117914758-Bazele-contabilitatii

Viorel Turcanu,Eudochia Bajerean

BAZELECONTABILITATII,

Aprobat de Senatul Academiei de Studii Economice dinMoldova (proces verbal nr. 6 din 26 februarie 2003) sirecomandat incalitate de manual pentru studentii de la institutiilede invatamant superior cu profil economic

Chislnau - 2004

CZU 657(075.8)T94

Recenzenti: dr. in stiinte economice, conf. univ. AlexandruFrecautan, seful catedrei de evidenta contabila,Universitatea Agrara de Stat din Moldovadr. in stiinte economice, conf. univ. Pavel Tostogan,catedra "Contabilitate si audit", A.S.E.M.

Traducere din limba rusa: Nina Pasternacov

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii

Turcanu, ViorelBazele contabilitatii I Viorel Turcanu, Eudochia

Bajerean; trad. din lb. rusa: Nina Pasternacov, - Ch.:F.E.-P. "Tipogr, Centrala", 2004. - 268 p.

Bibliogr. p. 265ISBN 9975~78-278-72500 ex.

657(075.8)

ISBN 9975-78~278-7 © v. Turcanu, E. Bajerean

CUPRINS

Introducere 6

Capitolul!. Contabilitatea -sistemu) informational de baza 81.1. Esenta si rolul contabilitatii in sisternul informational.. 81.2. Dezvoltarea contabilitatii si a functiei acesteia 131.3. Principiile de baza si cerintele contabilitatii 171.4. Locul contabilitatii in sistemul disciplinelor studiate 20

Capitolul2. Obiectul ~i metoda contabllitatii 272.1. Sfera de aplicare a contabilitatii 272.2. Obiectul contabilitatii .312.3. Mijloacele intreprinderii si clasificarea acestora 352.4. Notiuni despre cheltuielile si veniturile intreprinderii 392.5. Operatiuni economice ,432.6. Metoda contabilitatii si elementele acesteia 45

Capitolul J. Bilantul contabil- elementul de baza al metodeicontabilitatii. 51

3.1. Esenta bilantului contabil si importanta acestuia 513.2. Structura bilantului contabil... 533.3. Caracteristica posturilor de bilant 593.4. Tipuri de modificari In bilant sub influenta operatiuniloreconomice 683.5. Functiile bilantului contabil. 73

Capitolul4. Sistemul de conturi si dubla inregistrare 774.1 Notiune de conturi contabile, functiile si structura acestora 78

3

4.2. Clasificarea conturilor contabile 824.3. Conturi de activ ~ide pasiv 854.4. Dubla inregistrare si insemnatatea acesteia 904.5. Inregisrrari contabile ~i tipurile acestora 964.6. Conturi sintetice si analitice, interdependenta acestora 1034.7. Balante de verificare si insemnatatea de control al aeestora l074.8. lnterdependenta conturilor contabile eu bilantul.. 1184.9. Planul de conturi contabile 123

Capitolul5. Metodica contabilitatii operatiunllor economicede baza 131

5.1. Notiunea de evidenta a procurarii mijloacel 0r 1315.2. Schema generals a evidentei consurnurilor de productie 1375.3. Modul de contabilizare a cheltuielilor si veniturilor ~idedeterminare a rezultatului financiar.. 141

Capito lul 6. Evaluarea sl rolul acesteia in contabilitate 1476.1. Etaloane eontabile 1476.2 Metode de evaluare utilizate In eontabilitate 1496.3. Calculatia - metoda a evaluarii 153

Capitolul7. Documentarea operatiunilor economice 1627.1. Notiunea si functiile documentelor.. 1627.2. Clasificarea documentelor 1697.3. Modul de completare si prelucrare a documentelor.. 1747.4. Circulatia documentelor 178

Capitolul8. Inventarierea ~irolul acesteia in contabilitate 1838.1. Esenta, insemnatatea si tipurile inventarierii 1838.2. Modul de efectuare a inventarierii 188

4

8.3.Detenl1inarea rezultatelor inventaricrii si contabilitateaacestora 192

Capitolul 9. Registre ~iforme ale contabilitatii 1969.1. Clasificarea registrelor contabile 1969.2. Tehnica inregistrarilor contabile 2039.3. Metode de corectare a greselilor In contabilitate 2069.4. Esenta fonnelor contabilitatii .211

Capitolul to. Organizarea contabilitatii.; 22710.1. Baza normativa a contabilitatii 227J 0.2. Contabilitatea financiara simanageriala (de gestiune ) 23310.3.Organizarea contabilitatii la intreprindere.Politica de contabilitate 23710.4. Components si modul de pregatire si prezentarea rapoartelor financiare 243

Anexa 250

Bibliografie 265

INTRODUCERE

La statomicirea relatiilor de piata 0 mare importanta are asigurareaoportuna ~iIn volumul necesar a tuturor utilizatorilor eu informatieeconomica. Locul central in realizarea acestei sarcini ii revinecontabilitatii.

Organizarea contabilitatii la intreprinderi in baza metodologieistiintifice de reflectare a obiectelor eontabilizate, evidentierea cerinteloractuale in domeniul gestiunii permit obtinerea informatiei necesaredespre acti vitatea agentului economic si fumizarea ei utilizatorilorcointeresati in luarea de catre acestia a deciziilor manageriale sieconomice eficiente.

Ca si oriee alta ~tiinta, contabilitatea are obiectul ~i metoda sa,esenta carora, pornind de la pozitiile aetuale, este dezvaluita siargumentata din punet de vedere teoretic in prezentul manual.

La formularea unor definitii teoretice s-au luat in considerare opiniiledi feriti lor autori, iar la evidentierea elementelor metodei contabilitatii,metodologiei inregistrarii operatiunilor economice, componentei sicontinutului rapoartelor financiare au fost utilizate regulile ~icerintelecontinute in actele legislative $i normative respective ale RepublieiiMoldova, precum si experienta organizarii contabilitatii la intreprinderi,

Lucrarea nu-si poate revendica atributul de completitudine, intrucatautorii nu si-au propus tratarea completa a unor probleme. Dupacum se intampla foarte des In teorie, multe probleme sunt diseutabile.Totusi, noi speram ca cunoasterea contabilitatii, studierea unor anumiteprobleme expuse in manualul de fata vor ajuta studentii si pe toti ceicare doresc sa insuscasca profesia de contabil, sa inteleaga si sastudieze mai usor contabiI itatea financiara, contabilitatea manageriala,particularitatile contabilitatii In banci, organizatiile bugetare si altediscipline speciale prevazute in planurile de studii.

6

La studierea contabilitatii incepatorii trebuie sa acorde 0 atentiedcosebita, In primul rand, constientizarii elementelor specifice alemctodei contabilitatii: generalizarii bilantiere, conturilor, dubleiinregistrari etc. Numai pe masura cunoasterii esentei acestora, seprocedeaza la etapa urmatoare - conceperea rolului ~idestinatieicontabilitatii ca un subsistem informational de gestionare, de organizarea acesteia la intreprinderi, Cresterea permanenta a volumului informatieifinanciare, complicarea relatiilor de afaceri dintre agentii economicicauzeaza necesitatea obicctiva a perfectionarii ulterioare a formelor~iorganizarii contabilitatii, cornputerizarii complexe a lucrarilorcontabile si operatiunilor in scopul reducerii timpului $i cheltuielilorpentru inregistrarea ~iprelucrarea datelor.

Autorii: dr. habilitat in stiinte economice, prof univ, Viorel Turcanu(capitolele 1,2,3,5,6,9,1 O(§ 4»; dr. in stiinte economice, conf. univ.Eudochia Bajerean (capitoJele 4,7,8,10 (§ 1,2,3).

CAPITOLUL 1.Contabilitatea - sistemul informational de baza,

Obiectivele capitolului:1. Insusirea esentei contabilitatii si determinarea rolului

acesteia in cadrul intregului sistem informational atintreprinderii; elucidarea componentei utilizatorilor deinformatii financiare si a cerintelor acestora.

2. Examinarea perioadei aparitiei $i etapelor de dezvoltarea contabilitatii, scoaterea in evidenta a functiilor acesteiain cadrul sistemului de gestionare a intreprinderii,

3. Determinarea perioadei in care contabilitatea a devenit$tiinta·

4. Studierea principiilor de baza ale contabilitatii careurmeaza sa fie refleetate la pregatirea $1 furnizareainformatiei, examinarea cerintelor fata de informatiaobtinuta ineadrul sisternului contabil.

5. Determinarea locului contabilitatii in cadrul disciplinelorstudiate de studentii de la specialitatea de eontabilitate,precum si evidentierea legaturii ei eu aceste discipline.

1.1. Esenta ~irolul contabilitatfi in sistemul informationalInformatia, indeosebi informatia economics, este astazi prezenta

in toate domeniile de activitate, fiind un element important al progresului.Ea se aplica pe larg in domeniul economico-finaneiar.

La luarea deciziilor condueerea agentilor economici are nevoie totmai mult de informatii multilaterale privind situatia financiara sirezultatele activitatii intreprinderii. Obtinerea informatiei economiceintegrale este posibila numai eu ajutorul sistemului informational

8

Barele contabilitatii

cunoscut ca un mijloc de culegere, prelucrare, generalizare sitransmitere a datelor, Acest sistem se numeste contabilitate.La gestionarea intreprinderii se utilizeaza de asernenea informatianefinanciara care impreuna eu cea financiara formeaza un sisteminformational de gestiune compus dintr-un sir de subsisteme, 1nsaprincipalul este subsisternul contabil, intrucat acesta concentreazaIn sine cea mai importanta informatie economics necesarautilizatorilor.

Este de remarcat ca date le privind activitatea economica aagentului economic mai intai se includ in sistemul contabil, apoi seprelucreaza de acesta si, in final, informatia utila se generalizeaza invederea utilizarii acesteia (fig. 1.1).

Date privind Prelucrarea si Informatiaactivitatea econornica -. generalizarea -. pentru utilizatori

a intreprinderii datelor

Fig. 1.1. Subsistemul contabil

Prin urmare, contabilitatea cuprinde nu numai inregistrareaoperatiunilor economice $1pastrarea informatiei financiare, ci si creareabazei informationale de date care satisface cerintele uti1izatorilor.

Inca in anul1941 Comitetul pentru Terminologie allnstitutuluiAmerican al Contabililor Publici Autorizati a definit contabilitatea caarta inregistrarii, clasificarii $i rezumarii intr-o maniera semnificativa siIn expresie baneasca a tranzactiilor (operatiunilor si evenimentelor(faptelorj) care au, chiar $i partial, caracter financiar, pre cum siinterpretarea rezultatelor acestor actiuni" 1•

Aceasta inseamna ca la intrare inforrnatia se inregistreaza, adicaare loc documentarea operatiunilor econornice. Prelucrarea,

INeedles B.E., Anderson H.R., Caldwell J.c. Principiile de baza ale contabilitatii,Editia a V-a. - Chisinau, ARC, 2000, p. 3.

9

Viorel Turcanu, Eudochia Bajerean

c1asificarea si generalizarea datelor privind activitatea economics aintreprinderii se efectueaza prin metodele specifiee numai contabilitatii- generalizarea bilantiera, conturile, dubla inregistrare etc.Transmiterea informatiei uti Iizatori lor (iesirea acesteia) se efectueazaprin intermediul rapoartelor financiare intocmite de intreprindcre.

in conditiile relatiilor de piala cercul uti Iizatori lor de informatiifinanciare este foarte larg si variat. Acestia se subdivizeaza In internisi externi,

Utilizatorii interni cuprind lucratorii administrativi atintreprinderii - managerii, contabilii, analistii, conducatoriisubdiviziunilor, Consiliul de direetori sau alt personal de conduceresuperior. Acest grup de persoane poarta raspundere pentrugestiunea activitatii agentului economic ~irealizarca obiectivelorpropuse. Principalele sunt rentabilitatea (profitabilitatea) silichiditatea. Rentabilitatea este capacitatea intreprinderii de acastiga profit suficient pentru mentinerea si majorarea capitaluluiinvestit. Lichiditatea inseamna existents la intreprindere amijloacelor necesare pentru achitarea datoriilor in termenele stabilite.

La luarea deciziilor conducerea intreprinderii, managerii acesteiase bazeaza pe datele contabilitatii si analiza acestora. Totodata, peacestia ii intereseaza astfel de indicatori importanti cum sunt marimeaprofitului net obtinut in cursul perioadei de gestiune, rata profituluiposesorilor, existenta unci cantitati suficiente de mijloace banesti,marfurile solicitate eel rna! mult pe piata si profitabilitatea lor, nivelulcostului produselor fabricate, serviciilor prestate etc.

Utilizatorii externi, la randul sau, se subdivizeaza in douacategorii:

- care au interes financiar direct in aceasta intreprindere;- care au interes financiar indirect.

Din primul grup fac parte investitorii actuali $1potentiali (proprietarii,actionarii), creditorii actuali si potentiali,

10

Bazele cOl1tabilita{ii

Investitorii, analizand rapoartele financiare ale intreprinderii, potsu traga concluzii privind perspectivcle financiare ale acesteia pe viitor,prccum si sa decida, daca este convenabil sa investeasca 111 aceastajntreprindere.

Pe creditori Ii intereseaza, daca intreprinderee dispune de resursepcntru a plati dobanzile la creditele si irnprumuturile primite si a restituiin tennen datoriile.

Acest grup cuprinde de asemenea si cumparatorii care vor sa fiesiguri ca intreprinderea Ie va satisface cerintele lor la livrarea marfurilorde care au nevoie pe 0 perioada de timp determinate.

Din ccl de-al doilea grup fac parte urmatorii utilizatori: organelefiscale, de asigurari sociale, statistice, de reglementare si control, firmelede audit etc.

Organele fiscale ~i de asigurar] sociale controleazacorectitudinea achitarii de catre intreprinderi a impozitelor la bugetsi a contributiilor la asigurarile sociale.ln acest scop intreprinderiletrebuie sa prezinte declaratiile fiscale si darile de seama privindasigurarile sociale.

Organele statistice utilizeaza datele din rapoartele financiare aleintreprinderii pentru generalizarea, calcularea diversilor indicatorieconomic! $i financiari la nivel macroeconomic.

Organele de reglementare sunt Comisia Nationala pentruValorile Mobiliare $1Bursa de Valori. Aceasta solicita de la societatilepe actiuni inforrnatiile necesare pentru reglementarea emisiunii,curnpararii si vanzarii titlurilor de valoare,

Organele de control (Centrul pentru Combaterea CrimclorEconomice $i Coruptiei, Curtea de Conturi) utilizeaza informatiafinanciara a intreprinderilor, date le contabilitatii pentru determinareaveridicitatii acestora, intocmirea concluziei privind respectarea actelorlegislative, Standardelor Nationale de Contabilitate (S.N.C.) si altoracte normative.

II


II~

~J..

,-- ~....C,l=Q.) 11::1o ='§ ~

0 :~f;::0u .....Q.) es,_ e

)~ J..

:~ ,.£=t) ...ell --ell 'I:...0. Q

&l -11::1ell N0:1 :5.....c:: ....Q.) ::;;J;:;

t:;:: ~c- ~'---

,~

~

12

Bazele contabilitatii

Din eel de-al doilea grup de utilizatori de asemenea fac partesalariatii intrcprinderii si organclc sindicale, consultantiijuridici etc.

Componenta utilizatorilor informatiei financiare ai intreprinderilordin Republica Moldova ~igruparca lor sunt prezentate In fig.l.2.

Firmele de audit de asemenea utilizeaza informatia intreprinderiipcntru aeordarea concluziilor privind veridieitatea datelor. 1nsaacestea trebuie sa fie absolut independente, sa nu manifeste nici unintcres fata de activitatea intreprinderii, careia Ii acorda serviciilerespective. Din schema prezentata mai jos se observa cacontabilitatea indeplincste functia legaturii inverse, fara care esteimposibila functionarea sistemului de gestiune, utilizarea informatiei.Datele obtinute de utilizatori se analizeaza ~ise utilizeaza Ia luareadcciziilor care totodata influenteaza asupra activitatii economice astfelincat aceasta se amelioreaza,

Aplicand legatura inversa, cu ajutorul informatiei financiare carereflects datele efective, se efectueaza controlul asupra indepliniriiindicatori lor planificati, standardelor, nonnelor si norrnativelor,respectarii utilizarii econome a tuturor resurselor, se evidentiazarezervele de productie si gradul de mobilizare ~i folosire a acestora.

t .2. Dezvoltarea contabiliratii ~ia functiei acesteiaContabilitatea a aparut in stadiul timpuriu al dezvoltarii umane 10

scopul reflcctarii cantitative a mijloacelor unor producatori,Obiectul, scopuI si functiile contabilitatii caracterizeaza

particularitatile acelui nivel al dezvoltarii sociale, procesele caruiaaceasta le reflecta,

Rolul contabilitatii a crescut, mai ales, In legatura cu creareacentrelor comerciale mari. Daca anterior tinerea registrelor intr-ogospodarie individuals era necesara pentru ca afacerile sa nu setransforme intr-un haos, 0data eu dezvoltarea productiei contabilitateadevine mijlocuI important de control al proprietatii,

13


Treptat contabilitatea a inceput sa se transforme in stiinta, avandobiectul si metoda de cunoastere proprii.Contabilitatea s-a dezvoltat mai pe larg in Roma Arnica. Primii

care au expus regulile dublei inregistrari au fost Benedict Cotrulli siLuca Paciolo (sec.XV). Autorul operei "Cu privire la cornert ~icomerciantul onest", in care, in special, sunt expuse regulileinregistrarilor in registrele contabile este Benedict Cotrulli,F ondatorul contabilitati i se considera Luca Paciolo (1445 -

1515) care este cunoscut ca autorul primei carti de contabilitate.El a fost profesor de matematica, insa numele lui a intrat in istoriedatorita tratatului consacrat utilizarii conturilor si inregistrarilorcontabile'. lmportanta acestei lucrari este incontestabila, deoarecein decurs de cateva secole in multe tari aceasta a fost indrumarulde baza in domeniul contabilitatii, iar dubla inregistrare nu si-apierdut important a pana in prezent, cand in contabilitate se utilizeazacele mai moderne computere.Dezvoltarea contabilitatii a dus la aparitia profesiei de contabil

sau socotitor, Cuvantul "contabil" (omul care tine registrele) aaparut de asemenea in sec. xvr- anul1448 imparatul ImperiuluiRoman Maximilian I I-a numit in calitate de primul contabil pcChristofer Stecher. Incepand de la aeest moment contabilitatease considera profesie.in a douajumatate a sec. XVII Franta a devenit un stat puternic

din lume $icontabilitatea acesteia domina In Europa. Anume in aceastalara a aparut aforismul care se citeaza si astazi: "contabilitatea este 0functie a gestiunii". De atunei contabilitatii ise atribuie rangul de ~tiin~.

Insa abia In sec. XIX contabilitatea a devenit 0 ~tiinta veritabila. Inmijlocul sec. xx In Italia, Franta, Elvetia si Germania au aparut multe

I Luca Paciolo. Tratat de contabilitate In partida dubla (versiunea romaneasca,prof. D.RuSli si prof. S.Ciliculescu ), lasi, Editura Junimea, !981.

14


opere despre obiectul, scopul si metoda contabilitatii,Dezvoltarea orientarii stiintifice a contabilitatii a dus la reevaluarea

obiectivelor puse in fata acesteia. Daca anterior unicul scop seconsidera asigurarea controlului asupra integritatii bunurilor, la inceputulsec. XIX se forrneaza un obiectiv nou - evidentierea eficienteiproceselor economice. Apoi contabilitatea se concepe ca un instrumentde control si gestiune.

in sistemul de gestiunecontabilitatea indeplineste 0 serie de functii,din care principalele sunt informationala, de control, analities si luareadeciziilor,

Functia informationala consta in faptul ca contabilitatea estefumizorul de baza al informatiei de diverse niveluri de gestiune. Anumecontabilitatea fixeaza ~i acumuleaza inforrnatia privind starea ~imiscarea mijloacelor ~i surselor de formare a acestora, rezultatelefinanciare fmale ale activitatii agentului economic.

Informatia economica obtinuta prin intermediul contabilitatii seutilizeaza pe larg pentru planificarea, pronosticarea, elaborareastrategiei si tacticii activitatii intreprinderii, generalizarea statistica ainformatiei etc. Totodata, informatia trebuie sa fie de calitate inalta,adica trebuie sa reflecte realitatea, sa fie obiectiva si veridica,

Indiferent de tehnica inregistrarii si reflectarii datelor, contabilitateaconstituie un procedeu ideal de sistcmatizare si clasificare a informatieipentru obtinerea indicatorilor necesari privind activitatea economicsa inrreprinderii utilizati la luarea deciziilor manageriale si economice.

Functia de control a contabilitatii consta in asigurarea integritatiisi utilizarii rationale a bunurilor agentului economic.

Controlul este un proces care permite intreprinderii sa-si realizezescopurile. Acesta consta in stabilirea standardelor (normelor sinonnative lor), bugetelor (devizelor), evidentierea rezultatelor efective,determinarea abaterilor de la acestea.

15


o conditie importanta a controlului este elaborarea standardelor(normelor) pentru resursele materiale si de rnunca utilizate, intocmireabugetelor care permit de asemenea sa se efectueze functia deplanificare. Bugetul reprezinta un mecanism sigur de control prealabilsi insuflaadministratiei intreprinderii increderea in existenta in perioadaviitoare a mijloacelor necesare acesteia.

Rezultatele efective se determina dupa utilizarea resurselor sau incursul efectuarii operatiunilor economice. Rezultatele obtinute secompara cu cele planificate. Abaterile depistate permit sa se determineperformantele activitatii unor subdiviziuni distincte si pe ansamblulintreprinderii, sa se depisteze neajunsurile, sa se determinerecompensele si sa se formuleze pronosticurile viitoare.

Sistemul dualist al contabilitatii da posibilitate sa se efectuezecontrolul operativ ~i Ia nivelul cuvenit, sa se asigure integritateaproprietatii agentului economic.

Functia analitica are 0 mare insemnatate, intrucat indicatoriiobtinuti sunt importanti la luarea deciziilor de catre utilizatori. Informatiaprezentata in sistemul contabil reflecta situatia financiara a intreprinderiila 0 data concreta, rezultatele financiare incursul perioadei de gestiune.

Conform datelor din rapoartele financiare, se determina marimeacapitalului propriu si a datoriilor intreprinderii, se stabileste gradul desolvabilitate, se calculeaza viteza de rotatie a mijIoacelor si alti indicatori.

In baza rezultatelor analizei, administratia intreprinderii ia deciziiprivind strategia si tactic a activitatii pe viitor, actionarii - privindmarimile veniturilor (dividendelor) cuvenite, creditorii - privindrationalitatea acordarii imprumuturilor agentului economic,cumparatorii - privind incheierea contractului de pro curare a rnarfurilorsi serviciilor etc.

Intensificarea functiilor analitice ale contabilitatii este cauzata dedezvoltarea relatiilor de piata si de concurenta, ceca ce necesita 0

16

Bazele contabilitdtii

analiza financiara aprofundata si multilaterala.in Republica Moldova se efectueaza procesul de tranzitie la relatiile

de piata si contabilitatea se transforma pentru a contribui la acestproces, Perfectionarea tuturor fimctiilor acesteia trebuie sa fie orientataspre satisfacerea cerintelor legate de dezvoltarea principii lor deautogestiune si autonomie ale intreprinderii, precum $i a utilizatorilorexterni de informatii,

1.3. Principiile de baza ~icerintele contabllitatiiIn vederea obtinerii si prezentarii informatiei privind starea

patrimoniului intreprinderii si rezultatele financiare ale acesteiacontabilitatea se bazeaza pe principiile speciale care se utilizeaza intoate tarile cu economic de piata.

Vom exarnina esenta principiilor fundamentale:I. Continuitatea activitatii, reprezinta un principiu, conform

caruia in intreprindere, de regula, trebuie sa se deruleze un procesneintrerupt al activitatii, ceeace inseamna continuarea functionarii siin viitorul previzibil. Se presupune ca intreprinderea nu are intentiasau necesitatea sa se autolichideze sau sa-si reduca considerabilactivitatea sa.

Daca conducerea decide ca exista situatii sau conditii care pot sainfluenteze asupra continuarii activitatii intreprinderii, este necesar caacestea sa fie aduse la cunostinta utilizatorilor.

2. Permanenta metodelor prevede ell regulile, procedeele ~imetodele contabilitatii aprobate de condueere sunt fixate In politicade contabilitate. Pentru pregatirea rapoartelor financiare acestea suntconstante de la 0 perioada la alta.

3.Metoda specializarii exercitiilor, este un principiu, conformcaruia veniturile si cheltuielile se inregistreaza atunei cand acestea auloe, dar nu numai inmomentul primirii sau platii banilor, adica se reflecta

17


in rapoartele financiare pentru acele perioade la care se refera,Veniturile se reflecta practic in limitele valorii produselor, marfurilorlivrate si serviciilor prestate. Cheltuielile se recunosc in bazadocumentelor care certifica consumurile efectuate.

4. Prudenta inseamna tactica comportamentului intreprinderii fatade riscurile viitoare. Acest principiu prevede luarea in considerare atuturor factorilorcare ar putea influenta asupra starii patrimoniului sisituatiei financiare a intreprinderii. La baza acestuia sta contabilitateadiferita a profitului si pierderilor. Profitul se reflecta in contabilitatenumai dupa efectuarea operatiunii, iar pierderile - in momentu! candapare posibilitatea aparitiei acestora in baza sistemului crearii si utilizariirezervelor speciale.

5.Prioritatea continutului asupra formei presupune ca to ateoperatiunile economice sunt reflectate, in primul rand, din punct devedere al continutului economic, chiar daca forma juridica (actulnormativ) a acestora prevede alta interpretare.

6. Reflectarea obiectiva prevede ca in rapoartele fmanciare trebuiesa fie reflectate obiectiv starea patrimoniului si rezultatele financiareale intreprinderii.

Imaginea obiectiva se asigura in cazul cand se indep linesc cerintelereferitoare la datele reflectate in rapoartele financiare. Acesteatrebuie sa fie:

- importante la luarea deciziilor economice de catre utilizatori;- veridice;- neutre;- utile;- comparabile;- clare.

Importanta este posibilitatea de a influenta asupra rezultatelordeciziei Juate. Informatia poate sa influenteze asupra luarii deciziei

18

Bazele contabilitiuii

atunei cand are importanta de prognoza, se bazeaza pe legatura inversasi cste utila. Importanta de prognoza a informatiei inseamna utilitateaacesteia pentru intocmirea planurilor activitatii intreprinderii.

Veridicitatea inseamna ca informatia trebuie sa fie reala,controlabila si sa aiba un caracter neutru, adica sa fie independentsde oriee persoane fizice sau juridice.

Neutralitatea inseamna ca nici 0 persoana fizica sau juridica n-ainfluentat asupra corectitudinii datelor obtinute,

Corespunderea reprezinta gradul de reflectare a operatiunilorcconomice si proceselor, demonstrabilitatea, posibilitatea de certificarea informatiei. Aceasta se asigura prin alegerea corecta si determinareamctodelor de contabilizare in vederea reflectarii cat mai reale de catreacestea a activitatii intreprinderii in cursul perioadei de gestiune. Dacain cursul studierii documentelor contabile persoanele independenteobtin rezultate care difera de acele prezentate in rapoartele financiare,se considera ca ultimele nu corespund criteriului de verificare.

Utilitatea reprezinta furnizarea catre uti lizatori numai a informatieiutile pentru ei. De aceea persoanele care intocmesc rapoartelefinanciare trebuie sa cunoasca cerintele utilizatorilor.

Comparabilitatea prevede posibilitatea compararii indicatorilor dinrapoartele financiare ale intreprinderii indiverse perioade de timp, precumsi cu indicatorii din rapoartele financiare ale altor intreprinderi pentru aarata tcndintele si modificarile situatiei financiare si rezultatcle activitatii.In vederea indeplinirii acestei cerinte, rapoartele financiare trebuie sacontina datcle corespunzatoare pe perioadelc precedente, iar indicatoriiacestora trebuie sa fie calculati in baza unei metodologii unice.

Claritatea determina calitatea de baza a informatiei financiare-de a fi clara pentru persoanele care posed a anumite cunostinte despreactivitatea economics ~ide intreprinzator.

19

Viorel '[urcanu, Eudochia Bajerean

1.4. Locul contabilitatil 'in sistemul disciplinelor studiateEsenta $i functiile contabilitatii arata legatura stransa si interde-

pendenta acesteia cu diverse stiinte si discipline stiintifice (fig. 1.3).Contabilitatea este legata, in primul rand, cu disciplinele umaniste

si, mai ales, csxfilozofia, deoarece contabilitatea reprezinta un sistemcomplex de reflectare a diverse lor operatiuni si procese economicecare constituie 0 parte a lurnii materiale care ne inconjoara,

Functionarea acestor procese se subordoneaza legilor generalecare se aplica in lumea materiala, iar cunoasterea acestora daposibilitate de a intelege esenta contabilitatii,

Filozofia reprezinta unul din factorii care contribuie la lichidareabarierelor de comunicare generate de caracterullimitat al specializarii,ceea ce se manifesta infunctiile acesteia: umanistica, socials, culturalasi informationala. Fiecare din acestea influenteaza intr-un fel sau altulasupra formarii contabilitatii ca $tiinta, intrucat permite a reflectaadecvat obiectul cunoasterii, a evidentia elementele esentiale aleacestuia, legaturile structurale, ca rezultat al dualitatii lumii materialecare ne inconjoara, a argumenta legitatile, a acumula si a aprofundacunostintele, a servi drept sursa de informatie veridica.

In practica organizarii contabilitatii un 1'01 deosebit IIjoaca aspectelepsihologice, de aceea nu trebuie neglijata legatura contabilitatii eupsihologia. Acest lucru se explica prin faptul ca contabilul se expuneunei influente psihologice din partea diverselorpersoane (salariatiiintreprinderii, lucratorii de control etc.). Nu sunt simple nici relatiilereciproee dintre acesta eu administratia $i proprietarii intreprinderii incare lucreaza.

Activitatea contabila impune nu numai respectarea normeloretice (morale) generale, ci si formarea unor calitati profesionalespecifice cum sunt corectitudinea, principialitatea, neutralitatea,confidentialitatea informatiei etc. Elementele subiectivismului care

20

Bazefe contabilitafii

see1lg .-:::E1l,,' tsc'v;.gr.;:;'---

-c.

- !:!c'---

-

21


par a fi inofensive in alte sfere pot deveni 0 tragedie pentru un intregcolectiv de lucratori in tendinta sa formeze 0parere favorabila despresituatia intreprinderii sau sa placa sefilor in cazul tinerii contabilitatii~iintocmirii rapoartelor financiare.

Legatura dintre contabilitate si sociologie este multilaterala, insaeste necesar de a acorda atentie asupra a doua aspecte, Primul aspecteste luarea in considerare a nivelului instructiv al utilizatorilor siexecutorilor de baza la introducerea unor norme ~icerinte in domeniulcontabilitatii. In caz contrar, pot aparea mari dificultati in realizareapractica si indeplinirea unor atare.nonne. Al doilea aspect consta inperfectionarea cunostintelor contabile ale populatiei, mai ales, aproprietarilor, actionarilor si intreprinzatorilor, caretrebuie sa Ieposedela intocmirca rapoartelor financiare ale intreprinderii,

Printre alte stiinte cu profil umanistic de evidentiat legaturacontabilitatii cu logica s! lingvistica. in virtutea esentei $iimportantei sale, contabilitatea necesita 0 terminologie clara. Inacest caz nu se admire tratarea diferita si polisemantismultermenilor. La formarea terminologiei contabile in limba romansnu se ea in considerare traducerea din limba rusa, ci naturaprovenientei tennenului. De exemplu, denumirea disciplinei in limbaromana provine din limba franceza "comptabilite", iar in limba rusa- din limba gerrnana "buchhalter", ceea ce inseamna titular(destinatar) de registre (contabile).

Logica joaca un rol deosebit in teoria si practica contabilitatii,Fiecare element al acesteia exista si se include in sistemul contabi Inumai in cazul indeplinirii unor anumite cerinte logice. Astfel, fiecareoperatiune cconornica reflectata in contabilitate se subordoneazariguros logicii examinarii duble a patrimoniului intreprinderii: din punctulde vedere al mijloacelor economicc ~ial sursei de formare a acestora.

Contabilitatea este strans legata de matematica si stiintele

22


naturale. Legatura contabilitatii cu matematica este istorica, anumede la aceasta a imprumutat trasatura distinctiva de baza - exactitatea.De la utilizarea operatiilor aritmetice simple contabilitatea a trecuttrcptat la utilizarea calculelor diferentiale si integrale, teoriei numerelorcare constituie capitole distincte ale matematicii superioare (statisticamatcmatica, teoria probabilitatii, programarea matematica etc.). Teoriacontabilitatii utilizeaza pe larg modelul matriceal al interdependenteiconturilor.

In cazul utilizarii masini lor electronice de calcul pentru prelucrareainformatiei economice contabilitatea se bazeaza pe elaborareaalgoritmilor ~iprogramarea automata. inacest caz contabilul trebuie sastic bazele informaticii .)i biroticii, utilizand pe Iarg principii lemctodologice ale contabilitatii care se pastreaza ~i la utilizareacomputerelor.

Activitatea contabila se efectueaza Intr-o unitate economica careapartine unei ramuri concrete a economiei nationale. De aceea laformarea specialistului in domeniul contabilitatii nu trebuie subestimataimportanta cunoasterii bazelor tehnologiei si merceologiei. Acestlucru se manifesta la efectuarea lucrarilor de contabilizare aconsumurilor si de caIculare a costurilor unor tipuri de produse distincte,de contabilizare a marfurilor etc.

Legatura contabilitatii cu disciplinele profesionale generale areo importanta deosebita, intrucat acestea studiaza esenta obiectelorcontabilizate.

Teoria economica generala care cuprinde economia politics,macrocconomia, microeconomia este determinanta in cunoastereaproceselor economice, patrimoniului si surselor de formare a acestuia,Teoria economica examineaza esenta urmatoarelor categoriieconomice de baza: mijloacele de munca, obiectele de munca, munca,costul, profitul, rentabilitatea etc. Aceasta studiaza sistemul economic

23

Viorel [urcanu. Eudochia Bajerean

In ansamblu, cele mai importante legi ale dezvoltarii acestuia la bazacarora stau relatiile de proprietate. Componenta proprietatii constituieobiectul studierii contabilitatii, insa deja din punctul de vedere alsistematizarii si generalizarii date lor unei intreprinderi concrete.

Esenta categoriilor economice este completata de statistica social-economica, finante, moneda ~icredit si alte stiinte.

Imprumutand de la statistica social-economica procedeelemetodologice ale fenomenelor sociale de masa, in primul rand, cuajutorul indicatorilor cantitativi, contabilitatea efectueaza grupareaindicatorilor care raspund cerintelor gestiunii. Totodata organelestatistice utilizeaza pe larg datele din contabilitate si rapoartelefinanciare pentru determinarea indeplinirii unor indicatori distincti peramuri si pe ansamblul economiei nationale a tarii.o importanta deosebita are legatura contabilitatii cu discipline le

de drept. Agentii economic! si statuI activeaza intr-un anumit mediude drept, care fixeaza si reglementeaza, in fond, relatiile reciprocepatrimoniale ale subiectilor in procesul incheierii si executariicontractelor. Raporturile reciproce dintre subiecti si stat suntdeterminate de un spectru larg de acte legislative si reglementarereferitoare la diverse domenii de drept - fiscal, financiar, vamal etc.

Cunoasterea baze/or jurisprudentei ~i normelor de dreptconcrete constituie 0 conditie indispensabila a actiunilor corecte alefiecarui contabil, da posibilitatea sa se determine legitimitateaoperatiunilor economice efectuate la intreprindere.

Legatura contabilitatii cu astfel de discipline, cum suntmanagementul, prognoza economica, marketingul se manifesta in faptulcacontabilitatea este 0 functie a gestiunii. Numai utilizand informatiageneralizata de contabilitate, administratia intreprinderii poate sa iadecizii intemeiate privind gestiunea si conducerea activitatii economice.Totodata exista 0 legatura inversa care rezulta din sistemul de gestiune

24


si scrveste drept baza pentru prelucrarea si gruparea informatieicontabile, iar apoi ~ipentru pronosticarea indicatorilor de baza pe viitor(vezi fig. 1.3).

Informatia pregatita in cadrul sistemului contabil constituie un temeipentru studierea altor discipline de specialitate: control si audit, analizaactivitatii economico-financiare, sisteme informationale In contabilitate.

Este de remarcat ca datele obtinute in sistemul contabil se supunvcrificarii periodice.

Revizia activitatii economico-financiare a intreprinderii esteefcctuata de organele de control (Centrul pentru Combaterea CrimelorEconomice si Coruptiei, Inspectoratul Fiscal, Curtea de Conturi).

Auditul constituie 0 verifieare profesionala independents avcridicitatii date lor contabilitatii eurente si rapoartelor financiare lacomanda intreprinderii eu scopul de a deterrnina daca se respectasau nu legislatia economics si fiscala.

Analiza activitatii economico-financiare reprezinta 0 etapaintcrmediara a procesului de gestiune intre culegerea informatiei siluarea deciziilor economice privind reglementarea operativa aproductiei si planificarea activitatii economice a agentilor economici.

Esenta disciplinei .Sisteme informationale in contabilitate"consta in studierea sistemelor automatizate de prelucrare si obtinerea informatiei care accelereaza si simplifies procesul contabil.

Intrebari pentru autocontrolI. Care este rolul informatiei eeonomice in luarea deciziilor de

catre conducerea agentilor economici?2. Ce reprezinta sistemul eontabil?3. Explicati ce intra si ce iese din sistemul contabil?4. Definiti contabilitatea.5. Aratati cereul de utilizatori ai informatiei financiare. Care sunt

deosebirile dintre utilizatorii externi si interni?

25


6. Care este legatura reciproca dintre informatia financiara siactivitatea economics a intreprinderii?

7. Cand a aparut contabilitatea?8. Caracterizati contabi1 itatea la stadiul timpuriu al dezvoltarii

sociale,9. in ce consta dependenta statornicirii contabilitatii de nivelul

dezvoltarii productiei?10. Cine sunt fondatorii contabilitatii si In ce perioada au activat?11. Aratati perioada aparitiei profesiei de contabil ~icine a fost

primul contabil?12. in baza carer conditii si in ce perioada incepe ridicarea

contabilitatii la nivelul de ~tiin}ii?13. Care sunt functiile de baza ale contabilitatii actuale?14. Care este esenta functiei informationale a contabilitatii?

" t .,

I5. in ee consta esenta functiei de contro Ia contabi litatii?] 6. Explicati esenta ~iimportanta functiei analitice a contabilitatii.17. Enurnerati principiile de baza ale contabilitatii si dezvaluiti esenta

acestora.] 8. Numiti cerintele fata de pregatirea si prezentarea informatiei

financiare.]9. Care este rolul si Iocul contabilitatii in sistemul disciplinelor

studiate de studentii de la specialitatea .Contabilitate si audit"?20. Aratati legatura contabilitatii eu disciplinele umanistice.21. Explicati legatura contabilitatii cu disciplinele matematice

generale si stiintele naturale.22. Care este legatura dintre contabilitate si disciplinele profesionale

generale?23. Explicati legatura reciproca dintre contabilitate ~idisciplinele

de specialitate.

26

Capitolul 2.Obiectul si metoda contabilitatii,

Obiectivele capitolului:I. Clarificarea sferei de aplicare a contabilitatii si tipurilor

activitatii de intreprinzator,2. Determinarea obiectului contabilitatii; caracteristica

patrimoniului intreprinderii ca object al studierii contabilitatii;examinarca veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiarein calitate de obiecte ale contabilitatii,

3. Studierea esentei si importantei operatiunilor economicereflectate in contabilitate.

4. Determinarea metodei contabilitatii; caracteristica elementeloracesteia,

2.1. Sfera de aplicare a contabilitatiiDeterminarea obiectului contabilitatii trebuie inceputa de la

-tlarificarea sferei de aplicare a acesteia.Contabilitatea reflecta patrimoniul si sursele de formare a acestuia

care apartin unei intreprinderi concrete. Consumul personal nu sereflecta in contabilitate si nu constituie obiectul acesteia.

o importanta deosebita are principiul autonomiei intreprinderii careconsta in faptul ca In contabilitate ~iin rapoartele financiare i~igasescrcflectare nu mijloacele proprietarilor, cl ale intreprinderii. Autonomiaintreprinderii inseamna si faptul ca aceasta dispune de mijloacele sale,arc dreptuI sa incheie contracte cu alti agenti economici, sa efeetuezeeu acestia decontari, sa beneficieze de credite bancare etc. Totodataintrcprinderea este obligata sa se achite eu bugetul, angajatii, creditorii,precum si cu alte datorii.

27


In Republica Moldova activeaza diferite categorii de agentieconomici care sunt obligati sa utilizeze contabilitatea:

pcrsoane juridice ~i fizice care desfasoara activitate deintreprinzator;organizatii bugetare;organizatii nonprofit.

Obiectivul de baza al activitatli de mtreprinzator este fabricareaproduselor, prestarea serviciilor sau desfasurarea activitatii comerciale,asigurarea unei surse permanente de venituri pentru acoperireacheltuielilor sale si tendinta de a obtine 0 rentabilitate conformrezultatelor activitatii. Aceasta necesita contabilizarea si controlulpermanent al patrimoniului, tuturor veniturilor si cheltuielilorintreprinderii.

Intreprinderile bugetare (ministerele, spitalele, institutiile deinvatamlnt) se deosebesc prin faptul ca mijloacele sunt alocate dinbugetul de stat si trebuie sa fie utilizate dupa destinatie.Contabilitatea in aceste organizatii are particularitatile sale, intrucat

este orientata nu numai spre reflectarea mij loacelor alocate, ci si spreasigurarea comrolului asupra reflectarii devizelor (bugetelor)organizatiei.in categoria organlzatiilor nonprofit se includ asociatiile,

fondurile care se creeaza pentru realizarea un or probleme sociale.Scopul contabilitatii acestor agenti economici 11constituie refleetareacheltuielilor si veniturilor care, de regula, trebuie sa fie egale.in prezenta carte principiile contabilitatii sunt expuse in baza

activitatii de intreprinzator care este caracteristica pentru economiade piata.

In conformitate eu Legea cu privire la antreprenoriat ~iintreprinderl agentii economici care desfasoara activitate deintreprinzator pot avea urmatoarele forme juridice de organizare:

28

Bazele contabilita{ii

societati pe actiuni;societati eu raspundere limitata;intreprinderi individuale;intreprinderi colective;intreprinderi de stat;asociatii,

Socletatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata aumulte asemanari:

1) pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, persoanele fizicesall juridice i~i asociaza patrimoniul sau in baza contractu lui deconstituire ~istatutului;

2) eapitalul statu tar al societatii este impartit integral in cote departicipatie (parti sociale) care apartin participantilor la aceasta.Dcosebirea consta numai in documentul care certifica dreptulparticipantului la cota de participatie: in societates pe actiuni - actiunea;in societatea cu raspundere limitata - certificatul de participatie;

3) conform statutului, societatile specificate sunt persoane juridiee~ipoarta raspundere pentru datorii eu intregul patrimoniu, iarparticipantii la acestea - numai in limitele valorii actiunilor si eotelorde participatie care Ie apartin,

Intreprinderea individuala apartine cetateanului ell drepturi deproprietate privata sau membrilor familiei eu drepturi de proprietatecomuna. Patrimoniul unei atare intreprinderi se formeaza in bazabunurilor cetateanului (familiei), de aceea aceasta nu are capital statutar.

intreprinderea individuals intra in raporturi de drept ca persoanafizica, iar patrimoniul acesteia este inseparabil de bunurile personaleale intreprinzatorului.

Intreprinzatorul, fiind posesoml intreprinderii individuale, poriraspundere totala in ce priveste datoriile cu toate bunurile sale.

intreprinderile colective sunt create de membrii colectivelor de

29

Viorel Turcanu, Eudochia Ba/crean

munca in seopul desfasurarii activitatii eomune de intreprinzator subo firma generala (comuna) in baza statutului. Toti salariati iintreprindcri ieolective posed a bunuri eu drepturi de proprietate in diviziune.

Intreprinderile eoleetive sunt persoane juridiee si poarta raspundcrcin ce priveste datoriile eu intregul patrimoniu, iar participantii la acestea- numai in limitele cotei de participatie (partii sociale) In patrimoniulinrreprinderii.

intreprinderile de stat sunt fondate si dotate eu bunuri nemijlocitde Guvemul Republicii Moldova sau de organele administrarii de statautorizate. Acestea sunt persoane juri dice si raspund pentru datori ieu bunurile sale.

Capitalul statutar al unor atare intreprinderi consta din valoarcabunurilor dotate de stat. Organele adrninistrarii de stat nu poartaraspundere pentru datoriile intreprinderilor de stat, iar intreprinderilenu raspund pentru datoriile organelor administrarii de stat.

Asociatiile reprezinta 0 intreprindere care apartine persoanelorjuridiee sau fizice care au asociat bunurile sale pentru desfasurareaactivitatii comune de intreprinzator sub 0 firma comuns in bazaeontraetuiui de constituire incheiat intre aeestea.

Asociatiile nu sunt persoane juridiee, in raporturile de drept acesteareprezinta persoane fizice si de aceea nu au capital statutar.

Toti participantii intreprinderii poarta raspundere solidara integralspentru datorii eu bunurile sale. Asociatia, insa, nu poarta raspunderepentru datoriile nelegate de activitatea acesteia.

Astfel, in cazul oricaror forme juridice de organizare, bazaintreprinderii 0 consrituie patrimoniul si datoriile legate dedesfasurarea activitatii.

30


2.2. Obiectul contabllitatilObiectul contabiI itatii a fost detcrrninat pe masura dezvoltarii stiintei

dcspre contabilitate in ansamblu. 0 data cu editarea in anul1795 inFranta a lucrarii lui Edmond de Granjeu "La terne des Iivres renduefacile" acesta a fost stabilit definitiv - patrimoniul Jntreprinderii.

Sub aspect general, prin patrimoniul intreprinderii se intelegetotalitatea bunurilor care apartin persoaneijuridice sau fizice $i suntprocurate in procesul aparitiei drepturilor si datoriilor.

Prin urmare, formarea patrimoniului este conditionata de douaclemente independente:

• subiectul patrimoniului - adica de persoanajuridica sau fizica,careia Ii apartine patrimoniul sau de proprietar care aredrepturile ~idatoriile corespunzatoare;

• mijloacele economice- bunurile materiale $i nemateriale simijloacele banesti care formeaza patrirnoniul ca obiect alraporturilor dintre drepturi $i datorii.

Exista cateva conceptii care determina patrimoniul ca obiect alcontabilitatii: juridica, economics sijuridico-economica,

In conceptia juridlca patrimoniul reprezinta toate drepturile $iangajamentele cu conti nut economic care apartin subiectului juridic.

Conceptia economlca consta in faptul ca obiectul contabilitatiieste determinat ca miscare a capitalului examinat din punctul de vedereal utilizarii acestuia (pe termen lung sau scurt) si modului de procurarea acestuia (propriu $i atras).

In conformitate cu conceptia juridico-economica obiectulcontabilitatii se determina prin integrarea primelor doua conceptii,Continutul obiectului contabilitatii nu poate fi evidentiat rara luarea inconsiderare a interdependentei dintre relatiile economice si juridiceale subiectului. Aceasta legatura reciproca permite a determinapatrimoniul ca un complex de mijloace economice care au valoare

31


(realitatea economica a patrimoniului), iar drepturile si obligatiile -carelatii aparute la procurarea acestora. Definirea economica amijloacelor reiese din doua conditii:

a) acestea sunt utile, adica sunt create pentru satisfacereaunor necesitati ale agentului economic;

b) au valoare, adica pot fi evaluate in expresie baneasca,ceea ce permite contabilizarea acestora.

Mijloacele prin care se exprima patrimoniul are un continut concret,pot fi determinate nu numai din punct de vedere economic, ci ~ifizic.Acestea sunt mij loacele materiale (cladirile, masinile, utilajele,materiale1e, marfurile etc.); mijloacele nemateriale (licentele, brevetele,drepturile); mijloacele banesti etc. Insa pentru analiza financiara estemai rational a subdiviza mijloacele pc termene de folosintil- in mijloacepe termen Iung si scurt (curente).

In ce priveste drepturile si obligatiile, acestea urmeaza a fi inteleseIn felul urmator, Drepturile apar in cazul cand intreprinderea procurao parte din mijloace din sursele proprii. Prin urmare, mijloacelerespective Ie apartin din punct de vedere juridic si accste bunuri senumesc proprii sau capital propriu. Obligatiile apar in cazul candintreprinderea procura 0parte din bunuri din sursele care apartin altorpcrsoanc juridice sau fizice. Ca rezultat, atare mijloace nu apartinintreprinderii sub aspect juridic ~itrebuie sa fie restituite contra mij loacesau alte echivalente. De aceea astfel de surse de mijloace se numescimprumutate (atrase).

In principiu ~icapitalul propriu apartine investitorilor (actionarilor,fondatorilor) sub forma de parti sociale (cote de participatie), insaatat timp cat intreprinderea exista el urmeaza a fi restituit, in caz contrar,intreprinderea si-ar fi incetat existenta sa.Insa in cazul lichidarii intreprinderii si intentarii actiunii injustitie

privind bunurile procurate, aceasta trebuie, In primul rand, sa se achite

32

______ ____::B_:.{,:.;...lz_;_elecon fa bi! ita{ii

ell creditorii si numai dupa aceasta mijloacele ramase vor reveniproprietari lor.

