BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

1. Introducere in fiziologia clinica. 1. Introducere in fiziologia clinica.

Prof. Fr. SchneiderProf. Fr. Schneider

2. Homeostazia mediului intern. 2. Homeostazia mediului intern. Conf. D. MotocConf. D. Motoc

3. Fiziologie.3. Fiziologie.

Prof. I. HaulicaProf. I. Haulica

PHYSIOLOGY BOOKSPHYSIOLOGY BOOKS

FIFIZIOLOGIAZIOLOGIA

Studiază:Studiază: manifestările vitale generale şi particulare manifestările vitale generale şi particulare

ale diferitelor forme de viaţăale diferitelor forme de viaţă mecanismele ce asigură funcţionarea sistemelor viimecanismele ce asigură funcţionarea sistemelor vii reglarea funcţiilor şi adaptarea la mediureglarea funcţiilor şi adaptarea la mediu

Apelează la:Apelează la: Divizată în:Divizată în:BiofizicăBiofizică Fiziologie virală Fiziologie virală

BiochimieBiochimie Fiziologie bacteriană Fiziologie bacteriană

AnatomieAnatomie Fiziologie celulară Fiziologie celulară

HistologieHistologie Fiziologie plantelor Fiziologie plantelor

InformaticăInformatică Fiziologia omuluiFiziologia omuluiBiomatematică, etcBiomatematică, etc

Fiziologia omuluiFiziologia omului

Ramură a biologieiRamură a biologiei Ştiinţă fundamentală a medicineiŞtiinţă fundamentală a medicinei Divizată în domenii distincte: Divizată în domenii distincte:

F. generală: funcţionalitatea celulei, a treptelor supracelulareF. generală: funcţionalitatea celulei, a treptelor supracelulare

F. specială: a digestiei, circulaţiei, respiraţiei, buco-dentarăF. specială: a digestiei, circulaţiei, respiraţiei, buco-dentară

F. clinicăF. clinică

F. munciiF. muncii

F. sportului, etcF. sportului, etc

Elaborarează criteriile, metodele de evaluare Elaborarează criteriile, metodele de evaluare a limitelor normalului şi stării de sănătate a limitelor normalului şi stării de sănătate cât şi a devierilor de la acesteacât şi a devierilor de la acestea

ORGANISMUL CA SISTEMORGANISMUL CA SISTEM

OORGANISMUL UMANRGANISMUL UMAN == formformă superioară de organizare a ă superioară de organizare a structurii viistructurii vii având ca manifestare funcţională specifică având ca manifestare funcţională specifică viaţaviaţa

STRUCTURSTRUCTURAA VIE VIE: : formă specială de organizare a materiei, formă specială de organizare a materiei, alcalcătuită din ătuită din 44 clase de subst. organice clase de subst. organice:: aminoaciziaminoacizi, , nucleotide (formând proteine, acnucleotide (formând proteine, ac.. nucleici), glucide, lipide. nucleici), glucide, lipide.

STRUCTURĂ VIE STRUCTURĂ VIE VIAŢĂ:VIAŢĂ: indisolubilă interdependenţă indisolubilă interdependenţă

STRUCTURĂ STRUCTURĂ = modul de organizare a celulelor, ţesuturilor, = modul de organizare a celulelor, ţesuturilor, organelororganelor, , organismorganismuluiului..

FUNCŢIEFUNCŢIE = modul de realizare a = modul de realizare a activităţiactivităţii diferitelor i diferitelor structuri.structuri.

RELAŢIA STRUCTURĂ - FUNCŢIERELAŢIA STRUCTURĂ - FUNCŢIE

RAINER: anatomia este ştiinţa formei viiRAINER: anatomia este ştiinţa formei vii HALLER: fiziologia este anatomia în HALLER: fiziologia este anatomia în

mişcaremişcare PALADE: funcţia trebuie înţeleasă pe baza PALADE: funcţia trebuie înţeleasă pe baza

structurii iar structura pe baza alcătuirii ei structurii iar structura pe baza alcătuirii ei chimicechimice

StructuraStructura este suportul material al funcţiei este suportul material al funcţiei FuncţiaFuncţia este manifestarea structurii este manifestarea structurii

Structura vieStructura vie este un bilanţ funcţional, există în este un bilanţ funcţional, există în condiţiile atributului esenţial, condiţiile atributului esenţial, metabolismulmetabolismul

Funcţia vie Funcţia vie ((viaţaviaţa) are loc doar în măsura în care ) are loc doar în măsura în care structura o menţinestructura o menţine

Fiecărei structuri îi corespunde o anumită (anumite) Fiecărei structuri îi corespunde o anumită (anumite) funcţie funcţie

Schimbarea structurii Schimbarea structurii modificarea funcţiei modificarea funcţiei MoModificăridificărilele funcţionale funcţionale remanieri structurale remanieri structurale

adecvate. adecvate.

