneului«World Tour 2015», anunţând astfel două con-certe”, potrivit sursei citate.

„Nu e recunoştinţă mai mare pentru viaţaunui artist ca atunci când oamenii te lasă săte întorci în locurile în care ai mai fost şi altădată”, spune Julio Iglesias, potrivit comuni-catului.

Biletele pentru concertul Julio Iglesias, cupreţuri cuprinse între 280 de lei şi 550 de leipot fi cumpărate prin www.eventim.ro.

În mod tradiţional, marmo-tele prezic în Statele Unite ve-nirea primăverii, însă luni elenu au fost de acord: cea dinPennsylvania a anunţat încăşase săptămâni de iarnă, iarmarmota din New York aprezis sosirea rapidă a ano-timpului următor.

Phil, marmota din Punxsu-tawney (Pennsylvania, est),cea mai celebră din toate, şi-a văzut umbra după ce a fosttrezită în cadrul ceremonieitradiţionale anuale, care da-tează din 1887, a anunţat BillDeeley, şef al clubului „Pun-

x s u t a w e yGroundhogClub”, men-ţionat de AFP.Concluzia –încă şase săptămâni de iarnă.

În schimb Chuck, marmotamai puţin celebră de la grădi-na zoologică din Staten island(New York), nu şi-a văzutumbra, ceea ce anunţă venirearapidă a primăverii. „Chuck,vreau să îţi mulţumesc pentruaceastă veste bună”, i-a spusprimarul Bill de Blasio, carea prezidat ceremonia, în con-textul în care oraşul a fost

afectat luni de ninsori şi ploisoldate cu polei. În acest an,Chuck a făcut prezicerea într-o cutie transparentă fiindcă în2014 primarul a scăpat dinmâini marmota, care a muritdupă câteva săptămâni.

O a treia marmotă, Chuc-kles, din Manchester (Con-necticut, nord-est) şi-a văzutşi ea umbra luni, lăsând să seînţeleagă că iarna va mai dura.

Marian Ionescu s-a căsătorit cu ştirista Octavia GeamănuPrezentatoarea Observator Special de la Antena 1 s-acăsătorit cu Marian Ionescu, liderul formaţiei Direcţia 5.Cei doi au avut parte de o cununie ieşită din comun: s-aucăsătorit la Galaţi, acolo unde formaţia Direcţia 5 se aflaîn turneu, fără rochie de mireasă şi doar cu cei mai apro-piaţi prieteni de faţă. „A fost extravagant, că aproape totce înseamnă rock”, a declarat Octavia. „Am ales să necăsătorim în afara Bucureştiului, pentru că ne-am doritca acest eveniment special pentru noi să fie unul discret.I-am avut alături doar pe cei mai apropiaţi prieteni, însăchiar şi pentru ei a fost o surpriză. Nimeni, în afară demine şi Marian, nu a ştiut că în timpul acestui turneu noidoi ne vom căsători. Prietenii cu care ne aflăm la Galaţiîn turneu credeau că urmează să ieşim la masă, în oraş”,a mai spus vedeta Antenei 1.Imediat după cununie, chiar în timpul concertului susţinutde Direcţia 5, Marian Ionescu şi-a chemat pe scenăproaspăta soţie şi a făcut în faţa fanilor anunţul cel mare.

Adelina Pestriţu, petrecere de pomină de ziua eiDuminică a fost mare zi de sărbătoare pentru AdelinaPestriţu! Vedeta a împlinit 28 de ani, şi şi-a marcat ani-versarea printr-o petrecere de pomină, la care au luatparte numeroşi invitaţi de seamă. Iubitul acesteia, cân-tăreţul Speak, a fost cel care a ajutat-o cu toate pregătirile,şi cel care a avut grijă ca vedeta să se distreze pe cinste.Artistul a cântat şi la petrecere, schimbând puţin versulunei melodii cunoscute, mărturisind că el „este al Ade-linei”.Bruneta a fost răsfăţată cu fel şi fel de cadouri Pro-fund emoţionată de multitudinea urărilor pe care le-aprimit, Adelina le-a mulţumit celor care i-au transmis gân-durile bune. „Mă simt onorată să văd cum atâtea minţişi suflete îşi îndreaptă energia către mine, într-o zi cusemnificaţie specială! E simplu... vă iubesc!”, a fost me-sajul brunetei.

SUA: Marmotele secontrazic în privinţasosirii primăverii