Cunoscand deja definitia obiectului contabilitatii care trateazapatrirnoniul ca totalitatea mijloacelor economice, drepturilor $1obligatiilor, datoriilor putem construi urmatoarea ecuatie contabila:

Mijloace economice = Drepturi +Obligatii. I'

lntrucat drepturile rezulta din procurarea mijloacelor din surseleproprii, iar obligatiile - cand aces tea sunt procurate pc seamamijloacelor atrase, ecuatia generals a patrimoniului poate fi exprirnatainfclul urmator:Patrimonlul intreprinderii = Patrimoniul propriu (drepturi) +

+Patrimoniul atras (obligatii), 'Particularitatile patrimoniului ca obiect al contabilitatii in comparatie

ell alte discipline constau In faptul ea eontabilitatca II studiaza eu ajutorulegalitati: prezentate. Totodata, la aceasta contribuie evaluarca incxpresie baneasca a tuturor mijloaeelor economice ale intreprinderii.

Insa contabilitatea nu se limiteaza numai la stabilirea stariipatrimoniului, ci analizeaza conditiile crearii acestuia.

Pornind de la ecuatia generalaa patrimoniului, poate fi determinatpatrimoniul propriu:Patrimoniu propriu (drepturi) =Patrimoniul intreprinderii-

- Patrimonlu atras (obligatli),Similar se calculeaza si patrimoniul atras:

Patrimoniu atras (obligatii) =Mijloace economice-- Patrimoniu propriu (drepturi).

Analizand componentele ecuatiilor prezentate, poate fi determinatastarea patrimoniului intreprinderii ~istructura acestuia. Independentafinanciara a intreprinderii este asigurata in cazul cand drepturile suntmal mari dedit obllgatiile si, prin urmare, patrimoniul propriueste mai mare decat eel atras. Numai in aceste conditiiinrreprinderea poate sa-si achite datoriile.

33

Viorel [urcanu, Eudochia Bajerean

Insa contabilitatea nu se limiteaza doar la studierea starii generalca patrimoniului. Orice agent economic este concomitent ~iconsumatorde mijloace.

Utilizarea mijloacelor economice (cheltuieli) duce la aparitiaveniturilor si rezultatelor financiare determinate. De aceea contabiI itateastudiaza si procesele interne ale activitatii economice a intreprinderiicare conduc la modificari In componenta patrimoniului acesteia. Astfelde modificari, dupa cum s-a mentionat, se produc sub influentaoperatiunilor economice care reprezinta de asemenea obiectc alecontabil itntii.

Studicrea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor intreprinderii poatefi exprimata cu ajutorul egalitatii urmatoare:

Venituri = Cheltuieli ± Rezultat financiarRezultatul financiar estc profitul (+) sau picrderile (~)

lntreprinderea obtine profit in cazul in care veniturile depasesccheltuielile, iar atunci cand cheltuielile depasesc veniturile, aceastasuporta pierderi.

Vom introduce urmatoarele abrevieri:patrimoniul intreprinderii ~ PI;patrimoniu propriu ~ PP;patrimoniu atras ~ PA;profit- Pr;pierdcri - P.

in acest caz egalitatea generala a patrimoniului va avea urmatorulaspect:

pI=PP+PA.Peste 0 anumita perioada de timp (un) sub influenta rezultatelor

activitatii intrcprinderii (in cazul cand nu au fost depuse aporturi lacapitalul statutar) aceasta situatie se va schimba:

34

Bazele cOl1tabilita.:.l_'/::..:_ii . _

in cazul obtinerii profitului:PI=PP+PA+Pr.

in cazul formarii picrderilor:pI=PP+PA-P.

Astfel, obiectul contabilitatii il constituie patrimoniultntreprlnderf sub forma de sistem de indicatori care reflectssituatia acestuia, precum sl venlturile, cheltuielile si rezultateleactivitatil intreprinderii. Toate aceste clemente reprezinta obiecteleimportante ale contabilitatii,

2.3. Mijloacele intreprinderii ~iclaslflcarea acestoraIn vederea de sIa$urarii activitatii economice orice intreprindere

are nevoie de mijloace concrete. Acestea nu sunt identice dupa naturasa economica si din acest punct de vedere se subdivizeaza In mijloacefixe ~icirculante.

Mijloacele fixe se caracterizeaza prin faptul ca indeplinesc rolulprincipal in activitatea economica a intreprinderii, Acestea cuprindtercnurile, cladirile, constructiile speciale, masinile $i utilajele, mijloacelede transport, inventarul etc. Intrucat acestea participa de nenumarateori la procesele economice, valoarea lor se repartizeaza sub formade uzura pe perioade de utilizare. Mijloacele circulante efectueazain procesul utilizarii 0 singura rotatie, adica se aplica 0 singura data.Accstea sunt materiile prime $1materialele, productia in curs deexccutie, produsele finite, mijloacele banesti,Din punctul de vedere al contabilitatii mijloacele economice sunt

obicctele care formeaza patrimoniul intreprinderii. Mai Intai acestease grupeaza dupa perioada de functionare cu termen:

peste 1 an (pe termen lung);sub 1 an (curente, pe termen scurt).

o astfel de delimitare are 0 importanta principiala pentru calculul

35


~ianaliza indicatorilor desprc situatia financiara a intreprinderii sistructura patrimoniului care ii apartine,

MijloaceJe pe termen lung se subdivizeaza in mijloace materiale,nemateriale si financiarc. Unele mijloace imbraca 0 forma fizica, deaceea se numesc materiale. Acestea sunt terenurile, resursele naturale,mijloacele de munca (cladirile, constructiile speciale, masinile siutilajele, inventarul). Alte mijloace nu imbraca 0 forma fizica, de aiciprovine denumirea de mijloace nemateriale (drepturi, licente,brevete, marci comerciale, programe informatice etc.).

Mijloacele pe tennen lung cuprind de ascmenea titlurile de valoare(actiunile, obligatiunile, certificatele), depozitele si aite mijloace eucaractcr financiar denumite investltii financiare.

Mijloacele eu un term en de circulatie mai rnic de un an (curente)cuprind, in primul rand, stocurile de marfuri ~imateriale necesarepentru desfasurareaactivitatii de productie ~icomerciale sau prestareaserviciilor. Acestea cuprind:

- materiile prime si materialele care se utilizeaza pentrufabricarea produselor sau deservirea procesuJui activitatiide baza a intreprinderii (intretinerea mij loacelor fixe,reparatia acestora, incalzire, functionarea mecanismelor detransport, in scopuri administrative si de alta natura);

- obiectele de mica valoare $i scurta durata. Acestea suntobiectele care fac parte din mij loacele de munca cu un termende exploatare mai mic de un an si valoarea unei unitati panala 1000 lei (de exemp!u, diverse instrumente, imbracamintcsi incaltaminte speciala, inventar);

- productia in curs de executie (este caracteristica numaipentru intreprinderile de productie) care in momentul datnu este altceva decat materiale prelucrate partial, piese,semi fabricate;

36


- produscle finite care reprezinta rezultatul final al procesuluide productie ~i articole care corespund dupa parametrii saistandardelor. Acestea se pastreaza la depozite si suntdestinate vanzarii cumparatorilor;

- marfurilc aflate la depozite, baze, magazine. Acestea suntprocurate de la alte intreprinderi (producatori, intermediari)si destinate vanzarii.

In components mijloacelor pe termen scurt se includ de asemeneacreantele care desi nu constituie un mijloc adevarat, totusi seasimileaza acestora. Creantele reprezinta datoriile altor persoanejuridice si fizice fala de intreprinderea data. Acestea apar, de regula,la facturile comerciale neachitate de cumparatori, avansurile acordate,din cauza platilor in plus ale mijloacelor bancsti in buget, organelor deasigurari, salariatilor etc. Din punct de vedere juridic creantelercprezinta dreptul intreprinderii de a primi mij loace banesti aferentediverselor obligatii ale persoanelor juridice si fizice.Un alt tip de mijloace curente sunt lnvestitiile pe term en scurt.

Acestea cuprind titlurile de valoare procurate pentru a obtine venituri,prccum si depozitcle cu un termen mai mic de un an.

In categoria mijloacelor cu termen scurt se includ de asemenea simijloacele banesti care se grupeaza pe Iocuri de plasare a acestora:in casieria intreprindeni, pe conturile la banci, pe conturi speciale,lnsa, dupa cum s-a mentionat, intreprinderile procura mijloace din

oricare surse de finantare, din care principalele sunt sursele proprii,adica capitalul statutar ~iprofitul acumulat, Capitalulstatutarreprezintaaporturile proprietarilor depuse In intreprinderea respectiva. Insocietatea pe actiuni accstea reprezinta valoarea actiunilor emise desocietatea in cauza si vandute investitorilor, In societatea cu raspundereIimitata capitalul statutar se formeaza pe scama cotclor de participatieale fondatorilorprevazute de statutul intreprinderii. Profitul poate servi

37


drept sursa de finantare numai dupa deduccrea din acesta a impozitu 1uipe venit ~i plata dividendelor catre investitori. Acesta poate fi deasemcnea defalcat pentru crearea rezervelor cu destinatie specials:majorarea capitalului, extinderea productiei sau acoperirea pierderilor,

in cazurile In care intreprinderea nu dispune de surse proprii definantare suficiente, aceasta le atrage de la alte persoane juridicc sifizice. Astfel de surse se numesc imprumutate sau atrase, Intrucatin acest caz intreprinderea primeste anumite mijloace banesti, aparobligatil (datorii) fata de creditori. Acestea cuprind, in primul rand,creditele bane are care se acorda intreprinderii pe 0 perioadadeterminata cu dobanzi. Un tip analog de datorii sunt irnprumuturile ~obligatiunile $i alte titluri de valoare emise de intreprindere pentruvanzare cu achitarea peste 0 perioada de timp determinata a valoriinominale a acestora $i plata dobanzilor, Datoriile specificate pot fi petermen lung ~i scurt.

Un loc important in cadrul datoriilor 11ocupa datoriile aferentefacturilor comerciale, adicadatoriile fata de fumizori pentru materialele,serviciile, marfurile primite. Acestea au loc atunci cand intreprindereaa primit valori materiale $i servicii, dar nu s-a achitat inca cu furnizorii.Cu alte cuvinte, in cazul de fata momentul prirnirii marfurilor ~iserviciilornu coincide cu momentul achitarii acestora. lntreprindereacumparatoare poate sa elibereze furnizorului 0 cambie care garanteazaca achitarea va fi efectuata peste 0 perioada determinata, Insa inacest caz aceasta plateste furnizorului dobanzi.

In special, astfel de datorii sunt pe termen scurt, intrucat fumizoruleste cointeresat sa obtina cat mai repede mijloace banesti pentrudesfasurarea acti vitatii sale. Datoriile pc tennen scurt cuprind deasernenca avansuri Ie primite, datoriile aferente salariilor calculate, fatade buget privind impozitele, fata de organizatiile de asigurari etc. Astfelde datorii aparca urmare a incoincidentei datei calcularii datoriilor cu

38

Bazele contabilittuii

achitarea acestora. De regula, calculele se efectueaza inainte de platam ijloacelor banesti,

Din schema de grupare a mijloacelor intreprinderii (fig. 2.1) seobserva ca, pe de 0 parte, acestea se grupeaza pe tipuri: pe termenlung si scurt, iar, pe de alta parte - pe surse din care se procuramijloacele, Totalurile pentru ambelecriterii trebuie sa fie cgale, intrucateste yorba de aceleasi mijloace care formeaza patrirnoniul intreprinderii.

2.4. Notiuni despre cheltuielile ~iveniturlle intreprinderiiDupa cum s-a mentionat, obiectul contabilitatii it constituie

patrimoniul intreprinderii. Insa patrimoniul sub forma de mijloacecconomicc separate se reflecta periodic, Ia 0 data determinata. Inintervalul dintre aceste date orice intreprindere in functiune obtinerezultat financiar (profit sau pierdere) care de asemenea necesitarcflectarea in contabilitate.

Rezultatul financiar reprezinta un indicator final care se calculeazaIn baza altor indicatori importanti - cheltuieli si venituri, contabilizatelntr-o perioada determinate (trimestru, an). Prin urmare, cheltuielilc sivcniturile de asemenea constituie obiectele contabilitatii si necesita 0

examinare separata.Prin cheltuieli se intelege totalitatea mijloacelor utilizate de

intreprindere in cursul unei perioade determinate, evaluate in expresiebaneasca si acoperite pe seama veniturilor obtinute.

Veniturile reprezinta afluxul de avantaje economice in cursulpcrioadei de gestiunc care duce la cresterea capitalului propriu alintreprinderii, in afara de majorarile pe seama cotelor de participatie111 capitalul statu tar.

Cheltuielile rezulta din utilizarea mijloacelor pentru fabricareaproduselor, prestarea serviciilor, procurarea marfurilor care ulteriorsunt vandute de intreprindere in perioada de gestiune respectiva. Astfelde cheltuieli formeaza costul vanzarilor.

39


----- --- ~---Surse de finantare

Capital Datorii pe Datorii pepropnu termen lung termen scurt

Cd ~ 0N 1:: ..... 1::,_ <Il <Il

.s ''2 'u ..9 'c) ..9

.a c;: ::: :::l § :::l0.. <I) o 0 os e ::: '-; ::: <a '-;

if) 0 0 t.;:: u t.;:: <.)I~e ::: ,- ·2 :1:.... 'C 'r::: 'C 'C'0. 0 t;:; 9 B 0 0 0 0N 8 Cd Cd S o:l<I) 0 10

o:! 0U ~ Q.. 0 0 0 <.) 0~

l......

"5 'r:do)._ -0::: :::o 'I:8 0..'5 ~

~ <Il -0.. (= -

~ ,.I 'C

<E .~,(1) <1)

0 E c<1) 1(1)ca 0<;; .0

';:: d.) .- -0 ·c ,- 01:: 0;; :5 0

_.u

'I: ·c do) ...... roro '"<I.> :::l O:l c 'iii ..9 IV

E <1)0 B o s o:! IV ~0 t;l ;> 0 <1) ;> :~

~ r:: ~ cFj'»... .5 ~z - u «

r- ..-~---

lJUI1] UdLWd! od unos uouuai ad-

;)01l.)[nW ;)P fJndfl

40


Totodata, vanzarea produselor, serviciilor si marfurilor duce laobt inerea de catre intrcprindcre a venitului din vanzari. Prin scadereadill venitul din vanzari a costului vanzarilor se determina rezultatulfinancier intcrmediar - profitul brut, care caractcrizeaza rezultatulprocesului de fabricare a prod usc lor sau de prestare a serviciilorintrcprinderii de productie.

La intreprinderea de comert profitul brut reprezinta rezultatul dinvanzarea marfurilor cumparate anterior.

Vanzarea produselor, marfurilor si serviciilor este Iegata deascmenea de cheltuieli suplimentare, cum sunt, de exemplu, cheltuielilede arnbalare a marfurilor, de transportare a acestora, de reclama simarketing. Astfel de cheltuieli se numesc comerciale.iusa activitatea de productie, comerciala sau de alta natura nu

poarc fi desfasurata fara gestionare, de aceea exista inca cheltuieligenerale si administrative care includ cheltuielile eu salariileaparatului de conducere a Intreprinderii, uzura mijloacelor fixe cudestinatie economica general a, cheltuielile privind intretinerea sireparatia lor, cheltuielile pcntru incalzirea si iluminarea cladirilor eudcstinatie general gospodareasca, eheltuielile de deplasare eu earacteradministrativ, cheltuielile postale si de telecomunicatii,

Costul vanzarilor, cheltuielile comerciale si administrative formeazachcltuielile legate de activitatea de baza (operationala), de aceeaaccstca se numesc operationale, Respectiv si veniturile din vanzarisi altc venituri legate de activitatea de baza de asemenea se numeseopcraiionale. Prin scaderea cheltuielilor operationale din veniturilemenrionate se obtine rezultatul (profitul sau pierderea) din activitateaoperationala,

La intreprindere apar cheltuieli $1venituri si din alte tipuri deectivitati: de investitii $i financiara,

41


Cheltuiel iIe si venituri le din activitatea de investitli sunt legate de:iesirea (vanzarea) acti velor nemateriale, mij loacelor fixe,titlurilor de valoare pe termen lung etc.,plata sau primirea dividendelor etc.

Prin scaderea cheltuielilor respective din veniturile mentionate seobtine rezultatul din activitatea de investitii.

Cheltuielile si venituriledin activitatea flnanciara cuprind platilesau primirea dobanzile primite aferente creditelor si imprurnuturilorpe termen lung, plata pentru mijloacele fixe arendate privind arendafinanciara, diferentele de curs aferente valutei straine etc.Prin compararea veniturilor si cheltuielilor specificate se determina

rezultatul din activitatea financiara.in afara de aceasta, la intreprindere pot aparea evenimente

neordinare, asa-numitele evenimente exceptionale care deasemenea sunt insotite de cheltuieli ~ivenituri. Acestea cuprindcalamitatile naturale, modificarile bruste in legislatie etc. Rezultatuldin astfel de evenimente se reflects separat de rezultatul activitatiiordinare.Prin insumarea rezultatelor din activitatile operationala, de investitii

si financiara, precum si din evenimentele exceptionale se determinarezultatul (profituI sau pierderea) pana la impozitare. Acestindicator se foloseste pentru calcularea impozitului pe venit (pomindde la cota stabilita de legea bugetului pe fiecare an) in cazul candintreprinderea obtine profit. Suma obtinuta reprezinta cheltuielileprivind impozitul pe venit.

Scazand din profitul pana la impozitare cheltuielile privind impozitulpe venit, se obtine profitul net.

in cazu1 admiterii de catre intreprindere a pierderilor se calculeazaeconomiile privind impozitul pe venit $i respectiv plerderile nete.

La determinarea marimii cheltuielilor $i veniturilor trebuie de avut

42


in vedere ca acestea se constata dupa metoda specializarii exercitiilorcare consta in urmatoarele.

Cheltuielile se reflecta in contabilitate in perioada de gestiune incare au fost efectuate, indiferent de momentul platii efective amijloacelor banesti,

Veniturile se determina in modul urmator:din vanzari -la valoarea de piata justa (venala) a produ-selor, marfurilor si serviciilor transrnise cumparatorul ui;privind dobanzile, plata de arenda, dividendele - lavaloarea calculata,

Trebuie sa se respecte ~iprincipiul corespunderii care prevedereflectarea concomitenta a cheltuielilor si veniturilor aferente acelorasioperatiuni economice.

2.5. Operatiuni economiceActivitatea economica genereaza miscarea permanenta a

rnijloacelor care participa la diverse procese economice'. 0 ataremiscare se produce prin intermediul operatiunilor care se reflecta incontabilitate ~ide aceea acestea reprezinta obiecte.

Exemple de operatiuni economice:primirea numerarului din banca incasieria intreprinderii;eliberarea salariilor din casierie angajatilor;lansarea produselor finite din productie;vanzarea marfurilor catre cumparatori.

lnsa contabilitatea nu numai mascara, ci si fixeaza datele privindoperatiunile economice. Ea examineaza in acestea doua fenomene

I Este de remarcat ca in contabihtate se reflecta numai evenimentele surveniterecent. De exernplu, contractu! de livrare a marfurilor incheiat nu se reflects incontabilitatc, intrucat aceasta nu este 0 operatiune economica, ci un act juridic. NumaiIn cazul cand marfurile vor fi livrate, valoarea acestora va fi inregistrata de contabilitate.

43


intercalate. Astfel, operatiunile sus-mentionate contin urmatoareleevenimente - perechi:

la primirea numerarului - majorarea mijloacelor bancstiin easierie si micsorarea pe contul de decontarc;la eliberarea salariilor catre angajati =micsorarea banilorIn casierie $1micsorarea datoriilor fata de angajati;la elaborarea produselor finite- micsorarea consumuri lor$i rnajorarea stocurilor;la vanzarea marfurilor - micsorarea soldurilor acestorala depozit si majorarea cheltuielilor intreprinderii,

Operatiunile economice cuprind 0 perioada de timp determinatasi se reflecta in contabilitate In intervalul dintre date le cand se fixeazastarea mijloacelor economice $1a surselor acestora. Astfel, acesteainfluentcaza asupra situatiei mijloacelor si surselor acestora, insa 0astfel de influenta este diferita.

in primul rand, operatiunile economice pot conduce la modificariin components mijloacelor $isurselor acestora, rara a exercita influentaasupra marimii lor generale. Acestea sunt, in special, operatiuni cucaraeter intern care se reflecta in sistemul informational al uneiintreprinderi. Astfcl de operatiuni cuprind, de exemplu, consumul demateriale in productie, ca1cularea uzurii mijloacelorfixe, formarearezervelor (provizioanelor) pe seam a profitului etc.

In al doilea rand, majoritatea operatiunilor economice sunt legatecu cativa subiecti si, de regula, conduc Ia modificarea concornitenta$i a mijloacelor, ~ia surselor acestora. Aceste operatiuni cuprindintrarea materialelor la depozit de la furnizori, achitarea datoriilorfata de furnizori de pe conturile de decontarc, primirea crcditclorbancare etc.

Multe operatiuni economice sunt legate de un oarecare proces.Insa procesele care au loc la intreprinderile de productie si de comert

44


sunt diferite, ceca ce intr-o oarecare masura influenteaza asupracomponentei obiectelor retlectatc in contabilitate.

La intrcprinderca de productie obiectul contabilitatii IIconstituiemiscarea mijloacclor cauzata de operatiunile economice care participala procesul de aprovizionare, productie si vanzare. In acest caz sef0!111CaZa informatia privind achizitionarea valorilor materialc, consumulde productie sub forma de consumuri de productie, costul produselorfinite si a vanzarii acestora.

La intreprinderile de cornert obiectul principal al contabilitatii i1constituie costul marfurilor procuratc, costul marfurilor vandute sichcltuielile aferente vanzarii acestora.

2.6. Metoda contabilitatii ~ielernentele acesteiaPrin metoda a contabilitatii se intclege totalitatea proccdeelor,

eli ajutorul carora se studiaza obiectul contabilitatii ~i subiecteleaccstuia. Metoda contabilitatii dezvaluie esenta obiectului, IIcaracterizeaza multilateral, permite a evidentia toate modificarileintervenite in componenta patrimoniului intreprinderii, a stabili structurasurselor proprii si atrase, mijloacelor economice procurate si utilizate,da posibilitate a determina veniturile, cheltuielile si rezultatele financiareale agentului economic si alti indicatori ai activitatii acestuia.

Astfel, realizarea sarcinilor care rezulta din esenta obiectuluicontabilitatii se asigura cu ajutorul metodei contabilitatii, iar, mai exact,In baza elementelor acesteia care sunt proprii disciplinei de fata. Dinacestea fae parte: bilantul contabil, conturile si dubla inregistrare,evaluarea, calculatia, documentarea si inventarierea, Esenta acestora111 toate tarile este similara, iar continutul este diferit ~idepinde delegislatia locala si actele normative adoptate care reglementeazaproblemele mentionate,

Odata eu treeerea Republicii Moldova la nou! sistem contabil toate

45

Viorel Turcanu, Eudochia Bajereol1

elementele metodei contabi Iita~iau fost modificate si perfectionate, Aceastase refera, in primul rand, Ia elementele de baza care formcaza metodacontabilitatii: bilanml contabi!, conturile si dubla inregistrare, cvaluarea.

in conformitate eu Legea conrabilitatii, fiecare intreprinderetrebuie sa asigure:

tinerea contabilitatii in baza dublei inregistrari ineonfonnitate eu Planul de conturi cantabile;confinnarea documentara, argument area juridica,plenitudinea si continuitatea reflectarii in contabilitate atuturor operatiunilor economice efectuate in cursulperioadei de gestiune;reflectarea tuturor date lor in registrele contabilitatiianalitice si sintetice;efectuarea inventarierii patrirnoniului, crean lei or siobligatiilor pentru confinnarea veridicitatii datelor dincontabilitate si rapoartele financiare,

Bilantul contabil, constituind unul din elementele de baza alemetodei contabilitatii, da posibilitate a reflccta la 0data determinatapatrimoniul intreprinderii grupat pe tipuri, pe de 0 parte, si pe sursede fonnare a acestora, pe de alta parte. Acest lucru este asigurat prinfaptul ca diversele tipuri de bunuri si sursele acestora sunt evaluate Incxpresie baneasca, obtinandu-se astfel de indicatori importanti aisituatiei financiare a intreprinderii, cum sunt profitabilitatea,solvabilitatea, viteza de rotatie a mijloacelor circulantc etc.

Ecuatia bilantiara (activ = pasiv) - principala particularitate abilantului contabil --da posibil itate contabilului sa verifice corcctitudineareflectarii in contabilitatea curenta (in cursu] perioadei de gestiune) atuturor operatiunilor economice.

In fine, bilantul contabil este forma principals a rapoartelorfinanciare prezentata utilizatorilor pentru analiza si luarea deciziilor

46


cconomice ~imanageriale.Bilantul contabil se intocmeste periodic (pe fiecare trimestru ~ipe

un an), iar in intervalul dintre datele intocmirii acestuia se efectueaza 0

multime de operatiuni economice care intr-un fel sau altul influenteazaasupra situatiei mijloacelor si surselor acestora prezentate in bilantulinitial, Pentru contabilizarea modificarilor mention ate se utilizeazaconturile contabile care de asemenea joaca rolul unor elemente debaza ale metodei contabilitatii, Conturile se deschid pentru contabilitateaatat a unor tipuri distincte de bunuri (mijloace economice) si surse deformare a acestora, cat si a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelorfinanciare.

Conturile functioneaza in baza altui element important al metodeicontabilitatii - dubla inregistrare care presupune reflectarea dublaa ficcarei operatiuni economice la una $i aceeasi suma: in debitulunui cont si In creditul altui cont, ceea ce permite a controla miscareamijloacelor si a surselor acestora, precum si situatia acestora la 0data oarecare.

S-a rernarcat deja ca generalizarea si gruparea mijloacelor sisurselor acestora, precum si obtinerea unor astfel de indicatori, cumsunt veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare sunt posibile cuajutorul evaluarli care constituie unul din elernentele de baza alemctodei contabilitatii, desi se utilizeaza ~ide alte discipline (planificarea,pronosticarea, finantele etc.).

Mctodele de evaluare utilizate In contabilitate sunt prevazute deactcle nonnative (Standardele Nationale de Contabilitate) si se aplicadiferentiat, in functie de tipul mijloacelor si situatia concreta (la intrareaIn intreprindere, in contabilitatea curenta, la iesirea din intreprindere,la intocmirea bilantului).

In unele cazuri la utilizarea metodelor de evaluare complicate, deexemplu, pentru stocurile de marfuri ~imateriale se aplica calculatia.

47

hare! TlIrcanu, Eudoci1ia Bajerean----------------

Tn scopul detenninarii costului se utilizeaza mctode speciale de calculare,il1 functie de particularitatile ramurale ~itehnologiile productiei Calculatiase intocmeste In baza unor aliicole determinate si metodclor stabi Iite derepartizare a consumurilor intre tipuri de produse.

Un alt element al metodei contabilitatii este documentana, Aceastaeste importanta din considercntul ca nici 0 operatiune economica nupoate f reflectata in sistemul contabil, in cazul cand ea nu esteconfirmata printr-un document perfectat in modul cuvenit. Accastainsearnna ca documentele atribuie inregistrarilor contabile puterejuridica, constituie 0 dovada a efectuarii operatiunilor economice siservesc drept temei pentru reflectarea acestora in conturile contabile.

Totodata documentele intensifies responsabilitatea persoanelorcare le-au intocmit si le-au semnat, pentru veridicitatea informatiei.

Periodic este necesar a confirma exactitatea date lor contabile,utilizandu-se In acest scop un element special al contabilitatii -inventarierea.

A ',.easta se efectueaza la 0 data determinata si consta indeterm.narea existentei efective si starii mijloacelor si decontarilor,Datelc constatate eu ocazia inventarierii se compara cu datele dincontabilitate si astfel se evidentiaza corespunderea sau discordanteledintre aeestea ~i se iau deciziile respective pentru rcglemenrarearezultatelor inventarierii,

Toate elemcntele metodei se utilizeaza consecutiv. Inregistrareaoperatiunilor economice In contabilitate incepe intotdeauna de ladocumentarea acestora. Se incheie veriga de aplicare a elementclormetodei contabilitatii prin intocmirea bilantului contabil, intrucat accstajoaca rolul unui formular de baza al rapoartelor financiare. Prin unnarc,metoda contabilitatii si elementele acesteia permit evaluarea cantitativaa obiectelor contabilitatii (documentatia, inventarierea, evaluarea sicalculatia), precum si le caracterizeaza calitativ In baza utilizariiconturilor si dublei inregistrari, generalizarii bilantiere si altor fonnulareale rapoartelor financiare (fig. 2.2)

48

Bazele contabiliuuii

r--- --

-.~'i<i'13c8.5

·c~"0C·c0-~.bc(-

- VI-

:'!$:0:::lc--

.~if:::lu';;jU-

49


intrebari pentru autocontrol

I. Care este sfera de aplicare a contabilitatii?2. Cum influenteaza diversele forme de organizare a agentilor

economici asupra organizarii contabilitatii?3. Definiti parrimoniul intreprinderii.4. De ce obiectul contabilitatii il reprezinta, in primul rand,

patrimoniul intreprinderii?5. Numiti conceptiile de baza care determina patrimoniul intre-

prinderii ca obiect al contabilitatii.6. Care este ecuatia de baza a contabilitatii?7. Ce variante de egalitati legate de patrimoniu mai cunoasteti?8. De ce operatiunile economice joaca de asemenea rolul de

subiecte ale obiectului contabilitatii?9. Cu ajutorul carei egalitati contabilitatea studiaza veniturile ~i

cheltuielile intreprinderii?10. Ce cuprinde fiecare operatiune economics?1L Ce modificari se produc in componenta mijloacelor in cazul

efectuarii operatiunilor economice cu caracter intern?12. Ce modificari se produc in componenta mijloacelor in cazul

efectuarii operatiunilor economice intre cativa agentieconomici?

13. Prin ce se deosebeste contabilitatea la intreprinderile deproductie si de corner]?

14. Dati definitia metodei contabilitatii.15. Numiti elementele metodei contabilitatii si aratari esenta

acestora.16. In ce consta interdependenta dintre obiectul si metoda ~i

contabilitatii?

50

Capitolul 3.Bilantul contabil - elementul de baza

al metodei contabilitatii

Obiectivele capitoluiui:1. Dezvaluirea esentei bilantului contabil ~iinsemnatatea

acestuia pentru reflectarea situatiei financiare aintreprinderii.

2. Insusirea structurii bilantului contabil, construiriicapitolelor, subcapitolelor acestuia si gruparii posturilorde bilant,

3. Caracteristica fiecarui tip de active si pasive pentruinsusirea esentei acestora, modului de evaluare siplasare in bilant,

4. Studierea modificarilor intervenite in activul si pasivuIbilantului contabil sub influenta operatiunilor economiceefectuate in perioada de gestiune.

5. Dezvaluirea functiilor analitice ale bilantului contabil.

3.1. Esenta bilantului contabil ~i importanta acestuiaIn scopul familiarizarii utilizatorilor de informatie cu situatia

financiara a intreprinderii se intocmeste bilantul contabiL Acesta continetoate datele referitoare la patrimoniul intreprinderii $i sursele deformare a acestuia, de aceea constituie elementul de baza al metodeicontabilitatii,

Bilantul contabil reprezinta 0 grupare a mijloacelor intreprinderiipc tipuri $i surse de formare a acestora in expresie baneasca la 0 datadeterminata.

Sa examinant esenta acestei definitii:1. Gruparea mijloacelor de tipuri si surse de formare a

51


acestora. Noi am luat cunostinta deja de principiile $i dualitatearcflectari ipatrimoniului intrcprinderii: sub forma de mijloace ceo nom icesi surse de finantare, adica a surselor de procurare a mijloacclor decatre intreprindere.

De ce acest lucru este necesar in bilant? in primul rand, pentru cautilizatorii de informatii sa-si imagineze de ce rnijloace dispuneintreprinderea, care sunt structura si starea acestora. Totodata, nu toatemijloacele au surse de procurare similare. Unele intra la intreprindcrepe seama surselor proprii, altele - pe seam a surselor imprumutate(atrase). Este important ca utilizatorii de informatii sa stie acest luerupentru a aprecia posibilitatile finantarii intreprinderii, situatia financiarastabila sau instabila a acesteia. Fireste, 0 conc1uzie pozitiva poate fifacuta in cazul in care In componenta surselor de finantare prevaleazacele proprii.

2. Expresia baneasca. Toate mijloacele intreprinderii suntprezentate in bilantul contabil sub forma grupata si generalizata numaidatorita etalonului valorie al aeestora, deoarece chiar In cadrul uneigrupe diversele mijloace au diferite unitati de masura, De exemplu,materialele se mascara In kilograme, tone, metri, bucati etc.Generalizarea lor sub aceasta forma este imposibila, iar informatia pentruutilizatori trebuie sa fie prezentata numai sub forma sistematizata,deoarece ea poate fi conceputa greu, Se pierd si posibilitatile calculariiindicatorilor solicitati, in baza carom utilizatorii iau decizii economice simanageriale,

Cu alte cuvinte, expresia baneasca da posibilitate de a grupamijloacele dupa anumite criterii, de a prezenta in bilantul eontabil subforma generalizata atat mijIoacele, dh si sursele de fonnare a acestora,de a calcula totalurile,

3. Prezentarea la 0 data determinata, Prezentarea dualists apatrirnoniului intreprinderii poate avea loc numai la 0 data anumita.

52


Prcgatirea zilnica a informatici pentru intocmirea bilannilui contabil necesitamari cheltuieli de munca si timp, duce la scumpirea informatiei fumizate.Insil accst lucru nu este atat de nccesar. Utilizatorii vor sa ia cunostinta desituatia financiara a intreprinderii periodic, la expirarea unei perioadedeterminate a activitatii economice (trimestrului, semestrului, anului).

Din aceste considerente bilantul contabiI se intocmeste si se prezintala data solicitata: 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 31 decembrie.

Prin urmare, bilantul contabil la data intocmirii nu reflecta utilizareamijloacelor, ci starea acestora, ceea ce 11deosebeste de alte bilanturi.

Dc exemplu, in planificare se utilizcaza pc larg balantele resurselormatcriale si fortei de munca, balanta de combustibil, pentru buget seintocmeste balanta de venituri si eheltuieli etc. Insa nici una din balantenu poseda calitatile sus-mentionate, ceea ce sporeste rolul bilantuluicontabil in cadrul sistemului informational al intreprinderii, insemnatateaacestuia la luarea deciziilor necesare de catre utilizatori.

Este de rernarcat eil bilantul contabil reflecta doar mijloacele decare dispune intreprinderea, date Ie carora nu se obtin prin calcule, eiell ajutorul evidentei integrale, exacte si sistematice. Informatia seinclude in bilantul contabil numai in cazul incare aceasta este perfectataeu documente primare si reflectata In eonturile contabile in baza unoranumite metode de evaluare.

Toate acestea permit ea bilantul contabil sa oglindeasca real siobicctiv situatia patrimoniului, sa cuprinda mai exact si integral toatemijloacele intreprinderii si sursele de formare a aeestora.

3.2. Structura bilantului contabilBilantul contabil' consta din doua parti: partea stanga numita

activ si partea dreapta numita pasiv (tab. 3.1).

I Termenul "bilant" provine din limba latina "bilans", ceea ce in sens directInscamna doua ialcrc care, dupa cum sc stic, sun! echilibrate, adica balanseaza,

53


Tabelul 3.1Partile bilantului contabil

Activ Pasiv

Active Pasive

Total active (A) Total pasive (P)

In activul bilantului se reflecta mijloacele grupate pe tipurile acestora(active), In pasiv-pe surse de formare (pasive). Prin urmare, atat inactivul bilantului, cat si in pasivullui sunt grupate aceleasi mijloacenumai ca dupa diverse criterii, de aceea totalurile activului ~ipasivuluitrebuie sa fie intotdeauna egale. Daca activul se noteaza eu litera A,iar pasivul- cu litera P, vom obtine egalitatea:

A=P.Ambele parti ale bilantului contabil constau din cinci capitole: doua

capitole In activ si trei capitole - in pasiv. Fiecare capitol arata ungrup generalizat de active set! pasive ale intreprinderii format dupa uncriteriu determinat (tab. 3.2).

Tabe/ul 3.2Structura bilantului contabil

Activ Pasiv1. Active pe termen lung 3. Capital propriu2. Active curente .

4. Datorii pe term en lung5. Datorii pe term en scurt

Total active (A) Total pasive (P)

in partea stanga a bilantului sunt plasate activele grupate peperioada de expJoatare si de utilizare a acestora in active pe termenlung (capitolul l) ~ieurente (capitoluI2). In partea stanga sunt indicatesursele de finantare: proprii (capitolu13) si imprumutate, adica datoriile

54


'0.~~U

~+-+---------~--------~-------------

.~

55


~r.,..;-...;:::--\Ii4..

~

~~="""C0U~

<00'l.I"C;:E(J r-')0 Q..... Qc<- ('l- dol>"11 ·c....eos ..Q(J IEt.=._ dol

- (JQ.doIE"C.;;; ....."II r-')

E .s""~'-'-:E~....=0(J-=-.coSCiS

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X 8!080 0 0 0 0 0 0 0] 0 00 0 0 0 0 0 0 (5 01

c r"l r- 00 N DC 0 Irj Irj 0 0 0',... -c r"l 01/")r"l - 0 - '<t -o '<t 0(':l N r"l '<t - - N

E:::Ir.n

... ~ gf(IlOJ) t:.... (Il ;::lC ;::1- C

==i,.; ... <l) c:; c .=: u,E;l ro ,5 (]) '":; E >'ii).. 5 0.. <l) E c ~ (]) c <l)....,~

(]) ....;::l t;; E B <l) E e.:l ~ ... d.I <'<l.::: ;::l t: ... <l) '(3 .s E 'u'C [/J .... (Il...... _ (J'j ro c f") ... ;:;:: 'C: ;:l """'" Q..;::l -_ - fr:.o & .8 u l- e~ °E§"BB :; «:I C :::I U =~~o:lQ.,. (]) c ro :; "@ c0. ~ r.n .~.~ ... (]) .... S Q..!.;: .0 Q~~ ~(]) (L) ...... ~ 0 E o-- - ro e.:l e c c-

;~.8 :=::I Q.:;::;roroBuu <l) <l) "§ 'r:: 2 ·c.t:: .~ 'o_ ~ ... > ] ~.- ....(]) (]) ,- S §" 0 -;::8c, Q. ro N 2 <;:; ... C': roUUU (]) .- {,) I:J ro e.:l Q o:l

-; 0::: 0... 0«:1 -; 00 {,) ,;::; -; 0 -; "ilio- .... r-j ~.... <i .... N .... QQ ~ Q - Q Q -

MM I:- M t'1 M I:- -.:t I:- <i l:- v) v)

080 0 08 0 000 0c808

0 00 0 000 0,- 0 00 0 000 0eo: ] ",\00 0 1/")1/")0 00 N 0 0E ~ :::"('f') (' 0000 (' I/") '<t 0 0:::I

N'-" N - """ir:

(])

(':l... ·c° .8Q) <'<l> Etlll (]) 'B ._

c .. ...(]) o»

:::I <l) ro ttl... ... 'C-c:; .5 ro ro.. c'>: <l) (]) _. '(3 <@-::: .... E~~d.I <l) ro <l) c CI:J 5 .... ro .- ..s:g ro .8 d.I ,<:<:j

~ ~ - ... -0 - .... EI- «:I C,_ <l) .. :.0 e §h.8 - cd.I E .0 E <l) ~ !.;: == Q,l <l).... <l)

Q) ro <l) E ;>< ~ (]) ,_ <l) '" -1--0d.I C -0 (]) '"0 c.::: ro «:I -0 .:;;~G) ~ £1:::1'1:Q. ... 0 ... (])(]) ro «:I ro <l) <l) i;:J «:I c:; ''';::c_ ';; I:J :::Id.I > ~ N <l) > ·c (.) "@ (]) (1)._ ._

C': Q,l u,i:: .... - .... u ;::l '" > ;::l '- 'c (]) .......~.........{,) ro ... (Il c ..2 oj

<l) 6 )~)a ~ -.; B.... -c ° 0 0 -< 0I:J ~ - - Q.. c, ';i ';i uifJc:; E ~:=' c:; «:I~ .8 E E c c .... .... «- > «:I ~ > ~ < ..... (-' Q Q -- - -- - 1- 1- N N

56

BazeLe contabiliuitii

X 00 0 00 00000 0 000 0 00 00000 0 025 00 0 00 00000 0 0

OG NO 0 00 NOOMr-- 0 0 0If) M 0\ '" N 00 ~-~N M 0 0- M 0\

8800If) 0r- 0

N

57

______ V,_io;_relTurcanu, Eudochia B{~ierean

(capitolele 4 ~i5). Ultimele de asemenea se divizeaza pe termcne deachitare in datorii pe termen lung si datorii pe termen scurt.

Intrucat in activul bilantului sunt plasate activele (A), iar in pasiv-capitalul propriu (CP) ~idatoriile (D), obtinem urmatoarea egalitate:

A=CP+D.Capitolele constau din subcapitole care arata grupa de active sau

pasive inclusa intr-un capitol sau altul (tab. 3.3). Acestea nu numaicontin sernne de grup, ci evidcntiaza de asemenea alte calitati maiconcrete ale active lor si pasivelor. Astfel, activele pe termen lung sesubdivizeaza in nemateriale, materiale si financiare. Fiecare elemental activului sau pasivului este prezentat prin posturi distincte care aratastarea lui la data intocmirii bilantului contabil (tab. 3.4). Postul .Marfuri"arata, de exemplu, cantitatea de marfuri care se afla la depozite si inmagazinele intreprinderii la 31 decembrie 2003.

Posturile de activ sunt grupate in bilant in sensul cresteriilichiditatii mijloacelor, adica incepand de la cele mai putin lichide,cum sunt activele nemateriale, ~i terminand cu cele mai lichide -mijloacele banesti,

Pasivele sunt grupate insensul cresterii exigibilitatii datoriilor, adicaa restituirii datoriilor de catre intreprindere. Ce inseamna aceasta? Infond, toate pasivele pot fi interpretate ca datorii care au diferite termenede scadenta. Astfel, eel mai scurt termen de scadenta (sub un an) il audatoriile fata de fumizori, personal privind remuneratiile, datoriile fatade buget, unele credite bancare. Acestea se numesc datorii pe termenscurt, Alte tipuri de datorii, cum sunt creditele bancare, imprumuturileetc., pot avea un termen de scadenta de la un an la cinei ani si maimult, de aceea acestea se numesc datorii pe terrnen lung.

Insa si posturile capitalului propriu poseda calitatea de scadenta.De exernplu, aporturile fondatorilor in capitalul statutar rcprezinta nistedatorii specifice ale intreprinderii investite fata de fondatorii acesteia.

58


Insa astfel de datorii nu pot fi restituite inca, intrucat intreprindereapoate fi lichidata. In comparatie eu datoriile pe termen scurt si lung inposturile capitalului propriu sumele trebuie sa se acumulczc permanent,ceea ce duce la ameI iorarea situatiei financiare a intreprinderii, Astfel,plasarea posturilor In pasivul bilantului contabil incepe de la capitalulstatutar si se termina cu datoriile pe term en scurt.

Simetria gruparii posturilor in activul si pasivul bilantului pcrmitc acalcula usor indicatorii care caracterizeaza situatia financiara aintreprinderii, a efectua analiza acestora.

3.3. Caracteristica posturilor de bilantIn capitolul l al bilantului "Active pe termen lung" se reflects

activele nemateriale, activele materiale pe termen lung si investitiilefinanciare pe termen lung.

Activele nemateriale se reflecta pc trci posturi: valoarca deintrare, amortizarea si valoarea de bilant.

in postul "Active nemateriale" se arata valoarea de intrare adrepturilor, licentelor, brevetelor, marcilor comerciale procurate etc.Intrucat activele specificate se utilizeaza la intreprindere mai mult deun an, valoarea acestora este necesar sa fie rcpartizata proportionalpe toata pcrioada de utilizare in vederea includerii acesteia In consumurisi chcltuieli. 0 atare surna se numeste amortizare.

in bilant suma amortizarii se inscrie cu semnul "minus", adica se iain paranteze si arata micsorarea valorii de intrare a act!velor nematerialein legatura eu utilizarea acestora. Scazand din valoarea de intraresuma amortizarii acestora, obtinem valoarea de bilant a activelornemateriale.

Astfcl, In bilant se includ toate cele trei articole mentionate carecaracterizeaza activele nemateriale, insa la determinarea sumei totalea activelor se utilizeaza numai valoarea de bilant a acestora, Prin

59


urmare, .citind" bilantul contabil, putem vedea valoarea de procurarea activelor ncmateriale aflate in stoe (valoarea de intrarc), marimeapierderii valorii de intrare a acestora (amortizarea) si partca care nueste inca amortizata (valoarea de bilant),

Activele materiale pe termen lung sunt prezentate in bilan] petipurile acestora:

- active materiale in curs de executie;- terenuri;. mijloace fixe;- resurse naturale.

In postul "Active materiale in curs de executie" se reflectavaloarea efectiva a obiectelor create la intreprindere (constructii,investitii capitate), preeum si valoarea de procurare, montaj si instalarea masinilor si utilajului, altor tipuri de mijloace fixe pana la puncrca infunctiune a aeestora.

Terenurile reprezinta suprafetele cu constructii care apartinintreprinderii sau terenurile fertile.

In postul "Mijloacc fixe" se reflects valoarea de intrare acladiri lor, constructiilor speciale, masinilor ~iutilajului, inventarului sialtor obiecte aflatc in exploatare. Aici se includ si mijloacele fixearendate pe 0 perioada indelungata si cu dreptul de rascumparare.

In proeesul exploatarii mijloaeele fixe se uzeaza, ceea ce incontabilitate se reflecta prin calcularea uzurii accstora. Suma uzurii seinscrie in bilant cu semnul "minus", ce indica micsorarea valorii deintrare a mijloacelor fixe.

In mod analog se reflects in bilan] si resursele naturale carecuprind rezcrvcle de petrol, gaze, piatra, material lemnos aflate Inproprietatea intreprinderii respective $i care urmeaza sa fie extrase 0perioada indelungata. Valoarea resurselor naturale extrase se numesteepuizare si se arata in bilant eu semnul "minus".

Tinand cent de posturile enumerate, valoarea de bilant a

60


activelor materiale pe termen lung se determina ca diferenta dintrevaloarea sumara a active lor materiale in curs de executic, terenurilor,mijloacelor fixe, resurselor naturale si suma uzurii mijloacelor fixe siepuizarii resurselor naturale.

lnvestitiile financiare pe termen lung se reflects In bilant ca:investitii in parti nelegate;investitii in parti legate.

Investitlile in parti nelegate sunt mijloacele investite deintrcprinderea respectiva in capitalul statu tar al altor intreprinderi (peun termen de peste 12 luni), cora-parte a carora nu depaseste 20%.

lnvestitiile in parti legate reprezinta valoarea de procurare aaciiunilor altor intreprinderi, cota-parte a carora in capitalul statutardepaseste 20%. Astfel de intreprinderi sc numesc asociate ~ifiice.

In afara de actiuni si alte aporturi In capitalul statu tar al alterintreprinderi in aceste post uri se reflects valoarca obligatiunilorprocurate de agentul economic si sumele depozitelor.

Capito lul 2 din bilantul contabil "Active curente" cuprinde:stocurilc de rnarfuri ~imateriale;creantele pe term en scurt;investitiile pe termen scurt;mijloacele banesti,

Stocurile de marfuri ~imateriale sunt determinate in bilant indifcrite posturi: materiale, obiecte de mica valoare $1scurta durata,productia In curs de executie, produsele $1marfurile,

in postul "Materiale" se reflecta valoarca materiilor prime,materialelor de baza si auxiliare, combustibilului, pieselor de schimbsi altor valori matcriale aflate In depozitele intreprinderii care suntneccsare pentru executarea procesului de productie sau in scopuride reparatie ~igospodaresti.

Obiectele de mica valoare ~iscurta durata reprezinta obiecteleIn valoare de pima la 1 000 lei / unitatea si pentru evidenta sesubdivizeaza in 2 grope:

pana la 500 lei I unitatea;

61

Viorel TUrCal111, Eudochia Bajerean

peste 500 lei I unitatea,Obiectele de mica valoare si scurta durata in valoare sub 500 lei /

unitatea la punerea lor in functiune se tree integralla cheltuieli,Pentru obiectele de mica valoare si scurta durata In valoarc de

peste 500 lei / unitatea in momentul punerii in functiune se calculeazauzura in marimea costului efectiv al acestora. Din aceasta cauza inbilant se arum valoarea de bilant a obiectelor aflate in depozite, precum~ia obiectelor In valoare de peste 500 lei / unitatea transmise inexploatare, cu scaderea sumei uzurii.

In postul "Productia in curs de executie' se reflects costulefectiv al materiilor prime si materialelor, pieselor si ansarnbluriloraflate in proces de prelucrare,

In postul .Produse" se inscrie costul efectiv al produselor finite sisemifabricatelor fabricate si predate la depozit.

In postul "Marfuri" se reflecta valoarea stocurilor de marfuri aflatela depozitele ~imagazinele intreprinderii,

Creantele pe termen scurt cuprind urmatoarele posturi:creante aferente facturilor comerciale;avansuri acordate;creante aferente decontarilor cu bugetul;creante fata de personal;taxa pe valoarea adaugara de recuperat;creante privind veniturile calculate.

Cel mai raspandit tip de creante sunt creantele aferentefacturilor comerciale cu termenul de achitare pima la un an. Acesteaapar la intreprinderea fumizoare in cazul cand ea a livrat produse,marfuri si a prestat servicii, iar cumparatorul inca nu le-a achitat.