SISTEMSISTEM - - TEORIA SISTEMELORTEORIA SISTEMELOR

SISTEMSISTEM = ansamblu de elemente aflate în = ansamblu de elemente aflate în interacţiune, determinând proprietăţi pe care interacţiune, determinând proprietăţi pe care părţile constitutive luate separat nu le au.părţile constitutive luate separat nu le au.

TEORIA SISTEMELORTEORIA SISTEMELOR = defineşte legile = defineşte legile generale care fundamentează interacţiunile generale care fundamentează interacţiunile existente în interiorul unui sistem şi legăturile existente în interiorul unui sistem şi legăturile acestuia cu mediul acestuia cu mediul

ABORDARE IERARHIZATĂABORDARE IERARHIZATĂÎN RAPORT CU NIVELUL DE REFERINŢĂ:ÎN RAPORT CU NIVELUL DE REFERINŢĂ:

SISTEME COMPLEXESISTEME COMPLEXE - ORGANISMUL - ORGANISMUL

SISTEME SISTEME - SISTEME DE ORGANE - SISTEME DE ORGANE

SUBSISTEMESUBSISTEME - SUBSISTEME - SUBSISTEME CELULARECELULARE

SISTEME COMPLEXESISTEME COMPLEXE - ORGANUL - ORGANUL

SISTEMESISTEME - SISTEME CELULARE - SISTEME CELULARE

SUBSISTEMESUBSISTEME - - COMPONENTE CEL./COMPONENTE CEL./

SUBSISTEME CELULARESUBSISTEME CELULARE

CELULACELULA

- CEA MAI MICĂ UNITATE DIN ORGANISM ÎN CARE CEA MAI MICĂ UNITATE DIN ORGANISM ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ METABOLISMUL.SE DESFĂŞOARĂ METABOLISMUL.

- CAPACITATE DE A SE MENŢINE ŞI ÎNMULŢI.CAPACITATE DE A SE MENŢINE ŞI ÎNMULŢI.- FORMATĂ DIN UNITĂŢI SUBCELULARE, FORMATĂ DIN UNITĂŢI SUBCELULARE,

ALCĂTUITE DIN MACRO - ŞI MICROMOLECULE.ALCĂTUITE DIN MACRO - ŞI MICROMOLECULE.

TREAPTA MOLECULARĂ A VIEŢII:TREAPTA MOLECULARĂ A VIEŢII:- REPREZENTATA DE REPREZENTATA DE SS. . MACROMOLECULARE DIN MACROMOLECULARE DIN

CELULĂCELULĂ- PRIN INTERACŢIUNEA LOR ASIGURĂ PRIN INTERACŢIUNEA LOR ASIGURĂ

DESFĂŞURAREA FUNCŢIILOR VITALEDESFĂŞURAREA FUNCŢIILOR VITALE

TREAPTA SUPRAMOLECULARĂ, TREAPTA SUPRAMOLECULARĂ, INFRACELULARĂ:INFRACELULARĂ:

- STRUCTURI CELULARE DE TIPUL ORGANITELOR STRUCTURI CELULARE DE TIPUL ORGANITELOR (MITOCONDRII, RIBOZOMI, ETC), CROMOZOMILOR(MITOCONDRII, RIBOZOMI, ETC), CROMOZOMILOR

- SISTEMELE INFRACELULARE PĂSTREAZĂ ATRIBUTUL - SISTEMELE INFRACELULARE PĂSTREAZĂ ATRIBUTUL DE VIU DOAR INTEGRATE ÎN CELULE.DE VIU DOAR INTEGRATE ÎN CELULE.

