1.+1.++DEFINITIA+SI+OBIECTUL+DREPTULUI+INTERNATIONAL

DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC I

Conf.univ.dr. Jana MAFTEI

UNIVERSITATEA „DANUBIUS”

DIN GALAŢI

FACULTATEA DE DREPT

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE

DREPT INTERNAŢIONAL

PUBLIC

1.1. DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL

DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC

Conținutul cursului

1. Noţiuni introductive de drept internațional public

2. Izvoarele dreptului internaţional public

3. Dreptul tratatelor internaţionale

4. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional contemporan

5. Subiectele dreptului internaţional public

6. Teritoriul în dreptul internaţional

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

DE DREPT INTERNAŢIONAL

PUBLIC

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE DREPT

INTERNAŢIONAL PUBLIC

1.1. Definiţia şi obiectul dreptului

internaţional public

1.2. Particularităţile dreptului


1.3. Raportul între dreptul internaţional

public şi dreptul intern al statelor

1.4. Evoluţia dreptului




PUBLIC

SOCIETATEA INTERNAŢIONALĂ

Harta politică a lumii

Sursa:www.geocenter.ro Structura societăţii internaţionale

State purtătoare de suveranitate

Alte entităţi:

- Organizaţii internaţionale interguvernamentale

- Organizaţii internaţionale neguvernamentale

- Societăţi transnaţionale

- Persoanele fizice (în anumite condiţii)



PUBLIC

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

Raporturi între state, ca purtătoare de suveranitate

Raporturi între state şi celelalte entităţi ale societăţii internaţionale

Raporturi între persoane fizice şi persoane juridice aparţinând diferitelor state

Raporturi între instituţii şi organizaţii ale statelor

Raporturi între organizaţii internaţionale

Intensificarea relaţiilor

internaţionale a condus la

necesitatea reglementării lor.

Rolul principal în acest

domeniu revine dreptului

internaţional public.

Ultimul deceniu al sec. XX a

fost declarat de Adunarea

Generală a ONU „deceniul

dreptului internaţional”.



PUBLIC

ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ordinea juridică - ansamblul regulilor de drept,

constituite într-un sistem, ce guvernează societatea, la

un moment dat

Procesul de constituire şi de aplicare a normelor

dreptului internaţional public în cadrul comunităţii

internaţionale reprezintă ordinea juridică internaţională.

(Raluca Miga Beşteliu – Drept internaţional public, vol.I, Ed. All Beck,

Bucureşti, 2005, p.2)



PUBLIC

DEFINIŢIA DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - i Definirea dreptului internațional a făcut obiectul a numeroase studii și opinii, ea reflectând concepții și orientări politice diferite.

„totalitatea normelor juridice, create pe baza acordului de voinţă, exprimat în forme juridice specifice, pentru a reglementa raporturile dintre ele privind pacea, securitatea şi cooperarea internaţională, norme a căror aplicare este realizată prin respectarea de bună voie, iar în caz de necesitate, prin forţa de constrângere individuală sau colectivă a statelor”. (Moca, Gheorghe – Drept internaţional, Ed. Politică, Bucureşti, 1983, p.83)

„ansamblu de principii şi norme create de către state, pe baza acordului lor de voință – exprimat în tratate sau cutumă – în scopul de a reglementa raporturile lor reciproce, precum și raporturile lor cu alte entități internaționale și, în primul rând, cu organizațiile internaționale”. (Popescu, Dumitra; Năstase, Adrian; Coman, Florian, Drept internaţional public, Ed. Şansa, Bucureşti, 1994, p.12)

„ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile dintre state și celelalte subiecte de drept internațional public, norme care sunt create pe baza acordului lor de voință”. (Selejan-Guțan, Bianca; Crăciunean, Maria, Drept internaţional public, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p.6)



PUBLIC


INTERNAŢIONAL PUBLIC - ii

„un corp de norme care sunt obligatorii pentru state în relaţiile

dintre ele” (Oppenheim, L. – International Law, 9th edition, New Delhi, 1996, p.4).

norme şi principii obligatorii pentru „statele civilizate” (Briedy, J.