U neori, conform contractul ui, pentru livrarea materialelor $imarfurilorfumizorul solicita de la cumparator un avans. De aceea avansurileacordate sunt reflectate de cumparator in componenta creantelor,

62

Bazcle contabilitdtii

In cazul decontarilor intreprinderii cu bugetul privind impozitele sieli angajatii privind remuneratiile sunt posibile plati in plus. Acesteatrebuie restituite intreprinderii sau trecute in contul platilor viitoare, deaceca la momentul intocmirii bilantului contabil astfel de sume seinregistreaza ca creante,in postul "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" se reflecta

sumele taxei pe valoarea adaugata calculata pentru materialele,marfurile procurate de intreprindere ~iserviciile primite.in postul "Creante aferente veniturilor calculate" se arata surna

dobanzilor, dividendelor, platii de arenda calculate, dar neprimite incade intreprindere.Investitlile pe termen scurt, analog celor pe terrnen lung, se

reflecta In bilant cu gruparea acestora pe investitii in parti nelegate siinvcstitii in parti legate.

Mijloacele bane~ti se subdivizeaza in bilant dupa locul de aflarea acestora: in casierie, pe contul de decontare, pe contul valutar sialte mijloace banesti.

Mijloacele banestl in casierie reprezinta suma mijloacelorbancsti in numerar la data intocmirii bilantului. Acestea pot fi destinateplaiii salariilor, premiilor, indemnizatiilor, cheltuielilor de deplasare.

Soldul mijloacelor banesti pe contul de decontare arata sumamijloacelor care se pastreaza pe contul curent al intreprinderii in bancain valuta nationala.

in cazul in care intreprinderea dispune de mijloace banesti in valutaaltor tari, acestea se reflecta in postul "Cont valutar". Contabilitatease cfectueaza de ascmcnea in lei la cursul Bancii Nationale a MoldovciIa d~ta intocmirii bilantului,In pasivul bilantului pe primul plan se afla posturile din capitolul

"Capital propriu": capital statutar, suplimentar si nevarsat, rezerve,profitul nercpartizat al perioadelor precedente, profitul net al perioadei

63


de gestiune si diferentele din reevaluarea activelor pe termen lung.In postul "Capital statutar" se reflecta aporturile fondatorilor in

patrimoniul intreprinderii pentru asigurarea activitatii statutare.Aporturile in capitalul statu1ar se evalueaza la valoarea norninala aactiunilor sau a altei cote de participatie.

Diferenta dintre cota depusa efectiv si valoarea nominala se reflectsin postul "Capital suplimentar". Pe acelasi post se contabilizeazadiferentele de curs aferente aporturilor in capitalul statutar in val utastraina, Este clar ca diferentele specificate pot fi favorabile saunefavorabile, de aceea si sumele din acest post se inscriu eu semnul"plus" sau ,,minus".

In postul "Capital nevarsat" se reflecta sumele cuveniteintreprinderii aferente actiunilor subserise sau altor aporturi in eapitalulstatutar, dar Inca nedepuse la data intocmirii bilantului contabil. Sumain acest post se reflecta de asemenea eu semnul "minus".

Pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii economice deproductie a intreprinderii se creeaza rezerve care au caracter decapital propriu. Acestea sunt de trei categorii:

stabilite de legislatie;prevazute de statut;alte tipuri.

Prima grupa cuprinde rezerveJe constituirea carora este obligatade legislatie. De exemplu, conform Legii cu privire Ia societatilepe actiuni, societatile pe actiuni sunt obligate sa creeze pe seamaprofitului net un capital de rezerva care trebuie sa constituie nu maiputin de 15 % de capital statutar.

Cea de-a doua grupa cuprinde rezervele, crearea carora esteprevazuta de statutul intreprinderilor, De exemplu, intreprinderile potsa utilizeze 0 parte din profitul net la crearea rezervelor pentru investitiilecapitalc de natura de productie si socials.

64


Din alte rezerve fac parte rezervele care se formeaza conformdeciziei adunarii generalc a actionarilor sau a alter fondatori(proprietari) ai intreprinderii.

Profitul acumulat in cursul anului se reflecta in postul .Profltul netal perioadei de gestiune". La finele anului acesta se utilizeaza pentrucrearea rezervelor sus-numite, plata dividendelor sau in alte seopuri.Soldul profitului nerepartizat se reflecta in postul .Profltulnerepartizat al anilor precedent]". In cazul in care intreprindereasuporta pierderi, suma accstora sc inscrie in posturile mentionate euscmnul "minus" care se numesc:

pierderi nete ale perioadei de gestiune;pierderi ncacoperite ale anilor trecuti.

Activelc pc termcn lung, conform actelor normative, trebuic sa sereevalueze periodic si, carezultat, se majoreazatecartul de evaluarc)sau sc rnicsoreaza (rcdueere) patrimoniul intreprinderii. Modificareavalorii activelor propriu-zise se reflecta pe posturile respective aleactivului bilantului. Concomitent diferentele din reevaluare (ecartulde evaluare - eu semnul "plus", reducerea - eu semnul "minus") sereflecta in cornponenta capitalului propriu si figureaza aici pana laiesirea aetivelor pe termen lung reevaluate de la intreprindere, Laiesirea acestora diferenta mentionata se deconteaza in modul stabilit.

In capitolul .Datorii pe termen lung" se reflects urmatoareleposturi: credite bancare pe tennen lung, imprumuturi pe termen lung,datorii arendate pe termen lung, venituri anticipate pe tennen lung,finantari si incasari eu destinatie speciala, avansuri primite etc.

Postul "Crcdite bancare pe termen lung" cuprinde datoriileintrcprinderii aferente ereditelor bancare primite in baza contractuluipe un termen mai mare de un an. Astfel de credite se acorda pentruinvcstitii capitale, extinderea productiei si implementarea tehnicii noi.In postul menrionat se reflects de asemenea datoriile fata de banca

65

Viorel Turcanu, Eudochia Bajereal1

afcrentc dobanzilor 1acreditcle pe termen lung.In postu1 "Imprumuturi pe term en lung" se reflects datoriile

fata de diverse persoanc juridice si fizice privind aehitarea obligatiunilorproeurate de acestea anterior si altor titluri de valoare.In acest postse inregistreaza de asemenea si datori iIe aferente dobanzilor calcu late,imprurnuturilor, insa neplatite inca de catre intreprindere.

In postul .Daterii de arenda pe termen lung" se reflecta datoriileintreprinderii aferente platiipentru arenda catre arendas pentru mij loaeelefixe primite in arenda pe termen lung (eu drept de rascumparare).

Intreprinderile pot sa obtina venituri pe perioade eu 0 durata malmare de un an. Astfel de venituri se reflecta in bilant in postul "Veniturianticipate pc termen lung".

in cazul in care intreprinderea primeste mijloace de la alte persoanejuridice pentru anumite actiuni (seopuri) determinate, de exemplu,pentru constructia locuintelor, aeestea trebuie sa fie utilizatc dupadestinatie speciala, Soldul mijloaeelor neutilizate se reflects in postul.Finantar! ~i'ineasari eu destinatle speciala".

Sumele avansurilor primite de intreprindere de la cumparatori siclienti pc un termen mai mare de un an se inregistreaza in postul.Avansurl primite".

Capitolul .Datorii pe termen scurt" euprinde urmatoareleposturi: eredite baneare pe term en seurt, imprumuturi pe termen scurt,datorii aferente facturilor eomerciale, avansuri primite, datorii privindretribuirea muncii, datorii fata de personal aferente alter operatiuni,datorii privind asigurarile, datorii privind decontarile eu bugctul, datoriiprivind platile extrabugetare, datorii fata de fondatori ~ialti participanti,rezerve pentru cheltuieli si plaii preliminare.

In postul .Credite bancare pe termen scurf' se reflecta datoriileintreprinderii fapl de banca aferente creditelor primite eu termcn deachitare mai mic de un an. in acest post se reflecta de asemenea

66


datoriile fata de banca aferente dobanzilor calculate la creditele petermon SCUtt.

II1 postul "imprumuturi pe termen scurt" se inscriu sumeledatoriilor intrcprinderii privind rambursarea diverselor pcrsoanejuridiee si fizice a valorii nominale a obligatiunilor ~ialtor titluri deva loare, eu un termen de achitare pana la un an, anterior cumparatede la aeeasta. in aeest post se reflecta de asemenea si dobanzileafcrcnte imprumuturilor pc termen scurt calculate, dar inca neplatite.

Suma inscrisa in postul .Daterii privind facturile comerciale"reflecta datoriilc intreprinderii fata de fumizori si antreprenori aferentefact uri lor neaehitate pentru materii prime si materiale, marfurile siserviciile Iivrate sau pentru lucrarile ell caractcr capital cxecutate.

Avansurile primite de intreprindere de la cumparatori si clienti cuun termen de restituire mai mic de un an se inregistreaza In postul.Avansuri primite".

In postul .Datorii privind retribuirea muncii" se reflecta sumcledatoriilor fata de personal afercnte salariilor neplatite, adaosurilor, premiilor,indemnizatiilor si altor tipuri de remuncratii.ln cazul In care intreprindereaare datorii fata de personal aferente altor plati (eu exceptia remuneratiilor),de excmplu, plati privind cheltuielile de deplasare, accstca se reflecta Inpostul .Datorii fata de personal aferente altor operatii".

Postul .Datorii privind asigurarile" cuprinde, in primul rand,datoriile intreprinderii aferente contributiilor la asigurarile socialc varsatela bugct. Astfel de contributii se calculeaza conform tarifelor stabilitein fondul de salarizare si se transfers in mod obligatoriu Ia CasaNationala de Asigurari Sociale la locul de aflare a sediului intreprinderii.Tot aici intreprinderile sunt obligate sa verse 1% din retinerile dinsalariile lucratorilor in fondul de pensii.

In afara de aceasta, intreprinderile au datorii fata de organele deasigurari privind asigurarea medicala, asigurarea bunurilor ~ipcrsonalului care de ascmenea se reflecta in postul specificat.

In postul .Datorfi privind decontarile cu bugetul" se reflectadatoriile intreprinderii aferente impozitelor calculate, dar nevarsate

67


inca la buget: taxa pc valoarea adaugata, accizele, impozitul pc venitretinut de la persoanele juridice, impozitul pe venit retinut de lapcrsoanele fizice si alte impozite si taxe.

Insa este de remarcat ca uncle sume ale impozitelor calculate nuconstituie inca datorii absolute ale intreprinderii fata de bugct. Deexemplu, suma taxei pc valoarea adaugata calculate lamarfuri le vandute$1serviciile prestate trebuie comparata cu suma taxei pe valoareaadaugata calculata la materialeIe, marfurile pro curate si scrviciileprimite. in cazul cand prima suma depaseste suma a doua, difercntareprezinta datoriile fata de buget aferente taxei pe valoarea adaugata.Si, viceversa, daca cea de-a doua suma depaseste prima suma, aparcreante aferente taxei pe valoarea adaugata de recuperat care seinscrie inactivul bilantului,

La intreprindere pot aparea de asemenea datorii aferente platilorextrabugetare, de exemplu, defalcarile pentru cercetari stiintificecentralizate care se reflecta in postul .Datorii privind pla tileextrabugetare" .

La calcularea de catre intreprindere a dividendclor, dar incaneplatite fondatorilor, apar datorii fata de acestia, fiind reflectate inpostul .Datorii fata de fondatori ~ialti participanti".

In postul .Rezerve pentru cheltuiell ~ipHiti preliminare" sereflect a rezervele constituite de catre intreprindere pentru plataconcediilor muncitorilor, retumarea si reducerea preturilor la marfurilevandute, consumurile privind reparatia mijloacelor fixe etc.

3.4. Tipuri de modiflcari in bilant sub influenta operatiunlloreconomice

Operatiunile econornice efectuate in cadrul intreprinderiiinfluenteaza asupra totalului general ~istructurii bilantului contabil.

Pentru a studia tipurile de modificari in activul si pasivul bilantuluivom prezenta la inceput bilantul initial simplificat (tab. 3.5.).

68


Tabelul 3.5Bilant Ja 31.12.2003

I Activ Surna in lei Pasiv Suma In lei! Mijloace fixe 100000 Capital statutar 120000I Materiale 40000 Rezerve 30000Cont de decontare 60000 Datorii aferente

i facturilor comerciale 50000I Total active (A) 200000 Total p~sive (P) 200000

Dupa cum se vede din bilantul prezentat, totalul activului esteegal cu totalul pasivului care poate fi redat prin formula A = P, adica200000 = 200000.

Exista patru tipuri de modificari in bilant sub influenta operatiuniloreconomice.

Primul tip de modificari - valoarea unui activ creste, iar valoareacelui de-al doilea aetiv seade. In acest caz se produc modificari numaiIn eadrul activului bilantului, iar totalul ramane tara schimbari.

Exemplu. Casieria a primit de pe contul de decontare numeral' Insuma de 10000 lei. In urma acestei operatiuni numerarul in casieries-a marit, iar rnijloacele banesri pe contul de decontare s-au rnicsorateu aceeasi suma.

Dupa inregistrarea acestei operatiuni economice In bilantul nou(tab. 3.6), In comparatie cu eel precedent, modificarile s-au produsnumai in snuctura activului, pasivul ramanand neschimbat.

Intrucat cu aceeasi suma (10000 lei) s-a marit postul "Casa" sircspcctiv s-a micsorat postul .Cont de decontare", totalurile activuluisi pasivului bilantului in ansamblu au rarnas aceleasi.

69

Viore/ [urcanu, Eudochia Bajerean

TaheluI3.6Bllantul dupa prima operatiune

Activ Suma In Pasiv Suma Inlei lei

Mijloace fixe 200000 Capital statu tar 120000Materiale 40000 Rezerve 30000Cont de decontare 50000 Datorii aferenteCasa to 000 facturilor

comerciale 50000Total active (A) Total pasive(P)

"-

200000 200000

Daca vom nota suma mentionata cu litera "a", modificarilerezultate din operatiunea economics in egalitatea bilantiera vor firedate in felul urmator:

A+a-a=n.Substituind In aceasta ecuatie valoarea corespunzatoare, vom

obtine:200000 + 10000 - 10000 = 200 000, adica 200 000 ""200 000.

AI doilea tip de modiflcari are loc in cazul cand valoarea unuipasiv creste, iar a celui de-al doilea pasiv se micsoreaza. in acest cazmodificarile se produc numai in cadrul pasivului bilantului, iar totalullui ramane rara schimbari.

Exemplu. Capitalul statutar in valoare de 30 000 lei a fost majoratpe seama rezervelor. in unna acestei operatiuni capitalul statutar s-amarit, jar rezervele s-au micsorat eLI aceeasi suma.

70


Tabelul 3.7Bilantul dupa cea de-a doua operatiune

Activ Suma in Pasiv Suma Inlei lei

Mijloace fixe 100000 Capital statutar 150000Rezerve -

Materiale 40000 Datorii aferenteI Cont de decontare 50000 facturilor comerciale 50000Casa 10000Total active(A) 200000 Totalpasive (P) 200000

Dupa inregistrarea operatiunii mentionate In bilantul prezentat(tab. 3.7), in comparatie cu eel precedent, s-a modificat numaistructura pasivului bilantului, iar activul a ramas acelasi. intrucat postulpasivului "Capital statutar" s-amajorat, iar celalalt post - .Rezerve"s-a micsorat cu aceeasi suma (30 000 lei), totalurile pasivului si abilantului in ansamblu au ramas Tara modificari,

Daca vom nota aceasta surna cu litera "b", rnodificarile in urmaoperatiunii efectuate in ecuatia bilantiera vor fi red ate in felul urmator.

A=n+b-b.Substituind in aceasta ecuatie valoarea corespunzatoare, vom

obtinc:200000::: 200000 + 30 000 - 30 000 sau 200000::: 200000.Cel de-a) treilea tip de modiflcari se produce in cazul cand la

intreprindere intra mijloace. In acest caz se majoreaza un post alactivului $1concomitent un post al pasivului, adica se mareste atatactivul, cat 9ipasivul bilantului.

Exemplu. S-a primit un credit bancar pe termen scurt In valoarede 60 000 lei $1s-a inregistrat in contul de decontare. Ca rezultat alaccstei operatiuni, se majoreaza rnij loacele banesti pe contul dedccontare si concomitent cresc datoriile fata de banes.

71


Dupa efectuarea operatiunii economice rnentionate in bilantul nou(tab. 3.8), in comparatie cu eel precedent, s-a modificat atat activul,cat si pasivul, intrucat s-a majorat un post al activului "Contul dedecontare" si un post al psivu lui "Credite bancare pe tennen scurt".

Tabelul 3.8Bilantul dupa cea de-a trela operatiune

Activ Suma in Pasiv Suma inlei lei

Mijloace fixe 100 000 Capital statu tar 150000Materiale 40000 Credite bancare peCont de decontare 110000 termen scurt 60000Cas a 10000 Datorii aferente

facturilor comerciale 50000Total active (A) 260 000 Total pasive (P) 260000

Cu aceeasi suma (60000 lei) s-au majorat totalurile activului ~ipasivului bilantului.

Notand suma mentionata cu litera "c", vom obtine ecuatia bilantiera,tinand cont de influenta acestei operatiuni: A+c= R+c.

Daca vom substitui in aceasta ecuatie valoarea corespunzatoare,vom obtine:200000 + 60 000 = 200 000 + 60 000, adica 260 000 = 260 000.

Cel de-al patrulea tip de rnodificari se produce in cazul candmijloacele ies de la intreprindere, in acest caz se micsoreaza un postal activului si concomitent un post al pasivului, adica se rnicsoreazaatat activul, cat si pasivul bilantului.

ExempJu. De pe contul de decontare s-au platit furnizorului40000 lei pentru materialele primite anterior. Ca rezultat al acesteioperatiuni, se micsoreaza numerarul pe contul de decontare sidatoriile fata de furnizori,

72

Bazele contabilitalii

Tabelul 3.9Bilantul dupa cea de-a patra operatiune

Activ Suma in Pasiv Suma Inlei lei

Mijloace fixe 100000 Capital statutar 150000Materiale 40000 Credite bancare peCont de decontare 70000 termen scurt 60000Casa 10000 Datorii aferente

facturilor comerciale 10000Total active (A) 220000 Total pasive (P) 220000

Structura bilantului nou (tab. 3.9), in comparatie cu ccl precedent,arata ca operatiunea economics a modificat posturile activului ~ipasivului, adica s-au micsorat cu 40 000 lei posturile "Cont dedecontare" si .Datorii aferente facturilor comerciale". Cuaceeasi suma s-au micsorat si totalurilc activului si pasivului.

Daca vom nota suma specificata cu litera "d", dupa operatiuneaefectuata vom obtine urmatoarea ecuatie bilantiera: A - d;:: P - d.

Substituind in aceasta ecuatie valoarea corespunzatoare, vomobtine:260 000 - 40 000 = 260 000 - 40 000, adica 220 000 = 220 000.

Schema generala a modificarilor produse in bilant sub influenta apatru operatiuni economice este prezentata in fig. 3.1.

3.5. Functiile bilantului contabilFunctiile de baza ale bilantului contabil sunt: generalizatoare,

informationala si analities.Functia generalizatoare a bilantului exprima procesul cunoasterii

contabile siprelucrarii financiare a datelor contabile ale agentului economic.in organizarea procesului de cunoastere contabila datele referitoare

la obiectul studiat parcurg 0 cale lunga de la simplu la compus, de la

73

Viorel '[urcanu, Eudochia Bajereal1

Activele agentului economic Pasivele agentului economicActivul bilantului Pasivul bilantuluiMaiorari Micsorari Micsorari Majorari

Tipul I TipulllJIll. .. JIII.~.... ... .... ...

TipulIH ...... ...

TipullV.... ..~

Fig. 3.1. Schema general a a modlflcartlor in bilant

particular la generaL In acest sens functioneaza toate elementele siinstrumentele uti Iizate prin metoda contabilitatii. Bilantul, constituindultima etapa a acestui itinerar, reflecta toate calitatile contabilitatii Inpartida dubla. In bi lant se transpun datele din fiecare cont, ceea cepermite contabilizarea tuturor activelor si pasivelor intreprinderii.

Functia informationala este determinata de rolul bilantuluicontabil in sistemul contabil informational, fiind asigurata datoritaindicatorilor continuti in acesta $1,In primul rand, reflectarii datelorprivind mijloacele si sursele de formare a acestora care sunt atat denecesare conducerii intreprinderii.

Datorita naturii sintetice si generalizatoare datele din bilantul contabilprezinta integral situatia agentului economic 111 momentul respectiv,dau posibilitate de a intelege modul de asigurare a gestiunii economice.Conform datelor din bilant se creeaza imaginea despre marimea sistructura patrimoniului intreprinderii, gradul de finantare a acestuiadin mijloacele proprii si sursele imprumutate, ponderea posturilor de

74


activ si pasiv in volumul total, despre faptul, daca anul de gestiune pecare a fost intocmit bilantul s-a incheiat cu profit sau pierderi etc.Obtinand astfel de date din bilant, conducerea agentului economicpoate lua decizii importante in ce priveste lichidarea neajunsurilor sidezvoltarea aspectelor pozitivc ale activitatii sale.

Aceasta functie a bilantului iese din cadrul activitati i agentuluieconomic. Astfel, in baza datelor bilantului contabil, banca determinasituatia financiara a intreprinderii, careia prevede sa-i acorde credit.

Toate datele din bilant, datorita naturii sale sintetice, reprezintaindicatori economici si financiari care pot fi utilizati in procesulgestionarii, Pentru ca bilantul sa-si poata realiza functia sainformationala, date le lui trebuie sa corespunda multor cerinte, sianume sa fie reale, obiective si exacte, co mparabiIe etc.

Functia analitica consiituie 0 continuare si aprofundare a functieiinforrnationale. Ea se bazeaza pe constatarea factorilor careinfluenteaza indicatorii bilantului, stabilirea valorii acestei influente,Aceasta functie se exprirna si se realizcaza prin verificarea diverselorinterconexiuni care trebuie sa fie asiguratc intre date Ie bilantuluipropriuzis, capitolele si post uri Ie accstuia sau intrc bilant ~ianexele luiori aite formulare de rapoarte financiare,

Functia analitica este importanta in procesul gestionariiintreprinderii. in acest sens ea se concretizeaza in nota explicative1araportul anual in care se analizeaza toti indicatorii economici ~ifinanciari ~ifactorii care au influentat pozitiv sau ncgativ asupranivelului acestora. De exemplu, cu ajutorul date lor din bilant sedeterrnina solvabilitatea (lichiditatca) intreprindcrii - unul dintre ceimai importanti indicatori care reflecta situatia financiara a acesteia.In acest scop, de cxcmplu, din totalul activelor pe termen scurt sescade totalul datoriilor pe termen scurt.

in uncle cazuri pentru detcrminarea indicatorilor financiari, pc langa dateledin bilantul contabil se utilizeaza ~iinformatii din alte rapoarte financiare.

75


Intrebari pentru autocontrol

1. Definiti bilantul contabil.2. in cc consta necesitatea reprezcntarii dualiste In bilant a

patrimoniului intreprinderii?3. De ce in bilantul contabil este obligatoric expresia bancasca

a mijloacelor intreprinderii si a surselor de formare a acestora?4. De ce bilantul contabil se intocmeste la 0 data determinata?5. Care sunt cele doua paIli ale bilantului contabil si in ce consta

esenta lor?6. Numiti capitolele activului si pasivului bilantului contabil.7. Ce caracterizeaza subcapitolele si posturile bilantului

eontabil?8. Dupa ce criterii s-au grupat posturile de activ ~ipasiv ale

bilantului contabil?9. Caracterizati posturile active lor pc termen lung.10. Caracterizati posturile activelor curente,11. Caracterizati succint posturile capitalului propriu.12. Caracterizati posturile datoriilor pe termen lung.13. Caracterizati succint datoriile pe termen scurt.14. In ce consta esenta tipurilor I~iII ale modificarilor in bilantul

contabil sub influenta operatiunilor economice?15. Explicati esenta tipurilor III si IV ale modificarilor in bilantul

contabil sub influenta operatiunilor economice.16. Care este insemnatatea functiei gcncralizatoare a bilantului

contabil?17. Explicati esenta functiei informationale a bilantului contabil.18. Explicati importanta si continutul functiei analitice a bilantului

contabiI.

76

Capitolul 4.Sistemul de conturi ~idubla inrcgistrare

Obiectivele capitolului:1. Dezvaluirea notiunii de conturi contabile si a structurii acestora,

exarninarea functiilor indeplinite de conturi.2. Studierea continutului conturilor de activ si pasiv, insusirea

tehnicii efectuarii inregistrarilor in conturi si determinarii solduluifinal al acestora.

3. Examinarea esentei celui mai important element al metodeicontabilitatii - dubla inregistrare care este necesara pentrusistematizarea informatiei in baza conturilor contabile:familiarizarea cu tipurile de rnodificari in components activelorsi pasivelor,

4. Concretizarea rolului corespondentei conturilor la intocmireafonnulelor contabile (inregistrarilor); precizarea factorilor caredetermina corespondenta conturilor.

5. Dezvaluirea functiilor conturilor sintetice $ianalitice, determi-narea legaturii reciproce intre conturile contabilitatii sinteticesi analitice.

6. Studierea necesitatii si modului de intocmire a balantelor deverificare a conturilor sintetice $i analitice, clarificareainterdependentei dintre acestea.

7. Examinarea legaturii rcciproce dintre conturi si bilantul contabilsi insemnatatea acesteia.

8. Determinarea rolului Planului de conturi contabile unic pentrureflectarea operatiunilor economice ale agentului economic;insusirea structurii Planului de conturi, a clasificarii conturilorsi modului de simbolizare a acestuia.

77

Vior~canu, Eudochia B_o..,_i{_"_·{!_aI_l _

4.1. Notiune de conturi contabile, Iunctiile ~i structuraacestora

Contabilitatea certifies si inregistreaza operatiunile economice aleunui sau altui tip al activitatii agentului economic, adica .fotografiaza"obiectiv, reflecta evenimentele care atcsta efectuarea operatiuniieconomice. Pentru a grupa logic evenimentele dupa diferiti indicatorisi tipuri este necesar a exprima diversitatea lor intr-un limbaj unic -limbajul contabi! bazat pe notiunea de conturi.

lnregistrarea efectuata in conturi pennite contabilitatii sa serveascadrept mcmorie, adica sa pastreze amprentele cvenimentclor produseIn viata economics, de asemenea aceasta da posibilitatea de adetermina rezultate1e activitatii intreprinderii. Totalitatea informatiilorobiective grupate in atare mod pennite a exercita controlul asupraactivitatii si gestiunii, capatand in acest caz un sens dublu ~ca aprccierea oportunitatii deciziilorsi cacriteriu al legalitatii operatiuuilor.

Contul reprezinta un criteriu de grupare care indica caractcrulconcret al operatiunilor economice reflectate in acesta, apartenentaacestora la 0 anumita class (categorie) de obiecte ale contabilitatii.Contul este un important instrument pentru reflectarea si explicareacorelatiei care sta la baza operatiunilor economice.

Contul reprezinta un mijloc de reflectare a unui fenomen economicdeterminat, de aceea conturile se deschid pentru fiecare obiect contabil.Totalitatea conturilor constituie baza sisternului informational alintreprinderii - al contabilitatii,

Ca element al metodei contabilitatii contul permite a urmarimodificarile care se produc in cornponenta activelor si pasivelor,situatia acestora la 0 data determinata. Conturile sant necesare deasemenea pentru reflectarea veniturilor, cheltuielilor ~i rezultatuluifinanciar al intreprinderii,

In cont se acumuleaza toata inforrnatia privind influenta

78


operatiunilor economice asupra obiectului contabilitatii reflectat. Prinurmare, conturile reprezinta un important mijloc de colectare,acumulare si sistematizare a inforrnatiei agentului economic.

Operatiunile economice pot sa majoreze sau sa micsorezcobiectele contabile reflectate in cont. Din aceste considerente fiecarecont este divizat in doua parti, avand forma literei "T". Contul cuprindeurmatoarele clemente: codul, denurnirea, partite contului.

Codul reprezinta un simbol numeric atribuit fiecarui cont. Utilizareacodurilor este conditionata de necesitatea memorizarii mai usoare aacestora si prelucrarii automatizate a informatiei,

Denumirea contului simbolizeaza un obiect coneret reflcctat incontul respeetiv si exprima functia economics a contului.

Partite contului simbolizeaza niste notatii tehnice conventionalecare indeplinesc functii de grupare,

Partea stanga a contu lui se numeste debit, iar partea dreapta-credit. Contul po ate fi prezentat schematic In felul urmator:

Cont -----------------------(codul, denumirea contului)

pebit Credit

Fiecare parte a contului este dcstinata reflectarii indicatorului carecaracterizeaza situatia obiectului de observare la inceputul si sfarsitulpcrioadei de gestiune numita sold, precum $i pentru refleetareamodificarilor referitoare la majorarea sau micsorarea valorii initialenumita ruJaj.

Operatiunile economice care prevad rnodificari ale partilor opuscale contului se reflccta in mod diferit. Stabilirca partilor in care urmeazaa sc face inregistrarea rnajorarilor ~ia rnicsorarilor depinde de continutuleconomic at contului care indica functia contabila a acestuia. In uncleconturi operatiunile economice care reflccta majorarea se inregistreazape partea stanga, adica in debit, iar cele care reflects mic~orarea·-

79


pc partea dreapta, adica in credit. La alte conturi majorarea seinregistreaza In partea dreapta, adica increditul contului, iar micsorarea- in partea stanga, adica in debitul contului.

Rulaju) contului. Pe parcursul perioadei de gestiune intreprinderileefectueaza un mare numar de operatiuni privind intrarca si iesireapatrimoniului, precum majorarea si rnicsorarea surselor de mijloace,Toate operatiunile economice trebuie sa fie reflectate in conturilecorespunzatoare. Totalitatea sumelor inregistrate in debitul saucreditul unui cont care reprezinta majorarile sau micsorarile unuiobiect contabil concret, intr-o anumita perioada de timp (0 luna),se nurneste rulaj. Concomitent totalitatea inregistrarilor reflectateIn debitul contului se numeste rulaj debitor, iar a celor reflectate increditul contului - rulaj creditor.

Este necesar de mentionat ca In rulajul contului soklul initial nuse include.

Soldul contului reprezinta existentul patrimoniului si a surselorde formare a acestuia la inceputul ~isfarsitul lunii respective. Deexernplu, daca procesul contabil se efectueaza In luna aprilie,patrimoniul si sursele vor fi prezentate la 31 martie si 30 aprilie.Soldul initial se preia din date le contului perioadei precedente saudin bilantul contabil. Miscarea patrimoniului si a surselor duce lamodificarea soldului initial, de aceea dupa inregistrarea tuturormodificarilor parvenite in cont (rulaje) se poate determina situatiaacestuia la finele unei anumite perioade, adica soldul final.

Modul de inregistrare a operatiunilor economice incontabilitate depindede natura soldului. Savantul jugoslav lvo Dutcovici a formulat doua regulide inregistrare a operatiunilor economice in conturile contabile',

s COKOA08 Jt. 8. SyxraAHpcK~11 y~et OT ~CTOKOB ~o ~awl1x ","ell. M. 101111111.1995. ~. 304.

80


1. Pentru a majora soldul contului este necesar a efectuainregistrarea pe aceeasi parte (dreapta sau stanga) pecare se afla soldul initial.

2. Pentru a rnicsora soldul contului este necesar a efectuainregisrrarea pe partea opusa (stanga sau dreapta) celeiain care se afla soldul initial.

Din cele sus mentionate rezulta ca la studierea structurii interioarea conturilor contabile si a utilizarii ulterioare a acestora pentrureflectarea operatiunilor economice 0 irnportanta deosebita aredeterminarea locului de aflare in cont a soldului initial de care depindedecizia referitor la partea in care urmeaza a fi inregistrata operatiunea(debitul sau creditul contului) care caracterizeaza majorarea saumicsorarea soldului initial.

Fiind un element important al sistemului informational contabil ~iun instrument curent necesar pentru tinerea evidentei contabile, conturiletrebuie sa raspunda tuturor cerintelor ultimului, indeplinind anumitefunctii, principalele fiind functiile economics, informationala, de control,de grupare si contabila (fig. 4.1).

Functiile indeplinite de conturile contabile

Contabila

Fig. 4.1. Functiile conturilor contabile

Functia econornica prevede reflectarea unui object contabilconcret pe un cont distinct, pornind de la continutul economic alacestuia.

81


Functia tnformationala reprezinta reflectarea reglernentata arealitatii despre obiectele contabi Ie. Aceasta necesita inregistrarea,prelucrarea, transmiterea si pastrarea informatiei $i se asigura cuajutorul urmaririi totale, continue, argumentate din punct de vederedocumentar a tuturor modificarilor,Functla de control indeplinita de conturi este asigurata prin

procedee deosebite de observare si generalizare (totalizare) a datelor,compatibilitatea indicatorilor, exigentele sporite fatii de veridicitatea,obiectivitatea si oportunitatea inforrnatiei.

Functia de grupare se indeplineste prin gencralizarca informatieieconomice pe tipuri de bunuri, destinatia lor, procese economice,adica prin reflectarea acesteia pe obiecte contabile concrete.Functia contabila consta in aplicarea unui procedeu detenninat

de inregistrare a informatiei pe conturi, in functie de modificarile dictatede operatiunile economice si functia pe care 0 lndeplineste contulrespecti v.Prin urmare, functia contabi Iii este determinata de continutuleconomic al contului $i in baza acesteia se asigura indeplinirea tuturorfunctiilor enumerate mai sus.

4.2. Clasificarea conturilor contabileNecesitatea clasificarii conturilorrezulta din multitudinea de obiecte

contabile existente care se caracterizeaza printr-o diversitate esentiala,Esenta clasificarii consta in descrierea corecta si clara a obiectelorcontabilitatii In baza conturilor contabile si plasarea acestora intr-oordine determinata, Clasificarea conturilor contabile contribuie lainsusirea mai profunda a metodei contabilitatii, perrnite a cunoastecaracteristicile conturilor: continutul si destinatia acestora, uniformitateaIn reflectarea operatiunilor economice. Ea se bazeaza pe cercetareaproceselor economice-dc productie si financiare care formeazaactivitatea intreprinderii, Prin unnarc, pentru realizarea unei uniformitati

82


este necesara nu, pursi simplu conceptia Planului de conturi, ei concepti ade clasificare a conturilor. De aici rezulta ea la baza Planului de eonturitrebuie sa stea c1asificarea conturilor. Planul construitin afara clasificariinu va ordona informatia reflectata si aeesta va fi complieat de inteles.

Oriee clasifieare a eonturilor urmareste minimum trei scopuri:1) sa arate natura unui sau altui eont (fiecare cont poate fi

inteles numai In comparatie eu alte conturi);2) sa poata utiliza orice cont (adica sa aleaga coreet

conturile la intocmirea formulei contabile);3) sa aiba la dispozitie reperele necesare la elaborarea

Planului de conturi.Toate conturile contabile pot fi grupate dupa trei criterii:

in functie de destinatia acestora -In conturi bilantiere,rezultative etc.;in raport cu bilantulin conturi de activ si de pasiv;in functie de continut si structura - in c1ase determinate(fig. 4.2).

Conturi contabile

cr t.~'

~c ~" .2 .S!.;: c: c

~ "§'

0. " EE M E -e '" C '" 1; r- e00 :0 c-,.2_:-~ ~ '" " .~ '" .2 '" i3 " e '"Ol ~ .':l T- sr ~ u rl v.es c '" " >< '",,- v- u- U C u U ~ ~IG .2'5._u o.U ",-U > C;

,'" u V

ee ·c ·c .~ -0 cU 0 s

1-

2., ! "Q 8 i3 0

I v v_._._.

Fig. 4.2 Clasificarea conturilor contabile

83


Conturile de bilant reprezinta conturile care se utilizeaza pentruintocmirea bilantului contabil (clasele 1-5).

Conturile de rezultate sunt conturi de venituri si cheltuielidestinate determinarii rezultatului financiar(clasele 6 si 7).

Aite conturi cuprind conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8)si conturi in afara bilantului (extrabilantiere) (clasa 9).

Fiecare clasa cuprinde 0 anumita grupa de conturi destinatereflectarii obiectelor contabile omogene. De exemplu, clasa Iincludeconturile necesare pentru evidenta tipurilor de bunuri cu 0 durata deuti Iizare mai mare de un an, adica cu caracter de lunga durata. Planulde conturi contabile utilizat in Republica Moldova consta din 9 clase.

Gruparea conturilor in active si pasive cste conventionala, intrucatastfel de divizare se efectueaza in raport cu bilantul contabi!. Desi sestie ca 0 atribuue directa au doar conturile claselor I - 5, dupa acestcriteriu se recomanda divizarea tuturor conturilor contabile.

In cadrul conturilor de bilant sunt si conturi rectificative (deregularizare) care se numesc si contrarii, intrucat se opun unui oarecarealt cont de activ sau de pasiv, de aceea se subdivizeaza in conturicontractive si contrpasive. in cazurile in care contul contrar se opunealtui cont activ acesta se numeste contraactiv. in clasa I"Active petermen lung" conturile contrarii (rectificative) cuprind conturile 113"Amortizarea activelor nemateriale", 124 .Uzura mijloacelor

fixe" si 126 .Epuizarea resurselor naturale ". In cazul cand contulcontrar se opune altui cont pas iv, acesta se numeste cont contrapasiv.In c1asa 3 "Capital propriu'' aces tea sunt conturile 313 "Capitalnevdrsat", 314 "Capital retras" si 334 .Dividende platite inavans ".

Un alt criteriu de grupare a conturilor este apartenenta lor la unanumit tip de contabilitate (tab. 4.1).

84


Tahelul4.1Tipuri de contabilitate si destinatia conturilor contabile

Tipuri Nurnarul si dcnumireaDestinatia conturilorde contabilitate clasei de conturi

Contabilitatea Clasa I "Active pe Generalizarea informa-financiara termen lung tiei privind situatia si

Clasa 2 "Active curente" rmscarea mijloacelor siClasa 3 "Capital propriu" surselor de fonnare aClasa 4 .Datorii pe acestora, veniturile ~l

termen lung" cheltuielile precum siClasa 5 .Datorii pc termen deterrninarea rezultatu-scurt" lui financiarClasa 6 "Venituri"Clasa 7 "Cheltuieli"

Contabilitatea Clasa 8 "Conturi ale Genera Iizarea informa-de gestiune contabilitatii de gestiune" tiei privind consumurile(mana ge riala) de productie, costul pro-

ductiei (serviciilor) ;;ialti indicatori interni

Contabilitatca Clasa 9 "Conturi General izarea informa-extrabilantiera extrabilanti ere" [iei privind existents si(In afara rniscarea patrimoniuluibilantului) care nu apartine intre-

prinderii cu drepturi deproprietar, datoriile ne-incluse in biiant

Apartenenta conturilor Ia contabilitatea financiara, de gestiune(manageriala) sau extrabilantiera este dictata de necesitatea grupariiinformatiei pentru diversi utilizatori.

4.3. Conturi de activ ~ide pasivIn conturile contabile se reflecta operatiunile economice, care

cxercita influenta economics in doua directii: majorare (+) sau micsorare(-). Un rol important are determinarea corecta a partii contului (debit

85


sau credit) in care vor fi inregistrate datele.Dupa cum sc stie, bilantul contabil al oricarei intreprinderi este

alcatuit din posturi incluse in activ ~ipasiv, adica posturi care grupeazapatrimoniul pe tipuri si sursc de formate a acestora. Analog posturilorde bilant, conturile contabile, dupa cum s-a mentionat, se subdivizeazain conturi de activ si de pasiv.

Conturi de activ sunt conturile destinate pcntru [inerea evidenteic1ementelor patrimoniale, consumurilor si cheltuielilor, Conturile deactiv cuprind, de exemplu, conturile J J J "Active nemateriale", 81J.i Productiea de baza" $1 711 "Costul vdnzdrilor",

Conturile de pasiv reprezinta conturile care reflecta surscle deformare a patrimoniului, precum si conturile de venituri,

Conturi de pasiv sunt conturile 311 "Capital statutar", 411"Credite bancare pe termen lung", 521 .Datorii pe tertnen scurtprivindfacturilor comerciale" si 611 " Venituri din vdnzari".

Constructia conturilor de activ $i de pasiv este diferita si necesitao examinare separata, Oglindirea contului de activ este aratata maijos (fig. 4.3).

Structura contului de activ demonstreaza modul de efectuare ainregistrarilor in cont care consta in urmatoarele:

in debit se reflecta situatia initiala a obiectului contabilizat(soldul initial), operatiunile economice care majoreazainscmnatatca soldului initial (rulajul) si soldul final;in credit se inscriu operatiunile economice care dimi-nucaza importanta activului.

Soldul final poate fi debitor sau nul, deoarece este imposibil aconsuma valori mal mari decat exista in realitate, Acesta se determinaprin adunarea soldului initial cu suma rulajului debitor al contului siscaderea sumei rulajului creditor.

86


(codul, denumirea contului)Debit Credit

Rulai debitor

Operatiuni economice care duela micsorarea activului (-),

"~(_)!gLa In_s:~_p~~~J_l_l!~_ii__Operatiuni economice care due lamajorarea activului (+)

Rulai creditorSold la sfarsitul lunii

Fig. 4.3. Schema contuJui de activ

La determinarea soldului final al contului de activ poate fi utilizataurmatoarea formula:

Sf= Si + D-C,unde Sfreprezinta soldul final;

Si - soldul initial;0- rulajul debitor;C - rulajul creditor.

In continuare este prezentat un exemplu de reflectare a informatieiin contul de activ:

Contu1241 .Casa"Debit CreditSold 500I. Intrari 20000 2. Cheltuieli 180003. Inrrari 30000 4. Cheltuieli 31 500Rulai 50000 Rulai 49500Sold 1000

Conform datelor din bilant, in casierie figureaza sold in suma de 500lei. In baza acestei informatii, deschizand contul respectiv, soldulla inceputullunii in suma de 500 lei se inregistreaza In debit, intrucat este un cont deactivoPotrivit regulii de functionare a conturilor de activ,sumele ce reprezintarnajorari se inregistreaza in debit, iar sumele ce reprezinta rnicsorari -jn

87


credit. Pe parcursul lunii curente in unna efectuarii a doua operatiuni incasierie s-au incasat rnijloace banesti in suma totala de 50 000 lei(20000 +30000), ceeace constituie rulaj debitor. Suma totala a bani lorutilizati din casierie (rulajul creditor) a constituit 49 500 lei.

Dupa determinarea rulajelor debitor si creditor ale contului estenecesar a calcula soldul final al perioadei de gestiune: 500 + 50 000- 49500 = 1 000 lei.

Schema contului de pasiv (fig. 4.4) este opusa schemei contuluideactiv.

Contul -----------------------------(codul, denumirea contului)

Debit Credit

Rulaj debitor

Operatiuni economice carereflecta majorarea pasivului (+)

Operatiuni economice care duela micsorarea pasivului (-),

Sold la inceputul lunii

Rulaj creditor

Sold la sfarsitul lunii

Fig. 4.4. Schema contului de pasiv

Dupa cum se vede din schema prezentata, in contul de pasiv modulde efectuare a inregistrarilor este urmatorul:

in creditul contului se reflecta soldul initial, operatiunileeconomice care majoreaza valoarea soldu!ui initial (rulaj)si soldu!ui final;in debit se inregistreaza operatiunile economice caremicsoreaza valoarea soldului initial (rulaj),

In conturile de pasiv soldul este permanent creditor (sau nul),intrucat pot fi utilizate doar sursele de finantare existente.

Soldul final aI contului de pasiv este egal cu suma soldului creditor lainceputul perioadei si a rulajului creditor cu scaderea rulajului debitor.

88


Pentru determinarea soldului contului de pasiv poate fi utilizataurmatoarea formula:

Sf=Si +C-D.Exemplu de reflectare a informatiei in contul de pasiv:

Contu141 1 .Credite bancare pe termen lung"Debit Credit

Sold 60000..--.----,--- ..-~------- --------~~-

2. Rambursarea creditului 150000 I. Prirnirea creditului 1000004. Rambursarea creditului 170000 3. Primirea creditului 200000

Rulai 320000 Rula' 300000Sold 40000

Conform datelor din bilant, datoriile fata de banca pentru creditelepe termen lung au constituit 60 000 lei. Deschizand contul 411" Credite bancare pe termen lung", soldulla inceputul lunii In sumade 60 000 lei se Inscrie in credit, intrucat este un cont de pasiv,

Pe parcursullunii, in urma efectuarii a doua operatiuni, datoriile s-au majorat in suma totala de 300 000 lei (100000 + 200 000), ceeace constituie rulaj creditor.

Diminuarea datoriiJor ca rezultat al rambursarii creditului in urmaefectuarii a doua operatiuni constituie 320 000 lei (150000 + 170000),adica este rulaj debitor.

Dupa detenninarea rulajelor creditor si debitor ale contului secalculeaza soidul final egal cu 40000 lei (60 000 + 30 000 - 320 000).

SolduriJe finale ale conturilor de activ si de pasiv sunt preluate lasfarsitul perioadei de gestiune In bilantul contabi!. De aceea acesteconturi se numesc conturi de bilant,

lnsa este de remarcat ca exista conturi care nu se reflects in bilant,Acestea sunt conturile de consumuri si alte conturi din clasa 8, sumeleacumulate (rulajele) ale carora se deconteaza la finele fiecarei perioadede gestiune, astfel inchizandu-le. De aceea astfel de conturi nu au

89


solduri initial ~ifinal si se numesc conturi tranzitorii. Conturiletranzitorii cuprind conturile 811 ..Productia de baza ",812 HActlvitaliauxiliare " si 8I3"Consumuri indirecte de productie ".

Modul de reflectare a informatiei In conrurile tranzitorii cste redatmaijos.