SISTEME DE ORGANIZARE SUPRACELULARĂSISTEME DE ORGANIZARE SUPRACELULARĂ

ŢESUTUL:ŢESUTUL: - asociere de celule similare ca structură şi activitateasociere de celule similare ca structură şi activitate

cece realizează o anumite funcţie (ţ. epitelial, ţ. realizează o anumite funcţie (ţ. epitelial, ţ. conjunctiv, ţ. nervos,conjunctiv, ţ. nervos, ţ. muscular)ţ. muscular)

- alcătuit din celalcătuit din celuleule şi substanţă intercelulară şi substanţă intercelulară- un acelaşi ţesut poate fi un acelaşi ţesut poate fi preprezzentent în diferite structuri, în diferite structuri,

cooperând la realizarea funcţiilor unui organcooperând la realizarea funcţiilor unui organ

ORGANORGAN- Unitate funcţională cu alcătuire tisulară omogenă Unitate funcţională cu alcătuire tisulară omogenă

(muşchiul) sau heterogenă (stomacul), grupată în (muşchiul) sau heterogenă (stomacul), grupată în mod caracteristic.mod caracteristic.

- Alcătuit din parenchim (cu funcţii specializate) şi Alcătuit din parenchim (cu funcţii specializate) şi stromă (cu funcţii auxiliare)stromă (cu funcţii auxiliare)

SISTEM DE ORGANESISTEM DE ORGANE (subsistem organic specializat) (subsistem organic specializat)- Asociere de organe ce concură la realizarea unei Asociere de organe ce concură la realizarea unei

anumite funcţii (digestie, respiraţie, circulaţie, etc)anumite funcţii (digestie, respiraţie, circulaţie, etc)- AAlcătuire tisulară omogenă (sis.osos, muscular, lcătuire tisulară omogenă (sis.osos, muscular,

nervos) sau heterogenă (ap.digestiv, respirator)nervos) sau heterogenă (ap.digestiv, respirator)

ORGANISMULORGANISMUL Unitatea supremă morfo-funcţională asigurată Unitatea supremă morfo-funcţională asigurată

prin funcţionarea coordonată şi în interrelaţie a prin funcţionarea coordonată şi în interrelaţie a tuturor celulelor, ţesuturilor, organelor şi tuturor celulelor, ţesuturilor, organelor şi sistemelor de organe.sistemelor de organe.

În cadrul organismului, viul începe cu În cadrul organismului, viul începe cu treapta treapta celulară, treptele supracelularecelulară, treptele supracelulare sunt vii, fiind sunt vii, fiind formate din celule. formate din celule.

Pe nivele inferioare, Pe nivele inferioare, treptele subordonatetreptele subordonate îşi îşi pierd independenţa, realizează relaţia cu mediul pierd independenţa, realizează relaţia cu mediul înconjurător doar prin funcţiile întregului, a înconjurător doar prin funcţiile întregului, a organismului.organismului.

În cadrul sistemelor biologice, În cadrul sistemelor biologice, organismul organismul este o componentă a este o componentă a populaţieipopulaţiei,, la rândul ei componentă a la rândul ei componentă a biocenozeibiocenozei..

Biocenoza împreună cu mediul său fizic, Biocenoza împreună cu mediul său fizic, constituie constituie ecosistemulecosistemul

CELULA CA SUBSISTEMCELULA CA SUBSISTEM

CELULACELULA

- unitatea unitatea morfofuncţională de morfofuncţională de bază a organismuluibază a organismului- separată de mediul separată de mediul extracelextracel. . prin prin plasmalemăplasmalemă- include include matriceamatricea citoplasmaticăcitoplasmatică şi şi organiteleorganitele celularecelulare

Matricea citoplasmatică:Matricea citoplasmatică:- hialoplasmahialoplasma ( (citosolcitosol, , 50% din masa celulară)50% din masa celulară) --

sistem coloidalsistem coloidal- citoscheletul (filamente şi microtubuli),citoscheletul (filamente şi microtubuli), - ribozomi liberi, ribozomi liberi, - ARNm, ARNt, ARNm, ARNt, - granule de glicogen, picături de lipide, pigmenţi, granule de glicogen, picături de lipide, pigmenţi,

macro- şimacro- şi micromolecule, micromolecule, - ioni.ioni.