- The Law of Nations, Oxford, 1955, p.1).

„ordine a comunităţii internaţionale” care „se ridică deasupra

statelor şi popoarelor şi le leagă între ele” (Dahm, G. - Volkerrecht, vol.I,

Stuttgart,1956, p.1 )

„un drept al societății internaționale” (Dinh, Daillier, Forteau, & Pellet -

Droit international public, Paris, 2002, p.43).

„un ansamblu de reguli de drept care se aplică subiectelor

societății internaționale, adică statelor și organizațiilor

internaționale și, în mod excepțional, indivizilor” (Ruzié, D. - Droit

international public, Ed. Dalloz, Paris, 2000, p.1).



PUBLIC


INTERNAŢIONAL PUBLIC - iii

Definiţiile evidențiază trăsăturile cele mai generale, esențiale ale dreptului internațional public:

- numai statele ca subiecte principale ale acestui drept sunt creatoarele normelor de drept elaborate;

- raporturile sociale reglementate de dreptul internațional au un caracter specific intervenind între state sau/și între alte subiecte ale acestuia;

- din sfera de aplicare a dreptului internațional sunt excluse raporturile juridice dintre state și persoane fizice ori juridice care se supun dreptului intern;

- sunt excluse raporturile juridice în care un stat participă nu ca purtător al puterii de stat, ori ca subiect de drept internațional, ci ca subiect de drept civil cum ar fi de ex : încheierea unui act de cumpărare a unui teren, a unor clădiri.

RAPORTURILE JURIDICE TREBUIE SĂ FIE RAPORTURI ÎN CARE STATELE SE MANIFESTĂ CA TITULARE ALE DREPTURILOR LOR SUVERANE.



PUBLIC

DEFINIŢIA DREPTULUI INTERNAŢIONAL

PUBLIC - CONCLUZIE DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC constituie: un ansamblu de norme juridice care guvernează raporturile care se stabilesc

în cadrul societăţii internaţionale, norme create de state pentru a reglementa relațiile dintre ele, ca principale

subiecte ale dreptului internațional, precum și relațiile dintre state și alte subiecte de drept internațional.

Dreptul internațional public constituie un instrument necesar și indispensabil în dirijarea unei lumi contradictorii în procesul de globalizare.

Rolul dreptului international este: - de a asigura funcționarea armonioasă a comunității internaționale, - de a contribui prin mijloacele sale la o dezvoltare armonioasă a acestei comunități, - de a preveni și a soluționa aspectele conflictuale.

Dreptul internațional reprezintă ansamblul principiilor și normelor juridice

făurite de state, pe baza acordului lor de voință, în vederea reglementarii relațiilor dintre ele.



PUBLIC

OBIECTUL DE REGLEMENTARE AL DREPTULUI

INTERNAŢIONAL PUBLIC - i

Obiectul dreptului internaţional îl formează relaţiile internaţionale.

Relaţiile internaţionale nu formează, însă, în totalitatea lor, obiectul de reglementare al dreptului internaţional.

Relaţiile internaţionale sunt deosebit de variate: politice, economice, juridice, culturale etc.

Dreptul internaţional are drept obiect de reglementare numai acele relaţii juridice internaţionale în care statul acţionează ca purtător de suveranitate.



PUBLIC

OBIECTUL DE REGLEMENTARE AL

DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC - ii

„dreptul internaţional reglementează raporturile dintre statele

independente (…) în vederea coexistenţei unor comunităţi independente

sau în vederea urmăririi scopurilor lor”.

(Hotărârea Curţii Permanente de Justiţie din 7 septembrie 1927 – Cauza

Lotus)

Dreptul intern reglementează relaţiile sociale existente într-un

singur stat.

Dreptul internaţional reglementează relaţiile internaţionale, cu precădere interstatale, dar şi relaţiile dintre state şi celelalte subiecte de drept internaţionale ori dintre acestea din urmă



PUBLIC

1.+1.++DEFINITIA+SI+OBIECTUL+DREPTULUI+INTERNATIONAL

Documents

Transcript of 1.+1.++DEFINITIA+SI+OBIECTUL+DREPTULUI+INTERNATIONAL