Contu1813 "Consumuri indirecte de productie"Debit

~~~~~---,., ,--- -~,-,~--,--

I. Consum de materialeCredit

10 000 7.Decontarca

2. Consum de encrgie clectrica2. Calcularea uzurii obiectelor de mica

valoare ~iscurta durata3. Reflcctarea consumurilor privind

retribuirea muncii4. Contributii pentru asigurarile soeiale5. Calcularea uzurii miiloacelor fixe

consumurilor8 000 aeumulatc 30 000

20005000

14503550

30000Rulai 30 000 Rula'

Consumurile In debitul contului 8 I 3" Consumuri indirecte deproductie " se acumuleaza pe parcursul lunii de gestiune, iar in creditacestea se deconteaza totalmente la finele lunii, de aceea soldul lipseste(nu are sold).

4.4. DubIa inregistrare si insemnatatea acesteiaConturile au aparut ca unul din primele procedee ale contabilitatii.

Totodata despre aeestea trebuie si este necesar de vorbit numai inraport eu aplicarea dub lei inregistrari care a transformat toate conturileintr-un sistem unie inchis.

Dubla inregistrare a aparut ca urmare a dezvoltarii economicc.Prima descriere sistcmica a acestcia a aparut in anu1 1494 ~ia fostdata de calugarul franciscan Luca Paciolo. Marele poet germanGoethe a numit dubla inregistrare "una din cele mai sublime creatiiale spiritului omenesc".

90


Antonio Tallente, introducand In anul 1525 notiunea decontabilitate dubla, a subliniat ca daca in evidenta lipseste dublainregistrare, nu exista temeiuri nici pentru tinerea contabilitatii.

Sistemul dub lei inrcgistrari se bazeaza pe principiul dualismului careinseamna ca toate fenomenele economice au doua aspecte: majorarisi micsorari, picrderi si procurari, aparitii si disparitii care secornpenseaza reciproc si se reflecta in doua eonturi.

Dualitatea reflectarii in contabilitate este un principiu important sifundamental. De la dubla inregistrare incepe eontabilitatea.o partieularitate caracteristica a contabilitatii este reflectarea

fiecarei operatiuni economiee nu ea un fenomen economic izolar, eica 0 parte components a programului economic in functiune. Acestlucru se realizeaza datorita faptului ca fiecare operatiune economica,pomindde lacontinutul economic al acesteia si dualismul caracterului,vizeaza in mod obligatoriu doua obiecte contabile si respectiv douaconturi. De exemplu, in cazul in care intreprinderea procura marfuri,pe de 0 parte, se maresre eantitatea acestora la depozit, iar, pe dealta parte, eu aceeasi suma se micsoreaza mijloacele banesti existente,daca marfurile sunt cumparate contra numerar sau apar datorii falade fumizori, daca marfurile nu sunt inca achitate.

Metoda dublei inregistrari a operatiuniloreconomice in contabilitateeste conditionata nu amt de tehnica efectuarii inregistrarii contabile, ditde natura economics a miscarii tuturor obiectclor de evidenta contabi la.Reflectarea dubla a operatiunilor economiee pe conturi reprezinta

un important proccdeu al contabilitatii care inregistreaza obiectivoperatiunile economice efeetuate $i este conditionata de proceselereale care se produe In gospodarie.Datorita dub lei inregistrari in conturi sistemul informational al

contabilitatii capata dinamisrn, capacitatea de a reflecta nu nurnaicaracteristica cantitativa si calitativa a informatiei economice, ci si

91


miscarea fluxurilor acesteia.Dubla inregistrare caracterizeaza miscarea obiectelor contabile,

indica directia acestei miscari, genereaza informatii care au uncontinut dublu:

arata modificarea obiectelor contabilizate In douaconturi legate;urmareste directia miscarii obiectclor contabile.

Debitul si creditul aceleiasi sume constituie in contabilitatea inpartida dubla doua elemente ale inscrierii operatiunii in doua conturi.Prin urmare, la reflectarea operatiunilor in contabilitate cu utilizareametodei dublei inregistrari sunt prezente in mod obligatoriu treicornponente: continutul operatiunii economice (descrierea acesteia),contul debitat, contul creditat. Aceasta permitc a stabiliinterdependenta economics a obiectelor contabile. Legaturareciproca dintre conturile contabile prin intermediul dublei inregistrarise nurneste corespondents conturilor.

incontinuare vom prezenta ill} exemplu de reflectare a operatiunilorin conturile contabile dupa metoda dublei inregistrari, Fumizorii auIivrat materiale, valoarea carora in suma de 40 000 lei inca nu a fostachitata, In sistemul dub lei inregistrari accasta operatiune economicspoate fi reflectata in felul urmator,

Contu1521 .Datorii pe term enscurt privind facturilecomerciale"

Contul 211 .Jvlateriale''

Debit Credit Debit Credit--~----~----~---- ---------,--------40 000 ....-----,~~ 40 000

Generalizand cu ajutorul dub lei inregistrari datele unor conturicorespondente concrete, obtinem informatii privind modificarileobiectelor contabile.

92


Dubla inregistrare, fiind elcmentul important al metodeicontabilitatii, indeplineste de asemcnea functii de control. Cu ajutorulacesteia se efectueaza controlul asupra veridicitatii informatiei privindoperatiunile economice $i corectitudinea reflectarii acestora in cadrulsistemului de conturi.In eazul efectuarii controlului trebuie sa fie indeplinite in mod

obligatoriu urmatoarele conditii:suma rulajelor debitoare trebuie sa fie intotdeaunaidentica eu suma rulajelor creditoare din cadrul aceluiasisistem de conturi;sum a soldurilor debitoare este intotdeauna identica cusuma soldurilor creditoare din eadrul aceluiasi sistemdeconturi;

Lipsa unei atare egalitati arata incalcarea principiului dualitatiireflectarii, adica existenta greselilor comise la inregistrarea datelor inconturile contabile care trebuie sa fie depistate si Iichidate.Operatiunile economice se reflects in conturile contabile in

consecutivitatea efectuarii acestora, adica in ordinc cronologica.Inainte de inregistrarea sumelor operatiunilor in conturi se analizeazacontinutul acestora in baza documentelor prirnare si se aleg conturilein care trebuie sa se efectueze inregistrarile, Reflectarea fiecareioperatiuni economice, fiind corecta din punctul de vedere almetodologiei $i argumentarii, constituie garantia obiectivitatii $iveridicitatii contabilitatii.La desfasurarea activitatii economice la intreprinderi se efectueaza

un numar mare de diverse operatiuni. Insa, luand in considerareinfluenta acestora asupra modificarilor care se produc In componentamijloacelor (active lor) si surselor de formarc (pasivelor), pot fievidentiate patru tipuri de operatiuni economice.

Primul tip estc legat de modificarea produsa numai In componenta

93


active lor intreprinderii, in acest caz un tip de active se majoreaza, alttip - se micsoreaza,

La reflectarea unui atare tip de operatiuni economice se utilizeazadoua conturi de activ: In debitul unui cont se arata majorarea activului,iar In creditul altui cont- micsorarea acestuia.

Exemplu, De pe contul de decontare s-au ridicat rnijloace banestiin numerar in surna de 50 000 lei.

Aceasta operatiune se reflecta In conturi in felul urmator:Contul 242 .Cont de Contul 241 "Casa"decontare"Debit Credit Debit Credit

50000 ~ ~ 50000 IIncasarea bani lor In casierie a dus la majorari in contul de activ

241 "Casa" si rnicsorarea disponibilului din contul de activ 242 "Contde decontare".

Al doilea tip de operatiuni economice este legat de modificariproduse numai in componenta pasivelor intreprinderii. In acest cazun tip de pasive se majoreaza, alt tip - se micsoreaza,

La reflectarea unui atare tip de operatiuni economice se utilizeazadoua conturi de pasiv: in creditul unui cont se indica majorareapasivului, iar in debitul altui cont - micsorarea acestuia.

Exemplu. 0 parte din pro fitu 1anilor trecuti in suma de 120000lei se uti Iizeaza pentru majorarea capitalului statutar.

Schema reflectarii acestei opcratiuni in conturi este urmatoarea:Contul 332 .Profitul nerepartizat Cantu] 31] "Capital statutar"

al anilor precedenti"Debit Credit Debit Credit

120000 120000t ----'94


Utilizarea profitului a dus la micsorarea accstuia in contul 332.Profitul nerepartizat a!ani/or precedenti" ~imajorarca capitaluluistatu tar in contul3]1 "Capital statutar".

AI treilea tip de opcratiuni cconomice este lcgat de intrareamijloacelor la intreprindere, ceca ce duce la majorarea atat a activelor,cat $i a pasivelor,

La reflectarea acestui tip de operatiuni economice se utilizeaza contulde activ si contul de pasiv. in debitul contului de activ se reflectsmajorarea activului, iar increditul contului de pasiv - majorarea pasivului.

Exemplu.Intreprinderea a primit de la banca un credit pe tennenscurt 111 suma de 100000 lei.

Aceasta operatiune va fi reflectata in conturile contabile In felulurmator,Contul 242 "Cont de decontare" Contul 511 "Credite

ban care pe termen scurt"

Debit"I00 ooo~~T~~...-~ -~-~ --~-~~-~-~-l~----100-000L,',__ ~_t

Credit Debit Credit

Primirea creditului a dus la majorarea mijloacelor banesti In contul242" Con! de decontare'' si a datoriilor fata de banca, ce este reflectatin contu1511 "Credite bancare pe termen scurt ".

AI patrulea tip de operatiuni economice este legat de iesireamijloacelor economice din gestiunea intreprinderii, fapt ce duce lamicsorarea concomitenta a activelor si pasivelor,

La reflectarea acestui tip de operatiuni de asemenea se utilizeazaconturile de activ si de pasiv. In cadrul creditului contului de activ se aratamicsorarea activului, iarin debitul contului de pasiv - micsorarea pasivului.

Exemplu. Din casierie au fost achitatedatoriile aferente salariatilorin suma de 30 000 lei.

95


Schema reflectarii acestei operatiuni in conturi este urmatoarea:

Contul 241 .Casa" Contul 531 .Datorii fala depersonal privind retribuireamuneii"

Debit Credit Debit Credit

30 000 ~ 30 000

Prin urmare, achitarea salariilor angajatilor a dus la diminuareanumerarului in contul241 "Casa" si diminuarea datoriilor lor [ala deangajati, ce este reflectat in debitul contului 531 .Datoriifata depersonal privind retribuirea muncii ".

Operatiunile economice examinate mal sus euprind toate varianteleposibile de utilizare a conturilor pentru reflectarea operatiunilor in cadrulsistemului dub lei inregistrari.

4.5. Inregistrarl contabile si tipurile acestoraObiectele contabile refleetate in conturi intra in corespondenta care

se caracterizeaza prin adrescle modificarilor survenite ca rezultat aloperatiunilor economice efectuate si marimea acestor modificari,Adresele corespondentei conturilor sunt elementcle conturilor(denumirea sau codurile acestora) care caracterizeaza obiectul contabilreflectat in cont. Conturilc legate reciproc eu operatiunile economicese numcsc conturi corespondente.

Corespondenta conturilor contabile depinde de un sir de factori,din care principalii sunt: factorii economici, organizatorici,juridici simetodologici.

Factorii economici influenteaza asupra corespondenteieonturilor contabile prin miscarea activelor ~ipasivelor si metodele

96


de tinere a contabilitatii, Miscarea activelor si pasivelor se reflectsprin inregistrari contabile simple si compuse si determinacorespondenta conturilor contabile. Factorul economic este 0marimevariabila care depinde de numarul de conturi utilizate, tipurile deactivitati, diversitatea operatiunilor economice.

Factorii organizatorici depind de structura sistemelor economicesi gestionareaunitatilor economice, precum si de formele de organizarea contabilitatii la intreprinderi (mixte, pe actiuni, mid etc.) Tipurile delucrari contabile dupa caracter si volum nu sunt similare.lndicatoriidin rapoarte, de exemplu, pentru intreprinderile mici, vor fi diferiti.

Factoriijuridici sunt conditionati de actele normative juridice.Prin acteIe normative evidente se reglernenteaza metodele deadministrare a gospodariei, procedeele de creare si lichidare aintreprinderii, modul de recuperare a prejudiciului, drepturile,obligatiunile $iresponsabilitatea contabililot

Factoriijuridici influenteaza asupra corespondentei conturilor prinintermediul factorilor economici ~iorganizatorici.

Daca din unele motive se incalca interrelatiile factorilorjuridici cucei economici ~iorganizatorici, factoriijuridici influentcaza nernijlocitconturile contabile.

Factorii metodologici sunt conditionati de metodele care rezultadin Standardele Nationale de Contabilitate, Legea contabil itatii si altedocumente care reglementeaza metodele de tinere a contabilitatii aunor obiecte concrete, precum si de procedeeIe juridice utilizate incontabilitate, cum sunt documentarea si inventarierea, evaluarea sicalculatia, conturile ~idubla inregistrare, rapoartele financiare.

Corectitudinea, fundamentarea economic a, juridica ~imeto-dologica a fiecarei corespondente a conturilor reprezinta 0 garantieindispensabila a obiectivitatii si veridicitatii contabilitatii.

Modalitatea de exprimare a relatiilor dintre doua conturi si a

97


estimarii valorice a indicatorului care caracterizeaza operatiuneaeconomics concreta se numeste formula contabila (inregistrare).Prin urmare, formula contabila reprezinta descrierea operatiuniieconomice si este menita sa evidentieze calitatile substantia le specificeoperatiunilor,Aceasta contine urmatoarele clemente:

denumirea (codul) contului debitor;denumirea (codul) contului creditor;marimea modificarilor (surna).

Formula se intocrneste de contabil dupa:constientizarea ~i analiza operatiunii economice inregistrateIn documentul primar;stabilirea tipului de modificari generate de operatiunearespectiva;determinarea conturilor corespondente in care trebuiereflectate modificarile;stabilirea uneia din cele doua parti ale contului (debit sau credit)in care trebuie sa fie reflectata operatiunea economica.

Formula contabila poate fi prezentata intr-o variants simplificata,In care se indica numai conturile corespondente. De exemplu,operatiunea de incasare a banilor din vanzarea marfurilor poate firedata astfel:

Debit contul241 "Casa" 8 000 leiCredit contul Sl 1 "Venituri din vanzari" 8 000 lei.In functie de numarul de conturi corcspondente formulele contabile

se subdivizeaza in simple ~icompuse.Inregistrarea contabila care este formats dintr-un cont debitor si

un cont creditor se nurneste formula contabila simpla,Exemplu. Din casieria intreprinderii au fost transferate pe contul de

decontare la banca mijloace banesti in suma de 7 000 lei. In urma

98


acestei operatiuni economice s-au produs modificari In doua conturi:241 "Casa" si 242 "Con! de decontare", Analizand continutuloperatiunii economice si luand in consideratie regulile de functionarea conturilor, operatiunea trebuie sa fie reflectata prin urmatoareainregistrare:

Debit contul242 .Cont de decontare"Credit contul241 .Casa"

7 000 lei.7 000 lei

Dupa trecerea in cont a sumei soldul contului de dccontare in bancas-a majorat cu 7000 lei, iar in casieria intreprinderii s-a micsorat cuaceeasi suma,

Corespondenta conturilor poate fi notata si altfeI - prin sageti inschema cunoscuta de conturi in forma de litera T.

Aceasta metoda este ilustrativa si se utilizeaza numai in scopurididactice. In baza datelor din exemplul prezentat, schemacorespondentei conturilor este urmatoarea:

Contul 241 "Casa" Contul 242 .Cont dedecontare"DebitDebit Credit Credit

Sold 8~ Sold 30000

17 000 ....11---.... 7 000

Inregistrarile contabile, In urma carora un cont se debiteaza ~icatevaconturi se crediteaza sau cateva se debiteaza si un cont se crediteaza,se numesc formule contabile compuse.

Exemplu. La 0 intreprindere au intrat materiale de la fumizor insuma de 30 000 lei si obiecte de mica valoare si scurta durata insuma de 5 000 lei. Aceasta operatiune se reflecta prin uratoareaformula contabila:

Debitcontul2Il "Mate ria le " 30 000 lei

99

Viorel Turcanu, Eudochia Bajel'ean

Debit contul213 " Obiecte de midivaloare .$1scrutd duratd" 5 000 leiCredit contu1521 .Datorii pe termenscurt privind facturile comerciale" 35000 leiAceasta inregistrare contabila este compusa, intrucat doua conturi

se debiteaza si un cent se crediteaza. Operatiunea a condus lamajorarea:

volumului materialelor la depozitul intreprinderii in contul de activ211 "Materiale";

volumului obiectelor de mica valoare si scurta durata intrate pecontul 213 " Obiecte de mica valoare .$1scurta dura/a";

datoriilor fata de furnizori, ceea ce s-a reflectat in contul de pasiv521 .Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale".

Aceasta operatiune economics este prezentata schematic infig. 4.5.

Contul2]! "Maferiale"

Debit Credit

Contul 213 .Dbiecte demidi va/oare si scruta duratd"Debit Credit

Sold 20000

2) 5000

Sold 40000

2) 30000

Contul 52! .Datorii pe termen scurtprivind facturile comerciale"

Debit Credit

I Sold 500002) 30 0002) 5000

Fig. 4.5. Schema 'inregistrarii contabile compuse

100


Vom examina, de asemenea, un exemplu de inregistrare contabilacompusa, in cadrul careia un cont se debiteaza si cateva conturi secrediteaza.

Exemplu, In productia de baza se efectueaza urmatoareleconsumun:

s-au consumat materiale de bazas-au calculat salariile muncitorilordin productia de bazas-au calculat contributiile la asigurarile socialedin salariile calculate muncitorilors-au indus In costul productiei consumuriindirecte de productie

Inregistrarea contabila va avea urmatorul aspect:Debit contul 8 J J .Productia de bazd"Credit contul 211 "Materiale"Credit contul 53 J " "Datoriifata de personal

60000 lei

40000 lei

11600 lei

30000 lei

141600 lei60000 lei

privind retribuirea muncii" 40000 leiCredit contul533 .Datorii privind asigurdrile" ]1600 leiCredit contul813 "Consumuri indirectedeproductie" 30000 lei

Inregistrarile contabile compuse nu incalca regulile dubleiinregistrari, intrucat, ca si In inregistrarile contabile simple, se pastreazareflectarea interdcpendenta a operatiunilor economice in debitul sicreditul conturilor (egalitatea total uri lor debitoare si creditoare).Utilizarea formulclor contabile compuse reduce substantial numarulinregistrarilor pe conturi, faciliteaza munca contabilului,

Operatiunile economice se inscriu in conturile contabile Inconsecutivitatea efectuarii acestora, adica in ordine cronologica, Inactivitatea practica inregistrarea cronologica sc efectueaza in registrelecontabile si servesc drept un important mijloc de control asupra

101

Viorel Turcanu. Eudochia Bajerean

Tabelul4.2JurnaJ de Inregistrare a operatiunllor economice

pe luna octombrieConturi

Suma inOperatiunea economica corespondente

leidebit I credit

I. Din casierie s-a depus pe contul de

decontare suma incasata 242 241 7000

2. Conform facturii fiscale TIr. 217802 din

15.10.03 de la furnizor s-au primit:

materiale 211 52l 30000

obiecte de midi valoare si scurta

durata 213 52l 5000

3. In procesul de productie s-au efectuat

urrnatoarele consumuri:

materiale de baza; 811 211 60000

salarizarea muncitorilor a productiei

de baza; 811 531 40000

I

contributii la asigurarile sociale la

salariile calculate muncitorilor aI

productiei de baza; 811 533 11600

consumuri indirecte de productie 811 813 30000

L02


oportunitatiisiplenitudinii reflectariioperatiuniloreconomice pe conturi.lnjumalul de inregistrare a operatiunilor economice se inscriu

numarul, data si continutul succint al operatiunii economice, conturilecorespondente, suma. Acesta se intocmeste in baza documentelorprimare, care confirma efectuarea operatiunii,

Reflectarea operatiunilor economice In registru poarta denumireade inregistrare contabila.

in tabelul4.2 este prezentat un exemplu de intocmire ajumaluluide inregistrare in baza operatiunilor economice indicate mai sus.

4.6. Conturi sintetice si analitice, interdependenta acestoraPentru organizarea productiei ~igestionarea activitatii economice

sunt neeesare date detaliate privind obiectele contabile. In SCOpl!1obtinerii informatiei privind existenta, miscarea, starea si utilizarcafiecarui obiect contabiI se uti1izeaza doua tipuri de conturi: sinteticede gradull si IIsi analitice.

Conturile sintetice contin indicatorii generalizatori privindobiectele economice ale contabilitatii, adica activele, capitaIuI,datoriileIn expresie valorica unica.' Contabilitatea efectuata eu ajutorulconturilor sintetice se numeste contabilitate sintetica,

Generalizarea informatiei Inconturile sintetice reprezinta 0metodade edificare a sistemului de informatli argumentata stiintific careconsta din cateva niveluri, fiecare indeplinindu-si sarcinile sale Ingestionarea proceselor economice.

Primul nivel sunt conturile sintetice de gradul T,al doilea nivel-subconturile si al treilea nivel- eonturile analitice, Astfel, fiecare contsintetic reprezinta un sistem informational complicat care cuprindecateva niveluri de detaliere a informatiei, In cadrul unui astfel de sisteminformational contul sintetic joaca rolul de ecran, care generalizeazadatele contabile in expresie baneasca unica pe tipuri omogene debun uri si surse ale acestora.

103


Conturile de gradul II, ca si conturile sintetice, sunt reglementatede Planul de conturi contabile, insa intreprinderile pot introduce,dupa caz, conturi suplimentare de gradul II (subconturi).Prin subcont se intelege identificatorul grupei de obiecte de nivel

mai inferior decat contul sintetic de gradul1.Similar conturilor subconturilor li se atribuie denumirea si simbolul

(vezi § 4.9).Modul de utilizare a subconturilor si conturilor sintetice inansarnblu

este identic. Aplicarea subconturilor are 0mare insemnatate pentruconturi le sintetice Cll 0 components diferita a obiectelor contabi lizate,Subconturile se utilizeaza preponderent pentru evidenta mijloacelor

fixe, materialelor, operatiunilor de decontare etc.Pentru gestionarea intreprinderii si controlul activitatii economice,

insa, este necesara informatia privind partite componente aleelementelor patrimoniale, soldurile simiscarea acestora atat inexpresiebaneasca, cat si cantitativa, privind datoriile concrete etc. De exemplu,referitor la marfuri trebuie sa se stie felurile de marfuri, cantitateaacestora, locul de aflare a fiecarei marfi, gestionarii. Raspunsul laacesteintrebari il ofera conturile analitice utilizate In contabilitate. Conturilecare detaliaza si dezvaluie continutul conturilor sintetice pe tipuri debun uri, surse de formare a acestora si procese efectuate se numescconturi analitice,Contabilitatea care se tine inconturile analitice pe contu! .rnateriale"

si aite conturi care grupeaza informatia detaliata privind patrimoniul,datoriile si operatiunile economice in cadrul fiecarui cont sintetic senumeste contabilitate analitica.De exernplu, in contul211 "Materiale" se contabilizeaza marimea

totala a valorii materialelor, lnformatia privind existents concreta,denumirea si locul de aflare a fiecarui tip de materiale poate fi furnizatade contabiJitatea analitica efectuata in conturile analitice.

104


Conturile analitice se deschid in cadrul contului sinteticcorespunzator; efectuandu-se aceleasi inregistrari ca si in contul sintetic,insa dupa anumite criterii In ce priveste indicatorii detaliati de care aunevoie utilizatorii interni ai intreprinderii.

Inregistrarile Inconturile contabilitatii sintetice, subconturile ~iconturilecontabilitatii analitice se efectueaza in baza acelorasi documentecontabile. De aceea conditia obligatorie a tinerii corecte a contabilitatiisintetice si analitice este egalitatea totalurilor acestora si anume: soldul(stocul) unui cont sintetic trebuie sa fie egal eu suma soldului tuturorconturilor analitice aferente acestuia; rulajele debitor si creditor ale unuicont sintetic trebuie sa fie egale cu suma rulajelor debitor ~i creditor(corespunzator) ale tuturor conturilor analitiee aferente acestuia.

In cazul in care contul sintetic reprezinta un cont de activ, esteevident ca conturile analitice ale acestuia de asemenea sunt conturide activo Acest mod se extinde si asupra contului de pasiv.

Interdependenta dintre conturile de gradul I si II si conturile analiticeeste ilustrata in fig. 4.6.

Din schema se observa ca contul211 "Materiale" este divizat Insubconturi $i conturi analitice care reflecta detaliat miscarea fiecaruitip de materiale.

Din schema se observa ca contul211 "Materiale "este divizat Insubconturi si conturi analitice care reflects detaliat miscarea fiecaruitip de materiale.

In decursul perioadei de gestiune fiecare operatiune economicase reflecta concomitent cu suma totala din contul sintetic si sumeleparticulare din conturile contabilitatii analitice deschise in dezvoltareaacestuia. Prin urmare, intre contul sintetic 211 "Materiale ", subcontulsi contul analitic aferente acestuia exists 0 legatura reciproca stransa.

Inconturile analitice se reflects aceleasi operatiuni economiceomogene ca si in contul sintetic, insa pe grupe mai detaliate.

105


Contul sintetic 211 "Materiale"

+Subconturi

~.. .. ..2111 .Materii prime si 2 J J 3 "Combustibil" Etc,materiale de baza"

i ~Conturi analitice

IConturi analitice

i- t__l_ ______l_ ,---l- ,--l- ,---l- __l_-ro(\)

(\)...........~$::1

~ '<'i V)

o 0"-() 'ro '", ){Ij

(\)'-< (\) 0 < .::ot!

"0 0 "0 ...... '':;'-< e.ot! 'c Jot! I~ 0

.5 (\) .:: t,.) '0 u9- I ~ __ ..... t) ;?; .....•ot! u:.:i c, u:.:i~ v.; ~ '---- L...-......_ -Fig. 4.6. lnterdependenta dintre conturiJe sintetlee ~i anaJitice

conturile analitiee intra incorespondents eu alte conturi numaiprin contul sintetic care Ie uneste (conturile analitice propriu-zise nu intra in corespondents nici eu un tip de conturi).

Divizarea conturilor in sintetice si analitice subdivizeaza sistemulinformational indoua tipuri intercorelate de contabilitate: I) clasificarea,gruparea si acumularea informatiei - contabilitatea analities; 2)generalizarea informatiei in expresie valorica in scopul prelucrariiulterioare si transmiterii acesteia - contabilitatea sintetica.

106


Legatura informationala respectiva se manifesta in reflectareaoperatiunilor economice sub forma detaliata in contabilitatea analities~iintocmirea corespondentei conturilor in contabilitatea sintetica.

4.7. Balante de veriflcare ~i 'insemnatatea de control alacestora

Pentru gestionarea activitatii economice a intreprinderii -5iverificareatinerii contabilitatii sunt necesare date centralizate. Inregistrarileefectuate pe parcursullunii in conturi sunt separate si caracterizeaza,de regula, un obiect contabil concret. in afara de aceasta, aparenecesitatea in verificarea corectitudinii si plenitudinii inregistrarilorefectuate in conturi a tuturor obiectelor cuprinse de contabilitate.Caracteristica generals a tuturor obiectelor contabile poate fi obtinutaprin sistematizarea unor indicatori intr-un singur loc, Pentrusistematizarea informatiei continute In conturi se intocmesc balantede veriflcare. Acestea reprezinta un procedeu de generalizare ainregistrarilor, rulajelor -5isoldurilor conturilor analitice ~isinteticeintervenite intr-o perioada de gestiune (luna), in scopul verificariiexactitatii operatiunilor economice efectuate incontabilitatea analiticasi sintetica, pentru intocmirea bilantului contabil si a raportului privindrezultatele financiare.

inbalantele de veri ficare se reflecta informatia privind soldurile initiale~isoldurile finale, totalurile rulajelor debitor ~i creditor intervenite peparcursullunii. Dupa felul conturilor se deosebesc balante de verificarea conturilor sintetice si balante de verificare a conturilor analitice,

In balanta de verificare a conturilor sintetlce se enumara toateconturile utilizate la Intreprindere, rezervandu-se totodata pentrufiecare din elc un rand, apoi urrncaza trei coloane-perechi, fiecareconstand din debit si credit.

t07


Coloana I, "Sold initial" prezinta soldurile debitor si creditor aleconturilor la inceputul lunii care trebuie sa coincida eu datele bilantuluiinitial: suma inscrisa in coloana debitoare a balantei de verificaretrebuie sa coincida eu sumele reflectate in posturile de activ, iar sumeleinserise in eoloana ereditoare - cu sumele pasivului din bilantul contabil.

Coloana 2, .Rulaje lunare" cuprindc rulajele debitor si creditorale conturilor din perioada de gestiune curenta. Intrucat fiecareoperatiune economica efectuata pe parcursul perioadei de gestiunese inscrie in debitul si creditul conturilor in aceleasi sume, urmeaza ase obtine in mod obligatoriu egalitatea totalurilor rulajelor debitoaresi creditoare.

Coloana 3, "Sold final" - totalul sumelor debitoare si sumelorereditoare de asemenea trebuie sa fie egale, deoareee soldul secalculeaza pentru fiecare cont in baza soldurilor initiate si rulajelorlunare.

Soldul final al eonturilor de aetiv se determina prin insumareasoldului initial eu rulajul debitorsi scaderea din suma obtinuta a rulajuluicreditor. Soldul final al eonturilorde pasiv se determina prin adunareasoldului initial eu rulajul creditorsi scaderea din suma obtinuta a ru!ajuluidebitor.

Egalitatea totalurilor eelor trei coloane ale balantei de verificare aconturilor sintetice rezulta din esenta metodei dublei inregistrari, incadrul careia fieeare operatiune economica se reflecta de doua ori-in debitul unui cont si creditul altui cont cu sume egale.

Egalitatea-pereche a totalurilor din balantele de verificare a conturilorsintetice are 0 mare insemnatate de control, deoarece lipsa egalitatiidemonstreaza ca exista 0 eroare in inregistrarile contabile care estenecesar sa fie depistata si corectata. Erorile pot f comise la inregistrareaoperatiunilor eeonomiee si anume: inregistrarea a fost efectuata nu in

108

Bazele contabilitaiii

contulla care aceasta se refera sau nu la suma indicata In document.Pentru depistarea unor at are erori trebuie de verificat daca datelecontabilitatii sintetice si analitice coincid. Exactitatea datelor din balantade verifieare a conturilor sintetice se verifica prin corelatiile ce se stabileseintre datele corespunzatoare ale contabilitatii analitice. De asemeneaunele erori eonstau In faptul ea unele operatiuni economice nu au fostinregistrate In contul sintetic, ca urmare ultimul fiind incomplet.Plenitudinea inregistrarilor in conturile sintetice se stabileste princompararea totalurilor rulajelor debi toare si creditoare indicate Inbalantacu totalul din jurnalu Ide inregistrarc a operatiuni lor econornice. Aceastaegalitate este conditionata de faptul ca suma fiecarei operatiunicconomice este reflectata atat in jurnalul de inregistrare a operatiuniloreconomice (debit si credit), cat si in conturile contabile.

Datele din coloanele I si 3 ale balantei de verificare a conturilorcontabilitatii sintetice reprezinta 0 sursa pentru intocmirea bilantuluicontabil al intreprindcrii, Soldurile initiate ale conturilor sinteticereprezinta posturile din bilantul initial, iar soldurile finale - posturiledin bilant la finele perioadei de gestiune. 0 astfel de balanta de verificarese numeste balanta circulanta,

Astfel balanta de verificare a conturilor sintetiee reprezintacentralizarea rulajelor si soldurilor tuturor eonturilor sintetice utilizatepentru intocmirea unui bilant contabil nou, efectuarea unui controlasupra inregistrarilor contabile si evaluarea situatiei generale apatrimoniului si surselor de formare a acestora In cursul perioadei degestiune.

Modelul balantei de verificare a eonturilor sintetice este prezentatin tabeluI 4.3

109


Tabelul 4.3Balanta de veriflcare a conturilor sintetice

pe luna septembrie(in lei)

Sold la 31.08.03Rulaje pe

Sold la 30.09.03Numarul si denumirea contului luna se tembriedebit credit debit credit debit credit

I 2 3 4 5 6 7III "Active nemateriale" 8000 8 000113 "Amortizarea activelornemateriale" 500 100 600123 "Mijloace fixe" 41000 - - 41000211 .Materiale" 13000 8 500 7 200 14300215 .Productia in curs de executie" 4000 2 000 2 000216 .Produse" ! 1700 9100 10200 10600221 "Crean!e pe tennen scm!aferente facturilor cornerciale" 7 800 12600 16300 4 100227 .Creante pe termen scurt alepcrsonalului" 1500 1500241 "Casa" 900 3 500 4000 400242 "Cont de decontare" i7100 15300 14050 18350311 "Capital statutar" 61500 2200 63700332 "Profitul nerepartizatpierderea neacoperita)" al anilor 3200 2200 1000precedenti511 "Credite bancare pc termenscurr" 15000 2400 12600521 .Datorii pe termen scurtprivind facturile cornerciale" 9 800 10000 8 500 8 300531 .Datorii falii de personalprivind retribuirea muncii" 3 200 4 100 4400 3 500533 .Datorii privind asicurarile" 800 1500 1 100 400534 .Datorii privind decontarile eubugerul" 2 850 3 500 2 100 1 450611 "Venit uri din vanzari" 1g 150 - 10500 2R 650711 .Costul vanzarilor" 8400 7900 16300713 .Cheltuiel i generate siadministrative" 1600 2050 3650

Total 115000 115000 82650 $2650 120200 120200

110


Dupa cum rezulta din balanta de verificare, totalurile debitoare ~icreditoare ale conturilor constituie: sold initial- 115000 lei, rulaje-82 650 lei, sold final - 120 000 lei. Egalitatea totalurilorcorespunzatoare demonstreaza corectitudinea reflectarii incontabilitatea curenta a tuturor operatiunilor economice si calculareasoldurilor conturilor sintetice.

Balanta de verificare a conturilor sintetice are, dupa cum s-amentionat deja, 0 mare insemnatate de control, insa posibilitatileutilizarii acesteia sunt destul de limitate. Rulajele indicate In ea reprezintatotalurile operatiunilor inregistrate intr-un cont sau altuL

In baza acestor date este imposibil a obtine informatii mai detaliate,de exemplu, in legatura cu intrarea bunurilor sau directiile unde aufost expediate, despre natura bunurilor primite, la ce pret ~i In cecantitate. Totodata, astfel de date sunt necesare intreprinderii si pentruconduccrea operativa,

Pentru a obtine date diverse dupa gradul de detaliere, pe langabalantele de verificare a conturilor sintetice, se intocmeste balantade verificare a conturilor analitice care reprezinta totalurile rulajelorsi soldurilor conturilor analitice. Acestea sunt destinate obtineriiinformatiei privind situatia ~imiscarea patrimoniului intreprinderii,prccum si controlului asupra corectitudinii ~iplenitudinii inregistrariidate lor in contabilitate.

Balantele de verificare ale conturilor contabilitatii analitice seintocmcsc de asemenea lunar si sunt de doua tipuri: balante devcrificare a conturilor analiticc destinate evidentei valorilor matcriale~ibalante de verificare a conturilor analitice destinate evidenteioperatiunilor de decontare. Balantele de verificare a conturilor analiticese deschid pentru detalierea informatiei a unui oarecare cont sintetic.De exemplu, conturile analitice privind stocurile de marfuri si materialeinclud numarul de nomenclator sau de ordine, unitatile de masura si

111


miscarea valorilor dupa cantitate si suma,Vom prezenta In continuare un exemplu de contabilitate analitica a

materialelor.Contul sintetic 211 "Materiale "cuprinde urmatoarea informatie

pe luna septembrie:Contul 211 .Materiale"

Debit

Sold la 3 I .08.03 13000

Intrari 8500 lesiri

Rulaj 8500 Rulaj

Sold la30.09.03 14300

Credit

7200

7200

Balanta de ferificare a conturilor analitice destinate evidenteimaterialelor este prezentata in tabeluI4.4.

Pentru a ne convinge de corectitudinea inregistrarilor In conturilecontabilitatii analitiee, indieatorii finali in etalon banesc se compara eudatele contului sintetic 211 "Materia le''. Soldul la 31.08.03 dinbalanta de verificare corespunde eu soldul initial al eontului sintetic211 "Materiale "si constituie 13000 lei. Totalul intrarilor din balantade verificare pe luna septembrie corespunde rulajului debitor al contuluisintetic 211 "Materiale" si constituie 8 500 lei. Totalul iesirilor dinbalanta de verificare corespunde rulajului creditor al contului sintetic211 "Materiale" si constituie 7 200 lei. Soldul finalla 30.09.03 dinbalanta de verificare corespunde soldului contului sintetic 211"Materiale" si constituie 14300 lei.

Este necesar a lua in considerare faptul ca spre deosebire de balantade verificare a conturilor sintetice aceasta balanta de verificare analiticanu are egalitati in cadrul rulajelor.

Balanta de verificare a conturilor analitice pentru evidenta

112

Bazele contabilitCifii

~~-...::!......~~~

J..e~~.£:~....~e~)~.....=~::!~~~ ~-e ....

lo.

.: ,.Qe= ~.... .....= Q"Q ~~ 'LJ~ ~,~ =~

==.... -........ a.l'; Q"=~a.l...~~t::.......a.l~~-e~.....=~';~

(I).1: f~0 g 0 0 g..0 0 V) V)

E ('l \C) t--- (');:l-

t--- r- '<t(I) C/l o::t -0. ~(I) --_.- - -'"0 ro-(') (I) 0..::l .g~ § on on 0

r'l on 0"C .... - r-.'0 I=: -<"lif) o

f~s g 0 g 00 0

;::l- o- '" on on Ntil o::t - r-

<U.1:

.1: ]- .g~§ ~ ro- g V) g gfr N - on \C)

UB_.

C/l<"l -] f~0 c 0 0

.~V) s V) 0

;:l- N ('l onC/l N C") "" 00

<"l ·C

~J«)l:: .g~c- 0 0§ «)~

0 g 00 C')

UBV) - -

i f~0 § 0 gV) V) 000 -;::l ;:l-V) - \C) '"«) '" --M i:l OIl..::l ._ .:>t. g 0

"0 § r0-O on

'0 "" V) 0if) U£ - N

11) r , -0 g 0 0

.... (I) V)0 0 V)~- -i ('l ~ ~

«) (I) (I)::l (g -'0::1

~"O_ Sh (I) >0::1 5bG·E 5·;:g OIl .g (I) 1ij 1il (I) 1ij.8 )0::1;;s:-;::: (I) (I)(I)"§ "'C .~ .9 "'0 .~~ 9 .... ....)0::1 ca ~ s 11

~C5·2 E >«) t .5 .2 c u..c:~

.- ..0 ;"l (I) ::l ,@ <U~_0::1 ro C 1.l."O<J'l 1.l."O

]13


decontarilor difera de balanta de verificare a conturilor analiticedestinata evidentei valorilor materialc prin faptul ca aces tea contin unsingur etalon banesc,Cele sus mentionate pot fi ilustrate printr-un exemplul ce vizeaza

decontarile cu furnizorii.In aces! scop sunt prezentate datele contului sintetic 52l .Datorii

pe termen scurt privindJacturile comerciale" pe luna septembrie.

Contul521 .Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"Debit CreditAchitarea datoriilor 3000 Sold la 31.08.03 9800

Achitarea datoriilor 7000 Formarea datoriilor 2250Formarea datoriilor 6250

Rulaj 10000 Rulaj 8500

Sold la 30.09.03 8300

Datele concrete privind conturile analitice In cadrul contului 52l.Datorii pe termen scurt privind [acturile comerciale" suntprezentate in balanta de verificare (tab. 4.5).

TaheluZ 4.5Balanta de verificare a conturilor analitice de evidenta adecontarilor cu furnizorii pe luna septembrie 2003

Sold Rulaj pe luna SoldFurnizor la 31 august septernbrie la 30 septernbrie

\ debit credit debit credit debit creditFabrica de zahar I

.Alexandreni" I 2 800 3 000 2 250 2 050~-~-----~ ._,---Cornbinatul de panifi-catie din Chisinau 7000 7000 6250 6250Total 9800 10000 8500 ! 8300

114


Soldulla inceputul lunii al conturilorcontabilitatii analitice coincideeu soldul contului sintetie 521 .Datorii pe termen scurr privind[acturile comerciale" si constituie 9800 lei. Cornparand rulajele,de asemenea ne convingem in coincidenta acestora. Rulajul debitorconstituie 10000 lei, iar rulajul creditor - 8 500 lei. Corespund deasemenea ~i soldurile finale in suma de 8300 lei. In aceasta si constafunctia de control a balantei de verificare a eonturilor analitice.

Deseori pentru compararea datelor contabilitatii analitice eu datelecontabilitatii sintetiee in locul balantelor de verificare se intocmescbalantele soldurilor. Acestea sunt numite astfel, deoarece ele includnumai soldul, adica soldurile finale ale stoeurilor de marfuri ~imaterialedupa natura, loeuri de pastrare, gestionari. Soldurile se reflecta in balantein etaloane naturale si banesti. In aeeste balante lipsese indicatoriirulajelor, ceeaee simplifica intocrnirea acestora (tab. 4.6).

Tahelul4.6Balanta soldurilor pentru contul 211 "Materiale"

ISold la 31 Sold la 28

Denumirea materialelor Pret, ianuarie februarielei Cantita suma, Cantita- i suma,

-tea, kg lei tea, kg ! leiZahar los 4,50 500 2250 1200 5400

Faina de grau de calitate

superioara 3,00 1020 3060 2300 6900

Faina de grau de calitatea I 2,50 800 2000 . -Total 7310 12300

, __ "' ~ __,._"~,,.w~ w-.-vv,_v._~·,.

In functie de forma de contabiI itate (de exemplu, in cazuI utilizariiformei pe jumale - order, atunei cand eontabilitatea analities si ceasintetica se tin pe diverse eonturi intr-un singur sistem de inregistrare),datele contabilitatii analitice si sintetice se compara nemij loeit eu totalul

115


rulajelor contului sintetic, Date concrete privind rulajele tuturorconturilor lc furnizeaza balanta de verificare sah. Ea se inrocmestedupa principiul matriceal, in baza datelor dinjumalul de inregistraresau jumalele-order, in care se indica anticipat corespondenta conturilorpentru toate operatiunile economice. In activitatea practica tehnicaintocmirii acesteia este facilitate de formularele propriu-zisc alejumalelor-order care prevad gruparea rulajelor debitoare si creditoareale conturilor corespondente.

In balanta de verificare sah tab. 4.7 pentru fiecare cont sant rezervateo coloana si un rand la intersectia carora se obtin egalitati, La conturileaflate pe randuri se inscriu sumele debitoare, iar la conturile aflatepe coloane se inscriu sumele creditoare, ceea ce permite a reducenumarul de inregistrari in contabilitate, Corespondents conturilorse reflects prin inregistrarea sumei operatiunii economice laintersectarea coloanei si randului respective.

De exemplu, celula de intersectie a randului care corespunde contului"Marfuri" si coloana care corespunde contului .Datorii pe termenscurt aferente facturilor comerciale" exprima inregistrarea:Debit contu1217 "Mfufuri" 30000 leiCreditcontul521 .Datorii pe termen scurtprivind facturilor comerciale" 30000 lei.

Aceasta corespondents a conturilor reflects operatiunile privindintrarea marfurilor de Ia furnizori.

Cu ajutorul balantei de verificare sah poate fi stabilita operativcorectitudinea corespondentei conturilor, modificarile intervenite Incomponents patrimoniului si surselor acestuia. Pe principiul inregistrariisub forma de sah se bazeaza 0 serie de procedee ale contabilitariioperatiunilor economice, in special, cu utilizarea borderourilor cumulative,precum $imodul de generalizare a inregistrarilor utilizate in contabil itate.

Astfel, eu ajutorul balantelor de verificare se stabileste corecti-

116


tudinea reflectarii operatiunilor economice in conturi prin metoda dubleiinregistrari. Datele din balantele de verificare a conturilor sintetice seutilizeaza la intocmirea bilantului contabil.

Tabelul 4.7Balanta de verificare sah

Conturi creditate123 217 241 242 351 521 611 711 721 Total

"Mij. "Mar~ "Ca· "Cont .Rezultat .Datorii pe .,Venl. "Costul Cheltu- debitIoace furi" sa'? de financiar termen turi din vanza .. ieli ale

Conruri fixe" decon- total" scurr van- rilor' activita-debitate tare" privind zari" Iii de

facturile investitiicomcrciale"

123 42500 42500.,Mijloaeefixe"217 30000 30000"Marfuri"241 46000 46000"Casa"242 24000 24000.,Cont dedecontarc''351 28000 10000 38000.Rczultatfinanciertotal"521 12200 12200.Datorii pctermen scurtprivindfacturilecomercialc''611 46000 46000~tVt!nlturi dinvanzari"711 28 000 28 000"Costulvanzarilor"721 10000 10000Chelruieli aleactivitatii deinvestitiiTotal credit 10000 28000 24 000 12200 46000 72 500 46000 28 000 10000 276700

(in lei)

117


4.8. Interdependenta conturilor contabile eu bilantulIn contabilitate exista 0 legatura organica nu numai intre conturi,

diverse tipuri de contabilitate, ci ~iintre conturi si bilant.Indicatorii din bilant, dupa cum se stie, caracterizeaza starea

patrimoniului dupa cornponenta (activ) ~jsursele de formare a acestuia(pasiv). Aceste date sunt prezentate in bilant la inceputul si fineleperioadei de gestiune. Sumele inregistrate pe posturile bilantului fainceputul perioadei se reporteaza pe conturile sintetice cores-punzatoare (in debit sau credit).

Actiunile in vederea alegerii din bilan] a indicatorilor carecaracterizeaza obiectul observarii la inceputul perioadei de gestiunesi reportarii acestora in cali tate de sold initial pe conturile contabile senumesc deschiderea contului. Prin urmare, pentru a deschideconturile perioadei curente este necesar de a prelua soldul initial dinbilantul contabil, si, carezultat, se evidentiaza legatura dintre conturi~ibilant la data intocmirii accstuia. In acest caz pentru fiecare tip debunuri si surse de formarc se deschide un cont distinct in care seinscrie soldul initial.In contul de activ soldul initial sc inscrie in debit,iar in contul de pasiv - in credit. Totalul soldurilor initiale ale conturilorde activ trebuie sa fie egal cu totalul soldurilor initiale ale conturilorde pasiv, concomitent, si cu totalurile activului si pasivului bilantului,

Pe parcursul perioadei de gestiune, de exemplu, allunii, in conturise reflects modificarile (majorari si micsorari) care s-au produs carezultat al efectuarii operatiunilor economice. La fincle perioadei degesti une dupa inregistrarca tuturor operatiunilor economice in fiecarecom se calculeaza rulajele debitor si creditor (totalurile micsorarii saumajorarii patrimoniului si surselor) si soldurile la finele pcrioadei degestiune. Ulterior rulajele si soldurile in scopul identificarii crorilor deinregistrare se tree in balanta de verificare. Totalul soldurilor debitoare

118


trebuie sa fie ega! cu totalul soldurilor creditoare. in cazullipsei erorilorin contabilitate sau dupa inlaturarea acestora soldul final al conturilorsta la baza intocmirii bilantului contabil. Totalul aetivului trebuie sa fieegal eu totalul pasivului.

Exemplu, lntreprinderea dispune de urmatoarele date privindsituatia patrimoniului si sursele de formare a aeestuia (tab. 4.8).

Tabeluf 4.8Bllantul contabil la 30 septembrie (varianta prescurtata)

Activ I Suma, lei Pasiv Surna, leiMijloace fixe I 60000 Capital statutar 81000IMateriale i 30000 Credite bancare pe 23000

termen scurtProduse 15000 Datorii pe terrnen 28000

SCUTt privindfacturile comerciale

Crcante pc termen I 10 000 Datorii fata de 7000scurt aferente I personal privindfaeturilor comerciale I retribuirea muncii --Casa I 500 Datorii privind 2000

I asigurarileCont de decontare 25500 i

_Total - activ 141000 Total - pasiv 141 000--

Operati unile economice efeetuate in luna oetombrie sunt refleetatein contabilitatea curenta (tab. 4.9).

119


Tabelul 4.9Jurnal de inregistrare a operatiunller cconomice

pe luna octombrieConturi

Operatiunea economics Suma, lei corespondentedebit credit

I. S-au primit materiale de la fumizor 12000 211 5212. S-a transferat de pe contul de 18000 521 242decontare pentru achitarea datoriilorfata de fumizor3. S-a ridicat din contul de decontare 5000 241 242numerar In casierie4. S-au platit din casierie salarii 5200 531 241personalului5. Svau incasat In contul de decontare 10000 242 221platile cumparatorilor6. S-au virat din contul de decontare 2000 533 242contributii organelor de asigurari

Isociale

in baza informatiei prezentate este necesar:- a deschide conturi contabile;- a inscrie operatiunile economice in conturi, a calcula rulajele

~ia deterrnina soldul final;- a intocrni bilantul contabilla 31octornbrie.

In baza date lor din posturile bilantului contabil (vezi tab. 4.8) sedeschid conturile corespunzatoare prin inscrierea soldului in debitsau credit, in functie de faptul in care parte a bilantului acesta se afla= in activ sau pasiv.

De exemplu, surna de 30000 lei din postul de bilant "Materiale"se reflecta ca sold in debitul contului 211 "Materiale".

Utilizand informatia dinjumalul de inregistrare a operatiuniloreconomice (vezi tab. 4.9), se inscriu surnele corespunzatoare in debitulsau creditul conturilor, indicandu-se numarul de ordine al operatiunii,

120


Debit Credit DebitSold 10000 Sold

5) 10000 4) 5 200Rulaj 10000 Rulaj 5200Sold Sold

Contul 123 "Mijloace fixe"Debit CreditSold 60000

RulajSold 60000

Contul 211 "Materiale"

Debit CreditSold 300001) 12000Rulaj 12000Sold 42000

Contul 216 .Produse''

Debit CreditSold 15000

RulajSold 15000

Contul 221 "Creante petennen scurt aferente facturilor

comerciale"

Contul 31) "Capital statutar"Debit Credit

Sold 81000

Rulaj81000Sold

Contul 511 "Credite bancare petermen scurf'

Debit Credit

Rulaj23000

Sold 23000

Sold

Contul 521 .Datorii pe termenscurt privind facturile

comerciale"Debit Credit

2) 18000

Sold 23000

Sold 280001) 12000

Rulai 18000 12000

Contul 53] .Datorii fala depersonal privind retribuirea

muncii"Credit7 000

1 800

121


Contul 241 "Casa" Contul 533 .Datorii privindasigurarile"

Debit Credit Debit CreditSold 500 Sold 2 000

3) 5 000 4) 5 200 6) 2 000Rulaj 5000 5200 Rulai 2000Sold 300 Sold

Contul 242 "Cont de decontare"Debit CreditSold 25500

2) 180003) 50006) 2000

5) 10000

Rulaj 10000 25000Sold 10500

Dupa calcularea rulajelor conturilor si a sold uri lor finale aleconturilor se purcede la intocmirea bilantului contabilla 31 octombrie.Drept baza pentru cornpletarea bilantului contabil serveste soldul fi-nal al conturilor: soldul debitor al conturilor fiind inscris in activulbilantului, iar soldul creditor -in pasiv (tab. 4. 10). De exemplu,dupa calcularea rulajelor debitor si creditor in contu121 I "Materiale"se detcrmina soldul final In surna de 42 000 lei. (30000 + 12 000)care este reportat in activul bilantului contabilla 31 octombrie.

Prin urmare, conturile se deschid in baza datelor din bilantul initial,iarprin soldullorfmal furnizeaza informatii suplimentare. De aiel rezultalegatura reciproca stransa dintre conturi si bilant,

Referitor la aceasta in teoria contabilitatii exista doua puncte devedere:

- bilantul rezulta din conturi;- conturile rezulta din bilant,

122


Tabelul 4. fOBilanrul contabil la 31 octombrie

Activ Suma, lei Pasiv Suma, leiM ij loace fixe 60000 Capital statutar 81000 IMateriale 42000 Credite pe termen scurt 23000Produse 15000 Datorii pc termen scurtCasa 300 privind facturile 22000Cont de decontare 10500 comerciale

Datorii fata de personal [ 800privind retribuireamuncii

LI.Sltala<:.ti':'.... ________ !.n__§O~ __Total pasiv 127800 I------- ___________________ .........J