Citoscheletul: Citoscheletul:

Filamente intermediare, stabile:Filamente intermediare, stabile: - tonofilamente- tonofilamente de cheratină în c de cheratină în c.. epitelială, epitelială, -- neurofilamenteneurofilamente- gliofilamente,- gliofilamente, - f- f.. de vivmentină de vivmentină în c în c. . mezenchimalmezenchimale e - f- f.. de desmină de desmină în f în f. . m. striată şi fm. striată şi f.. m.netedă viscerală. m.netedă viscerală.

Filamente de actinăFilamente de actină (motilitatea celulară) (motilitatea celulară) Microtubuli Microtubuli

– – prezintă polimerizare/depolimerizare a tubulineiprezintă polimerizare/depolimerizare a tubulinei;; - componenţi ai cililor, flagelilor, aparatului mitotic, - componenţi ai cililor, flagelilor, aparatului mitotic, - determină forma cel. şi a prelungirilor sale, - determină forma cel. şi a prelungirilor sale, - rol în mişcare, formarea unor canale de transport.- rol în mişcare, formarea unor canale de transport.

CentrozomulCentrozomul - centru nuclear din care pornesc microtubuli liberi, - centru nuclear din care pornesc microtubuli liberi, asamblaţi sub controlul acestuia; asamblaţi sub controlul acestuia; - în timpul diviziunii generează fusul de deplasare a - în timpul diviziunii generează fusul de deplasare a cromozomilorcromozomilor

CitoscheletulCitoscheletul

Glycoprotein

Carbohydrate

Microfilamentsof cytoskeleton Cholesterol Peripheral

proteinIntegralprotein

CYTOPLASMIC SIDEOF MEMBRANE

EXTRACELSIDE OFMEMBRANE

Glycolipid

Fibers ofextracellularmatrix (ECM)

Nucleul:Nucleul:

- Cel mai mare organit celular (6% din volumul cel.)Cel mai mare organit celular (6% din volumul cel.)- Delimitat de o membrană dublăDelimitat de o membrană dublă- Depozitar şi organizator informaţional al celulei, Depozitar şi organizator informaţional al celulei, - Specificarea genetică a cel.încodată de molecule Specificarea genetică a cel.încodată de molecule

gigant de ADN, reprezentat de cromozomi (cel. gigant de ADN, reprezentat de cromozomi (cel. umană:46 cr, exceptând gameţii cu 23 cr)umană:46 cr, exceptând gameţii cu 23 cr)

CromozomulCromozomul- - Grup linkat de geneGrup linkat de geneGenaGena- Segment al moleculei de ADN ce conţine informaţia - Segment al moleculei de ADN ce conţine informaţia necesară pt. a produce sinteza unei molecule de ARNnecesară pt. a produce sinteza unei molecule de ARN- Setul complet de gene al unui individ – genom (3x10- Setul complet de gene al unui individ – genom (3x1044) ) însumează 3 miliarde perechi baze ADN, specificând 1 însumează 3 miliarde perechi baze ADN, specificând 1 milion molecule proteice.milion molecule proteice.

NUCLEULNUCLEUL

MITOCONDRIILEMITOCONDRIILE

- UNITĂŢI RESPIRATORII ŞI ENERGOGENETICEUNITĂŢI RESPIRATORII ŞI ENERGOGENETICE- Formaţiuni ovoide cu dublă membrană lipoproteică, Formaţiuni ovoide cu dublă membrană lipoproteică,

internă cu pliuri (creste mitocondriale), cu internă cu pliuri (creste mitocondriale), cu permeabilitate selectivă permeabilitate selectivă proprietatea de umflare proprietatea de umflare reversibilă (swelling)reversibilă (swelling)

- Rol în oxidaţia de substrat şi transfer, captarea şi Rol în oxidaţia de substrat şi transfer, captarea şi stocarea stocarea EE în compuşi macroergici, sinteza de în compuşi macroergici, sinteza de ac.graşi, ac.aminaţi, etcac.graşi, ac.aminaţi, etc

- Furnizează E biologic utilizabilă şi metaboliţi Furnizează E biologic utilizabilă şi metaboliţi specifici celorlalte structuri subcelularespecifici celorlalte structuri subcelulare