In cazul in care bilantul contabil se intocmeste la fineJe perioadeide gestiune in baza datelor din conturi, fireste, se aplica primulpunct de vedere. Daca, insa, eonturile se desehid in baza datclorsoldului initial pe posturi de bilant, este aceeptabil eel de-al doilcapunet de vedere.

4.9. Planul de conturi contabileIn scopul obtinerii unei inforrnatii eurente privind activitatea

economics ~i generalizarii datelor pentru intocmirea rapoartelorfinanciare este necesar un nomenclator de conturi contabile, Acestatrebuie sa asigure utilizarea unor date necesare privind situatia simiscarea patrimoniului, existents si modificarea surselor acestuia,veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatiiintreprinderii. in vederea realizarii acestor scopuri a fost elaboratPlanul de conturi contabile care reprezinta un nomenclatorsistematizat de conturi care asigura uniformitatea contabilitatiicurente a activitatii economice si reflectarea evenimenteloracesteia. Utilizarea acestuia asigura descrierea clara si obiectiva

123


a operatiunilor economice, retlectarea uniforms a activelor sipasivelor in eontabilitate conform cerintelor Standardelor Nationalede Contabilitate (S.N.C.).

Planul de eonturi reprezinta un act normativ de baza in domeniulcontabilitatii si, bazandu-se pe nomenclatorul aeestuia, contabilulinregistreaza operatiunile econornice si Ie transforma intr-o informatiesistematizata. Cu ajutoruI acestuia ficcare operatiune economica cstereflectata dublu in contabilitate. lntelegand sensul informatiei reflectatein conturi adrninistratia are posibilitate sa analizeze operatiunileeconomice si sa ia In mod operativ deciziile respective.

Planul de eonturi contabile, precum si Normele metodologieede utilizare a eonturilor eontabile sunt aprobate prin ordinulMinisterului Finantelor al Republicii Moldova nr, 174 din 25 dccembrie1997 ~iau intrat in vigoare incepand eu 1 ianuarie 1998.

Planul de conturi este elaborat, tinand cont de particularitatileeconomiei de piata. Acesta se extinde asupra tuturor persoanelorjuridice si fizice care desfasoara activitate de intreprinzator inregistratein Republica Moldova si situate atat pc teritoriul aeesteia, cat si pestehotarele ei, indiferent de apartenenta lor ramurala, tipul de proprietatesi forma de organizare juridica (cu exceptia bancilor si institutiilorbugetare).

Planul de conturi consta din urmatoarele capito Ie:1. Dispozitii generale,2. Terrninologia.3. Nomenclatorul conturilor contabile.4. Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile.

Capitolul I cuprinde continutul Planului de eonturi, dcterrninasfera de aplieare si legatura acestuia cu formularele rapoartelorfinanciare, modul de clasificare si simbolizarc a conturilor.

CapitolullJ contine definitiile termeni lor si notiunilor de baza

124


formulate in conformitate eu terminolcgia acceptata in praeticamondiala ~i incluse in Standardele Nationale de Contabilitate,

In capitolul III este prezentat nomenclatorul conturiJor contabilecare cuprinde clasele si grupele de conturi, evidentiind totodataconturile de gradull (sintetice) si de gradul II(subconturile).

in capitolul Iv sant caracterizate clasele, grupele de eonturi siconturile de gradull, este prezentata corespondenta conturilor petipurile de baza ale operatiunilor economice.

Principiul intocmirii Planului de conturi (anexa I) se bazeazapc criteriul de clasificare a conturilor dupa continutul economic,fiind orientat spre asigurarea unei uniformitati la reflectareaoperatiunilor 111 conturi.

Planul de conturi cuprinde 9 clase:1.Active pe termen lung.2. Active curente.3. Capital propriu.4. Datorii pe termen lung.5. Datorii pe termen scurt.6. Venituri.7. Cheltuieli.8.Conturi ale contabilitatii de gestiune.9. Conturi extrabilantiere.

Clasele 1- 7 cuprind conturile contabilitatii financiare, clasa 8-conturile contabilitatii de gestiune (man agerial e), clasa 9 - conturi inafara bilantului,

Apartenenta contului la 0 clasa sau alta se determina dupa primacifra a simbolului acestuia.

Simbolul grupei de conturi consta din doua cifre. Prima cifra indicasimbolul clasei, din care face parte grupa respectiva, a doua cifra-numarul de ordine al grupei In clasa respectiva.

125

Viorel Turcanu, Eudochia Bajereall

Conturile de gradul I sunt simbolizate eu trei cifre: prime le douacifre formeaza eodul (simbolul) la care se refers contul respectiv,iar a treia- numarul contului de gradull. De exemplu, contu] ui degradul I "Mijloacefixe" i s-a atribuit codul123: prima cifra (1)insearnna numarul clasei de conturi "Active pe termen lung ",primele doua cifre (12) - numarul contului de gradull (contuluisintetie) "Mijloace fixe".

Conturile de gradullI (subconturile) sunt simbolizate cu patrucifre: primele trei cifre arata codul contului de gradul I, a patra cifra- numarul subcontului. De exernplu, contului de gradul II "Cladiri"i s-a atribuit codull231, In care a patra cifra (1) indica numarul deordine aI acestuia.

Subconturile se utilizeaza, dupa caz, numarul acestora poate fimarit atunci cand intreprinderea are nevoie de aceasta.

In fiecare clasa a Planului de conturi sunt prevazute numere derezerva ale grupelor de eonturi, iar in eadrul fiecarei grupe - numerede rezerva ale conturilor sintetiee.

Caracterul si destinaiia informatiei reflectate in eonturi depindede tipul de contabilitate si apartenenta la 0 class sau alta. Conturilesunt create si se ordoneaza In raport cu structura rapoartelorfinanciare, De regula, codurile ~idenumirile conturilor sunt identiceeu posturile incluse in rapoartele financiare, ceea ce faciliteazaconsiderabil intocmirea acestora,

Legatura conturilor contabile eu formularele de baza ale rapoartelorfinanciare este prezentata in fig. 4.7.

126


I Conturile contabilitatii finaneiareI--------- ----Conturi de bilant Conturi de bifant

r- De activ I De pasiv

:[De pasiv I De activ t-

Bilantul contabil Raportul privindrezultatele financiare

~ Activ I Pasiv Venituri I Cheltuieli ~

Fig. 4.7. Legatura conturilor eu rapoartele flnanciareConturile contabilitatii financiare se utilizeaza pentru generalizarea

inforrnatiei care urmeaza a fi reflectata in rapoartele financiare sidestinata utilizatorilor intern! si externi. Acestea se subdivizeaza inconturi de bilant $i conturi de rezultate, Conturile de bilant (clasele 1- 5) corespund structurii bilantului. Conturile de activ sunt destinatecornpletarii posturilor de activ, iar conturile de pasiv - completariiposturilor de pasiv ale bilantului.

Clasele de conturi au urmator continut:Clasa 1 "Active pe term en lung" (codurile conturilor 111 - 142)

imbina trei grupe de conturi In eare se reflecta activele nemateriale,activele materiale pc termen lung, activele financiare pe terrnen lung.

Clasa 2, "Active curente" (codurile conturilor 211 - 252)cuprinde cinei grupe de conturi in care se contabilizeaza stoeurile demarfuri si materia Ie, creantele pe tennen scurt, investitiile pe termenscurt, mijloacele banesti, alte active eurente.

Clasa 3 "Capital propriu" (codurile conturilor 311- 351) includecinci grupe de conturi utilizate pentru evidenta capitalului statutar $1suplimentar, rezervelor, profitului nerepartizat (pierderii neacoperite),capitalului secundar, rezultatului financiartotal.

Clasa 4 "Datorii pc termen lung" (codurile conturilor 411 --

127


426) cuprinde doua grupe de conturi in care se contabilizeaza datoriilefinanciare pe termen lung, datoriile calculate pe termen lung.

Clasa 5 "Datorii pe term en scurt" (codurile conturilor 511-539) cuprinde trei grupe de conturi In care se reflects datoriile fmanciarepe term en scurt, datoriile comerciale pe term en scurt si datoriilecalculate pe termen scurt.

Conturile de rezultate sunt unite in doua c1ase 6 "Venituri" si 7"Cheltuieli". Evidentierea unor clase de conturi distincte pentruevidenta veniturilor si cheltuielilor este conditionata de necesitateadeterminarii rezultatului financiar pe fiecare perioada de gestiune.

Clasa 6" Venituri" (cod uri le conturilor 611 - 623) cuprinde douagrupe de conturi de pasiv utilizate pentru reflectarea veniturilor dinactivitatea operationala si neoperationala.

Clasa 7 "Cheltuieli" (codurile conturilor 711 - 731) cuprindetrei grupe de conturi de activ destinate contabilizarii cheltuieliloractivitatii operarionale, cheltuielile activimtii neopcrationale si cheltuielile(economiile) privind impozitul pe venit.

Conturile contabilitatii de gesti une cuprind (clasa 8) informatianecesara pentru gestionarea procesului de productie in cadrulintreprinderii propriu-zise si Iuarea cieciziilor inperspectiva, calculareacostului productiei (lucrarilor si serviciilor), determinarea rezultatelorfinanciare pe centre de responsabilitate etc.

Clasa 8 "Conturile contabilitatli de gestiune" (codurile conturilor811 -822) uneste dOM grupe de conturi: privind evidenta consumurilorde productie pe articole ~ialte conturi ale contabilitatii de gestiune.

Conturile de evidenta a consumurilor de productie permit adetermina costul productiei, lucrarilor ~i serviciilor.

Clasa conturilor extrabilantiere sunt destinate generalizariiinformatiei privind existenta si miscarea:

activelor pe termen lung si curente care nu apartinintreprinderii, insa se afla Iadispozitia ei (mijloace fixe in cazul

128


arendei curente, valorile materia Ie primite in custodie,prelucrare etc.);drepturilor si obligatiilor conventionale;altor active si operatiuni pentru control.

Clasa 9 "Conturi extrabllantiere" (codurile conturilor 911-95 I) cuprinde urmatoarele grupe: activele pe termen lung arendate,stocurile de marfuri si materiale, titlurile de valoare care nu apartinintreprinderii, datoriile si platile conventionale, alte mijloace si datoriidin contabilitatea extrabilantiera,

Conturile extrabilantiere nu intra incorespondenta intre ete, precumsi cu conturile din alte clase.

Conturile din clasa 9 se deschid, dupa caz, pornind de laparticularitatile activitatii intreprinderii.

Intrebari pentru autocontrol1. Ce reprezinta conturile contabile?2. Ce inseamna debitul ~icreditul contului?3. Definiti soldul si dezvaluiti tehnica calcularii soldului la finele

perioadei in contul de activo4. Care este formula de determinare a soldului unui cont de pasiv

la finele perioadei?5. Explicati destinatia si structura conturilor de activ si de pasiv.6. In ce consta esenta economica a dublei inregistrari?7. Cum se efectueaza controlul asupra veridicitatii informatiei eu

ajutorul dublei inregistrari?8. Ce tipuri de modificari intervin in indicatorii din activ si pasiv

sub influenta dublei inregistrari?9. Ce se intelege prin cont corespondent si inregistrare contabila

(formula)?10. Ce tipuri de inregistrari contabile exista si care este continutul

lor?

129


11. Exernplificati inregistrarile contabile care vizeaza doua conturide activo

12. Exemplificati inregistrarile contabile care vizeaza doua conturidepasiv.

13. Exemplificati inregistrarile contabile care vizeaza conturile deactiv $i de pasiv.

14. In care registru se reflects operatiunile economice si care estecontinutul acestuia?

15. Ce reprezinta conturile sintetice?16. Care sunt functiile conturilor analitice?17. Care este Iegatura dintre conturile sintetice si analitice?18. Dati definitia $i dezvaluiti continutul balantei de verificare a

conturilor analitice,19. Explicati destinatia si dezvaluiti continutul balantei de verificare

a conturilor sintetice.20. Care este legatura reciproca a conturilor cu bilantul?21. Ce reprezinta Planul de conturi contabile?22. Ce insemnatate are Planul de conturi contabi Ie pentru

organizarea contabi litati i?23. Care este structura Planului de conturi? Enumerati capitolele

acestuia.24. Care este modul de sirnbolizare a conturilor de gradul I si II.

Exemplificati,25. Caracterizati fiecare clasa a Planului de conturi.26. Care este destinatia conturilor contabilitatii financiare?27. Caracterizati clascle conturilor de rezultate?28. Ce informatie se reflects in conturile contabilitatii de gcstiune?29. In ce scopuri se uti Iizeaza conturile extrabilantiere? Dati exemple

de conturi extrabilantiere.

130

Capitolul 5.Metodica contabllitatii operatlunilor

economice de baza

Obiectivele capitolului:1. Stabilirea consumurilor suportate de intreprindere in proecsul

procurarii mijloacelor,2. Determinarea conturilor sinteticc utilizatc pentru evidcnta

mijloacelor procurate,3. lnsusirea metodicii de reflectare a operatiunilor economice

de baza privind procurarea mijloacelor,4. Familiarizarca eu structura procesului de productie al intreprindcrii.5. Concretizarea conturilor sintetice utilizate pcntru evidcnta

consumurilor productiei de baza si auxiliare, precum ~iaconsumurilor indirecte de productie

6. Studierea modului de refleetare in conturi a productiei in cursde executie, eonsumurilor perioadei de gestiune ~ia fabricariia productiei,

7. Detcrminarea conturilor sintetice utilizate pentru evidentaeheltuielilor ~iveniturilor.

8. insu~irea metodicii de reflcctare in conturi a cheltuielilor siveniturilor, de deterrninare a profitului net si a modului decontabilizare a aeestora.

5.1. Notiunea de evideuta a procurarli mijloacelorUna din conditiile de bam ale functionari ineintrerupte a intreprinderii

este asigurarea oportuna a acesteia eu mijloaee neeesare pentrudesfasurarea activitatii de productie si economice. Acestea euprindactivele nematcrialc, activcle rnatcriale pc termon lung, investitiilefinanciare, stocurile de rnarfuri ~imateriale.

131


Cea mai mare parte a mij loacelor intreprinderea 0 procure de laalte intreprinderi si organizatii numite furnizori. De aceea incontabilitate, In primul rand, este necesar a reflecta valoareamijloacelor procurate, precum si decontarile intreprinderii eufurnizorii. in afara de aceasta, in majoritatea cazurilor procurareamijloacelor este insotita de diverse consumuri numite consumuri detransport-aprovizionare care de asemenea trebuie contabilizate siincluse in costul mijloacelor procurate. Acestea cuprind consumurilede transportare pana la intreprindere, de de incarcare si descarcare,taxele vamale, deplasarile legate de procurarea mijloacelor, platilepentru asigurarea valorilor materiale in drum etc.

Inainte de a arata corespondents conturilor vorn concretizaconturile care se utilizeaza pentru procurarea diverselor mijloace.

Activele nemateriale procurate de la terti se reflects nemijlocit incontul]]] "Active nemateriale", La crearea In cadruI intreprinderiia activelor nemateriale (de exemplu, a programelor informatice)consumurile se acumuleaza mai intai in contul]12 "Activenematerialein curs de executie", iar in cazul punerii In functiune a acestora se treeIn contul]ll "Active nemate riale ".

Procurarea ~icrearea activelor materiale pe term en lung esteun proces mai complicat. De aceea valoarea de cumparare sitoate consumurile privind procurarea, crearea, montarea simodernizarea acestora se reflecta in contul ]21" Activemateriale in curs de executie ",

La punerea in functiune a obiectelor de mijloace fixe, toateconsumurile se tree din contul121"Active materiale in curs deexecutie" in contul 123" Mijloace fixe". Valoarea terenurilor siresurselor naturale procurate de intreprindere se reflects respectiv inconturile 122" Terenuri" si 125" Resurse naturale",

Investitiile, dupa cum se stie, sunt pe terrnen lung si pe terrnen

132


scurt si pot fi alocate In parti nelegate si legate. in functie de acestecriterii pentru evidenta investitiilor in planul de conturi sunt prevazuteconturile: 131 .Lnvestitii pe termen lung in parti nelegate "; 132.,In vestitii pe termen lung in part! legate ";231 .Jnvestitii pe termen scurt in parti nelegate"; 232

.Jnvestitii pe termen scurt in pdrti legate ".Pentru evidenta procurarii stocurilor de marfuri si materia Ie se

utilizeaza urmatoarele conturi: 211 "Materiale ".213" Obiecte demica valoare si scurtd durata ", 217" Mar/uri".

Consumurile de transport-aprovizionare se reflecta in conturile incare se contabilizeaza valoarea de procurare a valorilor materialeprocurate. Aceasta permite a determina costul efectiv al fiecarui tipde stocuri procurate.

Este necesar de remarcat ca in cazul procurarii mijloacelor,intreprinderea cumparatoare plateste taxa pe valoarea adaugata, insaaceasta suma nu se include in costul bunurilor achizitionate si se reflectaIn contu1534 .Datorii privind decontarile cu bugetul".

Datoriile fata de furnizori aferente procurarii mijloacelor, inclusivtaxa pc valoarea adaugata, se reflecta in urmatoarele conturi: 52!.Datorii pe termen scurt privind Jacturile comerciale" si 522.Datorii pe termen scurt fata de par/fie legate ''.

Daca intreprinderea cumparatoare acorda un avans furnizorului,aceasta surna se reflecta in contuI 224"Avansuri pe termen scurtacordate" si se inregistreaza la calculul definitiv.

In cazul procurarii bunurilormateriale prin intermediul titularilorde avans, lor Ii se acorda in prealabil un avans, care se utilizeazaulterior pentru curnpararea bunurilor, Astfel de operatiuni secontabilizeaza In contul 227 "Crean(e pe termen scurt lara depersonal ".

In tabelul 5.1 este prczcntata schema reflectarii operatiuniloreconomice privind procurarea mijloacelor,

133


Tabelul 5.1Operatiuni economice ~j corespondents conturilor privind

evidenta procuraril mijJoaceJor pe luna ianuarie_.Nr. Operatiunea economics Suma Conturi

oper. in lei corespondentedebit credit

1 2 3 4 5I. Inreglstrarea activelor

nemateriale:procurate de la terti, 40 000 III 241,242create de insasi intrenrinderea 20 000 III 112 .-

2. Taxa pe valoarea adaugata(TV A) privind active Ie 8000 534 241,242nemateriale procurate

3. Inregistrarea mijloacelorfixe procurate de la furnizor 70 000 121 521

4. Taxa pe valoarea adaugataprivind mijloacele fixe 14 000 534 521procurate

5. Achitarea cu fumizorul depe contul de decontare 84 000 521 242pentru mijloacele fixeprocurate si TV A

6. Reflectarea consumurilorprivind transportarea 2000 121 812mijloacelor fixe cutransportul propriu

7. Reflectarea serviciilorprestate de antreprenor 6000 121 521privind montarea obiectelorde mijloace fixe

8. Taxa pe valoare adaugataaferenta serviciilor de 1 200 534 521montaj

134


9. Achitarea cu fumizorul depe contul de decontare 7200 521 242pentru serviciile de montaj::;iTYA

10. Reflectarea costuluimijloacelor fixe date In 78000 123 121exploatare (sumaoperatiunilor 3,6,7)

11. Retlectarea valoriiprocurarii actiunilor si 50000 131, 241,242obligatiunilor de la partile 231nelegate

12. Retlectarea valoriiprocurarii actiunilor si 30000 132, 241,242obligatiunilor de la partite 232legate

13. Retlectarea sumei avansuluiacordat furnizorului In 40000 224 242contul bunurilor materialeprocurate

14. Inregistrarea rnaterialelor,obiectelor de mica valoare 90000 211, 521~imarfurilor procurate de la 213,furnizor 217

15. Taxa pe valoarea adaugataprivind bunurile materiale 18000 534 521procurate

16. Trecerea In conr a avansuluiacordat anterior 40000 521 224furnizorului (operatiunea13)

135


17. Achitarea ell furnizorul depe contul de decontare cu 68000 521 242calculul definitiv(90 000+ 18 000~40 000)

18. Reflectarea serviciilortransportului propriu 4000 211, 812privind transportarea 213,bun uri lor materia Ie 217..

19. Calcularea salariilor 211,muncitorilor pentru 1 000 213, 531descarcarea bunurilor 217materiale

20. Contributiile pentru 211,asigurarile sociale din 290 213, 533salari ile calculate 217

21. Reflectarea valoriiobiectelor de mica valoare 800 213 227procurate prin intermediultitularilor de avans (care auprimit anterior avans inaeeste scopuri)

22. Taxa pe valoarea adaugataprivind obiectele de mica 160 534 227valoare procurate

136


5.2. Schema generala a evidentei consumurilor de productieMajoritatea intreprinderilor de productie dispun de scctii pentru

fabricareaproductiei si prestarea serviciilor care reprezinta productiade baza, Insa sectiile de baza au nevoie de subdiviziuni de deservirecare presteaza servicii de aprovizionare eu energie electrica, energieterrnica, de transportare, reparatie etc., care nu pot fi prestateintotdeauna de terti (organizatii speeializate). Aceste subdiviziunicuprind cazangeria, sectia electrica, autotransportul, atelierul dereparatie si se numesc sectii auxiliare.

Pentru evidenta consumurilor in planul de conturi sunt rezervateconturi speciale: 811" Productia de baza ". 812" Act ivitatiauxiliare ".

Consumurile productiei de baza se subdivizeaza in consumuridirecte $1indirecte. Consumurile materiale directe, eonsumuriledireete privind retribuirea muneii $i contributiile pentru asigurarilesociale aferente lor se reflecta nemijlocit In debitul eontului 81 I.Productia de baza" $~ in creditul conturilor de evidenta aconsumurilor specificate. In componenta con sumuri lor indirecte deproductie se includ consumurile privind intretinerea $i deservireautilajului $i incaperilor sectiilor, salariile personalului administrativ alsectiilor eu contributiile pentru asigurarile sociale etc. Consumurileindirecte de productie se acumuleaza in debitul contului 813"Consumuri indirecte de productie ", iar la sfarsitul lunii sc tree intipuri distincte de produse prin refleetarea in debitul contului 811.Produciia de bazd" si creditul contului 813.

Consumurile serviciilor auxiliare se reflecta in debitul contului 812"Activitali auxiliare" si in creditul eonturilor de evidenta a diverselortipuri de mij loace si surse. La sfarsitul lunii eonsumurile sectiilor auxiliareprivind prestarea serviciilor se repartizeaza proportional cu cantitateaacestora dupa destinatie si se tree din creditul contului speeifieat indebitul conturilor 811 .Productia de baza ". 813 "Consumuriindirecte de productie ". 712 "Cheltuieli comerciale ", 713"Cheltuieli generale si administrative" etc.

137


Astfel, la sfarsitul perioadei de gcstiune In debitul contului 811" Productia de baza" vor fi acumulate toate consumurile de productieefectuate In cursul perioadei respective.

La acestea se aduna consumurile aflate in stoe la inceputul perioadeidin creditul contului 215 .Productia in curs de executie ". In afara, ,de aceasta se determina $i se evalueaza stocurile productiei In cursde executie la finele perioadei. Costul efectiv al stocurilor specificate~iproduselor finite se tree in ereditul contului 811 si debitul conturilor215" Productia in curs de executie" si 216 .Produse",

in cazul in care intreprinderea presteaza servicii catre terti, costulacestora se trece la fine Ie perioadei de gestiune din creditul contului811 .Productia de baza'' In debitul contului 711 "Costul vdnzarilor".

Vom examina schema general a de evidenta a consumurilor deproductie in baza unui exemplu coneret. (tab.5.2).

Tahelul 5.2Operatlunl economlce ~i corespondenta conturilor deevidenta a consumurilor de productie pe luna ianuarie

Nr. Operatiunea economics Suma in Conturiopel' lei corespon-

dentedebit credit--~ '_--~-~.--~

l. Raportarea costului efectiv al 29000 811 215productiei In curs de executie

-_._ ,J.~in_ceputul lunii .2. Rcflectarea valorii materialelor

utilizate pentru:nevo ile tehnologicc alesectiilor:

- productiei de baza 189000 811 211- aux iliare 36000 812 211

nevoi le gospodaresti alesectii!or 58000 813 2 J 1- --'--

138


3. Calcularea salariilor lunare:muncitorilor sectiilor productieide baza 93000 811 531muncitorilor sectiilor auxiliare 23000 812 531aparatului administrativ sipersonalului de deservire alsectiilor 45000 813 531

4. Contributiile pentru asigurari lesociale din salariile calculate:muncitorilor productiei de baza 26970 811 533muncitorilor sectiilor auxiliare 6670 812 533aparatului administrativ sipersonalului de deservire al 13050 813 533sectiiJor

5. Reflectarea valori i obiectelorde mica valoare utilizate (panala 500 lei / unitatea) pentru:nevoile tehnologice alesectiilor auxiliare, 3000 812 213nevoile gospodaresti alesectiilor 6000 813 213

6. Darea in exploatare aobiectelor de midi valoare depeste 500 lei 0 unitate:valoarea obiectelor transmise 12000 2132 2131suma uzurii calculate peobiecte utilizate pentru:nevoile economice ale sectiilorde baza 8000 813 214nevoile sectiilor auxiliare 4000 812 214

7. Calcularea uzurii mijloacelorfixe ale sectiilor:productiei de baza 17000 813 124auxiliare 5000 812 124

8. Reflectarea valorii energieitermice consumata pentru:

)39


nevoile tehnologice alesectiilor:

productiei de baza 32000 811 812auxiliare 7000 812 812

nevoile gospodaresti alesectiilor productiei de baza 13000 813 812

9. Acceptarea spre achitare afacturii pentru energia electricautilizata In sectiile:

productiei de baza 3000 813 521auxiliare 2000 812 521

10, Includerea in consurnurilesectiilor productiei de baza acostului serviciilor activitatilor

86970'auxiliare 813 81211. Repartizarea si includerea In

costul produselor productiei debaza a consumurilor indirectede productie 251 730" 811 813

12. Reflectarea la sfarsitul lunii a:a) costului produselor

fabricate in sectiile587600'"productiei de baza 216 811

b) stocurilor productiei debaza in curs de executie asectiilor productiei debaza 3500 215 811

Operatiunile economice specificate se reflecta in contabilitateafinanciara, In contabilitatea rnanageriala consumurile se grupeaza inconturile analitice pe tipuri de produse sau alte obiecte in scopulcalcularii costului acestora.

* Se deterrnina prin adunarea tuturor sumelor In debitul contului 812"Acfivif<'i!i auxiliare ".** Se determine prin adunarea tuturor sumelor in debitul contu!ui 813" Cr.nsumuriindirecte de productie.*** Se calculeaza prin adunarea la stocu! productiei in curs de executie la inceputul lunii(operatiunca I) a tuturor sumelor consumurilor in cursu! lunii (debit contul 8 J I.Productiade baza") ~i scaderca stocului productiei In curs de executie !a finele lunii (operatiunea 12b).

140


5.3. Modul de contabilizare a cheltuielilor ~iveniturilor ~ide determinare a rezultatului financiar

Dupa cum s-a remarcat, cheltuielile intreprinderii se deosebescde consumuri prin faptu) ca acestea Isi gasesc reflectare in raportulprivind rezultatele financiare si se compara cu veniturile obtinutepentru determinarea rezultatului activitatii, In acest caz chcltuielile siveniturile se grupeaza pe urmatoarele tipuri de activitati: operationala,de investitii, financiara.

Separat se reflecta rezultatele evenimentelor exceptionale(calamitatilor naturale, perturbarilor politice, modificarea legislatiei etc).

Activitatea operationala reprezinta activitatea intreprinderiilegata de fabricarea produselor, prestarea serviciilor, vanzareamarfurilor,

Activitatea de investitii cuprinde operatiunile privind iesireaactivelor nemateriale si materiale pe termen lung si a investitiilor petermen lung, precum si operatiunile privind primirea dividendelor.

In activitatea flnanciara se includ operatiunile privind arendafinantata, primirea ereditelor ~iimprumuturilor pe tennen lung, precumsi reflectarea diferentelor val utare etc.

Pentru evidenta cheltuielilor se utilizeaza conturile din clasa 7 grupatein conformitate cu tipurile de activitati mentionate in care acestea seacumuleaza In debit in cursul anului eu total cumulativ.

Evidenta veniturilor se tine pe conturile din clasa 6, de asemeneaclasificate pe tipuri de activitati in care in cursul anului se acumuleazain credit eu total cumulativ.

Pe trimestrele 1- III ale anului de gestiune rezultatul financiar secalculeaza pe eale aritrnetica, adica prin compararea simpla a datelorrefleetate in conturile de cheltuieli si venituri, rara intocmirea uneioareeare inregistrari contabile.

La sfarsitul anului 0 astfcl de comparare se efectueaza in ordine

141


sistemica, adica cu ajutorul contului special Jfi /; Rezultat financiartotal" in care se tree toate sumele din conturile de cheltuieli (in debit)si din conturile de venituri (in credit). Diferenta dintre rulajele debitor$i creditor ale contului 351 reprezinta rezultatul financiar al activitatiiIntrcprinderii (profit sau pierderi) care se reflecta in contul333"Profifu/ (pierderea) anului de gestiune) ''.

Cele sus-mentionate sunt prezentate in schema de rnaijos (figS}).

Conturile din clasa 7"Cheltuieli"

Debit CreditAcumul~~e-iTDec~~tareacheltuielilor I cheltuielilor

Conturile din clasa 6.Venituri"

Debit CreditDeco~t:;"~~~! Acumulareaveniturilor i veniturilor

Credit

Contul 351 .Rezultatulfinanciar total"

DebitDecontarea cheltuielilor Decontarea veniturilor

Contul 333 "Profitul

(pierderea) perioadei de gestiune"

Debit Credit

Pierdere Profit

Fig. 5.1. Schema decontarii cheltuielilor ~i veniturilor~i reflectarii rezultatului financiar

Yom examina modul de reflectare in conturile de cheltuieli si venituri(tab.5.3 ).

142


Tabelul 5.3Operatiunl economice ~i corespondenta conturilor de

evidenta a cheltuielilor ~i veniturilorNr. Suma in Conturioper. Operatiunea economics lei corespondente

debit credit1. Reflectarea valorii productiei

vandute, marfurilor, serviciilorprestate conform facturilor 296000 221 611prezentate spre achitare decumparatori

2. Calcularea taxei pc valoareaadaugata privind produsele, 59200 221 534marfurile vandute si serviciileprestate

3. Reflectarea valorii de bilant a 216,produselor, marfurilor vandute 218000 711 217,si serviciilor prestate 811

4. Primirea pc contul de decontarea mijloacelor banesti pentru 275000 242 221produsele, marfurile vandute ~i

t 5.-~ 2~~iciiJ~pr~~t_a_t~ _______________ ----_.-_ ,'---'~ ""'- ------- --------

Reflectarea valorii ambalajuluiI utilizat pentru ambalarea I I 000 712 211

productiei la depozit6. Transferarea agentiei de

reclama pentru serviciile de 2000 712 242reclama (de pe contul dedecontare)

7. Calcularea salariilorpersonalului adrninistrativ si de 64000 713 531deservire al intreprinderii

8. Contributiile pentru asigurarilesociale din salariile calculate 18560 713 533(operatiunea 7)

143


9. Calcularea uzurii obiectelor demica valoare (In valoare depeste 500 lei lunitatea, utilizatetn scopurile general economiee 5000 713 214ale intreprinderii

10. Calcularea uzurii mijloacelorfixe eu destinatie general 8200 713 124economics

11. Reflectarea valorii materialelorin plus si inutile vandute 6800 221 612

12. Calcularea taxei pe valoareaadaugata privind materialele 1 460 221 534vandute

13. Decontarea valorii de bilant amaterialelor vandute 4 000 714 211

14. Reflectarea dividendelorcalculate la actiunile eu termen 76 000 228 621lung

15. Refleetarea mijloacelor fixeiesite:

a uzurii acumulate 17 000 124 123a valorii de bilant 3000 721 123

16. Reflectarea platii de arenda 8000 228 622pentru mijloacele date in arendape termen lung

17. Reflectarea pierderilor aparuteprivind diferentele de curs 6000 722 243aferente eonturilor valutare

18. Reflectarea pierderilormaterialelor In urma 7000 723 211inundatiilor

144


19. Calcularea impozitului pe 9310 731 534profit'

20. Decontarea la sfarsitul anuluide gestiune a:

costului vanzarilor 218000 351 711cheltuielilor comerciale 13000 351 712cheltuielilor generale si

administrati ve 95760 351 713altor cheltuieli operationale 4000 351 714cheltuielilor activitatii de

investitii 3000 351 721cheltuielilor activitatii

financiare 6000 351 722cheltuielilor exceptionale 7000 351 723impozitului pe profit 9310 351 731

21. Decontarea la sfarsitul anuluide gestiune a:

veniturilor din vanzari 296000 611 351altor venituri din activitatea

operationala 4000 612 351veniturilor din activitatea de

investitii 76000 621 351veniturilor din activitatea

financiara 8000 622 35122. Reflectarea profitului net al

lntrepri nderii 27240'" 351 333

• in conformitate eu Standardele Nationale de Contabilitate - cheltuielile privindirnpozitul pe venit.

.. Se determina prin eompararea sumelor reflectate in debitul contului din clasa 7"Cheltuieli" si creditul contului din clasa 6 .Venituri", prin inmultirea eu procentulimpozitului si lrnpartirea la 100.

*** Se calculeaza prin compararea rulajelor debitor si creditor ale contului 351.Rezultat financiar total".

145


intrcbari pcntru autocontrol1. De unde intra mijloacelc In imreprindcre?2. Ce inseamna valoare de cumparare?3. Ce consumuri suporta intreprinderca in cazul procurarii

mijloacelor fixe la fumizori?4. Ce intra In notiunea "cheltuicli de transport-achizitionare"?5. Ce conturi se utilizeaza pentru evidenta procurarii activelor

nemateriale, activelor materiale pe tennen lung si investitiilor?6. Ce conturi se utilizeaza pentru evidenta procurarii materialelor,

obiectelor de mica valoare si scurta durata si marfurilor?7. Cum intra in corespondents conturile In cazul procurarii

mijloacelor de la fumizori?8. Cum se reflects operatiunile in cazul procurarii bunurilor

materiale prin intermediul gestionarilor?9. Ce tipuri de productie exista la intreprindere?10. Cecuprind notiunile "consumuri directe" si .consumuri indirecte

de productie"?11. Cu care conturi intra in corespondents conturile de evidenta a

consumurilor de productie?12. Prin ce formule contabile se reflecta productia in curs de executie

la inceputul si sfarsitul perioadei , precum si fabricareaproduselor finite?

13. Ce conturi se utilizeaza pentru evidenta cheltuielilor?14. Ce conturi se utilizeaza pentru evidenta veniturilor?15. Cum se determina rezultatul financiar pe trimestrele J-Ill?] 6. In cecont se tree la sfarsitul anului toate cheltuielile $1veniturile?17. Cu ce conturi intra in corespondenta conturile de chcltuieii?I8. Cu ce conturi intra in corespondents conturile de yen ituri?19. Prezcnta]i schema dccontarii cheltuielilor si veniturilor ~i

calcularii profitului net.

146

Capitolul 6.Evaluarea ~i rolul acesteia in contabilitate

Obiectivele capitolului:1. Concretizarea tipurilor de etaloane utilizate in contabilitate;determinarea insemnatatii evaluarii pentru reflectareageneralizata a mij loacelor si surselor de formare a acestora.

2. Familiarizarea cu metodcle de evaluare a mijloacelor in diferitesituatii: la intrarea in intreprindere, In contabilitatea curenta, Inbilant si la iesirea de la intreprindere.

3. Stabilirea rolului calculatiei In calcularea costului; studiereacomponentei consumurilor incluse in costul productiei.

4. Examinarea procesului de calculare a costului: raportarea peobiecte de consumuri directe si indirecte, intocmirea calculatieicostului de fabricare si unitar al productiei.

6.1. Etaloane contabileContabilitatea inglobeaza functiile de observare, rnasurarc ~i

inregistrare a datelor care formeaza reflectarea cantitativa a activitatiicconomice.ln stadiul timpuriu al dczvoltarii relatiilor economiceexercitarea numai a acestor functii satisfacea necesitatile vietiieconomice.

Pe masura dezvoltarii fortelor de productie a aparut necesitateasociala in obtinerea nu numai a informatiei cantitative, ci si a celeicalitative in baza comensurarii datelor de diferita natura. Aparitia banilorca un echivalent general a permis generalizarea informatiei eterogene,grupand datele si supunandu-le analizei. Practic aceasta a condus laextinderea functiei contabilitatii care consta in gruparea ~igeneralizareadatelor in scopul controJului si luarii deciziilor. Totodata, contabilitatca

147


devine 0 functie a gestiunii, intrucat este menita sa asigure eu informatiiaparatu! de conducere.

in prezent pentru exercitarea functiilor sale contabilitatea utilizeazatoate tipurile de etaloane: naturale, de munca si banesti.

Etaloanele naturale (kg, m, bucati, 1etc.) dezvaluie caracteristicacantitativa a obiectelor de contabilitate omogene ~iservese pentruobtinerea informatiei in anumite unitati in functie de particularitatileacestora.

Etaloanele naturale dau posibilitate de a efectua contabilitateaoperativa si controlul starii si miscarii mijloacelor la intreprindere,extinde hotare!e contabilitatii analitice. Astfel, contabilitatea in expresienaturala a materialelor, produselor finite, marfurilor la depozite pennitea avea oricand informatie despre cantitatea, calitatea lor pe fiecaregestionar si loc de pastrare, a cunoaste cantitatea valorilor primite siexpediate intr-o perioada determinata.

Etaloanele de munca sunt destinate pentru contabilitatea timpuluiutilizat. in acest caz drept unitate de masura servesc orele, minutele,zilele. Cu ajutorul acestora se determina si se controleaza nonnele deproduct ie, productivitatii muncii, salariilor.

fnsa etaloanele naturale si de munca au 0 sfera de aplicare strictlimitata. Utilizarea acestora pentru evidenta obiectelor eterogene esteimposibila. De aceea acestea se aplica, in general, pentru evidentaoperativa si control.

Etalonul care permite generalizarea obiectelor de contabilitateeterogene este etalonul banesc. Unitatea de masura in acest cazeste leul moldovenesc - unitatea valutei nationale.

Fara utilizarea etaloanelor banesti ar fi irnposibila aplicareaelementelor de baza ale contabilitatii conturilor sintetice, dub leiinregistrari, generalizarii bilantiere.

In afara de aceasta, etalonul banesc permite a ealcula un sir de

148

Bazele contabilitdtli

indicatori care caracterizeaza activitatea calitativa a intreprinderii, carecuprind consumurile de productie, costul de productie, profitul,rentabilitatea etc. Diapazonul aplicarii etalonului banesc este foartevast, ceca ce este conditionat de aplicarea acestuia atat de sine statator,cat $i in imbinare cu etaloanele naturale si de munca.

6.2. Metode de evaluare utilizate in contabilitateo particularitatc distiuctiva a coutabilitatii este reflectarea

generalizata a mijloacelor intreprinderii si a resurselor de formare aacestora, Dupa cum se stie, in bilantul contabil se reflects activele sipasivele, in raportul privind rezultatele financiare - venituri le sicheltuielile, profitul (pierderile). 0 astfel de generalizare a diverselortipuri de mijloace este posibila numai cu ajutorul evaluarii acestora inexpresie baneasca. De exemplu, pentru obtinerea indicatorului.mijloace fixe" se insumeaza datele privind cladirile, constructiilespeciale, masinile $i utilajul, instrumentele si inventarul pe ansamblulintreprinderii.

Astfel, evaluarea este expresia baneasca a mijloacelorintreprinderii. in baza acesteia se efectueaza contabilitatea curenta sigeneralizarea datelor in rapoartele financiare.

Evaluarea tuturor mijloacelor economice si datoriilor reflectate incontabilitate se efectueaza in valuta nationala, adica in lei moldovenesti,Daca mijloacele procurate sunt exprimate in valuta straina, acesteasc recalculeaza la cursul Bancii Nationale a Moldovei la data efectuariioperatiunii eeonomice. Concomitent in contabilitatea analitica seefectueaza inregistrarea decontarilor si platilor in val uta strainacorespunzatoare.

Prin urmare, evaluarea, ca element esential al metodei contabilitatiiare 0mare insemnatate pentru reflectarea obiectiva, reala a situatieifinanciare a intreprinderii si rczultatclor activitatii acesteia. Cu ajutorul

149

Viorel Turcanu, Eudochia Bajercan

evaluarii este posibila detenninarea unui sir de indicatori generalizatorisi a nivelului eficicntei deciziilor luate de aparatul de conducere.Detenninarea incorecta a evaluarii reale a unor obiecte de contabilitatedistincte poate conduce la interpretarea denaturata a starii si miscariimij loacelor intreprinderii,Este de remarcat ea evaluarea active lor intreprinderii la diverse

stadii ale miscarii acestora este diferita. Exista metode de evaluare amijloacelor 13intrarea acestcra la intreprindere, in contabilitatcacurenta, la intocmirea bilantului contabil si la iesirea acestora. Yomcxamina modul de evaluare a activelor in toate cazurile mentionate,in conformitate eu regulile In vigoare, mijloacele intrate la

intreprindere se evalueaza la valoarea de intrare (istorica). Aeeastacuprinde valoarea de cumparare si consumurile privind achizitionareamijloacelor,in cazul procurarii de catre intreprindere a masinilor si utilajului,

altor tipuri de mijloace si stocuri de marfuri si materiale in consumurileprivind achizitionarea se includ:a) consumurile privind transportarea bunurilor rnateriale pana lalocul de aflare a intreprinderii;

b) consumurile de incarcare - descarcare;c) consumurile de deplasare aferente achizitionarii mijloacelor;d) taxele vamale (in cazul importului);c) ratcle de asigurare (in timpul aflarii bunurilor in drum).Astfel de consumuri se numesc consumuri de transport -

achizitionare,Suma taxei pe valoarea adaugata nu se include In valoarea de

intrare a mijloacelor procurate si se reflecta scparat.Daca intreprinderea a procurat utilaj care necesita montaj pentru

punerea in functiune, consumurile de montaj se raportcaza la valoareade intrare a obiectului.

150


La construirea cladirilor si constructiilor speciale cu fortele propriiale intreprinderii valoarca de intrare a acestora va include consumurilede materiale, salariile, consumurile de regie si alte consumuri legatede constructii.

Produsele finite, semi fabricate Ie produse de intreprindere secvalueaza la costul efectiv care se compune din eonsumurile direetede materiale, consumurile directe privind retribuirea muneii ~iconsumurile indirecte de productie.

Contabilitatea curenta a miscarii materialelor si marfurilor poatesa se efectueze la valoarea de cumparare si costul normativ, insa euaducerea obligatorie a acestora la finele perioadei de gestiune panala costul efecti v de procurare sau fabricare prin care se subintelegevaloarea de intrare.

in legatura eu proceselc inflationiste $i alte procese se efectueazarecvaluarea activelor pe termen lung si, ca rezultat patrimoniul seevalueaza la valoarea actuala, In procesul exploatarii la mijloacelefixe (cu exceptia terenurilor) se calculeaza uzura. Pentru activelenemateriale se calculeaza amortizarea. Scazand din valoarea de intrare(reevaluata) a sumei uzurii (amortizarii) se obtine valoarea de bilanta aetivelor pe termen lung.

Evaluarea mijloaeelor fixe este prezentata in schema 6.1.Iesirea activelor pe termen lung se evalueaza la valoarea de bilant,Srocurile de marfuri $1materiale, alte active curente la momentul

intocmirii bilantului contabil se evalueaza la valoarea cea mai micadintre costul efectiv sau valoarea realizabila neta.

151


Evaluareamijloacelor fixe

Valoare de Cheltuieli de procurare ~iaducere a obiectuluicumparare pana in starea de pregatire pentru exploatare

~Valoarea de intrare (istorica)

Suma uzuriiReevaluarea rnijloacelor fixe (+,-) I

._acurnulate (-)•Valoarea reevaluata

~..Valoarea de bilant I

Fig. 6.1. Schema componentelor evaluarii mijloacelor fixe

Iesirea stocurilor de marfuri si materiale este complicat a fi evaluatala costul efectiv, intrucat determinarea acesteia illcontabilitatea curentaeste dificila, De aceea actele normative admit evaluarea acestora dupauna din urmatoarele metode: costul mediu ponderat, pretul primelorachizitii de loturi in functie de timp (FIFO), pretul ultimelor achizitii infunctie de timp (UFO).

Esenta rnetodei costului rnediu ponderat (Pm) consta indeterminarea pretului mediu al tipului de stocuri dat in cursul perioadeidupa formula:

Vs+ViPm = .' unde:

Cs+OVs - valoarea stocurilor unui tip de bunuri materiale;

152

________ .....:.:_Bazelecontabilita{ii

Vi - valoarea bunurilor materiale intrate in cursul perioadei degestiune;

C -cantitatea bunurilor aflate in stoc;sCi- cantitatea bun uri lor materiale intrate in cursul perioadei de

gestiune.Conform metodei FIFO, bunurile materiale iesite se evalueaza la

preturile acelor loturi care au intrat primele la intreprindere. Astfel inconditiile cresterii preturilor iesirea bunurilor intotdeauna se va evaluain preturi mai mici. Insa soldul acestora va fi evaluat in preturi mai mario

La utilizarea metodei LIFO, dimpotriva, bunurile materiale iesitese evalueaza la preturile loturilor intrate ultimele la intreprindere. Carezultat, in cazul instabilitatii preturilor, iesirea bunurilorse va evaluala preturi mai mari, ceea ce satisface interesele agentilor economici.lnsa soldul acestora va fi evaluat la preturi mai mici.

6.3. Calculatia - metoda a evaluariiDeja este cunoscut ca metoda principals de evaluare a mijloacelor

economice este costul efectiv, insa pentru determinarea acestuia suntnecesare un sir de procedee, care poarta denumirea de calculatie,Prin unnare calculatia este un proces de calculare a consumuriloraferente unui tip concret (unei unitati) de mijloace economice.

Calculatia este un instrument important de evaluare, deoarece cuajutorul acesteia se poate determina suma consumurilor efectuate laprocurarea patrimoniului $iproductiei fabricate, precum si a cheltuielilorde vanzare a rnarfurilor,

In procesul de achizitionare a bunurilor trebuie de detenninatconsumurile pe unele tip uri de materie prima, materiale, marfuriprocurate ce revin unei unitati a acestora. Pentru aceasta se totalizeazatoate consumurile legate de achizitionare (valoarea de procurare plusconsumurile de transport-achizitionare) si se determina consumurile

153


afercnte cantitatii totale a bunurilor de marfuri ~imateriale procurate.Apoi impartind SlUTIaconsumurilor la numarul de unitati almaterialuluisau marfii procurate se determine eostul unitar,insa ealeularea eostului se refera mai mutt la procesul de productie

in care se fabrica articolele (semifabricatelc) ~iapare necesitateacalcularii costului acestora.La baza calcularii costului sill principiul gruparii consumurilor dupa

modul de includere a acestora in costul unor tipuri de articole distincte.in acest caz ele se subdivizeaza In directe si indirecte.

Consumurile directe de productie euprind: materiile prime simaterialele care formeaza baza produsului fabricat; salariile cucontributiile pentru asigurarile sociale ale muncitorilor productiei debaza.

Din denumire este dar ca aceste consumuri se refera la un singurtip de produs coneret si se includ prin metoda directa in eostul acestora.

Consumurile indirecte de productie se acumuleaza pe sectie Inintregime si includerea acestora nemijlocit in costul unor tipuri deproduse distincte este dificila, de aceea la finelc perioadei de gestiuneacestea se repartizeaza intre tipuri de prod use fabricate in sectiarespectiva proportional cu baza determinants.Actele normative prevad calcularea costului de productie pe

urmatoarele articole:consumuri directe materiale;consumuri directe privind retribuirea muncii;contributii privind asigurarile soeiale;consumuri indirecte de productie,

Elementele indisolubile ale acestui proces sunt obiectul de calculatiesi unitatea de calculatie,

Obiectul de calculatie reprezinta un prod us de productie (piesa,ansamblu, articol, grupa de articole omogene), faza tehnologica, stadiu

154

Bazelc contabilitiuii

de productie, tipuri distincte de servicii.Unita tea de calculatie reprczinta un etalon al obiectului de

calculatie. Foarte freevent unitatca de calculatie coincide eu unitatea, ,dc masura a tipului de produs mentionat in conditiile tehnice. lnsa Inuncle ramuri 0 atare coincidenta poate lipsi. De exemplu, In industriaincaltamintei unitatca de masura este perechea de incaltaminte, jarunitatea de calculatie - 100 perechi de incaltarninte; in industria deconserve unitatea de masura sunt borcanele de conserve de anumitedimensiuni, jar unitatea de calculatic - J 000 boreane conventionale.

Apliearea unitatilor de calculatie comasate permite 3reduce volumulactivitatii analitice la intocmirea calculatiilor,

Raportarea consumurilor pe obiecte de evidenta si de calculatiese cfcctueaza 111 baza evidentei primare si organizarii contabilitariianalitice a consumurilor de productie. in cazul codificarii clare aobiectelor de calculatie, raportarea consumurilor directe nu creeazaprobleme.

Mai complicat este procesul de repartizare intre tipurile de produsedistincte ale consumurilor indirecte de productie, Totodata contabilultrebuie sa aleaga cea mai rational a metoda de repartizare pentruconditiile de productie date. Cea mai simpla metoda este repartizareaconsumurilor indirecte de productie proportional eu ccnsumurilcdirecte materiale, privind retribuirea rnuncii,

insa la repartizarea consumurilor indirecte de productie este necesarde remarcat inca un moment. Consumurile variabile reactioneaza lamodificarea volumului de productie direct proportional, iar celcconstante raman In acest caz neschimbate. Deci, in cazul rnicsorariivolumului de productie, cota-parte a consumurilorconstante pc unitatcde produs se majoreaza. De aceea una din conditiile de repartizare aconsumurilor indirecte de productie conform actelor nonnative estedivizarea in consumuri variabile si constante. Consumurile variabile

155


se includ integral in costul producuei, iar cele con stante se raporteazala costul productiei in functie de insusirea de catre sectie a capacitatiinormative de productie.

in cazul indeplinirii sau depasirii acesteia consumurile specificatese includ integral in costul articolelor fabricate de sectie, In cazulneindeplinirii capacitatii normative de productie in costul productieise include numai cora-parte a consumurilor de productie constante inlimitele capacitatii de productie indeplinite. Diferenta se raporteaza laalte cheltuieli operationale,

Costul unitar se determina prin impartirea consumurilor privindfabricarea produselor la cantitatea articolelor fabricate, exprimandu-seprin formula:

Cu == Cd +CiK

unde ClI reprezinta costul unitar de productie;Cd - consumurile directe de productie;Ci- consumurile indirecte de productie;K - cantitatea produselor fabricate.Exemplu. Sectia nr.l fabrica doua tipuri de produse (P si 7),