RETICULUL ENDOLASMATICRETICULUL ENDOLASMATIC

REŢEA DE CANALE ŞI CISTERNE DELIMITATE DE MEMBRANĂREŢEA DE CANALE ŞI CISTERNE DELIMITATE DE MEMBRANĂ- Traversează citoplasma, comunică cu porii m. Traversează citoplasma, comunică cu porii m.

nucleare şi celularenucleare şi celulare- Două tipuri: neted şi rugos (ergastoplasma), având Două tipuri: neted şi rugos (ergastoplasma), având

ataşaţi ribozomiataşaţi ribozomi- Sediul unor activităţi enzimatice, procese biochimice Sediul unor activităţi enzimatice, procese biochimice

implicate în meta. lipidic, glucidic şi protidic, în implicate în meta. lipidic, glucidic şi protidic, în sinteza proteinelor.sinteza proteinelor.

- Activitate fosfatazică şi oxidazicăActivitate fosfatazică şi oxidazică- Sintetizează subst. specifice pentru lizozomi, ap. Sintetizează subst. specifice pentru lizozomi, ap.

Golgi, sinapseGolgi, sinapse- Implicat în transmiterea excitaţiei şi cuplarea cu Implicat în transmiterea excitaţiei şi cuplarea cu

contracţia sau secreţia. contracţia sau secreţia.

LIZOZOMIILIZOZOMII

- Saci sferici cu enz. hidrolitice, predom. acide, cu rol în Saci sferici cu enz. hidrolitice, predom. acide, cu rol în dig. dig. intracelulară a propriilor compuşiintracelulară a propriilor compuşi ((autofagieautofagie)) sau sau endocitaţi (endocitaţi (heterofagieheterofagie: : fagocitoză, pinocitoză, endocitoză fagocitoză, pinocitoză, endocitoză receptor mediată);receptor mediată); vezicula endocitată se cuplează cu vezicula endocitată se cuplează cu lizozomii primari formand vacole dig. lizozomii primari formand vacole dig. LIZOZOMI LIZOZOMI SECUNDARI sau fagolizozomi)SECUNDARI sau fagolizozomi)

- FFc.c. specializate: apărare faţă de non-self, distrugerea specializate: apărare faţă de non-self, distrugerea resturilor celresturilor cel.,., a cel a cel.. în suferinţă, absorbţia proteinelor. în suferinţă, absorbţia proteinelor.

- Autofagia (autoliza focală) asigură reânoirea Autofagia (autoliza focală) asigură reânoirea constituienţilor cel.constituienţilor cel. ( (în procese de regresiune fiziologică a în procese de regresiune fiziologică a unor organe – uter post partum, în stadiile de diferenţiere unor organe – uter post partum, în stadiile de diferenţiere şi morfogeneză, în procese de remaniere ca osteolizaşi morfogeneză, în procese de remaniere ca osteoliza))..

- Eliberarea cEliberarea conţinutulonţinutuluiui lizozomal lizozomal produce zone de liză produce zone de liză sau procese sau procese ddegenerative,egenerative, moarte cel.moarte cel.

PEROXIZOMIIPEROXIZOMII

- Microvezicule delimitate de membrane,Microvezicule delimitate de membrane,- Rol în oxidarea unor molecule toxice, cu participarea Rol în oxidarea unor molecule toxice, cu participarea

oxigenului molecularoxigenului molecular- Generează şi degradează SROGenerează şi degradează SRO

APARATUL GOLGIAPARATUL GOLGI

COMPLEX DE MICROVEZICULE ŞI CISTERNE CANALICULARECOMPLEX DE MICROVEZICULE ŞI CISTERNE CANALICULARE

- - Interpuse între RE şi plasmalema polului secretor al cel.Interpuse între RE şi plasmalema polului secretor al cel.- Rol în condensarea şi maturarea materialului sintetizat Rol în condensarea şi maturarea materialului sintetizat

în RE şi în tranzitarea în vederea exocitozeiîn RE şi în tranzitarea în vederea exocitozei- - Participă la formarea granulelor de zimogen, elaborarea Participă la formarea granulelor de zimogen, elaborarea

oseinei, condrinei, hormonilor, mediatorilor polipeptidicioseinei, condrinei, hormonilor, mediatorilor polipeptidici

RELAŢIILE INTERCELULRERELAŢIILE INTERCELULRE

Relaţii directe (determinate genetic) cu celRelaţii directe (determinate genetic) cu cel.. de acelaşi tip, de acelaşi tip, în cadrul ţesutului, sau de alte tipuri, în cadrul organuluiîn cadrul ţesutului, sau de alte tipuri, în cadrul organului

Ţesutul: celule + matrice extracelŢesutul: celule + matrice extracel.., implicată în joncţiunile , implicată în joncţiunile celulare, asigurând adezivitatea şi comunicarea celulare, asigurând adezivitatea şi comunicarea intercelularăintercelulară

Molecule de adezivitate celularăMolecule de adezivitate celulară (CAM) (CAM)::glicoproteine membranare (glicoproteine membranare (ex: ex: selectine, Iselectine, Igg, integrine), integrine)

- Pe neuron: N-CAMPe neuron: N-CAM- Pe hepatocit şi alte tipuri celulare: L-CAMPe hepatocit şi alte tipuri celulare: L-CAM- Pe neuroni înspre celPe neuroni înspre cel.. gliale: Ng-CAM gliale: Ng-CAM

Asigură interacţiunile dintre celule, dintre celAsigură interacţiunile dintre celule, dintre cel..şi matricea şi matricea extracelulară.extracelulară.

Selectinele:Selectinele:-- realizează aderarea leucocitelor la peretele vascular realizează aderarea leucocitelor la peretele vascular şi mediază deplasarea transendotelială a acestoraşi mediază deplasarea transendotelială a acestora

Superfamilia imunoglobulinelor:

ICAM - Intercellular Adhesion MoleculeVCAM - Vascular Cell Adhesion MoleculePECAM - Platelet Endothelial Cell Adhesion

Molecule

Integrinele:

Rol în adeziunea şi migrarea transendotelială a leucocitelor, fagocitoză, embriogeneză

Integrine leucocitare: Leu-CAM, Very Late Antigen (VLA), citoadezine

Matricea extracelulară:

- Organizare diferită, în funcţie de ţesut , organOrganizare diferită, în funcţie de ţesut , organ- În os, tendon - abundentă, cu rol mecanic importantÎn os, tendon - abundentă, cu rol mecanic important- În muşchi, epidermă - săracă, cu rol mecanic de În muşchi, epidermă - săracă, cu rol mecanic de

rezistenţă rezistenţă - În ţesutul conjunctiv – bine reprezentată, formată din În ţesutul conjunctiv – bine reprezentată, formată din

s. fundamentală, fibre de colagen, elastice, de s. fundamentală, fibre de colagen, elastice, de reticulinăreticulină

COLAGENULCOLAGENUL Componenta de bază a matricei extracel., organizat sub Componenta de bază a matricei extracel., organizat sub

formă de fibreformă de fibre

FIBRONECTINAFIBRONECTINA Ataşată de f. de colagen şi de m. celulară, prin Ataşată de f. de colagen şi de m. celulară, prin

intermediul integrinei; intracelular se ataşează intermediul integrinei; intracelular se ataşează citoscheletuluicitoscheletului

PROTEOGLICANII PROTEOGLICANII (conţin glicoz-aminoglicani, (conţin glicoz-aminoglicani, ppoolizaharide hidrofile, electronegative)lizaharide hidrofile, electronegative)

Formează geluri de diferite grade de polimerizareFormează geluri de diferite grade de polimerizare Conferă variaţii de densitate spaţiului extracel.Conferă variaţii de densitate spaţiului extracel. Filtru reglator al pasajului moleculelor din lq. extracel.Filtru reglator al pasajului moleculelor din lq. extracel. Leagă factori de creştere, proteine semnalizatoare pentru Leagă factori de creştere, proteine semnalizatoare pentru

celulecelule Ghidează migrarea celulară prin matrice.Ghidează migrarea celulară prin matrice. Componentă extracel. ce umple spaţiile dintre celule şi Componentă extracel. ce umple spaţiile dintre celule şi

fibrefibre Glicozaminoglicanii atrag NaGlicozaminoglicanii atrag Na++, sunt osmotic activi, permit , sunt osmotic activi, permit

acumulări hidrice în spaţiile intercel.acumulări hidrice în spaţiile intercel.