datele acestora fiind prezentate pe luna ianuarie in tabelu16.1.

Tahelul 6.1Consumuri privind fabricarea produseJor

materialein lei

privindretribuirea

156

Bazefe contabilitdtii

Consurnurile indirecte de productie pe sectie au constituit 48000lei, din care consumurile variabile 30000 lei, consumurile constante-18 000 lei. Capacitatea efectiva constituie 69% in raport cucapacitatea normativa de productie pe sectie,

Intrueat eonsumurile directe de productie pe tip uri de produsesunt cunoscute, pentru calcularea costului fiecarui tip este necesar arepartiza consumurile indirecte de productie. in acest caz intreprindereaa ales metoda de repartizare proportional eu salariile direete.

La inceput se determine cora-parte a consumurilor indireete deproductie care revine indeplinirii de catre sectie a capacitatii normativede productie: 18000 x 0,69= 12400 lei. Aceasta suma se include incostul articolelor si se repartizeaza impreuna eu consumurile variabilede productie (30 000+ 12400=42400), diferenta in suma de 5 600lei (18000-12400) se raporteaza la alte cheltuieli operationale,

Repartizarea consumurilor indirecte de productie este prezentatain tabeluI6.2.

Tabelul 6.2Repartizarea consumurilor indirecte de productie

Tip de Salarii Coeficientul de Consumuriproduse directe repartizare (Kr) indirecte de

in lei productie in leip 30000 0,53 15900T 50000 0,53 26500Total 80000 0,53 42400

Kr = 42400 == 0,5380000

Prin intocmirea calculatiilor (tabelele 6.3, si 6.4) se determina costulfiecarui tip de produs si al unitatii acestora.

157


Tahelul 6.3Calculatia costului produsului P

Articole de calculatie Costul de Costul I kgfabricatie In (s-au fabricat

lei 2800 kg) In leiConsumuri directe de 43000 15,36materialeConsumuri directe privind 30000 10,71retribuirea muneiiContributii pentru 9100 3,25asigurarile socialeConsumuri indirecte de 15900 5,68productieTotal 98000 35,00

Tabelul6.4Calculatia costului produsului T

Articole de calculatie Costul de Costul I kgfabricatie in (s-au fabricat

lei 4200 kg) in leiConsumuri direete de 76000 18,10materialeConsumuri direete privind 50 000 11,90retribuirea munciiContributii pentru asigurarile 15500 3,69soeialeConsumuri indirecte de 26500 6,31produetieTotal 168000 40,00

158


Este necesar de avut in vedere ca daca in cursu! perioadei degcstiune pc tipuri de prod usc se va inregistra productie in curs deexecutie, la calculareacostului toate consumurile se repartizeaza intreproductia in curs de executie si produsele finite.

Este usor a determina costul efectiv al articolelor vandute,cunoscand costul unitatii de productie, intrucat, pornind de Ia rnarimeaacestuia se evalueaza productia in cazul vanzarii.

Continuand cxemplul, vom presupune di din cantitatea total a aproductiei fabricate in luna ianuarie (la inceputul lunii nu s-auinregistrat solduri), intreprinderea a vandut produsul P-2000 unitati,produsul T - 3500 unitati, lnrrucat este cunoscut costul efectiv alfiecarui tip de produs fabricat, determinam costul efectiv al articolelorvandute (tab.6.5).

Tabelul 6,5Calcularea costului efectiv al productiei vandute

Tip de Unitatea Canti- Costul Costulproduse de tatea efectival efectiv al

masura unei unitati articolelorIn lei vandute In lei

p kg 2000 3500 70000T m 3 500 40,00 140000Total 210000

Astfel, cu ajutorul calculatiei se efectueaza evaluarca bunurilormateriale procurate, produselor fabricate, serviciilor prestate,articoJclor vandute. Totodata exista 0 legatura inversa, intrucatdatorita evaluarii se poate afla marimea consumurilor utilizate lacalcuJarea costului.

Sarcinile gestionarii costului productiei sunt pronosticul ~iplanificarea unor tipuri distincte de consumuri in baza normelor sinormati velor intemeiate din punct de vedere stiinti fie, organizarea clara

159


a contabilitatii si evaluarii costului, a controlului asupra formariiconsumuri lor de productie.

In activitatea practica se distinge calculatia normativa, planificata(de diviziune) ~iefectiva.

Calculatia normatlva se intocmeste la inceputul anului degestiune in scopul deterrninarii costului normativ si reprezintaconsumurile pe care intreprinderea, pomind de la nivelul tehnic alproductiei si tehnologia existenta la momentul intocmirii calculatiei,Ie utilizeaza pe 0 unitate de prod use fabricate tinand cont de normelesi nonnativele stabilite.

Calculatia planificata (de diviziune) are drept scop calculareacostului planificat (devizului) care reprezinta marimea consumurilorpe care intreprinderea intentioneaza sa-l obtina la finele perioadei degestiune la realizarea masurilor tehnico-organizatorice planificate. Deaceea se presupune ca costul planificat al productiei trebuie sa fie maijos decat eel normativ.

Calculatia efectiva, dupa cum s-a mentionat, cuprinde procesulde determinare a costului efectiv in baza consumurilor efectiveconstituite in cursu! perioadei de gestiune, concomitent ea arata sinivelul abaterilor de la costul normativ si planificat al articolelor.

lntrebari pentru autocontrol:1. Ce tipuri de etaloane se utilizeaza in contabilitate?2. Explicati in ce consta insemnatatea etalonului banesc?3. Dati definitia evaluarii,4. Cum se evalueaza mijloacele in cazul intrarii lor la

intreprindere?5. Numiti componenta consumurilor de transport-achizitionare.6. Care sunt particularitatile evaluarii procurarii masinilor ~i

utilajelor?

160


7. Taxa pe valoarea adaugata se include sau nu in costul initialal mijloacelor proc urate ?

8. Care sunt componentele costului la construirea obicctelorde mijloace fixe cu forte le proprii ale intreprinderii si lafabricarea productiei?

9. Ce inseamna reevaluarea activelorpe termen lung?10. Cum se evalueaza stocurile de materiale si marfuri in

contabilitatea curenta?11. Cum se calculeaza costul mediu ponderat?12. Definiti mctodele FIFO si LIFO.13. Cum se determina valoarea de bilant a mijloacelor fixe?14. Cum se evalueaza stocuri Iede marfuri si materiale in bilant?] 5. in ce consta rolul calculatiei la evaluarea mijloacelor?16. Care este cornponenta consumurilor directe de productie?17. Ce se intelege prin consumuri indirecte de productie?18. Dati definitia obiectului de calculatie si unitatii de calculatie.19. Cum se repartizeaza consumurile indirecte de productie?20. Cum se calculeaza costul efectiv de fabricare si unitar al

productiei?21. Numiti tipurile de calculatie a costurilor,

161

Capitolul 7.Documentarea operatiunilor economice

Obiectivele capitolului:1. Dezvaluirea rolului documentului ca purtator de baza al

informatiei; determinarea partilor componente aledocumentului si cerintclor fala de acesta, a principiuluide intocmire a documentului In cazul aplicarii metodeimanuale de prelucrare a informatiei si cu ajutorul tehniciielectronice de calcul.

2. Fundamentarea informatiei, clasificarea documentelor,dezvaluirea criteriilor de clasificare ~ide raportare adocumentului la un criteriu sau altul.

3. Determinarea regulilor si cerintelor necesare pentruasigurarea valorii juridice integrale a documentelor;examinarea etapelor de baza; intocmirea si utilizarea inactivitatea contabila a documentelor si proceselor deprelucrare a acestora.

4. Insusirea notiunii .circulatia documentelor' si a etapelordemiscare a documentelor de la momentul intocmirii pfma lapredarea in arhiva; determinarea particularitatilorcirculatieidocumentelor la utilizarea tehnicii electron ice de calcu!.

7.1. Notiunea ~ifunctiile documentelorReflectarea operatiunilor economice In contabilitate este precedata

de observarea primara, ceea cc pennitc crcarea unei imagini incipientedespre acestea.

Datele primare privind operatiunile economice ale intreprinderiiservesc drept intrare in sistemul contabil, unde are loc studierea si

162

Bazcle contabilitdtii

prclucrarea aeestora, iar iesirea din aeesta 0 constituie asigurarcainformationala necesara.

Obscrvarea se efectueaza In scopul inregistrarii si prclucrariiulterioare a datelor pri vind operatiunile econornicc pentru obtinercaunor indicatori gencralizatori. Ea reprezinta asigurarea informationalaa contabilitatii. In procesul obscrvarii se produce studierea datelorprivind fiecare operatiune economics pentru inregistrarea acestorape purtatorul de informatie.

Purtatorul de informatie eonstituie un procedeu de reflectare aoperatiunii economice care se manifesta in intocmirea documentelor,Descrierea operatiunii eeonomiee nu este alteeva decat eomunicareainformationala despre aceasta. Fiecare comunicare presupune 0

anumita eantitate de informatie. Insa pentru procesul de gestiune 0

importanta primordiala arc nu numarul de semne in comunicare, cisemnificatia si utilitatea acestora. In acest eaz cantitatea de informatiipretioase in comunicare se determine ca majorarea probabilitatiiatingerii acestui seop la realizarea informatiei prezentate. Cu catcomuniearea permite sa se realizeze mai mult scopul trasat, eu atatinformatia continuta in aceasta este mai valoroasa,

Orice operatiune econornica se caracterizeaza prin indici $iindicatori,

Indicii operatiunilor economice includ timpul si locul efectuariiinformatiei, c1ementele materiale inclusc in operatiunea eeonomiea--stocurile de marfuri ~imateriale, mijloacele banesti, informatia desprepartile si persoanele care au contribuit la efectuarea operatiuniirespective.

Indicatorii reflects caracteristica cantitativa a operatiuniloreeonomiee in etaloane naturale, de munca si banesti.Indicatorii oricaruidocument trebuie sa dezvaluie continutul si toate particularitatile uneisau altei operatiuni.

163


In contabilitate, fata de comunicatele privind observarea primaraa operatiuni lor cconomicc se inainteaza cerinte speciale.

Modul de rcflectare pe purtatorii de informatie trebuic sa asiguredemonstrabilitatea juridica $1 veridicitatea fiecarei comunicariinformationale,

Printre trasaturile distinctive ale contabilitatii cea mai esentiala estedocumentarea. Numai acesteia ii este specifics intocmireadocumentara continua a operatiunilor economice. Fiecarc operatiuneeconomics este perfectata printr-un document corespunzator eareserveste drept baza pentru efectuarea inregistrarilor in eontabilitatesi, prin urmare, indeplineste rolul de impuls care confirms inceputulinforrnatiei contabile. Pentru un contabil trebuie sa devina regulamaxima .nu exista document - nu exista inregistrare".

Cuvantul "document" (din limba latinadocwnentum) inseamnacertificat, dovada.

Documentul este un certifieat (act) scris privind efectuareaoperatiunii eeonomiee intocmit in modul stabilit care iiatribuie puterejuridica sau dreptul la efectuarea aeesteia. De regula, documentulcontabil se pregatestc pc un formular de modelul stabilit, executatprin metoda tipografica. Acesta reprezinta 0 foaie de hartie liniata cuindicatorii $i indicii tipariti anteriorpe acesta, utilizati pentru inregistrareainformatiei privind operatiunile economice.Indicii si indicatorii inscrisiin acesta se numesc elemente. Acestea reflecta indicii $i indicatoriicare caracterizeaza 0 operatiune econornica concrcta (de excmplu,data intocmirii, denumirea documentului).

Principalullucru care caracterizeaza orice document primar estecomponenta si amplasarea elementelor. Anume acestea determinadocumentul propriu-zis si permit identificarea lui.

Documentul se caracterizeaza nu numai prin totalitatea elementelor,ci $i prin fiecare din acestca separat, adica caracteristica fiecarui

164

Baze1e contabilitatii

clement distinct este in acelasi timp si caracteristica docurnentuluiprimar, in care acesta se coniine.

Modul de intocmire si reflectare 111 contabilitate, de prirnire ~idepastrare a documentelor prim are este determinat de Legeacon tabilitatil,

In functie de natura operatiunii econornice ~i destinatiadocumentelor, elementele acestora pot sa difere, insa unele clementesunt obligatorii. Elementele obligatorii ale documentelor primare sunt:

- denumirea documentului;- codul formularului;- data intocmirii;- denumirea agentului economic care a intocmit documcntul

si locul intocmirii;- continutul operatiunii economice;- expresia valorica si cantitativa a operatiunii economice;- indicarea parti lor care au contribuit la efectuarea operati unii

economice;- functia si numele persoanelor responsabile de efectuarea si

intocmirea corecta a operatiunii economice;- semnaturile persoanelor responsabile de efectuarea

operatiunii economice consemnate in documentDcnumirea documentului (de exemplu, dispozitia de incasare,

dispozitia de plata, factura de expeditie etc.) ii atribuie acestuia 0

fotta probanta ~i indica caracterul operatiunii economice reflectate.Prin codu! formularului se intelege un sistem de simboluri ~ireguli

acccptate pentru sistematizarea, transmiterea, prelucrarea si pastrareainformatiei. Codurile pot fi exprimatc atat prin cifre, cat si prin litere.Codurile indicate In clasificatorul formularelor-tip interdepartamentalede documentatie contabila primara sunt elaborate de DepartamentulStatistica ~i Sociologie.

165


Data intocmirii documcntului are 0 insemnatate de control siinformationala, intrucat operatiunile numeroase care sunt omogenedupa continut ~i sens se repeta. Pentru prevenirea utilizarii repetate adocumentelor acestea trebuie delimitate in timp.

Denumirea agentului economic ~ilocul intocmirii documentului auo importanta informationala pentru documentele contabile expediate(transmise) altui agent economic. Acest element asigura justificareadocumentelor interne. De exemplu, la livrarea produselor finite de ladepozitul intreprinderii agentului economic A, elementul specificatpermite refleetarea in eontabilitate a creantelorpe termen scurt aparutela agentul mentionat,

Continutul operatiunii economice permite a determina corectconturile contabile in care trebuie sa fie reflectate datelecorespunzatoare,

Expresia valorica ~icantitativa a opcratiuni economice se reflectsconform principiului de inregistrare a datelor exprimate in indiei siindicatori care diferentiaza acest fapt si obtinute prin intermediulurmaririi (controlului).

Elementele partilor permit a reflecta denumirea agentului economic,codui fiscal, adresa etc.

Functia si numele persoanelor responsabile de executareaopcrariunii economice respective reprezinta informatia privindpersoanele fizice care au contribuit la efectuarea operatiunii, determinaraspunderea materiala, certifica autorizatia la dreptul efectuariioperatiunii economice.

Identificarea persoanelorcare au efectuat operatiunea economicaeste asigurata prin semnatura lor proprie in document. Aceastastabileste rcsponsabilitatea personals pentru veridicitatea informatieiindicate In documcnt.justifica efectuarea operatiunii, precum sipermisiunea sau confirmarea corectitudinii executarii acesteia.

166


in cazul lipsei unui din elementele enumerate documentul seconsiders nevalabil,

Elementele suplimcntare (speci fice) sunt determinate de caracteru Ioperatiunilor economice reflectate, Insa este necesar a evita reflectareaelementelor care pot fi omise, deoarece informatia excedentara devinecostisitoare ~isupraincarca contabilitatea, incetineste obtinerea datelorefective necesare.

Pentru comoditatea intocmirii si prelucrarii ulterioare a datelor,elementele documentelor se aranjeaza intr-o ordine si consecutivitatedeterminata,

Amplasarea variata a elementelor determina forma documentelorcontabile, La intocmirea documentului primar la computer trebuie safie respectate forma si continutul documentelor primare-tip.Orientarea documentelor primare spre prelucrarea automata

inseamna ca acestea trebuic sa fie purtatorii, pe de 0 parte, a informatieicontabile si de control, iar, pe de alta parte, a informatiei electronice.Primul factor caracterizeaza aspectul de gestiune a utilizariidocumentelor primare, atunci cand conform datelor acestora seefectueaza contabil itatea si controlul, iar al doilca factor ~ aspcctultchnologic, cand informatia initiala a documentelor scrveste dreptobiect al prelucrarii automate.

In conditiile automatizarii intelegerea esentei documentului necesitaconsticntizarea provenientei ~iformarii acestuia. Pentru descifrarcainformatiei incluse in documentul electronic sunt necesare programetehnice si aplicative ~i cunoasterca sistemului de codificare. Deexcmplu, In card este instalat un document electronic. Omul nu poatesa-l vada, insa masinile pot citi informatia continuta in acesta.

Docurnentul scos la computer reflects inregistrarile efectuate cuajutorul mijloacelor tchnicc modcmc. Proccdecle de documentarepot fi subdivizate in urmatoarele categorii:

167

Viorel [urcanu. Eudochia Bajerean

- inregistrarea pe purtatorii tehnici;- introducerea directa a datelor;- introducerea conditionata a datelor;- introducerea in baza indiciilor individuale;- introducerea in baza documentelorcodificate in prealabil.

Inregistrarea pe purtatorii tehnici se efectueaza prin raportarea peacestia a datelor contabile. Ea poate fi efectuata pe dischete saudiscuri.In cazul introducerii directe informatia este sesizata nemijlocitde computer.

Introducerea conditionata a datelor inseamna ca unele forme dedocumentare electronica prevad indeplinirea unor conditii determinatepana 1a prelucrarea prealabila a datelor. Cea mai raspandita esteintroducerea identificatorului pc care sistemul automatizat poate sa-lidentifice. Introducerea conditionata se efectueaza in baza codurilorsi identificatoarelor,

Introducerea in baza indiciilor individuate. Mijloacelc tehnice(echipamentele electronice) pot sa identifice trei indicii individuale:amprenta vocii, amprentele degetelor si semnaturile, Identificarea estenecesara pentru a obtine acces la date.

Introducerea prealabila a datelor codificate. Documentul seintocmeste cu ajutorul datelor codificate in prealabil.

Documcntele se intocmesc intr-un exemplar sau mai multeexemplare.

Intr-un exemplar se intocmesc astfcl de documente importantecum sunt dispozitiile de casa. in cateva exemplare se emit documenteleprin care sc confirma 1ivrarea marfurilor $imaterialelor (de exempl u,facturile fiscale etc.). Ficcare exemplar contine semnaturi similare,are functii de destinatie de sine statatoare $i se considera drept originalatat pentru furnizor, cat ~ipentru curnparator.

Inregistrarilc in documentele primare trebuie sa fie efectuate cupixuri, cu ajutorul masinilor de dactilografiat ~icomputcrelor.

168


Inregistrarile trebuie sa fie clare (citete), Tara stersaturi, cucompletarea obligatorie a tuturor elementelor necesare, randurile liberese anuleaza.

in documentele primare nu se admite introducerea unor corectarinestipulate. Corectarea greselii trebuie sa fie confirmata documentar~iprin semnaturile persoanelor care au semnat initial documentul,mentionand data corectarii,

In documentele de casa si de banca nu se admit corectari. Pentruveridicitatea datelor continute In acestea, precum si pentru transmitereaacestora In termenele stabilite In contabilitate poarta raspunderepersoanele care au semnat aceste documente.

7.2. Clasificarea documentelorVarietatea operatiunilor econornice cfeetuate de intreprindere

impune contabilul sa prelucreze un mare numar de documente. Pentrua intelege mai bine destinatia si continutul $1a usura prelucrareadoeumentelor acestea se grupeaza dupa urmatoarele criterii:

- locul de intocmire (referitor la intreprindere);- continut;- destinatie;- volum (gradul de cuprindere a datelor);- modul de intocmire;- modul de utilizare (ordinare si eu regim special).

Clasificarea documentelor contabile este prezentata In schema 7.1.Dupa locul de intocmire, documentele se subdivizeaza in interne $i

exteme.Documentele interne sc intocmesc 111 cadrul intreprinderii de

catre co laboratorii si administratorii acesteia, Acestea euprinddispoziti ile de incasare $i de plata, borderourile de plata a salariilor,foile de parcurs etc.

169


;:; ~

~

!l1l~~c!S UI!]i~.1 11,) I-0 C<l0 N~.-

;>I!l1U>:lqO I- -:-:;1C<) ...0.;::1;::I 00-0

- 11 :l)BZ!ll1lt101!1V I'"3 <\.l

~~ !lmlll1JAlI...-0 ._

o EE u- 01c::i ~

tj) 0. ,S 11;::I 0 ::lAI)l1!11UIll,)..0 0-0ro..... i/~c::

d~lUn I0u E...0 ;::I- "0tj)

1l11QlllllO;) :JJllP:JjJ::ld JO Ii:: >'c::i<l.I tj) 0...... 12 ;::I= :::s 0<l.I o H J!iIZOds!p::lp JA!IP,3!jljSllr I5 - 0 r-"t:l

== ro~C (!) 0Q .... )ro 'Z" .1

!1.101nJ~X;:IIrou o.~ It;:: - ;::I ._

'(/j au:;~ <lJ

;lIjI20dSIP;)0 I"0otj)

"".- 11 OJUjUO:l;Jp 00 I'i:tj).....'C ::;U 'ro c:0.,_ J ;;>1~U;)jUJAlI- 8 g'

u 1

W ;:utJjJlIOJAl I- 0-= .....

~;)UJ:JjX31

o '§.2 u,C<) 9- o.c: r--:::l < .....

~JWJ\Uj Ia 0

-0

170


Documentele externe sunt documentele intrate de la alte unitatisau persoanc juridicc ~ifizice (facturilc fiscale, facturilc de expeditie,buletinele medicale, documentelejudiciare si titlurile executorii etc.).

Dupa continutul opcratiunilor economice, documentele sc impartIn documente monetare, materiale si de decontare.

Documentele monetare se utilizeaza pentru intocmireaoperatiunilor eu mijloace banesti. Acestea euprind eeeurile bancare,dispozitiile de incasare.

Documentele materiale se considers acelea prin care seintocmesc operatiunile privind miscarea activelor materiale petermen lung, stocurilor de marfuri si materiale. Acestea cuprindactul de primire-predare a mijloacelor fixe, procesul-verbal delichidare a mijloaeelor fixe, factura fiscala, bonurile de prim ire sibonurile de eonsum.

Documentele de decontare se utilizeaza pentru intocmireaopcratiunilor de decontarc dintre intreprinderi si alte persoane. Acesteacuprind dispozitia de plata, ordinul de plata, dispozitia de plataacceptata, lista de plata etc.

Dupa destinatie se disting 4 grupe de doeumente: de dispozitie,cxecutorii (justifieative),justifieativc - de dispozitie, de perfectarecontabila.

Documentele de dispozitie sunt documentele care contin unordin, dispozitie de efectuare a unci actiuni economice determinate(de exemplu, procura de primire a bunurilor materiale pentruintreprinderc, ordinul de livrarc a materialelor, dispozitia de plata,cccul pentru prirnirea banilordin banca). In conformitate eu principiilede documcntare stabilite, accstca contin doar scmnatura persoaneicare sanctioneaza efectuarea operatiunii, ceea ce constituie primulcriteriu obligatoriu al documentului de dispozitie. 0 dovadaconvingatoare a apartenentei documentului la grupa specificata il

17 [


constituie faptul ca in aceasta baza a fost efectuata operatiuneaeconomica.

Astfel, documentele de dispozitie au do us. trasaturi:cu ajutorullor se exprima vointa persoanei autorizate;In baza acestora se efectueaza operatiunea economica.

Documentele executorii (justificative) confirma efectuareaoperatiunii economice (de exemplu, gcstionarul a primit bunurimateriale ~imarfuri, mijloacc banesti in numerar). Astfel, documentuljustificativ confirma efectuarea opcratiunii si constituie forma primarade reflectarc ~icontrol al operatiunii economice.

Deoscbirea radicals a documentelor executive (justificative) decele de dispozitie consta In faptul ca documcntele justificative confirmaevenimentele produse de facto, iar cele de dispozitie initiaza survenireaevenimentului.

Documentele justificative - de dispozitie (combinate) imbinaambele functii. De exemplu, conducatorul semneaza factura fiscalapcntru livrarea productiei si prin aceiasi factura magazionerul justifiesiransm iterea acestora cumparatorului, Dispozitia de plata continedispoziua de eliberare a banilor si confirms primirea bani lor (executareaoperatiunii),

In primul caz dispozitia de casa joaca rolul de document dedispozitie, in eel de-a! doilea caz -- de document justificativ, intrucatprin acesta se justifies casierul.

Documentele de perfectare contabila sc lntocmesc cxclusiv inscopuri rnetodologice in baza documentelor de primele trei tipuri. Unatare document poate fi calcularca sumei uzurii mijloaceJor fixe.Aceasta marime rcprczinta 0 operatiune care 11eces ita inrcgistrarca incontabilitate, insa aceasta nu se fixeaza nici in documentul de dispozitie,nici in documentul executiv. in scopul confirmarii accstui fapt, conformmetodologiei utilizate, contabilul intocmeste un ealcul special caretrcbuie sa fie semnat de cl,

172


Dupa volumul (gradul de cuprindere) informatiei, documentele sesubdivizeaza in unice si cumulative.

Documentele unice servesc pentru intocmirca si reflcctarca uneioperatiuni economice. Aceste documente se intocmesc in momentulefectuarii operatiuni i (de exemplu, factura de cliberare a materialclorde la depozit, dispozitiile de incasare si plata etc.).

Veridicitatea si plenitudinea acestor opcratiuni sunt consemnatede persoanele care au participat la efectuarca acestora.

Documentele cumulative se utilizeaza pentru intocmirea catorvaoperatiuni ornogene, pe masura efectuarii acestora in cursul unciperioade determinate (de exemplu in cursul saptamanii, decadei, lunii).Oocumentele cumulative cuprind fisa-limita pentru ridicareamaterialelor ~ un document care reflects eliberarea multipla amaterialelor de la depozit in sectie, fisa de ridicare a rnatcrialelor etc.

Utilizarea documentelor cumulative contribuie la reducereanumaru lui documentelor unice, simplifies sisternul de reflectare aoperatiunilor in conturi.

Dupa modul deintocmire (completare) documentele se impartIn documente intocmite manual sau automatizat. in prezent multedocumente se completeaza manual, desi au aparut conditii pentruinregistrarea automata a datelor primare.

Dupa modul de utilizare, documentele se sulx.ivizeaza indocumente ordinare si Cll regim special.

Documentele ordinare se executa in tipografie si se vand tarainregistrare. Aceasta se refera la majoritatea documentelorprimare.

Formularele documentelor cu regim special sc tiparesc pc hartiespecials ill mod centralizat, au serie si numar si se supun unci inregistrarispeciale In cazul vanzarii si cumpararii, Oocumentele cu regim specialsunt prevazute pemru intocmirea operatiunilor privind icsirea bunurilor,calcularea taxei pe valoarea adaugara (facturile fiscale etc.). Pe

173


formularele eu regim special intocmite cu greseli, stersaturi, corectarinestipulate $ialte inscrieri nepermisc se face mentiunea , nevalabil".Pentru formularele anulate se intocmeste un registru care sc prczintapersoanei responsabile pentru evidenta, pastrarca $i eliberareafonnularclorcu anexarca acestor formulare, Ulterior acestea se cxcluddin evidenta conform modului de contabilizare, eJiberare, pastrare $iutilizare a formularclor-tip de documentecu regim special primarstabilitde instructiune,

Pastrarea forrnularelor eu regim special se efcctueaza Inconformitate cu nonnele de pastrare a mijloacelor banesti.

7.3. Modul de completare ~iprelucrare a documentelorin vederea organizarii corecte a contabilizarii $i reflectarii oportune

a operatiunilor economice in conturi este necesar a respecra riguroscerintcle privind intocmirea documentelor,

Prevederile de baza referitoare la docurnentele contabile suntprezentate in art 16 din Legea contabilitatii,Documentul primar trebuie sa fie intocmit in cazul efectuarii

operatiunii economice, iar daca aceasta nu este posibil- nemijlocitdupa terminarea acesteia,

Documentele se intocmesc de persoane responsabile in termenedeterminate in eonfonnitate eu regulile $i ccrintele stabilite, asigurandvaloarea juridica integrala a acestora. Etapa intocmirii documentelorprcvcde alcgerea formularelor, documcntelor primare sau a altorpurtatori de informatie contabila pentru fiecare obiect contabil, alcgerearnijloacelor si procesclor de intocmire a documentelor, stabiJireacomponentei persoane\or responsabile de intocrnirea co recta sioportuna a unor sau altor documente primarc.

La intocmirea docurnentelor este important a asigura doua conditii:rcflectarea in document a continutului real al operatiunii economice

174


efectuate, evenimentului sau procesului, adica asigurarea veridicitatii~iintocmirea documentului eu cheltuieli mini me ale timpului de munca.

Etapa de baza a proccsului de intocrnire a documentelor esteperceperea ~imasurarea parametrilor nccesari ai operatiunii economice~ifixarca in documentul primar a datelor percepute.

Pcrceperea si rnasurarea opcratiunii poate f efectuata nernijlocitde persoana care intocmeste documentul sau prin mijloaceautomatizate.

Pentru intocm irea documentelorprimare se cheltuieste mult timp,de aceea este necesar a asigura reducerea maxima a volumului demunca pe acest sector al activitatii contabile. Se usureaza considerabilsi se simplifica proccsul de fixare a elementelor permanente indocumentele pregatite in mod automatizal. Astfel, in documentelebancare sunt eonstante elementele referitoare la dcnumircaintreprinderii, conturile bancare, eodul fiscal ~i1aeompletarea aeestorase introduc doar celelalte elemente.

Documentele primare intrate in contabilitate, urmeaza a fi verificatein mod obligatoriu: dupa continut; dupa forma, aritmetic.

Verifiearea documentelor dupa continut consta ill clarificarearespectarii regulilor de efectuare a operatiunii economice, corespunderiinormelor, oportunitatii econornice a acestora, respectarii legilor invigoare etc.

Verificarea documentelor dupa forma au drept scop de a stabiliplenitudinca cornpletarii elementelor obligatorii, existenta semnaturilorcorespunzatoare, claritatea rcflcctarii escntei operatiunii consemnate,corectitudinea indicarii datei intocmirii documentului etc.

Daca in procesul primirii documentelor, verificarii veridicitatiiacestora se constata inexactitati, Jipsa plenitudinii completarii unorelemente distincte, greseli intentionate si neintentionate, cazuri de abuz,acestea se intorc pentru prelucrare si coreetare.

175


Verificarca aritmetica (cifrica) consta in stabilirea corectitudiniiealculelor, taxarii documentelor. Erorile depistate in urma verificariipot fi divizate In cateva grupc:

- dupa cauzele aparitiei - neglijenta, necompetentacontabila, deteriorarea tehnicii de ealeul etc.;

- dupa locul aparitiei -in textul sau eifrele doeumentelorprimare, incazul inregistrarii in registre;

- dupa semnificatie - greseli locale (de exemplu, la scriereadatei) ~itranzitorii (care cauzeaza greseli automate in catevalocuri) .

Greselile in documentele primare intocmite manual (eu exceptiadoeumentelor de casa si bancare ) se corecteaza in felul urmator:

- se taie cu 0 linie subtire textul gresit sau suma astfel caacesta sa poata fi citit;

- se aplica semnatura sub textul eorectat (sau suma);- pe campurile randului respectiv se face mentiunea .corectat"

eu sernnatura persoanelor care au semnat anteriordoeumentul sau se confirms prin semnatura persoanei care aefcctuat eoreetarea, indicandu-se data corectarii.

Apoi doeumentele se prelucreaza si se inregistreaza.Prelucrarea datelor reprezinta transfonnarea informatiei primare

prin operatiuni logice in seopul obtinerii indieatorilor eentralizatori sigeneralizatori despre obiectele contabile. Proeesul de prelucrarea documentelor in contabilitate cuprinde patru etape:

1. taxarea;2. gruparea;3. simbolizarea;4. inregistrarea documentelor in sistemul informational contabil.

Taxarea (sau evaluarea) prevede transformarea etaloanelornaturale ~ide munca intr-un etalon banesc generalizator. De regula,

]76


aceasta procedura se efectueaza In documentul primar propriu-zisprin inmultirea cantitatii bunurilor rnateriale (kg, m, t) cu pretul unitatii,Daca documentul contine etalonul de munca exprimat in unitatea detimp (zile, ore), marimea acestuia se inrnulteste cu retributia tarifara aunitatii de timp.

Urmatoarea etapa a prelucrarii contabile a documentelor estegruparea. In acest caz documentele se selecteaza dupa criteriulomogen al operatiunii economice. Caracterul gruparii este conditionatde scopul obtinerii informatiei in baza documentelor primare, Astfel,documentele de intrare a materialelor pot fi grupate pe depozite,tipuri de materiale, surse de intrare etc., iar cele de iesire - pedenumiri ~idirectii de utilizare,

Scopul gruparii consta in pregatirea date lor centralizatoare privindmiscarea bunurilor si datoriilor pe parcursul perioadei de gestiune,accelerand astfel tinerea contabilitatii primare.

Simbolizarea (cotarea) reprezinta indicarea indocumentul primara conturilor corespondente care rezulta din continutul operatiuniieconomice concrete.

Aceasta etapa necesita un myel profesional mai inalt, cunoastereametodoJogiei de reflectare a operatiunilor economice in conturi. Deregula, acest lucru ilefectueaza contabilul care activeaza pe un sectorconcret al procesului contabil ( evidenta materialelor, salariilor,consumurilor de productie etc.). Pentru inregistrarea contabila indocument este prevazuta 0 rubrica separata cu denumirea "Codulcontului corespondent" sau .Codul consumurilor",

Inregistrarea documentelor in sistemul contabil prevedereflectarea operatiunilor economice in registrele contabile.Inregistrarile se efectueaza in baza simbolizarii, adica a indicariiconturilor corespondente ~ise numesc reflectarea operatiunilor.Operatiunile economice se acumuleaza in registrele contabilitatii

177


sintetice (numarul operatiunii, suma), apoi se inregistreaza in registrelecontabilitatii analitice,

In documentele care confirms operatiunile inscrise deja in registrelecontabile se face mentiunea sau se indica pagina registrului In care seinregistreaza valoarea ce rezulta din aceasta operatiune.

7.4. Circulatia documentelorCu notiunea "document" este strans legata notiunea .circulatia

documentelor". Documentele se afla permanent in miscare. Itinerarulparcurs de doeumente, incepand eu momentul intocmirii (intrarii)acestora si pana la predarea lor la arhiva dupa prelucrare $irefleetare 'in eontabilitate se numeste circulatia documentelor.Miscarea documentelor $i circulatia acestora reprezinta un obiectimportant de organizare a contabilitatii la intreprindere $1prevedeparcurgerea catorva etape:

- intocmirea (emiterea) docu rnentel or;- primirea documentelor de contabilitate;- prelucrarea si inregistrarea documentelor in sistemul

inregistrarilor contabile;- predarea documentelor In arhiva,

De faptul cat de rational acestca vor fi intocmite, transmise $iprelucrate in contabilitate depinde durata (perioada) obtineriiinformatiei contabile utilizate pentru gestionare si control.

Circulatia documentelor se organizeaza nernijlocit de aparatulcontabil $1prevede anumite reguli si modalitati de intocmire $1utilizarein activitatea contabila a documentelor contabile. La fiecareintreprindere aceasta presupune un termen scurt intre efectuareaoperatiunii economice si obtinerea datelor generalizate neeesareorganclor de conduccre a intreprinderii, utilizarea eelor mai perfcctemetode si mijloace de culegere ~i avansare a informatiei la !ocul de

178

Bazele contabilitd ii

prelucrare a acesteia, sporirea productivitatii muncii salariatilor dincontabilitate. Orarul termenelor de cornpletare, verificare si prelucrarea documentelor, inregistrarea si gruparea datelor contabile,parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeste graficulcirculatiei documentelor. El se intocmeste de contabilul-sef, tinandcont de particularitatile intreprinderii in baza studierii proceselor degestiune si de productie si se aproba prin ordinuI conducatoruluiintreprinderii.

In grafic se indica denumirea si nurnarul fiecarui document,dcstinatia, modul de intocmire a acestuia, cine semneaza, cand(termenele), serviciul (sectia), unde documentul se transmite, cine 11primeste, il veri fica si II prelucreaza. La intocmirea graficului seprevede responsabilitatea personala a angajatilor pentru documenteleaflate la ei si termenele de prelucrare a acestora.

Graficul trebuie adus Ia cunostinta executorilor care intocmescdocumentele.

Circulatia documcntelor cuprinde de asemenea urmatoarele etape:- Iucrarile executate asupra documentelor primare in procesul

intocmirii sau primirii acestora din exterior;- circulatia (miscarea) documentelor de la locul de intocmire

sau primire pana la locul de prelucrare;- circulatia (miscarea) documentelor dupa prelucrare Ia locul

pastrarii pennanente a acestora - arhiva.Fiecare etapa a circulatiei documentelor are particularitatile sale

care trebuie luate in considerare la elaborarea acesteia. De exemplu,la prelucrarea rapoartelor privind circulatia marfurilor 0 mareinsemnarate au intrarea oportuna a acestora de la gestionari, numarulpersoanelor care participa la prelucrare si modul de prelucrare.Retinerea documentelor de catre gestionari atenueaza controlulcconomico-operativ, incalca ritmicitatca activitatii aparatului contabil

179


al intreprinderii. Pentru predarea rapoartelor la contabilitate trebuiesa fie stabilite termenele fixe care depind de distanta la care se aflaintreprinderile, volurnul informatiei continute in fiecare raport, existentamijloacelor tehnice de transmitere a informatiei.

Primirea documentelor primare in contabilitate de la gestionarieste confirmata de persoana care a primit documentele cu 0 mentiunein raportul propriu-zis. Termenul nccesar pentru prelucrare sedetermina in functie de volumul ultimci care se stabileste de contabilul-sef Termenele de preluerare a doeumentelor trebuie sa asigureoportunitatea primirii datelor generalizate pentru eontrolul economico-operativ, contabilitatea sintetica si analities si prezentarea rapoartelorin termen.

Informatia primara in procesul primirii si prelucrarii acesteia, precumsi dupa preluerarea si generalizarea in registrele contabile trebuie sase pastreze riguros. Documentele se pastreaza In mape (dosare) sause snuruiesc. Pentru fieeare document primar trebuie sa se determinemodul de evidenta a primirii-predarii si a pastrarii aeestuia.

Pe parcursul anului si pana la predarea raportului financiar anualdocumentele se pastreaza in arhiva curenta a contabilitatii, intrucatpoate sa apara necesitatea de a preciza unele date, iar la finele anuluide a veri fica veridicitatea operatiunilor economice. Dupa expirareaanului toatc documentele primare (precum $i rcgistrele contabile) sepredau in arhiva generals a intreprinderii. in conformitate eu regulilestabilite (legislatia) intreprinderea trebuic sa asigure pastrareadocumentelor eontabile primare, registrelor contabile si rapoartelorfinanciare conform tcrmenelor stabilite, insa nu mai putin de cinei ani.

in conditiile utilizarii computerilor exista uncle particularitati inorganizarea circulatiei documentelor. Acestea sunt conditionate deutilizarea programelor informatice care asigura introducerea,pastrarea, cautarea si verificarea versiunii electron ice.

180


Gestionarea circulatiei documentelor intr-o mare masura se obtineprin implemcntarea tchnologiilor computerizate cu ajutorul mijloacclorinformatice, precum si a retelelor de calcul locale. Acesta este un nounivel de organizare a circulatiei documentelor,

In arhiva electronica documentele primare, In analogie cu celeordinare, se plaseaza In mape (sectiuni). In scopul gasirii rapide adocumentului necesar exista un sistem special de cautare, punctelede control ale caruia sunt data documentului, dcnumirea intreprinderii,cuvintele-cheie si alti parametri.

Sistcmul circulatiei documentelorsub forma electronica permite areglementa fonnarea masivului informatiei contabile, a crea baza pentruexcluderea picrderilor documentelor, sporeste controlul asupraindeplinirii dispozitiilor privind pregatirea si prclucrarea documentelor,pastrarea acestora,

La fiecare etapa a circulatiei documentelor se asigura un controlnecesar prealabil, curent si ulterior. Raspunderea pentru asigurareapastrarii documentelor In arhive 0 poarta conducatorul unitatiieconomice.

intrebari pentru autocontrol:

1. In ce consta esenta observarii primare?2. Cum se efectueaza observarea primara?3. Caracterizati elementele documentelor contabile.4. Ce clemente obligatorii contin documentele?5. Agentilor cconornici Ii se perrnite utilizarea formularelor

arbitrare ale documentelor primare?6. Care sunt cerintele fata de intocmirea documentelor contabile?7. In ce consta inregistrarea datelor primare rara utilizarea hartiei?

181


8. Este obligatoric inregistrarea formularelor cu regim special sicum aeestea trebuie sa se pastrcze?

9. Cum se efectucaza confirmareajuridica a datelor?10. in ec documente nu se admit corectari?II. Dupa ce eriterii se clasifica documentele?12. Care operatiuni se intocmcsc in documentcle interne ~iexteme?13. Cum se subdivizeaza documentele dupa continutul operatiunii

economice?14. Pentru ce sunt destinate documentele de dispozitie? Aeestea

atesta cxccutarca operatiunii eeonomiee?15. In ce consta deosebirea dintre documentele unice si

cumulative?16. Cum se numesc documentele care contribuie la simplificarea

inregistrarilor contabi Ie?17. Ce se intelege prin circulatia dooumentelor?18. Dupa ee principii se efectueaza receptionarea (primirea)

documentelor in contabilitate?19. Ce etape cuprinde (include) procesul de prelucrare a

doc urnentelor?20. Ce actiuni contabile se efectueaza in unna analizei continutu lui

documentelor contabile?21. Care este scopul gruparii documentelor?22. Unde se pastreaza documentele?

182

Capitolul 8.Inventarierea ~i rolul acesteia in contabilitate

Obiectivele capitolului:1. Exarninarea inventarierii ca element al mctodei contabilitatii;

determinarea rolului inventarierii in asigurarea integritatiibunurilor agentilor economici.

2. Expuncrea tehnicii efectuarii inventarierii diverselortipuri debun uri , intocmiri idocumentelor corespunzatoare.

3. Dezvaluirea metodelor de constatare a rezultatelorinventarierii bunurilor ~i determinarea metodelor dereglementare a discordantelor depistate,

4. Reflectarea in conturi a operatiunilor care contin rezultatcleinventarierii diverselor tipuri de bunuri.

8.1. Esenta, insemnatatea ~itipurile inventarieriiUna din principalcle cerinte fata de contabilitate este realitatca si

exactitatea informatiei. Pentru indeplinirea cerintelor specificateintreprinderile efectueaza inventarierea bunurilor si datoriilor.

Inventarierea (din limba latina opis) consta in verificarea fapticaa difcritor clemente existcnte si a starii patrimoniale si confiuntareaultcrioara a datelor obtinute eu cele contabile. In prezent la intreprinderiau aparut noi obiecte (valori economice), care nu imbraca fizic formanaturals si materiala, insa de asemenca sunt supuse inventaricrii.Acestea rcprezinta activele nematerialc. Pe baza celor expuse se poateconcluziona ca In conditiile actualc inventarierea are alta semnificatie,intrucat acesteia se supun nu numai valorile materiale si decontarile,ci si astfel de obiecte noi de contabilitate cum sunt activele nemateriale,investitiile financiare, imprumururile etc.

183


Prin natura sa inventarierea indeplineste functia de control si constituieun supliment necesar la documentatie. Ea permite a lua in considerareacele fenomene care nu se reflecta in doeumentele primare, intrucat nuse supun contabilizarii cotidiene. Acestea SW1! pierderile (scazamintele)aparute ea urrnare a proprietaiilor fizico-chimice care determina uscarea,evaporarea, imprastierea etc., inexactitatile la receptionarea si eliberareabunurilor (eroare de masurare, eroare de caleul, lipsa la cantar,resortarc), erorile contabile (In ealcule la reflectarea incorecta a date lordocumentare in contwi), delapidari, sustrageri, inselare la cantar, inselarela masurare, inselare la socotit,

Scopul inventarierii este asigurarea veridicitatii ~iplenitudinii datelorcontabile.

Inventarierea se efectueaza In conformitate eu art.40 din Legeacontabilltatii eu modificarile introduse prin Regulamentul privindinventarierea.

Sareini le de baza ale inventarierii soot:- constatarea existentei efective a active lor nemateriale,

bunurilor materia le ~imijloacelor banesti (mijloacelor fixe,materialelor, marfurilor etc.);

- controlul asupra integritatii bunurilormateriale si mijloacelorbanesti prin compararea existentei faptice cu date le scripticedin contabilitate;

- stabilirea bunurilor materiale cu termen de pastrare expiratcare si-au pierdut partial calitatea initiala;

- depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vanzariiulterioarc a acestora;verificarea respectarii regulilor si conditiilor de pastrare abunurilor materiale simij loacelor banesti, precum si a regulilorde intretinere si exploatare a masinilor, utilajelor si altormijloace fixe;

184


- verificarea realitatii evaluarii bunurilor materiale reflectate inbilant, mijloacelor banesti in casierie, conturile bancare, inexpeditie;

- constatarea creantelor si datoriilor efective.lnventarierea se efectueaza inmod obligatoriu in termenele stabilite,

in cazul schimbarii gestionarilor- in ziua primirii-predarii bunurilor(dosarelor).

in afara de aceasta, inventarierea se efectueaza:- in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum si in caz

de deteriorare a bunurilor - imediat dupa depistarea acestorcazun;

- in unna incendiului sau calamitatilor naturale (inundatii,cutremur de pamant etc.) - imediat dupa stingerea incendiuluisau dupa incetarea calamitatii naturale;

- in cazul reevaluarii activelor materiale;- in cazul reorganizarii, divizarii sau lichidarii intreprinderii

(agentului economic);- la solicitarea organelor de control.

Dupa sfera de cuprindere inventarierea poate fi completa (generala)sau partiala,

Inventarierea completa (generala) se extinde in acelasi intervalde timp asupra tuturor tipurilor de bunuri si a starii decontarilor, oferindposibilitatea unei confruntari complete si multilaterale a datelorcontabilitatii eu realitatea, Aceasta se efectueaza, de regula, numai lasfarsitul anului in seopul asigurarii plenitudinii reflectarii tuturoroperatiunilor eeonomice in raportul anual.

Inventarierea partiala are ca obiect constatarea existentei numaipentru anurnite tipuri de bunuri materiale simijloace banesti in functiede locurile de pastrare, de exernplu, inventarierea stocurilor demateriale sau marfuri aflate in gestiuni separate, inventarierea

185

Viore! Turcanu, Eudochia Bajerean.~--------------rnijloacelor banesti in casierie. Dupa modul de cfcctuare si caracterulinventarierii, inventarierile pot fi planificate (anuntate, fixate),neplanificate (inopinate) si de lichidare.

Inventarierile planificate (anuntate, fixate) se efectueazaconform graficului intocmit in prealabil. Acestca cuprind si inventarierileanuale care au 0mare importanta pentru intreprindcri.Jnventarierileplanificate sunt stabilite si prevazute In planul de inventariere intocmitde conducator ~i politica de contabilitate a imrcprinderii. Aceastea seefectueaza de asemenea inainte de intocmirea rapoartelor financiareanuale in scopul asigurarii veridicitatii indicatorilor acestora. Pana laprezentarea raportului anual in baza rezultatelor invcntarierii aprobatede conducatorul intreprinderii trebuie sa fie introduse inregistrarilecorespunzatoare in conturi si registrele contabile, astfel incat dupareflectarea operatiunilor de solutionare sa se puna de acord soldurilescriptice eu ceIe faptice,

Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectueaza dupa caz,la dispozitia sau solicitarea administratorului, proprietarului, organelorde control si juridice In cazul calamitatilor naturale, la reevaluareabunurilor, la semnalele personalului, la depistarea unor operatiunicconomicc dubioase etc.

Inventarierile de lichidare sunt legate de inchidereaintreprinderii, firmei si au 0mare inscmnatate in legatura cu faptul caintreprinderea lichidata are, de regula, datorii care trebuie achitate.

Administratia intreprinderii poaria 0 mare raspundere pentruefectuarea oportuna si corecta a inventarierii si constatarea rezultateloraccsteia. Ea este obligata sa creeze toate conditii Ie in acest scop.

Dupa volumul totalitatii obiectelor de contabilitate se distingeinventarierea totala si selectiva (prin sondaj).

Inventariere totala se considera inventarierea, in cursu Icareiasc supun controlului ~irecalcularii etc. toate bun uriIe de tipul respectiv.

186


Acestei inventarieri se supun numerarul in casierie, hartiile de valoarecxistente, uncle bunuri materiale si marfuri distincte.

Inventarierea selectiva (prin sondaj) este 0 modalitatespecifics de verificare a existentei unor anumite categorii debunuri materialc, marfuri, Aceste inventarieri se utilizeaza in cazulcontrolului volumului lucrarilor executate efectiv pentruconstatarea existentei lor reale, stabilirea integritatii unor bun urimateriale si marfuri distincte. Astfel de inventarieri atenueazalaboriozitatca lucrarilor de control si permit reducerea timpuluipentru executarea lor. fnsa acestea nu garanteaza obiectivitateaabsoluta, iar in cazul precinuirii prejudiciului material inventarierilcselective nu permit a determina integral marimea lor. In acesteconditii este necesara efectuarea inventarierii totale.

Conducatorii intreprinderilor poarta raspunderea pentru efectuareacorecta ~ioportuna a invcntarierii bun uri lor materiale, marfurilor,mijloacelor banesti si asigurarea caracterului inopinat al acesteia.

Contabilii-sef impreunacu conducatorii subdiviziunilorsi serviciilorsunt obligati sa verifice minutios respectarea regulilor de efectuare ainventarierii.

Clasificarea invcntarierii este prezentata in schema de mai jos(fig.S.] ).

187


~OE ~....~ u '"~ '" t;::: "0 '"0:; '"

o '2 :E .;::0. 0; ~ '" u '" t>E 't- t:: 0. 0; Il)~ Il) 0 0 (,)0 '" c, Z Cl I- C/lU c,

In functie de sfera decuprindere

Invcntaricrca

Fig. 8.1. Clasificarea inventarierilor

8.2. Modul de efectuare a inventarieriilnventarierea influenteaza asupra desfasurarii normale a activitatii