CELULELE EPITELIALE:CELULELE EPITELIALE:

- Dispuse în strat simplu sau multiplu, ca o barieră, cu o Dispuse în strat simplu sau multiplu, ca o barieră, cu o faţă apicală şi una bazală, în raport cu ţes. conjunctiv; faţă apicală şi una bazală, în raport cu ţes. conjunctiv;

- Cel. de la polul apical conţin segmente de Cel. de la polul apical conţin segmente de oligozaharide, formand glicocalixul (ex.enterocit)oligozaharide, formand glicocalixul (ex.enterocit)

- Faţa bazală – m.bazală, formată din colagen tip IV şi Faţa bazală – m.bazală, formată din colagen tip IV şi alte proteine (laminina, asigură adeziunea prin alte proteine (laminina, asigură adeziunea prin molecule de integrină, dintre m. cel. epiteliale şi molecule de integrină, dintre m. cel. epiteliale şi fibronectina ţes. conjunctiv)fibronectina ţes. conjunctiv)

- Cele două feţe sunt polarizate funcţional: cel. Cele două feţe sunt polarizate funcţional: cel. epiteliale absorbante asigură la polul apical intrarea în epiteliale absorbante asigură la polul apical intrarea în celulă a componentelor din mediul extracel. iar la celulă a componentelor din mediul extracel. iar la polul bazal transportă produsele în interstiţiupolul bazal transportă produsele în interstiţiu

Tipuri de joncţiuni dintre cel. epiteliale:Tipuri de joncţiuni dintre cel. epiteliale:

- Joncţiuni strânseJoncţiuni strânse, relativ impermeabile; au funcţie de , relativ impermeabile; au funcţie de barieră, unesc membranele apicale a două celule barieră, unesc membranele apicale a două celule învecinateînvecinate

- Joncţiune aderentăJoncţiune aderentă, uneşte cel, uneşte cel.. pe întreaga suprafaţă pe întreaga suprafaţă laterală (prin CADERINE, ce leagă mănunchiul actinic al laterală (prin CADERINE, ce leagă mănunchiul actinic al unei celule cu al celei învecinate)unei celule cu al celei învecinate)

- Joncţiunea desmozomialăJoncţiunea desmozomială, realizează puncte de , realizează puncte de sudură ce ancorează filamentele intermediare ale unei sudură ce ancorează filamentele intermediare ale unei cel. cu ale cel. învecinate, prin caderine; cel. cu ale cel. învecinate, prin caderine;

AAcelaşi tip de legătură se realizează între partea bazală celaşi tip de legătură se realizează între partea bazală a cel epiteliale cu m. bazală, formând o a cel epiteliale cu m. bazală, formând o joncţiune joncţiune hemihemi--desmodesmozomialazomiala..

Joncţiunea Joncţiunea gap gap (nexus, macula comunicans)(nexus, macula comunicans)

- - între două cel. alipite, cu spaţiul dintre ele îngust, ocupat de conexoni (proteine ce permit pasajul intercel. al ionilor anorganici, a moleculelor hidrosolubile pâna la 1000 D)

- realizează o cuplare electrică şi metabolică (cardiomiocit).

- se caracterizează prin dinamism funcţional, modificările funcţionale induc schimbari de permeabilitate (creşterea [Ca2+] intracel. scade permeabilitatea joncţională)

Solidarizarea intercelulară în ŢSolidarizarea intercelulară în Ţ.. muscular: muscular:

- F musculare striate scheleticeF musculare striate scheletice: solidarizate prin : solidarizate prin endomisiunendomisiun, teaca conjunctivă a fiecărei fibre, teaca conjunctivă a fiecărei fibre

- Fibrocelulele musculare cardiace:Fibrocelulele musculare cardiace: prin prin discuri discuri intercalareintercalare ce includ ce includ joncţiunea gapjoncţiunea gap

- Celula musculară netedă:Celula musculară netedă: cuplată cu cea învecinată cuplată cu cea învecinată prin prin joncţiuni gapjoncţiuni gap, , plăci de ataşare, apoziţii-plăci de ataşare, apoziţii-angrenaj intercelularangrenaj intercelular

Legăturile dintre neuroni, neuroni şi cel. Legăturile dintre neuroni, neuroni şi cel. gliale:gliale:

- - De tip ataşare De tip ataşare, în cadrul unei reţele de contiguitate., în cadrul unei reţele de contiguitate.