iutreprinderii, se reflecta asupra ritmicitatii proceselor economice,de aceea ea trebuie sa fie efectuata numai in cazul necesitatii reale.Numarul inventarierilor In anul de gestiune, datele efectuarii acestorase stabilesc de intreprindere, eu exceptia cazurilor cand efeetuareainventarierii este obligatorie conform legislatiei (de exemplu, inaintede intocmirea rapoartelor financiare anuale),lnventarierea cuprinde urmatoarele etape:

1. Pregatirea2. Efectuarea propriu-zisa a inventarierii3. Constatarea si rcflectarea rezultatelor inventarierii.

Pregatirea inventarierii prevede crearea conditiilor necesarepentru buna desfasurare a acesteia. in acest scop, sc iau masuri denatura organizatorica si contabila.

Masurile organizatorice prevad:

188


a) determinarea cu precizie a obiectului si sferei de cuprinderea inventarierii, natura bunurilor tmarfuri, materiale, bani,datorii etc.);

b) emiterea de catre persoanele responsabile a dispozitieiprivind efectuarea inventarierii, prin care se precizeazacomponenta comisiei, presedintele comisiei, gestiuneasupusa inventarierii, data de incepere ~isfarsitul inventarierii,Dispozitia se inregistreaza de contabilitate In registrul decontrol al executarii dispozitiilor Dispozitia, concomitent cuclestele de sigilat, se inmaneaza comisiei, inainte de incepereaefectuarii inventarierii;

c) crearea conditiilor de lucru pentru comisia de inventariere;d) luarea de catre comisie a masurilor organizatorice necesare.

In componenta comisiei de inventariere este necesar sa tic incJusepersoane calificate care cunosc bunurile supuse inventarierii, metodelede evaluare ~icontabilitate a acestora. Se interzice a numi de douaori la rand in calitate de presedinte al comisiei a uneia si aceleiasipersoane la acelasi gestionar,

Inventarierea activelor nemateriale si materiale, marfurilor simaterialelor, mijloacelor banesti se efectueaza nemijlocit de catrecomisie pe teren, In locurile de pastrare si fabricare, pe fiecaregcstionar separat.

lnainte de a proceda la verificarea existentei efective a valorilorcomisia este obligata:

- sa asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturormembrilor comisiei;

- sa sigileze incaperile accesorii, subsolurile si alte locuri depastrare a bunurilor care au intrari si iesiri separate;

- saconstate valoarea faptica a mijloacelor banesti In casieriesi sa solicite intocmirea ultimului raport privind casa;

189


- sa stabileasca incasarile zilei curente conform indicatoriloraparatului de casa, sa predea suma incasata in casieriacentrala a intreprinderii de comert;

- sa verifice starea de functionarc a tuturor aparatelor demasurare a greutatii si respectarea termenelor de marcarestabilite;

- sa primeasca de la gestionari declaratia scrisa cu urmatorulcontinut;

• pentru care bunuri poarta raspundere si unde sunt plasate;• daca are in gestiune bunuri Taradocumente justificative;• daca exista bunuri pentru care sau ernis docurnentele

corespunzatoare, dar inca nu sunt eliberate;- sa primeasca ultimul (Ia data inventarierii) registru de

evidenta a documentelor de incasare si plata sau rapoartelede gestiune privind marfurile si mijloacele banesti;

- sa vizeze toate documentele de incasare si plata anexate laregistrele sau rapoartele de gestiune privind miscareamarfurilor si ambalajului cu mentionarea "pan a fainventariere" (data), acestea servind apoi drept temeicontabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputulinventarierii conform datelorcontabile.

Masurile contabile cuprind:a) reflectarea in conturile contabile si in evidenta analities a

tuturor operatiunilor economice efectuate pan a lainventariere;

b) verificarca corectitudinii si exactitatii reflectarii in conturi aopcratiunilor economicc prin compararea datelor contabileeu datele evidentei operative (registre contabile, fise alecontabilitatii analiticc);

c) intocmirea balantei de verificare pentru marfuri, matcriale si

190


alte bunuri in scopul stabilirii cantitatii si valorii care figureazaconform datclor contabile Ia data inventarierii.

Efectuarea proprlu-zisa a invcntarierii prevede executarcaanumitor lucrari care includ numararea, recalcularea si inregistrareaIn listele de inventariere. Existcnta bunurilor se constata in acest cazprin cantarire, rnasurare sau numarare sau efectuarea calculelortehnice. N u se admite trecerea haotica de la verifiearea unui tip demarfuri la altul.

La inventarierea unei cantitati mari de marfuri, rnateriale, produsefinite se intocmesc borderouri de cantarire.

La finele zilei de lucru sau dupa recantarire datele efective dinborderouri se confrunta si totalurile determinate se introduc in listelede inventar.

Ambalajul se inregistreaza separat pe tipuri si destinatia speciala(nou, folosit, care necesita reparatie etc.).

Existenta bunurilor aflatc in custodie sau arendate nu poate fi stabilitaprin recalcularea fizica, de aceea drept temei servesc datele existenteIn contabilitate.

Datele efective stabilite eu ocazia inventarierii se reflecta in listade inventarierc, ce reprezinta un document contabil prirnar carereflects existenta bunurilor constatate in procesul inventarierii.

Listele se inrocmesc separat pe locuri de pastrare, gestionari, pecategorii de bunuri cu tennen expirat, degradate. Liste de inventarseparate sc intocmesc de asemenea pentru bunurile aflate in custodiesau arcndate. Aceste liste pot fi completate (intocmite) atst eu mijloaeetehnice, cat si manual.

Pe fiecare pagina a listei de inventariere se indica nurnarul de ordinesi denumirea bunurilor, cantitatea total a a acestora, indiferent deunitatea de masura (bucati, kilograme, metri etc.).

Cantitatca de marfuri, materiale aflate in ambalajul nedeteriorat

191

Morel Turcanu, Eudochia Bajereal1

al furnizorului poate fi determinata ca exceptie in baza documentelorde intrare cu verificarea obligatorie In natura (la alegere) a unei pattide bunuri.

Listele de inventariere se semneaza de catre membrii cornisiei sigestionari, iar pe ultima fila gestionarul face mentiunea care confirmaca bunurile au fost verificate 111 prezenta sa, ca fata de comisie nu arenici 0 obiectie si bunurile cuprinse in liste se afla in custodie.

8.3. Determinarea rezultatelor inventarierii ~icontabilitateaacestora

Dupa inventariere listele de inventariere semnate de presedinte simembrii comisiei se transmit in contabilitate in modul urmator: primulexemplar cu borderoul de control si alte documente - contabilului-sef al intreprinderii eel, de-al doilea exemplar - gestionarului contrarecipisa pc primul exemplar.

Rezultatele definitive ale inventarierii Ie constata contabilitateaintreprinderii, confruntand soldurile efective ale marfurilor simateriaJelor, mijloacelor banesti indicate In liste cu soldurile conformdatelor contabilitatii la momentul efectuarii inventarierii.

La efectuarea inventarierii sunt posibile trei situatii:- existenta efectiva esre egala cu datele inregistrate in

contabilitate;- existents efectiva este mai mare dedit datele inregistrate in

contabilitate;- existenta efectiva este mai mica decat datele inregistrate in

contabilitate.Pentru determinarea rezultatului definitiv al inventarierii se intocmeste

balanta de verificare. Pana la determinarea rezultatelor inventarieriieste necesar a verifiea corectitudinea preturilor, taxarii ~i calculariitotalurilor in liste si a face 0mentiune pe fiecare pagina Erorile depistate

192

Bazele contabilitd{ii

trebuie sa fie corectate si stipulate prin semnatura tuturor membrilorcomisiei si a gestionarilor,

in balanta de verificare se reflecta rezultatele inventarierii, adicadiscordantele dintre datele contabilitatii si existenta faptica inscrisa inlistele de inventar. Discordantele se evidentiaza dupa cantitate $ivaloare separat pe fiecare sortiment, calitate, pre] al materialelor simarfurilor, pe ambalaje. Valoarea plusurilor si lips uri lor bunurilormateriale in balanta de verificare se inregistreaza in eonformitate cuevaluarea acestora in contabilitatea curenta.

Diferentele dintre existenta efectiva a bunurilor materiale constatatecu oeazia inventarierii si datele eontabile se reglementeaza ineonformitate eu art.42 din Legea contabilitatii in modul urmator:

~ plusurile de bunuri materiale si mijloace banesti seinregistreaza ea majorare a veniturilor;

- lipsurile de bunuri materiale in Iimitele normelor stabilite aleperisabilitatii naturale se tree la consumurile de productie,cheltuielile perioadei;

- lipsurile de bunuri materiale care depasesc normeleperisabilitatii naturale stabilite, preewn si pierderile aferentedeteriorarii bunurilor materiale se imputa persoanelorvinovate evaluate la preturile de piata la data depistariilipsurilor;

- in cazul cand persoanele vinovate nu sunt identificate saujustificate de organele juridice, pierderile provenite dindeteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri supra normelorstabilite se tree la cheltuielile perioadei.

La documentele prezentate pentru inregistrarea decontarii lipsurilorde bunuri si deteriorarii supra normelor perisabilitatii naturale seanexeaza deeiziile organelor judecatoresti eare confirms lipsapersoanelor vinovate sau refuzul de percepere a prejudiciului.

193

Viorel Turcal1l1, Eudochia Bajerean

in perioada dintre inventarieri intreprinderile pot sa utilizezemateriale, sa vanda marfuri in ambalaj similar, insa la preturi diferite.Asernanarea ambalajului poate duce la resortarea bunurilor materiale,adica la vanzarea unei marfi 1apretul celeilalte. Ca rezultat, in timpulinventarierii unele marfuri sunt in plus, iar la alte marfuri care seaseamana dupa aspectul exterior se constata lipsuri. In aceste cazuripoate fi admisa compensarea reciproca (trecerea in cont).

Compensarea reciproca a plusurilor si lipsurilor ca rezultat alresortarii poate fi admisa numai ca exceptie pentru una si aceeasiperioada supusa verificarii, la una ~iaceeasi persoana in ce privestebunurile materiale cu aceeasi denumire si in cantitati identice.Compensarea poate fi admisa pentru una si aceeasi grupa de bun urimateriale, in cazul cand bunurile intrate in componenta acesteia seaseamana dupa aspectul exterior sau sunt ambalate intr-un ambalajsimilar (la livrarea lara despachetarea ambalajului).

In ce priveste resortarea admisa gestionarii prezinta explicatiidetaliate.

in cazul cand valoarea bunuriior constatate lipsa este mai maredecatvaloarea bunurilor in plus, diferenta valorii se imputa persoanelorvinovate.

Rezultatele inventarierii trebuie sa fie examinate si aprobate deconducatorul intreprinderii. Acestea se reflects in contabilitate $1Inrapoarte In luna in care a fost terminata inventarierea, iar pentruinventarierea anuala - in raportul financiar anual pe perioada degestiune.

intrebari pentru autocontrol1. Care este destinatia inventarierii?2. In ce termene se efectueaza inventarierea?3. Care sunt scopurile si sarcinile inventarierii?

194


4. In ee consta deosebirea dintre inventarierea cornpleta ~ipartiala?

5. Prin ee doeumente se reglementeaza modul de efeetuare ainventarierii?

6. in ee eazuri se efectueaza inventarieri planificate sineplanificate?

7. Cine participa nemijlocit la efectuarea inventarierii?8. Cum se numeste si ec continut are documentul care avizeaza

despre inceputul inventarierii?9. Care sunt obligatiile comisiei de inventariere?10. Cine intocrneste lista de inventariere si in cate exemplare?1]. Cine semneaza lista de inventariere?12. Cum se determina rezultatele inventarierii ~ice documente

se intocmesc?13. Cum se reglernenteaza discordantele constatate eu ocazia

inventarierii?14. In ce cazuri poate fi efectuata trecerea reciproca in cont

compensarea a plusurilor si lipsurilor?15. In ce termen trebuie sa fie reflectate rezultatele inventarierii

in contabilitate?16. Cine poarta raspundere pentru efectuarea oportuna ~i

corecta a inventarierii?

]95

Capitolul 9.Registre ~i forme ale contabilitatil

Obiectivele capitolului:l. Clarificarea esentei si destinatiei registrelor si tipurilor

accstora.Examinarea construirii registrelor contabile, legaturii reciproce~registrelor contabilitatii sintetice si analitice,lnsusirea regulilor inregistrarilor contabile in registre, ametodelor de coree tare a greselilor 'incontabilitate; expunereaparticularitatilor inregistrarii datelor in registrele contabi le cuajutorul computerelor.Cunoasterea formelor contabilitatii utiiizate In economianational a, avantajelor sisternelor inforrnationale alecontabilitatii .

2.

'j-' .

4.

9.1. Clasificarea registrelor contabileDatele operatiunilor econornice reflectate in documentele primare

trebuie sa fie inregistrate ulterior in scopul gruparii care raspundenevoilor gestiunii, in acest scop se utilizeaza registrele contabile.Acestea reprezinta tabele speciale care imbraca forma sa si au continutin functie de cerintele controlului ~isistematizarii informatiei.

Clasificarea registrelor contabile dupa diverse criterii este prezentatain fig. 9.1.

Registrele pot fi sub forma de carti contabile, fise, foi albe. Intrucatcartile si fisele contabile pot fi completate numai manual, in ultimultimp acestea se inlocuiesc cu foi albe care pot fi intocmite si lacomputere.

Utilizarea diverselor registre este conditionata de volumul sispecificul obiectelorcontabilizate, caracterul de mas a al operatiuniloreconomice, modul de inregistrare si prelucrare a informatiei economiceetc. Aceste particularitati influenteaza asupra construirii registrelorcontabile.

196

CombinateMasinogramc. diverse jurnalc-ordcr

Sistcmatice Cartea mare, diverse jurnale ..order

..2::.sCronologice co:

Borderouri de evidenta a mij loacelor -Cbanesti, cartea de casa, rcgistrul de 0evidenta a decontari lor <:J

r...£Q,l

..s! Analitice Balantele soldurilor ~i de verificare, r..-:E fiselc cvidentei de depozit '"'" 'Oil.... ec:0 co:'"~ Sintctice Jurnalc-order, Carte. mare Q,l

r..co:'" <:J'5i! I::~ .~.:=: ..!Rubrici combinate Balantc de vcrificarc (sah),

U...;deconturi de avans0\.~

Rubrici consecutive Bordcrouri de evidenta a rnijloacelor W;.,biinesti.jurnale-order

Rubrici paralcleNote de contabi litatc, rcgistre

Foi Bordcrouri, jurnale-ordcr,rnasinograme

Fisc Fisc de invcntar de cvidcnta amijloacclor fixe, de evidcnta a

materialelor

Ca'liCartee marc, reg! stru de casa

197

Bazele cantabilitatii

Cornputerizate Orice registru contabil in cazul candexist. posibilitap


Astfel, fisele si cartile se utilizeaza In special pentru contabilitateaanalities a mijloacelor fixe, matetialelor, prod use lor si marfurilor, Deregula, in acestea se tinecontabilitatea cantitativa pe fiecare denumirea bunurilor materiale.Inregistrarile in fise (tab. 9.1) Ie efectueazagestionarul. Tabeluf 9.1

Exemplu de fi~a a evidentel materlalelor la depozitMaterialul A (kg)

Data Operatiunea Intrari Iesiri Sold Controleconornica

01.01.03 Sold 50003.01.03 De la furnizor 800 130005.01.03 Sectiei nr.l 600 70006.01.03 De la furnizor 500 120010.01.03 Sectiei nr.2 400 800

Fisele se plaseaza in fisiere intr-o grupare comoda pentru obtinereainformatiei necesare.Cartile contabile se utilizeaza in cazurile In care nornenclatorul

obiecteloreste neinsemnat, precum si pentru contabilitatea operativaa mijloacelor banesti la easier.o particularitate distinctiva a tinerii cartilor este faptul ca pe coperta

accstora se indica destinatia, iar inainte de utilizare paginile senumeroteaza si pe versoul ultimei pagini se scrie numarul de pagini incifre si se pune sernnatura contabilului-sef (sau altei persoane autorizate)si se aplica stampila. Foile reprezinta tabele tiparite In prealabil subforma de borderouri sau jurnale-order care au rubrici si coloanenecesare (de exemplu, borderoul de calculare a salari ilor, borderoulde evidenta a livrarii productiei.jurnalul-order pentru contu1242" Cantde de contare" etc.). De regula, astfel de registre se completeazamanual. in cazul existentei computerelor acestea pot fi intocmite inmod automat si, ca rezultat, se obtin asa-numitele rnasinograme.

198

Bazele cOlltabilitii{ii

Purtatorii de informatie intermediari sunt discurile magnet ice, discheteleetc. Utilizarea tehnicii de calcul permite gruparea datelor primare inregistrele contabile, pomind de la necesitatile .uilizarorilor de informatii,

Dupa determinarea continutului registrului se elaboreaza forma luicu un titlu exact. In conformitate cu elementele cerute si indicatorii seprecizeaza numarul de coloane si titlurile acestora care trebuie sacorespunda amplasarii in documentele primare si cumulative.

Registrele contabile pot avea 0 diversa structura, ceea ce depindede modul de plasare a inregistrarilor contabile In rubricilecorespunzatoare: paralela, consecutiva sau combinata.

Metoda paralela prevedc plasarca inregistrarilor in procesul deinregistrare a acestora in debit si credit pe 0 linie (tab.9.2).

Tabelul 9.2Registrul de evidenta pentru contul 521 "Datorii pe termen

scurt privind facturile comerciale"Data Operatiunea e~onomica Debit Credit

Sold la 01.01.03 7300004.01.03 S-a primit vopsea in baza 15000

bonului nr.1307.01.03 S-a primit ulei de in In 9000

baza bonului m.1512.01.03 S-a platit in baza dispozi- 15000

tiei de plata nr.23, etc.Rulaj lunar 213 000 230000Sold la 31.01.03 90000

Metoda consecutiva consta in eonstruirea registrelor contabilecu doua niveluri: un nivel (superior) plaseaza inregistrarile In debitulcontului, iar altul, dejos (infcriorj -In creditul contului. In conformitatecu aeeasta se calculeaza totalurile 'in debitul si creditul conturilorprezentate In registrul respcctiv si se calculeaza soldulla inceputul sifinele lunii.

199

Viorel Turcanu, Eudochia Bajereal1

Varianta combinata prevede utilizarea metodelor specificate lntr-un registru. in acest caz se efectueaza inregistrari in debitul ~icreditulcontului pentru care este destinat registrul, precum si se indica conturilecorespondente in debit si credit.

Rolul contabilului consta in faptul de a indica corect in ce cont(debit si credit) trebuie sa se reflecte operatiunea economicarespectiva,

Construirea diversa a registrelor contabile este conditionata deaserncnea de tipul (obicctul) informatiei care trebuie sa fie primita cuajutorul acestora. 0 informatie mai concreta reflectata In registrenecesita a indica continutul operatiunii, sursa de intrare a mijloacelorsau cheltuielile acestora, numarul si denumirea documentului, data,date le cantitative, caracteristicile calitative ale obiectului etc. Astfelde registre se numesc analitice si necesita existenta randurilor sicoloanelor corespunzatoare pentru reflectarea informatiei indicate.De regula, astfel de registre sunt cartile si fisele contabile, insa pot fi sifo! albe.

Registrele in care se reflects informatia cu un grad inalt degcneralizare se numesc sintetice si, de obicei, inregistrarile in acestease tin numai in expresie sumara, Insa ca si in cazul altor criterii degrupare, in cazul dat pot fi si registre combinate. De exemplu, injurnalul-order, in care se reflects decontarile cu fumizorii se indica nunurnai surnele din conturile corespondente, ci ~idenumirea furnizorului,numerele si datele documentelor primare, precum si sumele la carese efectueaza decontarile etc.

o regula obligatorie este respectarea egalitatii soldurilor si totalurilorrulajelor debitor si creditor din r-gistrele contabilitatii analitice sisintetice care reflects aceleasi mij I. .ice sau surse.

Inregistrarile In registrele contabile pot fi efectuate In ordine

200


cronologica sau sistematica, de aici provine si denumirea.Registrele crono)ogice prevad inrcgistrarile pe masura intrarii

documentclor Tara0grupare determinata pc conturi. Drept exemplude registru cronologic serveste registrul de evidenta a marfurilor intrateIn care se tine evidenta facturiJor de expeditie ale fumizorilor pentrumarfurile livrate. Cumparatorul le inrcgistreaza in registru pe masuraprimirii si verificarii veridicitatii documentelor.

in registrele sistematice inregistrarea operatiunilor economicesc efectueaza dupa un sistem determinat. Gruparea datelor poate fiefectuata atat In conturile contabilitatii analitice, cat si a celei sintetice.In cal itate de exemple de registru sistematic al contabilitatii analiticeservesc balanta de verificare a evidentei materialelor, borderoul privindfabricarea produselor finite.

inregistrariJe sistematico se efectueaza illtoate registrele contabilitatiisintetice, insa eel mai tipic este Cartea mare In care toata informatiapc intreprindere se grupeaza pe debitul si creditul conturilorcontabilitatii sintetice.

In multe registre se imbina inregistrarile cronologice si sistematice,de accea ele se numesc combinate. Utilizarea inregistrarilorcronologice ~isistematice intr-un registru perrnite a reduce nurnarulde inregistrari, a spori gradul de control al informatiei.

Dezvoltarea ulterioara a automatizarii contabilitatii largeste cadrulutilizarii registrelor combinate.

Drept exemplu de registru combinat este borderoul de evidenta aoperatiunilor in debitul contului 24 J" Casa" (tab.9.3).

201


Tabelul 9.3Borderoul nr.l pe contul 241"Casa"

Nr. Debitul contului 241 si creditul conturilor Totaldocum- 221"Creanre 239"Alte 242"Cont 243"Cont

Ilui, data pe termen creante de decon- valutar"scurt aferente pc tare"facturilor termencomerciale" scurt"

02.01.03 90000 2000 92000~----:-- _._-03.01.03 13 000 13 00004.01.03 100 000 3 000 10300005.01.03 4000 1000 5000etc.lot~l__ ._J 43 000 I 26000 150000 18000 337000

lnregistrarea datelor in registrele contabile poate fi efectuata manualsau eu ajutorul eomputerelor. Nivelul actual al contabilitatii simijloacelor tehnieii de ealeul permite a automatiza multe, daca nutoate sectoarele procesului contabiL

Organizarea contabilitatii In baza computerelor se efectueaza cuajutorul modelarii care reprezinta un proces orientat spre reglementareaobtinerii si prelucrarii informatiei privind obiectele contabile. 0 mareinscmnatate In acest caz are elaborarea codurilor tuturor elementelorinformatiei care se prelucreaza,

Sunt posibile cateva etape de prelucrare automata si de obtinerea informatici:

!. Reflectarea in documentele primare a operatiuniloreconomice respective. In acest caz este neccsar a respectastructura formularelor-tip de documente primare, insa cuutilizarea diverse lor modificari.

2. Sistematizarea datelor pc intreprindere si formarea unorblocuri de informatii contabile omogene in baza inregistrarilor

202


contabile - tip. Gruparea pe caracteristici distincte aleoperatiunilor se efectueaza, tinand cont de necesitatilecontrolului zilnic, analizei $1reglementarii.

3. Generalizarea datelor operatiunilor economice in registrelecontabilitatii analitice si sintetice care consta in insumarea,calcularea rulajelor si soldurilor pe conturi, precum si inintocmirea balantelor de verificare si soldurilor.

4. Calcularea indicatorilor economico-financiari pe ansamblulintreprinderii si pe subdiviziuni distincte.

9.2. Tehnica Inregistrarilor contabileCunoasterea modului de inregistrare a operatiunilor economice in

registrele contabile are 0mare insemnatate pentru formarea informatieioportune si veridice la intreprindere siprezentarea acesteia utiIizatorilor.

lnregistrarea datelor privind operatiunile economice efectuatein cursul perioadei de gestiune (lunii) se efectueaza 10 bazadocumentelor primare care se afla la gestionari, apoi se prezintain contabilitate. In acest caz, in prealabil se efectueazasimbolizarea, adica indicarea codurilor conturilor debitoare $icreditoare direct in docurnentele primare.

Consecutivitatea inregistrarilor in registrele contabile poate fdiferita. Uneori datele se reflecta la inceput in registrele contabilitatiianalitice, apoi, fiind grupate, --1n registrele contabilitatii sintetice. Deexemplu, datele privind salariile (calcularile pe tip uri, retinerileimpozitelor $i contributiilor la asigurarile sociale, altor tipuri si sumelespre plata) mai intai se inscriu pc fiecare salariat in borderoul dedeeontare si plata. Apoi totalurile pe fiecare pozitie se tree in diverseregistre ale contabilitatii sintetice (jurnale-order etc.). In uncle eazuri,vieeversa, la inceput se fae inscrieri In registrele contabilitatii sintetice,iar apoi 111 baza lor se cornpleteaza registrele contabilitatii analitiee.

203


De exemplu, borderoul m.12 (consumuri pe sectii) ~i registrul m.IO(consumuri si cheltuieli In intregime pe intreprindere) ca registreale contabilitatii sintetice se intocmesc in primul rand. Apoi,cunoscand toate consumurile de productie, soldurile productiei incurs de executie si costul efectiv al productiei fabricate, secompleteaza fisele de evidenta analitica a consumurilor pe tipuride produse ~i servicii prestate.

Insa, dupa cum se stie, exista ~iregistrc combinate (eu imbinareadatelor contabilitatii analitice si sintetiee). In acest eaz volumullucrarilor contabile se micsoreaza, intrucat inregistrarile in registruse efectueaza numai 0 data. Drept exemplu poate servi registrulnr.7 pentru decontarile eu gestionarii, in acesta pe fieeare gestionarse reflecta soldul datoriilor la inceputul lunii, sumele pe conturilesintetice primite ca avans, eheltuielile privind deeonturile de avans,neutilizate sau supraeonsumate. Apoi se indica soldulla sfarsitul lunii.Datele finale In debitul si creditul conturilor din jumalul-order lasfarsitul lunii se tree in Cartea mare.

Inscrierile in registre trebuie sa fie efectuate sistematic, pe masurasosirii doeumentelor primare, iar cand acest lucru este imposibil= inprimele zile ale lunii care urmeaza dupa cea raportata. In scopulexcluderii inregistrarii repetate in registrul contabi! a unuia ~iaceluiasidocument In acesta trebuie sa se faca rnentiunea corespunzatoare,Uneori indocumentul respectiv se indica numarul randului si registruluiin care este trecuta suma operatiunii aferenta documentului dat.

In functie de proeesul construirii registrului si necesitatii grupariiinformatiei in activitatea practica se utilizeaza diverse metodc deinregistrare in registrele contabile,

Cea mai raspandita este metoda liniara. Avantajele acesteiaconstau In asigurarea ilustrativitatii si controlului, mai ales, privindoperatiunile cu caracter de decontare. in acest caz pe un rand (linie)

204


se reflects toti indicatorii referitori la un debitor sau creditor: denumirea,data, numarul documentului, pentru ce au aparut datoriile, suma dinfactura fiscala, data ~ivaloarea platii, Astfel de registre in practicacontabila din tarile occidentale se numesc "Carte de cumparari" si"Carte de vanzari". In acestea de asemenea este posibila imbinareacontabilitatii analitice si sintetice.

o utilizare larga in tehnica inregistrarii datelor contabile a capatatmetoda acumularii prealabile a sumelor aferente operatiuniloreconomice omogene in unele registre contabile in scopul gruparii sigeneralizarii ulterioare etc. De exemplu, consumurile de productiepe sectii se acumuleaza in borderourile nr.l Z, iar Ia sfarsitul luniitotalurile acestora se tree in registrul nr.I 0; contabilitatea miscariimaterialelor sau marfurilor se tine pe fiecare depozit (gestionar)separat in borderouri speciale, apoi totalurile se tree In borderoulcentralizator al rniscarii materiaIelor intocmit pe intreaga intreprindere.in cazuI dat in locul numarului mare de inregistrari contabile esteposibiI a face in registrul contabilitatii sintetice 0 inscriere in bazasumei totale obtinute pe operatiuni economice ornogene. Prinurmare, se sirnplifica procedura contabilitatii sintetice, iar informatiaobtinuta devine simpla si ilustrativa.o alta metoda de inregisrrare in registrele contabile este metoda

sah, care permite cu ajutorul unei inregistrari a indica suma operatiuniieconomice in debitul unui cont si creditul altui cont, adica a nu incalcaprincipiile dublei inregistrari. Acest lucru este posibil, deoarece inregistrele contabile randurile orizontale ale unor conturi se intersecteazacu coloanele verticale ale altor conturi. Ca rezultat, se dezvaluiecontinutul intern al conturilor corespondente si creste sigurantaoperatiunilor economice reflectate, intrucat debitul si creditul conturilorcorespondente sunt prezentate impreuna in registrul contabi!. Dreptexemplu de inregistrare sah pot servi un sir de registre (nr. 8, 10, II),

205


precum si insusi borderoul-sah, care se intocmeste la sfarsitul lunii(inainte de intocmirca bilantului) pentru verificarea corectitudiniireflectarii operatiunilor economice pe conturi.

Estc de remarcat cii inregistrarile in registrele contabile trebuie sase efectueze eu cerneala (neagra, albastra, violeta) in bazadocumentelor primare corespunzatoare. in uncle cazuri in loculdocumentelor primare se utilizeaza calculele contabilitatii (privindcalcularea uzurii, amortizarii, rezervelor etc.). Insft trebuie de avut invedere ca potrivit Legii contabllltatli, contabilul nu trebuie sacontabilizeze nici 0 suma (adica sa le reflecte in registrele contabile),daca pentru acestea lipsese documentele justificative.

Dupa inregistrarea tuturor datclor documentelc se coase in mapecu indicarea registrului la care se refera (sau numarul contului). inregistrele propriu-zise se fac totalurile sumelor pe verticals si orizontala,confirmand date le contabilitatii sintetice si analitice.

9.3. Metode de coree tare a greselilor in contabilitateIn cazul inregistrarii inscrierilor multiple efectuate la intreprindere

greselile in documente ~iregistre sunt inevitabile.La dcpistarea discordantelor si greselilor in registrele contabile

acestea trebuie corectate. Exista cateva metode de corectare agreselilor in contabilitate, In functie de caracterul ~ictapa inregistrariisumei operatiunii economice.

Greselile cornise in contabilitate pot avea loc la intocmireadocumentelor primare, registrelor contabile sau rapoartclor financiare.Acestea pot fi rezultatul neglijentei lucratorilor, dereglarilor tehnicii decalcul sau actiunilor intentionate ale executorilor. Caracterul crorilordetermina greselile in cifre, doeumentarea operatiunilor, cores-pondenta conturilor intocmita incorect, total izarea grcsita. De aici sidivizarea greselilor In matematice, de cancelarie, metodico-contabile.

206


Pentru reducerea numarului de greseli sau excluderea loradministratia intrcprinderii trebuie sa crceze conditii normale de lucrupcrsoanelor care au atributie la colectarea si prelucrarea informatieicontabile, sa urmareasca starea de functionare a tchnicii de calcul, saaiba grija de calificarea lucratorilor contabili etc. lnsusi procesul delucru asupra greselilor poate fi divizat in doua etape.

La prima etapa contabilul cu ajutorul unor procedee specialetrcbuie sa depisteze greseala. Cunoasterea acestor procedee permitea reduce timpul pentru cautari, In al doilea rand, micsorarea numaruluide greseli este posibila in cazul cand eontabilul va veri fica minutiosveridicitatea documentelor primare, corectitudinea taxarii si altoroperatii aritmetice, totalurile obtinutc etc. Dupa posibilitatedocumentele primare si centralizate trebuie intocmite cu ajutorulcornputerelor, ceca ce nu numai econorniseste timpul de lucru, ci $1reduce probabilitatea greselilor aparute la intocmirea acestora ~icopierea manuala,

In activitatea practice exista cateva metode de gas ire a greselilorIn contabilitatc. Acestea cuprind verificarea consecutiva a datelorregistrelor cu sursele initiale (metoda total a), verificarea reciproca aacelorasi date reflectate indiverse registre, metodele selectiva si logica,

Verificarea consecutiva consta in veri ficarca corectitudiniiinregistrarii datelor din documentele primare in registrul contabil,notand (rcpetat) pe fiecare document un oarecare semn deconfruntare. insa aceasta este 0 metoda laborioasa si fortata dedcpistare a greselilor,

In multe cazuri sumele obtinute (totalurile) In uncle registre trebuiesa fie identicc sumelor reflcctatc In alte registre contabile, in astfel decazuri se efectueaza confruntarea reciproca a acelorasi date. Decxemplu, verificarea coreetitudinii inscrierilor bani lor primiti in casieriede pe contul de decontarc poate fi efectuata eu ajutorul borderoului

207


nr.l si registrului m.2. In acest scop este necesar a confrunta totalulsumelor din corcspondenta conturilor 241" Casa " (in debit) si242" Cont de decontare" (in credit).

Greselile cifrice pot fi stabilite prin recalcularea selective a sumelor(totalurilor) sau efectuarea unci operatiuni inverse - scaderea. Dacao astfel de vcrificare nu este rezultativa, este necesar a efectuarccalcularea repetata a tuturor sumelor reflectate in registrele cantabile.In cazul construirii registrelor sub forma de sah, este usor a gasigreseala, intrucat este suficient a veri fica corectitudinea sumelorreflcctate pe verticals si orizontala care trebuie sa fie egale.

Metoda logica consta in faptul ca, cunoscand esenta dubleiinregistrari, greseala se depisteaza in balanta de veri f care a conturilorsintetice. in acest scop se compara totalurile rulajelor si soldurilordebitor si creditor ale conturilor. Diferenta dintre acestea va aratareflectarea incorecta a unei oarecare operatiuni economice. Esteposibil ca surna acesteia a fost inscrisa de doua ori -in debitul saucreditul unui cont corespondent. in acest caz este necesar ca diferentaobtinuta sa fie impartita in doua $i rezultatul respectiv poate fi gasitintr-un document anexat la registrul in cauza. Acest lucru po ate fistabilit cu ajutorul computerului.

Pot avea loe cazuri cand suma operatiunii economice este reflectatanumai 0 data - in debitul sau creditul unui cont sintetic. Sumadiscordantelor in acest caz se stabileste prin metoda directs.

fnsa In orice caz trebuie sa se utilizeze acele procedee de gasirea greselilor care vor permite a Ie depista eu cele mai mici pierderidetimp.

Greseala gasita trebuie corectata imediat. Pentru aceasta existscateva metode: de corectare, a formulei suplimentare si de stomare.

Metoda de corectare este cea mai simpla si se utilizeaza in cazulcand greseala este depistata in insusi documentul primar sau in cursu!

208

Bazele cOl1tabilitc'ilii

completarii registrelor contabile. Aceasta consta in anularea cifreiscrise incorect prin tragerea unei linii peste cifra scrisa (astfel incataceasta sa se vada) ~iinscrierea alaturi a cifrei corecte. 0 astfel decorectare trebuie sa fie confirmata prin semnatura persoanei careare atributie la intocmirea registrului sau doeumentului eu indicareadatei corectarii,

Corectarile neconfirmate in documenteIe primare si registrelecontabile nu se admit, iar in documentele de casa si bancare acesteain general trebuie sa fie excluse.

Daca greseala a fost depistata in cazul cand In registrele contabiles-au facut totalurile si s-au intocrnit Cartea marc si bilantul contabiI,metoda de corectare nu poate fi utilizata.

In cazul cand la completarea registrului in conturi a fost inscrisa 0

suma mai mica dedit cea indicata in documentul primar, iarcorespondenta conturilor este respectata, pentru corectarea greseliise utilizeaza metoda formulei suplimentare. In acest caz pentrudiferenta depistata se intocmeste 0 inregistrare contabila similara,

Exemplu. Reflectand virarea catre fumizor a sumei de 5 000 lei,efectiv s-au inscris 3000 lei (in debitul contului 521 .Datorii petermen scurt privind [acturile come rciale " ~icreditul contului242" Cant de decontare "), Deei, s-a inscris eu 2 000 lei mai putin.Corectarea greselii se efectueaza prin urmatoarea inregistraresuplimentara:

Debit contul512 .Datorii pe tennen scurt privindfacturilecomerciale" 2 000 leiCredit contu1242 .Cont de decontare" 2 000 lei.Metoda inscrierii de stornare se utilizeaza in cazurile in care la

completarea registrului in conturi s-a inscris 0 suma mai mare dedits-a indicat in documentul primar, Aceasta metoda se mai numeste"stomarea cu rosu", ceca ce inseamna crt trecerea sumei in conturi

209


are Ioc din nou, insa cu cemeala rosie, In realitate se produce miscareasumei precedente inregistrate deja. Dupa aceasta suma inregistrata inconturi devine reala.

Exemplu. La reflectarea consumului de materiale la depozit inregistrul contabil s-a inscris suma de 40000 lei, insa la comparareacu datele din documentul primar a fost depistata 0 greseala, In realitatesuma materialelor utilizate a constituit 30 000 lei.

in registrul de evidenta a consumurilor s-a facut urmatoareainregistrare contabila:

Debit contul 811 .Productia de baza" 40000 leiCredit contul211 .Jvlateriale" 40000 lei.Pentru corectarea greselii se intocmeste inregistrarea de stomare

in surna de 10000 lei (40000 - 30 000) in modul urmator:Debit contul Sl ] .Productia de baza" (10 000 lei)!Credit contu1211 .Materiale" (10000 lei).Metoda inregistrarii de stornare se utilizeaza ~iin cazurile cand

suma operatiunilor economice cste reflectata corect, insa cstc indicataincorect corespondenta conturilor, In acest caz se intocmesc nu doua,ci trei formule contabile.

Exemplu. La intrarea la intreprindere a utilajului in valoare de 25000 lei, acesta a fost contabilizat ca rnijloace fixe puse in functiunc pecontul123 "MijloaceJixe" si creditul contului 521 .Datorii petermen scurt privind jacturile comerciale" (aceasta este primainregistrare). Din punct de vedere metodologic suma operatiunilor Incauza a fost inscrisa incorect, deoarcce obiectul inca l1-a fost dat incxploatare. Suma de 25 000 lei trebuie inscrisa in debitul contului121 "Active materiale pe termen lung in curs de executie ".Dupacalcularea totalului in registru, greseala a fost depistata si corectataprin urmatoarele doua inregistrari:

I in cazul inrcgistrarilor executatc prin metoda tipografica in locul culorii rosii scutilizcaza parantcze care de ascmcnca inseamna ea suma respective are 0 valoare invcrsa,

210


1. Se storncaza inregistrarea contabila grcsita efectuata anterior:Debit conlul123 .Mijloace fixe" (25000 lei)Credit contul521 .Darorii pe termen scurtprivind facturile comerciale" (25000 lei).2. Se intocmeste formula contabila corecta printr-o inregistrare

ordinara:Debit contu1121 "Active materiale incurs de executie" 25 000 leiCredit contu1521 .Datorii pe termen scurt privindfacturilor cornerciale" 25000 lei.Prin urmare, metoda de stomare permite a corecta greselile comise

si a reflecta corect rulajele conturilor contabile chiar peste limiteleperioadei de gestiune in care au fost depistate greselile.

In conditiile utilizarii computerelormetodica depistarii $i corectariigreselilor difera intr-o oarecare masura. Totalurile registrelor pregatitecu ajutorul computcrelor se fae prin metoda cifrelor de control.Esenta aeesteia consta in faptul ca la inceput in blocul purtatorilorautomatizati se calculeaza totalurile de control pentru un sir deindicatori de baza deterrninanti. Apoi aceasta se confrunta eu datelede intrare a masinograrnelor. Totalurile pe fiecare cont analitic, inregistrelc contabilitatii sintetice si analitice se confrunta cu totaluriledin registrele contabile prin calcul direct

In cazurile cand s-au gasit multe greseli rnasinograma trebuic sa seretipareasca. Daca sunt purine greseli, corectarile se efectueaza prinmetoda de corectare.

211


9.4. Esenta formelor contabllltatiiPrin forma contabilltatii se intelege 0 anumita organizare $i

construire a sistemelor de registrc contabilc in scopurile controluluicurent asupra starii si miscarii mij loacelor si surselor de venituri sichcltuiel i si obtinerii informatiei necesare pentru intocmirearapoartelor financiarc.

Forma contabilitatii depinde de doi factori: sistemul de registrecontabile utiIizate $i consecutivitatea inregistrarilor in acestea si modulde intocmire a registrelor (rnanuala sau automatizata).o data cu dezvoltarea contabilitatii se perfectionau si formele

contabilitatii $i registrele utilizate. S-a parcurs un itinerar de la carti $ifise simple pana la automatizarea totala a procesului contabil.

In prezent la intreprinderile republicii inca se utilizeaza doua formede contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-ordersijurnalele-orden

Forma de evidenta pc memoriale-order (fig. 9.2) se utilizeazarar, desi este 0 metoda mai simpla, Dupa cum sc observa dinschema, in calitate de registru sintetic se foloseste nota decontabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in bazadocumentelor primare si centralizate. in acest registru se inscriusumelc pc conturile corespondente (debit $i credit) eu indieareadatei $1numarului documentului primar, Separat se tine evidentaanalitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora seintocmesc balantele de verificare. Pentru controlul asupra starii simiscarii mijloacelor banesti in numerar, easierul tine registrul decasa care se controleaza de contabil.

Generalizarea inforrnatiei pe toate conturile sintetice se poateefectua cu ajutorul:

- jumalului-sah;

212


- Cartii mari;- Registrului principal,

In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu 111jurnalul-sah, care inlocuieste Cartea mare.

in eel de-a! doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu lainceput in jurnalul de inregistrare, iar din accsta se tree in Carteamare. In aceasta pentru fiecare cont in debit ~icredit sunt prevazutecoloane pentru inscrierea total uri lor din notele de contabilitate pefiecare eont corespondent.o varietate a formei de evidenta pe memoriale-order estc Registrul

Principal, denumirea caruia provine de la registrul sintetie de baza. Inacest registru pe fiecare nota de contabilitate este prezentata sumatotala cu gruparea pe debitul si creditul conturilor corespondente.

Pe lfmga uncle avantaje (de exemplu, simplitatea registrelorcontabile si ilustrativitatea date lor refleetate), forma de evidenta prinmemoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:

- note Ie de contabilitate reprezinta niste registre de grupareintocmite intre documentele primare si registrele principalede eontabi Iitate sintetica;

- masivitatea contabilitatii analitiee, izolarea acesteia decontabilitatea sintetica;

- dublarea datelor in diverse rcgistre;- dificultatea efectuarii procedurilor contabile.

Oat fiind acest fapt in prezent mai pc larg se utilizeaza forma deevidenta prinjurnale-order (fig.9.3).

Dupa cum se vede din schema, informatia de intrare dindocumentele primare se trece in borderourile ~ifisele contabilitatiianalitice In scopul eontrolului asupra intocmirii si miscarii mijloacelorsi datoriilor Concomitent date le din documentele primare se inscriuin registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-

213


-

'ti},

-

~IIIIIIIIIIIIIIIIII...

-

- -

214


"t- o0\ It) ~ 0 0c: o..t: 'I: ...... 0 0- -It) :.a.2! ;::l ;::l 0 0It) 'C u U "@ (\) '-D NC 0 rn ....'" ~ 'U u 0\ .......

..J:l 'cr.1 t: ....~ q It) -0 It)

§ t: 2- ';;: o .~N Q) u..o.... 'I::tr) Q)

0.. -0

oj("') ("') ("')

~ ~ ~'cr.1 ...... ...... ......0 ~ ~ 0- 00 0

0 0 ("')

'0) Q).... ~0t: :::"2

......<l) ,_

-o..g>oj ....§ § "0

Z u '0 NC/J ......

215

oo.....0:.aN~oou-

rgI ..... 0

1

:.0 0<l)1:-"0("')

gooN-

ooo("')-


order. Insa din documentele primare datele se tree direct injurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se efectueaza un numarneinscmnat de operatiuni.

in caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleazain borderouri speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeazainformatia necesara privind conturile sintetice, La sfarsitul perioadeide gestiune rulajeJe conturilor sintetice se tree In Cartea mare. Dateleacesteia se compare cu totalurile sumelor din balantele de verificare aconturilor analitice ~i cu soldurile mijloacelor banesti in numerar dinregistrul de casa. Apoi In baza informatiei privind conturile din Carteamare se intocmesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.

Dupa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabilede baza sunt jurnalele-order,

Trasaturile distinctive ale acestora sunt:1. Existenta la fiecare jurnal-order:

- a numarului permanent (de la 1 pana la 16);- a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai

multe conturi sintetice intercorelatc (de exemplu.jurnalul-order nr.1 - contul 241"Casa", jurnalul-order nr.lO -diverse conturi de evidenta a consumurilor efeetuate;

- a structurii individuale - tabelul tiparit in prealabil in acesta,in functie de necesitatea gruparii si obtinerii informatiei,precum si corespondenta conturilor,

2. Efectuarea inregistrarilor dupa criteriul ereditar, adica sumeledin cont (conturi) care se reflects in jumalul-order se inscriu in credit,Cll indicarea debitului conturilor corespondente corespunzatoare(tab.9.5.).

216


,..--

r IL__----.r-......___,r---~~-~--~---------------------~

1'_'

217

Viorel Turcanu, Eudochia Baierean

Tabelul 9.5Jumalul-order nr.I, contul 241 "Casa"

(lei)I----·------r· Crcditul contului 241 "Casa" in debitul coruurilor:

Total lData I 211 217 242 "Cont de 531I .Materiale" "Marfuri" decontare" "Datorii

Ifata depersonalprivindretri buireamuncii"--

02.01.03 11000 8000 1900005.01.03 2100 4000 80000 8610007.01.03 700 5000 570010.01.03 900 10 000 10900

I ett.LI T:_:o=ta:.:._]_-,---,--40::_0::..::Oc:::_O_,--:c::12:_:0:._::0.::_o__t_I_ _:_40.::...:::.:000::.::._1. 242000 i 334000

Astfel, in jurnalul-order specificat rulajul creditului contului241" Casa" constituie 334 000 lei, precum si exista inforrnatiacompleta privind utilizarea acestor mijloace banesti, care fapt atestadebitul conturilor corespondente. Rulajele debitoare ale eontului 241pot fi gasite in alte jurnale-order, in care sunt inscrise datele privindconturile care intra in corespondenta eu debitul acestui cont. Prinurmare, criteriul creditar al reflectarii operatiunilor dezvaluie posibilitatimari in stabilirea relatiilor evenimentelor economice,3. Constituirea unor jumale-order distincte asigura intr-o mare

masura imbinarea contabilitatii sintetice ~ianalitice, ceca ce reducenumarul de inregistrari si accelereaza intocmirea rapoartelor financiareneccsare.4. Suplimentar pe uncle jurnale-order se tin borderouri ale

contabilitatii sintetice, in care inregistrarile se efectueaza dupa criteriuldebitar al unui cont in corespondents eu creditul altor conturi. Aceasta

218


se refera, de exemplu, la inregistrarile privind conturile de mijloacebanesti, ceea ce este conditionat de specificul reflectarii $icontroluluioperatiunilor de casa si bancarc intr-un singur loc.

Rolul borderourilor de grupare sub forma de tabele de specificare sifoi de descifrare consta In faptul ca in cazul necesitatii sa se efectuezegruparea prealabila a datelor trecute in debitul sau crcditul conturilorcorespunzatoare, Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale derepartizare a consumurilor pentru materiale $isalarii, de caleulare a uzuriimijloacelor fixe, calculare a uzurii obieetelor de mica valoare $iscumdurata etc,

Totalurile dinjurnalele-order la sfarsitul lunii se inscriu in Carteamare. Totodata, dupa cum s-a mention at, daca operatiunile suntrefleetate injumalele-order dupa criteriul creditar, In Cartea mare-in ordine inversa, adica dupa criteriul debitar. De aceea, rulajul debitoral fiecarui cont, pentru care in Cartea mare este prevazuta 0 foaie, seprezinta desfasurat, iar totalul creditului acestui cont reprezinta 0

singura suma. Aeeasta permite a eoncretiza plenitudinea $icorectitudinea inregistrarii operatiunilor economice la sfarsitul lunii.Rulaj ul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursull uni i,inscrise inCartea mare, trebuie sa fie egal eu totalul rulajului creditor al acestorconturi, ceea ce rezulta din esenta dub lei inregistrari. 0 astfel deconstruire a registrului de baza nu necesita intocmirea lunaraobligatorie a balantei de verificare a conturilor sintctice, ceca ce estenecesar in cazul utilizarii formei de evidenta pe memorial-order sau aaltei forme de inregistrare contabila.

Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizatla intrcprindere. in primul rand in tabel se inscrie soldulla 3] decembrie(in debitul sau creditul conturilor), apoi la finele fiecarei luni din jumalele-order sc tree datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor.in exemplul de mai jos (tab. 9.6) rulajul creditor al contului

219


241" Casa" (334 000 lei) s-a luat dinjurnalul-ordcr nr.l (vezi tab.9.S).Datcle pentru completarea rulajelor debitoare sunt luate din diversejumalc-order, insa acestea coineid eu total uri Ie debitului eontului 241prezentate in borderoul nr.l (vezi tab.9.3.).

Avantajcle de baza ale formei de evidenta prinjurnale-order sunt:- comoditatea in completarea in legatura cu structura stabila

a registrelor;- ridicarea nivelului caracterului analitic al informatiei ce asigura

posibilitatea efectuarii controlului operativ;- reducerea dublarii informatiei reflectate in contabilitatea

analitica si sintetica;- adaptarea la automatizarea contabilitatii,

Totusi este necesar a recunoaste ca in comparatie cu formele decontabi litate ap licate in tarile dezvoltate, forma prin j urnale-order estefoarte cornplicata si greoaie.

Utilizarea computerelor a dus la crearea formei automatizate acontabilitatii (fig.9. 7) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul deinregistrare a operatiunilor econornice, operativitatea si calitateainformatiei obtinute,

Ca ~iin cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitateautomatizat documentele primare constituie baza inforrnationalainitial a, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pefonnulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. in primulcaz informatia se introduce in baza de date a computerului, iar in aldoilea caz aceasta se afla deja in memoria tehnicii de calcul.

lntroducerea informatiei contabile se efectueaza in baza uneistructuri de inregistrari determinata in prealabil.

220


\Q

0\ ...:.aCl)

"0 I-!- o0V1 ..... 0 ~I.- s,..0

Cl)

"0 N

I-!0 0

4~ ::::

0_"0 0;:l Il.) -.:t~ I-! c:'"l

(.) c:'"lI

0

~00...... t-O c:'"lF-< c:'"l

- c:"'"l...... .8 ~ 0._

0"0 c::Il.) C::M 0I-! Oo::t 0 00o (.)('.1 ~ ......

c:: C'!I 0<- -Il.)..... ;:l 0

I-! :.a ..... 21 0CI:l Cl) c:: ('.1 00 I-! 0 o::t 0 V)...... (.)(.)('.1~ ...........

,..0 r--'-'-'-"~ ~..-.-.- ..- --_.-Il.)

"0Cl) r--- ~.~ ... ::i 0:.a ..... s= 0

~ ~ c:: 0\ 00

0 M ........ -oo (.) ('.1 ....... N

.-- .- 0...... ;:l ~ 0:.a ..... ~ s= 0

~ s= .- c:'"l0 ('.1 0 -.:to o ('4 ~ ......

('.1 Il.)CI:l ~ q ·cc:: ('.1 CI:l;:l "0 - ;:l

....J 0""": t:: U(/JM ~ ............. Cl)

221


r---

t1:l.SE~[-< -

I-<~I...< +->0 ;:lQ) c,

'---Lt1:l 8 ~ 8v t:: I-< .~ 0·c M ~ t1:lV (- o0 ..... I...< .....

(.) o I-.. ;:l bf)t1:l t::...... '2 ;:l .9It'Q c, - 2 § ;at ..t:: -0 ~ 8;:l ~ 2 +-> 0..0 t1:l.... t1:l 0 - y::,0.... .... "0 (.) ;:l t:: ~r=-- t:: ;....

...---' ...... u·_ v0 .....

t1:lCCl 0ov I/)M

t1:l8 -·c0..~.....s::~8;:l(.)

0a'---

222


Prin introducerea unica a inforrnatiei se asigura unitatea bazeiinformationalc si un proees tehnologic autornatizat complet deprelucrare a informatiei. Integrarea prclucrarii datelor contabilitatiiprimare ~iadaptarea programelor infonnatiec la sarcinile utilizatorilorse realizeaza prin utilizarea diverselor programe informatice deeontabilitate (de exernplu, ,,1 C - Contabilitate", "Wiscount","Book-Keeper etc.).Pentru computerele de nivel contemporan este caracteristica

universalitatea din punctul de vedere al abordarilor metodologicegenerale ale organizarii contabilitati, totodata, posibilitatea utilizariiprogramelor destinate unci intreprinderi concrete, tinand cont depropunerile clientului.Cu ajutorul programelor se realizeaza introduce rea rapida a

formulelor contabile prin metoda in baza careia sta corespondenta-tip a inregistrarilor contabile. Modificarea sau adaugarea operatiunilorse efectueaza de insusi utilizatoruL Volumul mare a! memorieicomputerului permite a iuera eu agentii de toate nivelurile, eeea ee daposibilitate de a efectua Tara dificultati operatiuni cumulative (calculareasalariilor, a uzurii si amortizarii, etc.).Jurnalele-order si borderourile, balantele de verificare si

balantele-sah pot fi formate pentru orice perioada, de formatulnecesar si in tennene reduse. La computer poate fi intocmit bilantulsi alte rapoarte financiare nu nurnai pe un trimestru ~ian, ei, dupaeaz, ~ilunar, ceca ce ridica caracterul analitic si siguranta aeestorain utilizarc. Unii indicatori din rapoarte pot f detaliati, inclusiv panala 0 operatiune.Rapiditatea in asigurarea diversilor utilizatori cu informatia

corespunzatoare in baza unui masiv unic nu este singura trasaturadistinctive a formei automatizate de cvidenta, Contabilul lucreaza lacomputer in regim de dialog, avand 0 relatie inversa in procesul

223


prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire cores-punzatoarc. Registrele contabile sunt formcle de iesire (masi-nogramele) care pot f primite pe purtatorii de hartie, precum $1pcecranele display.

Cu ajutorul tehnieii de calcul se formeaza automat de asemeneatoate inregistrarile contabile care reflects rczultatele calculelor ~igruparilor efectuate anterior. Inregjstrarea date lor concornitent Indebitul ~i ereditul conturilor sintetice, precum si in conturilecorespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a prelua toatainformatia In cadrul fiecarui obiect de contabilitate.

o partieularitate a utilizarii computerelor este pastrareadocumentelor primare si registrelor nu numai inmape, ci si pe purtatoritehnici - dischete (discuri) ceea ce ridica siguranta pastrarii informatieisi da posibilitate a grupa datele initiale dupa alte criterii.

Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introducemodificari radicalc In metodologia contabilitatii, ci se schimba doartehnologia prelucrarii ~i primirii informatiei, Elementele de baza alemetodei contabilitatii (conturile, dubla inregistrare etc.) modifies doarforma, conformandu-se eu conditiile prelucrarii automatizate ainforrnatiei. De asemenea este evidenta tendinta reduceriidocumentelor primare pe scama faptului ca in baza date lor pe langadatele variabile exists si un volum de informatie permanents (normativa- bibliografica). Aceasta cuprindc actelc normative necesare privindorganizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor, dateleachitarii impozitelor etc.

Sistemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general algestiunii intreprinderii, la baza caruia stau urmatoarele principii:

- asigurarea metodologicd;- asigurarea organizatoricd;- asigurarea informationala;

224

Bazefe contabilitatii

- asigurarea eu programe (compuieritarea);- asigurarea tehnica.

Deci, forma automatizata de evidcnta contabila are urmatoareleavantaje:

- computerele personale dcvin factorul determinant inorganizarea muncii contabilului;

- utilizarea multiple adatelor contabile si posibilitatile nelimitateale gruparii si regruparii acestora;

- posibilitatea primirii informatiei solicitate la orice data;- pastrarea oricarei informatii ~i in orice volum cu tiparirea

ulterioara a masinogramelor sau pe ecran inclusiv pana 1aintocmirea rapoartelor financiare;

- nivelul inalt al imbinarii contabilitatii analitiee si sintetice,excludcrea maxima a dublarii indicatorilor prin formarea unuibloc unie de informatii pcntru toate nivclurile de gestiune.

Totodata la utilizarea computerelor 0 problema este asigurareasecuritatii informatiei,

intrebari pentru autocontrol1. Care sunt esenta si destinatia registrelor contabile?2. Care sunt criteriile dupa care se clasifica registrele si grupele

acestora?3. Ce registre exista in functie de plasarea datelor in acestea?4. in ce consta esenta registrelor contabilitatii analitice si

sintetice?5. Ce rcgistre sunt in functie de modul de inregistrare In aeestea

si esenta lor?6. Cum se efectueaza inregistrarea si ee registre exista in cazul

utilizarii eomputerelor?7. Descrieti tehnica inregistrarilor in contabilitate.

225


8. Cum se corecteaza greselile comise in documentul primar?9. Cum se corecteaza greselile prin metoda formulei

suplimentare?10. Expuneti modul de corectare a greselilor prin metoda

inregistrarii de stomarc.11. Prezentati schema fonnei de evidenta memoriale-order.12. Descrieti succint forma de evidenta jumale-order, Care sunt

avantajele acesteia fata de alte forme?13. Prezentati schema formei automatizate de evidenta., ,]4. Care sunt avantajele formei automatizate de evidenta?

226

Capitolul 10.Organizarca contabilitatii

Obiectivele capitoluluiI. Prezentarea nomenclatorului actelor normative care

reglementeaza bazele juridice, economice si organizatoriccale organizarii si tinerii contabilitatii,

2. Dezvaluirea prevederilor de baza continute in actelenonnative care reglementeaza tinerea contabilitatii.

3. Delimitarea notiunilorde contabilitate financiara simanagerial a,determinarea principiilor conform carora se formeazainformatia in contabiI itatea financiara ~imanageriala.

4. Explicarea metodelor de baza de organizare a contabilitatiiIn conditiile actuale.

5. Examinarea modului de elaborare a politicii de contabilitate.6. Clarificarea rolului si determinarea rapoartelor financiarc;

studierea componentei ~icontinutului rapoartelor trimestriale~ianuale,

7. Familiarizarea cu principiile generale de intocmire siprezentare a rapoartelor financiare,

10.1. Baza normatlva a cnntabilitatiiBazele juridice, economice ~iorganizatorice de tinere a contabilitatii

si de intocmire a rapoartelor financiarc sunt determinate in actelelegislative si nonnative.

Tranzitia economiei Republicii Moldova Iarelatiile depiata a impuselaborarea unui sistem intreg de acte normative care reglementeazaproblemele privind organizarea si tinerea contabilitatii de catre agentiiCCOnOmlCl.

227


Aspectul conceptual al contabilitatii ~i rapoartelor financiare laintreprinderi este reglementat de Legea contabilitatii nr.426- XI IIdin 4 aprilie 1995 cu mod ificarile si completarile introduse prin Legeanr.7S7-XV din 21 decembrie 2001; Standardele Nationale deContabilitate (S.N.C.), Planul de conturi contabile al activitatiieconomico-financiare a lntrcprinderilor. Concepti a reforrneicontabilitatii a delimitat rcgulile contabilitatii financiare si fiscalitatii.

in Republica Moldova principii Ieimpozitarii, determinarii obiectuluiimpozabil, constatarii veniturilor si cheltuielilor deduse sunt determinatede Codul fiscal.Indicatorii rapoartelor financiare se calculeaza inbaza principiilorprevazute de Standardele Nationale de Contabilitate.

Legea contabilitatii determina principii le metodologice unice alecontabilitatii si rapoartelor financiare, stabileste modul de organizaresi tin ere a contabilitatii, de intocmire si prezentare a rapoartclorfinanciare. Insa In prezent asta reflecta insuficient principiileinternationale fundamentale ale contabilitatii.

Legea cuprinde urmatoarele capitole:Capitolull. Dispozitii generale.Capito luI 11.Regulilc de baza ale contabilitatii si intocmirea

rapoartelor financiare.Capitolul III. Documentele justificative.Capitolul IV.Registrele contabilitatii,Capitolul VI. Inventarierea.Capitolul VII. Raportul financiar.Capitolul VIII. Modul de prezentare a rapoartelor financiare.Capitolul IX. Raspunderea pentru incalcarea prezentei legi.In capitolul I sc determina principiile metodologice de tincre a

contabilitatii, modul de organizare a acesteia, de intocmire si deprezentare a rapoartelor financiare. De asemenea se dezval uic notiunileutilizate In lege, se da definitia contabilitatii ca un sistem complex al

228


contabilitatii, informatiei $1rapoartelor financiare, se determine obiectelecontabile, se indica sfera de actiune a prezcntei legi, se argumenteazanccesitatea tinerii contabilitatii in limba de stat, in valuta nationala,

Conform legii nominalizate, Ministerul Finantelor este obligat saelaboreze metodologia contabilitatii, registrele contabile $i formularelerapoartelor privind activitatea financiara, nonnativele metodologiceprivind completarea acestora, prccum si standardele de contabilitatc.

Banca Nationals are obligatia sa elaboreze Planul de conturi siactele nonnative privind contabilitatea in sistemul bancar.

Departamentul Statistica ~iSociologic de com un acord cuMinisterul Finantelor au obligatia de aclabora si aproba formularele-tip ale documentelor primarc si indicatiile privind completarea acestora.

In celelalte capitole se contin regulile si cerintele referitoare ladiverse pozitii ale contabilitatii care rezulta din denumirea capitolelor$1se examineaza detaliat in prezenta carte.

o data cu trecerea Republicii Moldova la relatiile de piata a fostefectuata refonna contabilitatii in conformitate cu Hotararea GuvernuluiRepublicii Moldova nr.1187 din 24 decembrie 1997 .Cu privlre lareform a contabilltatii''. Ca rezultat al refonnei a fost creat un nousistem contabil care si-a gasit reflectare in Standardelc Nationale deContabilitate (S.N.C.). Drept baza a elaborarii acestora au servitStandardele Internationale de Contabilitate care sunt menite sa asigureo baza metodologica unica a contabiI itatii pentru diverse tari. Refonnacontabilitatii a contribuit la crearea conditiilor favorabile pentrudezvoltarea pietelor capitalului $1valorilor mobiliare, crestereainvestitiilor, integrarea economiei republicii in economia mondiala,precum si optimizarea corelatiei intre interesele agentilor economici,statului $i altor indicatori externi ai informatiei.

Cuvantul "standarde" se traduce din limba engleza ca norma,model. in documentatia normativa privind contabilitatea, standardul,

229


reprezinta totalitatea regulilor de baza care stabilesc principiilecontabilitatii. Fiecare din aceste reguli (normej determina terminologia,mctodele, procedeele, esenta contabilitatii la rcflcctarea unui sau altuiobiect sau a totalitatii obiectelor.

Ficcare standard de contabilitate are cateva capitole-tip.Introducere. In acest capitol sc arata in baza carui Standard

International de Contabilitate este elaborat standardul respectiv.Obiectiv. Se indica scopul standardului, ce se dezvaluie in acesta.Domeniul de aplicare, Se arata destinatia (pentru persoane

juridice sau fizice) standardului respectiv,Definitii. Acest capitol cuprinde notiunile termenilor de baza

utilizati in text.Descrierea esentei. in acest capitol sunt expuse principiile care

stau la baza standardului, se descriu variantele de evaluare, metodelede contabilitate, legatura reciproca cu rapoartele financiare.

Standardele Nationale de Contabilitate trebuie examinate ca unsistem de actenonnative interdependente care constituie bazajuridicaa contabilitatii.

Pina la 1 iunie 2003 in Republica Moldova au fost elaborate siaprobate urmatoarele Standarde Nationale de Contabilitate:

S.N.C. I. .Politica de contabilitate".S.N .C. 2. .Stocurile de marfuri ~imateriale".S.N .C. 3. .Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii",S.N.C. 4. .Particularitatile contabilitatii la intreprinderile micului

business".S.N.C. 5. .Prezentarea rapoartelor financiare".S.N.C. 6. .Particularitatilecontabilitatii la intreprinderile agricole",S.N .C. 7. .Raportul privind fluxul mij loacelor banesti",S.N.C. 9. "Contabilitatea consumurilor afcrente lucrarilor de

cercetari stiintifice ~ide proiectare-experimentare".

230


S.N.C. II. "Contracteledeconstruetie".S.N.C. 12. .Contabilitatea impozitului pe venit".S.N.C. J 3. .Contabilitatea obiectelor nemateriale".S.N.C. 14. .Jnformatii financiare privind sectoarele".S.N.C. 16. .Contabilitatea aetivelor materiale pe termen lung".S.N.C. 17. .Contabilitatea arendei (chiriei)".S.N.C. 18. .Veniml".S.N.C. 20. "Contabilitatea subventiilor si publieitatea informatiei

aferenta asistentei de stat".S.N .C. 21. .Efectele variatiilor cursurilor valutare",S.N. C. 23. .Cheltuieli privind imprumuturile",S.N.C. 24. .Publicitatea informatiei privind partite legate".S.N. C. 25. .Contabilitatca investitiilor",S.N.C. 27. .Rapoartele financiare consolidate si contabilitatea

investitiilor in intreprinderile fiice",S.N.C. 28. "Contabilitatea investitiilor in intreprinderile asoeiate".S.N.C. 31. .Reflectarea in rapoartele financiare a participatiilor

in aetivitatea de intreprinzator sub control mixt".S.N.C. 62. .Contabilitatea in partida simpla".S.N .C. 63. .Prezentarea informatiei in rapoartele financiare ale

asociatiilor de economii si imprurnut si ale altor institutiisimilare".

Contabilitatea In bane I si alte institutii finaneiare se tine ineonformitate cu cerintele prevazute de S.N.C. 30 .Dezvaluirl inrapoartele financiare ale bancilor ~ialtor institutii flnanciare"aprobat de Banea Nationals a Moldovei.

In seopul explicarii prevederilor Standardelor Nationale deContabilitate, facilitarii intelegerii si insusirii aeestora MinisterulFinantclor claboreaza ~iaproba comentariile la S.N .C. In aecstea sereflecta detaliat sensul si tratarea fiecarui punet din standard. In baza

231


un or exemple concrete se explica modul de calculare si determinarea unor indicatori distincti, precum si modul de obtinere si prezentarea informatiei respective, pornind de la cerintele standardului,

in afara de actele nonnative specificate, intreprinderile se conducde hotararile, regulamentele si instructiunile In care se determina modu!de contabilizare a unor operatiuni economico- financiare, si anume:

I. Hotararea Guvemului Republicii Moldova cu privire laclasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate Inscopul impozitarii nr.I2lS din 31 decernbrie 1997.

2. Norrnele pentru efectuarea operatiunilor de casa ineconomia nationals a Republicii Moldova aprobate prinHotararea Guvemului Republicii Moldova nr.764 din 25noiembrie 1992 ~imodificate prin Hotararea GuvemuluiRepublicii Moldova nr.783 din 22 noiernbrie 1995 si nr.251din 1 aprilie ] 999.

3, Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor dereprezentanta permise spre deducerea din venitul brut(aprobat prin Hotararea Guvemului Republicii Moldovanr,130 din 6 februarie (1998).

4. Decretul Presedintelui Republicii Moldova nrA06-JI din 23decembrie 1997 .Privind unele masuri de asigurare adisciplinei financiare".

5. Regulamentu! cu privire lamodul de calculare a uzurii mijloacelorfixe in scopul impozitarii aprobat prin ordinul MinisteruluiFinantelor nr.051l-CF-07 /92 din 25 decembrie 1997.

6, Privind particularitatile impozitarii veniturilor obtinute subforma de dobanda si trecerea cheltuielilor legate de achitareaacestora la deduceri scrisoarea Ministerului Finantelor nr,10-2-0911-457-1762 din 4 iunie 1999),

7. Instructiunca cu privire la modul de calculare si achitare a

232


impozitului pe venit de catre persoanele ce practicaactivitatea de antrcprenoriat nr.l aprobata de MinistcrulFinantelor la 23 octombrie 1998.

10.2. Contabilitatea financiara ~imanageriala (de gestiune)Odata cu trecerea Republicii Moldova la Standardelc Nationale

de Contabilitate si revizuirea radicala a opiniilor existente privindprincipiile teoretice ~i metodologia contabilitatii este evident cametodele si procedeele contabile care sunt In vigoare pana laadoptarea S.N.C. nu sunt acceptabilc. Actualmente lucratorii dinserviciile economice trebuie nu numai sa cunoasca prevederilestandardelor in vigoare, ci si sa insuseasca principiile si normele cerezulta din acestea.

Reformarea contabilitatii este 0 conditie importanta necesara pentruiesirea pe pietele financiare, atragerea investitiilor straine. Creareaunui sistem informational adecvat cerintelor actuale este necesarapentru nivelul macro= si micro al gestiunii. La nivelul macro, adica lanivelul unci verigi distincte, 0 astfel de asigurare informationala 0

constituie sistemul contabil si rapoartele intocmite in baza acestuia. inbaza informatiei contabile pot fi pronosticati indicatorii dezvoltariiintreprinderii si evidentiate rezervele de sporire a eficientei productiei,Constituind 0 parte a procesului de gestiune, contabilitatca nu numaireflects activitatea econornica, ci ~i formeaza si prezinta informatieimportanta care permite a controla activitatea curenta a intreprinderii,a planifica stratcgia si tactica acestcia, a utiliza optim resursele, amasura ~iaprecia rezultatele activitatii, a inlatura subiectivismulla luareadeciziilor, Treccrea la Standardele N ationale de Contabilitate a dusla divizarea contabilitatii In financiara si manageriala. Particularitatileacestora sunt prezcntate In schema (fig. 10. I.)

Contabilitatea flnanciara cuprinde informatia care nu numai se

233

Viorel TlIrC(lI1lI, Eudochia Bajerean

utilizeaza pentru gestiunea interns, ci~ise comunica utiIizatorilor extemi.Utilizatori iexterni au posibilitatea sa efectueze 111 baza datelor

rapoartclor financiare 0 analiza comparativa a activitatii diverse lorintreprinderi. De accca contabilitatea financiara cstc reglementata delegislatie si Standardele Nationale de Contabilitate care contintotalitatea de rcguli si principii conform carora indicatorii se formeaza$i se inscriu inrapoartele financiare.

Standardele cuprind recomandari si norme privind masurareavcniturilor si cheltuielilor, determinarea rezultatului financiar alintreprinderii pe perioada de gestiune, preeurn si evaluarea rnijloacelorsi datoriilor, Recomandarile si normele, conform carora indicatorii seformeaza $i se inscriu in rapoartele financiare, se numesc conceptii.Principalele din acestea sunt conceptiile masurarii banesti, materialitatii,cornpararii, functionarii intreprinderii, prezentarii informatiei.

Conceptia masurarii banesti, Rapoartele financiare cuprind numaiacele clemente care au 0 evaluare baneasca. A1ti indicatori care conducla succesul intreprinderii, cumsunt, de exemplu, posibilitatile gestiunii,nu au expresie baneasca $i nu pot fi inclusi in rapoartele financiare.

Conceptia materialitatii. Aplicarea acesteia depinde de parereaunei persoane sau a unui grup de persoane care iau decizia privindmetoda contabilitatii financiare a unui stoc de mijloace. Modul dereflectare in contabi Iitate depinde de parerea acestor persoane si defaptul cat de esentiala este surna operatiunii economice respective.

Conceptia compararli (acumularii) este destinata cornparariiveniturilor obtinute In cursul pcrioadei de gestiune eu cheltuielile careau fost neeesare pentru obtinerea acestor venituri.

Conceptia prezentarii lnformatiel. Modificarile in politica decontabilitate, precum si alte date care necesita sa fie dezvaluite, trebuiepublicatc. Accasta conceptie se aplica in legatura eu faptul ca politicade contabilitate a intreprinderii poate sa se modifice periodic.

234


Contahllttatca Dumeniul de Coatabllttateafinanciad com ourare mana~eriala

U tilizator] i intcnu,lntcmi ~i cxtcrni ..... U ti lizatorii inform aric i f+ adm inistratia, perscnalul

de diverse nivcturi

Conform lcg is laric i Obligarivitatca rincr iiconiabititatii

Conform dcciziciadm inistratie i

N u este timilata de sistern ulSistcrnul dublei ..... Tipuri de sistcm c f+ duhle i lnrcgistran: se

inrcgistrari contabile unlizeaza orice sisiem caresc so ldeaza cu rczultate

Acordarea ajutorulu iadministrajie i in

planificare, gc stiuncapropric ~i control

1rllocmirel.l rapoarte lorIinanciarc nentru ~ Obicctivu l contabililatii ~

utilizatorii cxtc rru tknt) :----- 1-""'-

Principii uzuale aleconlabiUt.;itii

In general, In e x pre siebaneasca

Ncccs ita obicctivitate

Tr imc striale ~i annale

inlreprindere~ in anvarnblu

Prcvcderi!c, norm clc debaza

Totul cc cs tc u ti l pcn truadrn inistratic

Etaloane urihzarclnturmuria atat in cxprcsrcbaneasca, ~iit~! naturala

matcriahzata

Gradul de cx actitarc ain form alic;

M u he estim adaproxirnarivc. insa, dura

caz , se u riliz c azf datee xucte

Frccventa rapoartclorfinancinrc

Obicctul raponrtclorflnanciarc

Dcpindc do sarcinilcpropusc

Centre de rcsponsabilitatc

tnforrnatia se publica ~Pub lic i ta te a r-. Informatia nu v a fi

p c ntru utilizaror: publicaia

Fig.l0.l. Partlcularitatlle contabllltatii financiare ~imanageriale

235


Obiectele contabilitatii financiare sunt:- activele intreprinderii si sursele de formare a acestora;- datoriile (pasivele) intrcprinderii;- veniturile intreprinderii pe tipuri; consumurile ~icheltuielile-

pc elemente economice;- rezultatcle financiare ale activitatii intreprinderii si repartizarea

acestora;- operatiunile economice.

Contabilitatea manageriala (de gestiune) reprezinta metodologiaobtinerii informatiei pentru utilizatorii intemi sireflectarii operatiunilorinterneale intrcprinderii. Aceasta cuprinde de asemenea metodele de contabilizarea consumurilor ~ide calculare a costului produselor finite si serviciilor.

Una din functiilc principale ale contabilitatii manageriale esteargumentarea informationala a procesului de luare a deciziilor. Scopulacesteia il constituie asigurarca ell inforrnatie a managerilor $icolaboratorilor responsabili de realizarea unor indicatori de productieconcreti,

In acest caz contabilul poate sa se conduca de orice reguli internein functie de utilitatea acestora. Argumentul de baza in fundamentareaacestor reguli este utilitatca infonnatiei prezentate.

Cerintele inaintate fata de continutul informatiei create si pregatitepentru utilizare de catre conducere difera de cele aferente informatieidestinate utilizatorilor interni. In contabilitatea manageriala obiectelede baza sunt subdiviziunile nu prea mari izolate pe unitati de productiedistincte, tipuri de activitati, centre de rcsponsabilitate etc. Laorganizarea contabi litatii manageriale se eondue de rcguli determinate,insa, totodata, acest sistem este deschis intr-o mare masura ~icuprindemai putine restrictii aplicate contabilului in activitatea lui cotidiana.

Obiectele concrete ale contabilitatii managerialc sunt urmatoarele:- consumurile intreprindcrii dupa destinatie specials care se

236

Bazefe contabilitdtii

grupeaza pe tipuri de prod use, stadii de productie, centrede responsabilitate, Este necesara 0 abordare rationals dinpunct de vedere economic a construirii sistemului decontabilizare a consumurilor ~ialegerea obiectelor decontabilitate corespunzatoare acestora;

- veniturile intreprinderii care se grupeaza pe tipuri de produse,sfere de activitate, centre de profit etc.;

- rezultatele financiare pe tipuri de produse, sfere de activitati,centre de profit, regiuni (zone) de vanzare a produselor.

Sfera contabilitatii manageriale euprinde previziunea, planificarea,evidenta, analiza si controlul. Contabilitatea manageriala trebuie safie orientata in mare rnasura spre viitor si mas uriIe ce trebuie intreprinsepcntru a influenta asupra evenimentelot Trecutul nu poate fi schimbat,insEtel poate servi drept lectie pentru viitor.

Contabilitatea manageriala organizata de intreprindere necesita unvolum considerabil de informatii suplimentare atat in expresie valorica,cat ~inaturals, 0 parte din care periodic se repeta. De obieei, pentrucontabilitate se utilizeaza un volum considerabil de date care dindocurnentele primare se introduc in sistemele contabilitatii financiaresi manageriale. Sub acest aspect este de remarcat ca ambele tipuride contabilitate au 0 baza informationala unica, insa intre acestea exista$1deosebiri esentiale (vezi fig.l 0.] .).

10.3.Organizarea contabilitatli Ia intreprindere. Politica decontabilitate

Contabilitatea joaca un rol important in asigurarea tuturorutilizatorilor eu informatia necesara privind activitatea economico-financiara a fiecarui agent economic. Pentru realizarea acestui scopcontabilitatea trebuic sa fie organizata astfel incat sa cuprinda toateaspectelc activitatii intreprinderii, sa fie obiectiva si universala.

237


Componenta informatiei obtinute trebuie sa corespunda cerintelorde gcstiune a intreprinderii.

La organizareacontabilitarii in conditiile actuale trcbuic sa se apliceabordarea sistemica a rcalizarii diverselor sohnii de proiect, utilizand inacest caz procedeele, modalitatile ~imetodele corespunzatoare. Activitateadesfasurata directionat in vederea crearii sistemului corespunzator alinformatiei economico-contabile in seopul obtinerii unei informatii veridice,oportune si adecvate pentru gestiune privind activitatea intreprinderii siexercitarea controlului asupra eficiemei utilizarii resursclor de productiepoarta denumirea de organizare a contabilitapi.

Organizarea contabilitatii ca notiune semantics cuprinde ordinea,pastrarea si mentinerea starii de reglementare determinate a sistcmuluiin ansamblu. Elementele de baza ale sistemului de organizare acontabilitatii sum documentelc contabile primare, registrelc contabile,rapoartele contabile interne, circulatia documentelor, utilizareamij loacelor de automatizare a contabi litatii, organizarea (construirea)aparatului contabil ~i determinarea functiilor exercitate de acesta.

Pentru organizarea contabilitatii la intreprindere poarta raspunderccontabilul care trebuie sa asigure eficienta acesteia si utilizareametodelor progresiste.

Premisele de baza ale organizarii rationale a contabilitatii sunt:- studierea continutului legilor, instructiunilor si al altor actc

ce reglementeaza contabilitatea si rapoartele financiare;- determinarea caracterului si volumului informatiei contabile;- repartizarea rationals a muncii intre salariatii aparatului

contabil.Activitatea contabila estc organizata la intreprindere in confonnitate

eu actele normative corespunzatoare ~icerintele ce rezulta din acestea.in acest caz se iau In consideratie structura organizatorica ~i

manageriala a intreprinderii, tipurile existente de unitati de productie

238


~isubdiviziuni structurale, filiale. Este necesar de asemenea de a studiaorganizarca procesului de productie, ceea ce va permite a tine corectevidcnta consumurilor si a produselor finite fabricate.

In scopul organizarii rationale a activitatii aparatului contabil ~ireflectarii coreete a operatiunilor econornice este necesara cunoasterearegulilorsi principiilororganizarii, metodicii si tehnicii tinerii contabilitatii.

Pentru determinarea volumului si naturii informatiei contabile estenecesar a stabili directiile si caracterul lucrarilor contabile prindeterminarea statelor de functiuni ale contabilitati i si repartizarealucrarilor inue persoanele respective. in functie de volumul informatieipot fi create subdiviziuni. De exemplu, subdiviziunile evidentamaterialelor, munca si salarii, decontari, evidenta eonsumurilordeproductie etc.

Contabilitatea managcriala se organizeaza la latitudineaintreprinderii ~idepinde de specificul intreprinderii si necesitateainformatiei concrete.

Fiecare intreprindere, bazandu-se pe principiile fundamentale alecontabilitatii si luand in consideratie scopul ~i sarcinile propuse, alegeprocedeele ~i modalitatile de tinere a contabilitatii, de evaluare apatrimoniului, de achitare a valorii activelor etc., isi formeaza politicade contabilitate care ar permite formarea oportuna a informatieifinanciare si manageriale, veridicitatea, accesibilitatea $i utilitateaacesteia pentru utilizatori

Totalitatca principiilor, conventiilor, regulilor, metodelor $iprocedeelor de tinere a contabilitatii adoptate de intreprindere laintocmirea ~iprezentarea rapoartelor financiare se numeste politicade contabilitate.

Politicade contabilitatc cste elaborata de fiecare intreprindere caredesfasoara activitate de Intreprinzator si este inregistrata in RepublicaMoldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta rarnurala si

239


forma juridica de organizare (eu exceptia organizatiilor bugetare), inconformitate cu S.N.C. 1 "Politica de contabllitate", In aceststandard se dezvaluie notiunea .politica de contabilitate", se expunprincipiile de formare a acesteia,

Politica de contabilitate a intreprinderii urmeaza sa fie perfectataprintr-un document de dispozitie (ordin, dispozitie etc.). Aceasta seelaboreaza pe un an si poate fi modificata in cazurile prevazute destatutul intreprinderii sau la solicitarea organului care stabilestestandardele, sau pentru reflectarea mai exacts a situatiei patrimonialesi financiare, precum si a rezultatelor activitatii lntreprinderii inrapoartele financiare.

Formarea politicii de contabilitate se bazeaza pe conventiile ~iprincipii le fundamentale ale contabilitatii (vezi cap.3, paragrafull.3).

in afara de aceasta, la alegerea ~ifundamentarca politicii decontabilitate este necesar a lua in considerare urmatorii factori:

- forma de proprietate si statutul de organizare juridica aintreprinderii (societate pe actiuni, intreprindere de stat,intreprindere individuala, societate cu raspundere limitata,intreprindere mixta etc.);

- tipul de activitate si sectorul economiei (industria, agricultura,constructiile, transporturile, stiinta, cornertul etc.);

- proportiile intreprinderii (volumul productiei si vanzarilor,efectivul de personal etc.);

- strategia dezvoltarii econornico-financiare (obiectivele sisarcinile dezvoltarii economice a intreprinderii, perspectivelepe termen lung, directiile previzionale ale investitiilor,rnodalitatile abordarii tehnice a solutionarii problemelor deperspecti va);

- nivelul dotarii tehnice a intreprinderii, inclusiv computerizarea;- cadrele - nivelul calificarii (experienta, deprinderile,

240


intelegcrea sarcinilor ~iproblcmelor, posibilitatea solutionariiaccstora);

- situatia economica - existenta infrastructurii de piata, situatiafinanciara, conditiilc pentru investitii etc.).

La forma rea politicii de contabilitate, lntreprinderea trebuie sa seconduca de prevcderile Standardelor Nationale de Contabilitate,comentariile privind aplicarea acestora, Planul de conturi contabile siactele legislative adoptate de Guvern si Parlament.

Formarea politicii de contabilitate inseamna alegerea modului detinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor finaneiare, argumentareamodalitatii alese, pomind de la particularitatile activitatii intreprinderii.

De exemplu, S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materialepe termen lung" prevede patru met ode de caleulare a uzuriimij!oaeelor fixe:

- casarea liniara;- In raport eu volumul produselor cxecutate (Iucrarilor

fabricate );- soldu! degresiv;- degresiva cu rata descrescatoare (cumulativa).

Metoda de calculare a uzurii se dctermina astfel ca valoareamijloacclor fixe sa se includa in cornponenta consumurilor ~ichcltuielilor mai argumentat si eficient din punct de vedere economic.in acest caz este necesar de retinut ca in primii ani de exploatare amijloacelor fixe metoda soldului degresiv prevede decontarea uneiP~'u1imai mari a valorii, iar in urmatorii ani marimea uzurii calculate seva micsora in legatura cu scaderea productivitatii obiectelor.

Modificarilc in politica de contabilitatc sunt posibile Inurmatoarele cazuri:

- rcorganizarea intreprindcrii (fuzionarea, separarea,asocierea);

241

Viorcl Turcanu, Eudochia Bajerean

- schimbarea proprietarilor;- modificarile in lcgislatia in vigoarc sau in sistemul

reglementarii nonnative a contabilitatii;- elaborarea unor noi metode de tinere a contabilitatii.

Modificarile operate in politica de contabilitate se perfecteaza prindocumcntele de dispozitie (ordin, dispozitic etc.) eu indicarea dateiintrarii in vigoare.

Potrivit prevederilor capitolul "Dezvaluirea politicii decontabilitate" din S.N.C. 1, intreprinderea trebuie sa prezintemodalitatile si metodele de tinere a contabilitatii alese la formareapoliticii de contabilitate care influentcaza substantial asupra aprecierii~i luarii deciziilor de catre utilizatorii rapoartclor financiare.

Principalele sunt considerate metodele de evaluare si tinere acontabilitatii etc. fati! cunoastcrea carora este imposibil a trage concluziicorecte privind situatia patrirnoniala si financiara, fluxul mijloacelorbanesti sau rczultatele activitatii intreprinderii.

Politica de contabilitate a intreprinderii trebuie sa fie plasata lainceputul anexelor la rapoartelc financiare pe anul de gestiune,Rapoartele financiare intermediare (trimestriale) pot sa nu cuprindainformatia privind politica de contabilitate, daca in ultima nu au intervenitmodificari in cursu! perioadei de la intocmirea raportului financiarprecedent care includea politica de contabilitate.

Modificarile in politica de contabilitate care influenteaza esentialasupra eva Iuarii si luarii deciziilor de catre utilizatorii rapoartelorfinanciare III cursul anului de gestiune sau in perioadele ulterioare,precum si cauzelc acestor modificari si estirnarea consecinteloracestora In expresic valorica sunt supuse dezvaluirii argumentate inanexe la rapoartele financiare.

Dezvaluirca politicii de contabilitate nu justifica reflectarca incorcctasau inexacta a informatii lor si nu exonereaza conducerea intreprinderii

242


de raspunderea pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere acontabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

10.4. Componenta ~imodul de pregatire ~i prezentare arapoartelor financiare

Operatiunile economice la intreprindere se inregistreaza cuajutorul contabilitatii curente care efectueaza doar grupareainterrnediara a date lor accstora. lnsa utilizatorii au nevoie deinformatia generalizata obtinuta in urma unei sistematizari si gruparimai inalte. Totodata, 0 astfel de informatie trebuie sa fie prezentatala 0 data determinata si pentru 0 perioada concreta. Datele caresunt necesare utilizatorilor sc reflects in rapoartele financiare. Accsteasc obtin prin gruparea inforrnatiei initiale in baza conturilor sinteticeIn registrele contabile care apoi se transpun in calitatc de indicaroridetenninati in rapoartele financiare.

In capitolull al prezentei lucrari sunt indican utilizatorii concreti aiinforrnatiei. In acest caz numai 0 parte neinscmnata a acestora (decxemplu, personalul de conducere al intreprinderii de nivel mediu)utilizeaza informatia operativa obtinuta in baza contabilitatii curente.Aceasta cste necesara pentru controlul asupra miscarii mijloaeelorconcrete ale agentului economic. Insa, in fond, adrninistratiaintreprindcrii si utilizatorii extern! au nevoie de informatie generalizata,adica de indicatorii continuti in rapoartele financiare, in baza caroraaccstia ar putea lua decizii cconomicc si managcrialc.

Utilizarea in scopurile mentionate a datelor curente este foartecomplicata, intrucat acestea caracterizeaza prepondcrent aspectulcantitativ al activitatii intreprinderii, subdiviziunilordistincte ale acesteia,obiectclor de contabilitate. 0 astfel de informatie utilizatorii nu pot s-o citeasca, deoarece pe ei ii intereseaza indicatorii calitativi ai activitatii

243


intreprinderii, si nu cei cantitativi. Toata aceasta informatie se continein rapoartele financiare.

Rapoartele financiare reprezinta generalizarea diversilor indicatoriinterdependenti care caracterizeaza situatia financiara 1a 0 datadeterminata. in afara de aceasta, rapoartele financiare trebuie sacontina informatia privind miscarea mijloacelor banesti si sursele definantare.

in functie de perioada intocmirii, exista rapoarte financiaretrimestriale ~ianuale.

In confonnitate eu Standardele Nationale de Contabilitate,intreprinderile intocmesc si prezinta urmatoarele rapoarte financiare:

- Bilantul contabil;- Raportul privind rezultatele financiare;- Raportul privind fluxul mijloacelor banesti;- Raportul privind fluxul capitalului propriu;- anexele Ia acestea, in special, la Bilantul contabil si alte

rapoarte prevazute de actele normative ale sistemului dereglementare normativa a contabilitatii;

- nota explicativa,Primele trei rapoarte se intocmesc si se prezinta trimestrial, iar

raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare si nota explicativa.Bilantul contabil cuprinde structura activelor si pasivelor

intreprinderii, precum ~i valoarea fiecarui activ ~ipasiv la 0 datadeterminata. In activ se indica starea patrimoniului agentului economicprezentat sub forma de active pe termen lung si curente. Pasivulcuprinde inforrnatia privind sursele de formare a aeestui patrimoniu:capitalul propriu; datoriile pe termen lung si scurt.

Raportul privind rezultatele financiare intocmit pe perioadade gestiune (de exemplu, pe un an, incepand cu 1 ianuarie si terminand

244

Bazele contabilitcqii

eli 31 decembrie), contine informatia privind veniturile ~icheltuielile sise calculeaza profitul net sau pierderea in acest caz aHHcheltuielile,cat ~iveniturile se grupeaza pe tipuri de activitati (operationala, deinvestitii, financiara), precum si acelor rezultate din evenimenteleexceptionale. Suma profitului net sau a pierderii se reporteaza apoi inBilantul contabil.

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti euprinde dateleprivind starea tuturor rnijloacelor banesti ale intreprinderii (in casierie,conturile de decontare si valutar, alte conturi bancare) la inceputul ~isfarsitul perioadei de gestiune, intrarea $i iesirea acestora pe tipuri deactivitati. EI ofera utilizatorilor 0 imagine fidela despre mijloacelebanesti de care dispune intreprinderea si modul de utilizare a acestora.

Raportul privind tluxul capitalului propriu inglobcaza informatiaprivind marimea si structura capitalului propriu al intreprinderii lainceputul si sfarsitul perioadei de gestiune, modificarile care s-auprodus in cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitaluluipropriu. Acest lucru este important pentru a aprecia eoreet situatiafinanciara a intreprinderii.

Pentru calcularea unor indicatori mai detaliati, efectuarea uneianalize multilaterale a activitatii economico-financiare a intreprinderiisunt necesare date concrete. In acest scop sc intocmesc anexela Bilantul contabil si Raportul privind rezultatcle financiare,prccum si nota explicativa,

In anexa la Bilantul contabil se prezinta date concreteprivind existenta si miscarca activelor pe termen lung si curente,starea datoriilor pe termen lung si scurt etc. in anexa la Raportulprivind rezultatele financiare se dezvaluie structura tuturorveniturilor si cheltuielilor pe toate tipurile de activitati, precum si

245

Viorel [urcanu, Eudochia Ba/erean

a vcniturilor ~icheltuielilor imprevizibile (exceptional e).In nota explicativa se expun informatii privind dczvaluirea

politicii de contabilitate, corespunderea rapoartelor financiare euStandardele Nationale de Contabilitate se efectueaza analizadatelor continute in rapoartcle financiare si anexe si se fumizeazao informatie suplimentara care este neccsara pentru prezentareaobiectiva si intelegerea corecta de catre utilizatori a datelor dinrapoartele financiare.

Conform deciziei condueerii intreprinderii $i adunarii generalerapoartelc financiare pot fi publicate.

La baza intocmirii rapoartelor financiare ale intreprinderii stauprincipiile fundamentale si respectarea tuturor cerintelor fata deinformatia financiara, In conformitate cu Standardcle Nationalede Contabilitate la intocrnirea rapoartelor financiare sunt prioritareurmatoarele principii: imaginea fidela, continuitatea activitatii, metodaspecializarii exercitiilor, Fata de informatia inclusa in rapoartelefinanciare sunt inaintate un sir de cerinte: importanta, oportunitatea,vcridicitatea, neutralitatea, eomparabilitatea, inteligibilitatea.o importanta deosebita are de asemenca permanenta metodelor

utilizate la intocmirea $1prezentarea informatiei, ceea ce se asigurade politica de contabilitate a intreprinderii,

Rapoartele financiare se intocmesc si se prezinta de catreintreprinderi conform formularelor aprobate de MinisterulFinantelor al Republicii Moldova.

Formularul raportului fmanciar reprezinta un tabel care coniinedenumirea indicatorilor si coloanelor destinate inregistrarii sumelorfiecarui indicator. Blanchetele rapoartelor financiare se tiparesc latipografie, Acestea cuprind urmatoarele date: denumirea intreprinderiiraportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate si tipul

246

Bazele contabilita/ii

de activitatc; perioada de gestiune; valuta in care sunt prezentatiindicatorii rapoartelor financiare (lei moldovenesti),Inainte de a intocmi Bilantul contabil si altc rapoartc financiarc

se efectueaza lucrari pregatitoare. Este vorba de urmatoareleproceduri contabile:

a) totalizarca datelor in registrele contabile si reportareaacestora in Cartea mare;

b) compararea reciproca a totalurilor rulajelor si soldurilorconturilor sintetice ~ianalitice;

c) calcularea soldurilor in Cartea mare ~iintocmirea balanteide verificare;

d) inchiderea conturilor care nu au sold.Astfel de lucrari se efectucaza la intocmirea at at a rapoartclor

financiare trimestriale, cat si a celor anuale.Inainte de intocmirea rapoartclor financiare anualc intrcprinderile

sunt obligate sa efectueze de asemenea inventarierea completa a tuturorbunuri lor si decontari lor. Accst lucru cste necesar pentru confirmareaveridicitatii datelor contabile care vor fi incluse in rapoartele financiare.Dupa efectuarea tuturor lucrarilor pregatitoare se procedeaza la

completarea rapoartelor financiare. in acest scop datele conturilorsintetice se tree in randurile si coloanele corespunzatoare ale tabelelordin rapoarte. in Bilantul contabil se inscriu soldurile conturilor dinclasele 1-5 la data incheierii pcrioadei de gestiune. Coloana "Lainceputul anului" se cornplcteaza in baza sumelor reflectate In bilantla 31 decembrie a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilordin clasa 6 "Venituri" si debitoare ale conturilor din clasa 7"Clleltuieli" se utilizeaza pentru complctarea coloanelorcorespunzatoare din Raportul privind rezultatele financiare.Alte rapoarte se intocmesc utilizandu-se datele din contabilitatea

curenta si rapoartcle financiare deja complctate.

247

Morel Tlircanu, Eudochia Bajerean

In rapoartele financiare, In afara de indicatorii din perioada degestiune, trebuie sa se includa ~idatele din perioada precedents carese calculeaza dupa 0 metoda unica.

Rapoartele financiare Ie semneaza conducatorul intreprinderii sicontabilul-sef care poarta raspundere pentru vcridicitatea siplcnitudinea informatiei prezentate in Bilantul contabil si alte rapoarte.

In afara de utilizatorii care pot sa solicite informatia, dupa caz,agentii economici sunt obligati sa prezinte rapoartele financiare insectiile de statistica la sediul intreprinderii,

Termenele de prezentare a acestora se stabilesc pentru fiecareinrreprindere in parte, insa nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoaretrimestrului de gestiune pentru rapoartele trimestriale si pana la datade 15 martie a anului urmator anului de gestiune -pentru rapoarteleanuale.

In afara de aceasta, rapoartcle financiare se prezinta proprietarilor,de regula, pana la data desfasurarii adunarii actionarilor sau altorparticipanti ai intreprinderii,

In unele cazuri, inainte de a prezenta rapoartele financiare acesteatrebuie supuse verificarii de audit, conform rezultatelor careia seintocmeste concluzia de audit. 0 astfel de concluzie constituie 0 partecornponenta a raportului anual al intreprinderii.

Intrebari pentru autocontrol1. Enumerati capitolele continute in Legea contabilitatii.2. Expuneti succint continutul capitolelor din Legca contabilitatii,3. Aratati in ce constau esenta si rolul Standardelor Nationalc

de Contabilitate.4. Enumerati Standardele Nationale de Contabilitate principale.

248

Baade contabilitdtii

5. Cetipuri de acte nonnative (cu exceptia S.N.C.), utilizeazaintrepriuderile la tinerea contabilitatii?

6. Enumerati obiectele contabilitatii financiare.7. Enumerati obiectcle contabilitatii manageriale.8. Cui iieste destinate informatia contabilitatii financiare?9. Numiti conceptiile contabilitatii financiare.10. In ce consta esenta conceptiei masurarii banesti?11. Arata]! esenta conceptiei materialitatii,12. Formulati esenta conceptiei cornpararii.13. in ce consta esenta conceptiei prezentarii inforrnatiei?14. Sistemul de tinere a contabilitatii manageriale se limiteaza la

dubla inrcgistrare sau pot fi utilizate diverse sisteme?15. in ce etaloane poate fi obtinuta informatia contabilitarii

manageriale?16. Care este frecventa rapoartelor financiare pentru

contabilitatea financiara si manageriala?17. Pentru care tip de contabilitate exactitatea informatiei este

obligatorie?18. De ce inforrnatia obtinuta in contabilitatea managerial a

constituie secret comercial?19. in baza carui Standard National de Contabilitate se

elaboreaza politica de contabilitate a intreprinderii?20. Dati definitia politicii de contabiI itate a intreprinderii.

249

Planul de conturi contablle al activitatii economico- financiare a intreprinderllor

CAPITOLVL III. NOMENCLATORVL CONTURILORCONTABILE

Simho- Simhulul Simh ..l.dlui gru- contun- conturi-pci de lor de lor deconturi aradut gradul

CLASA 1. ACTIVE PE TERMENLUNG11 ACI1VENEMATERIALE

(IMOBILIZARI NECORPORALE)111 Active nemateriale

ill I Cheltuieli de constituire1112 Fond comercial (goodwill))113 Brevete1114 Embleme comerciale1115 Licente1116 Programc informatice1117 Alte active nemateriale1118 Active nernateriale arcndate pe termen lung

112 Active nematerialc in curs de executie113 Amortizarea activelor nemateriale

1131 Amortizarea cheltuiclilor de constituire1132 Amortizarea fondului cornercial (goodwill-ului)1133 Amortizarea brevetelor1134 Amortizarea ernblemelor comerciale1135 Amortizarea licente lorJ 136 Arnortizarea programclor informal icc1137 Amortizarea altor active nemateriale1138 Amortizarea activelor ncmateriale arcndate pe

tcrmen lung12 ACTIVE MATERIALE (IMOBILIZA.RI

CORPORALE) PE TERM EN LUNG121 Active matcriale in curs de exccutie

250

1211 Constructii In curs de executie1212 Utilaj destinat instalarii1213 Urilaj si aile obiccte panii la punerca in functiunile1214 Investitii capitate ulterioare

122 Terenuri1221 Terenuri lara constructii1222 Terenuri eu constructii1223 Terenuri ell zacarninte1224 Terenuri arendate pe termen lung

123 Mijloace fixe1231 Cladiri1232 Constructii speciale1233 Masini, utilaje si instalatii de transmisie1234 Mijloace de transport1235 Animale de munca ~ide productie1236 Plantatii perene1237 Alte mijloace fixe12')8 Mijloace fixe arendate pe termen lung

124 Uzura mijloacelor fixe1241 Uzura cladirilor1242 Uzura constructiilor speciale1243 Uzura masinilor, utilajelor si instalatiilor de

transmisie1244 Uzura mijloacelor de transport1245 Uzura plantatiilor perene1246 Uzura altor mijloace fixe1247 Uzura mijloacelor fixe arendate pe tcrmen lung

125 Resurse naturale126 Epuizarea resurselor naturale

13 ACTIVE FINANCIARE PE TERMEN LUNG131 lnvestltii pe termen lung in parti nelegate

1311 Cote de participatie ~iactiuni1312 Obligatiuni1313 Imprumuturi acordate1314 A lte investitii pe termen lung

132 lnvestitii pe termen lung in parti legate

251

1321 lnvestitii pe terrnen lung in intreprinderi-fiice1322 lnvestitii pe termen lung 111intreprinderi asociate1323 lnvestitii pe termen lung In alte par(i legate

133 Modificarea valorii investitiilor pe termen lung1331 Majorarea valorii investitiilor pe termen lung1332 Diminuarea valorii investitiilor pe termen lung

134 Creante pe termen lung1341 Creante pe terrnen lung privind arenda1342 Creante pe termen lung privind dobanzile si

redeventele calculate1343 Cambii pe termen lung primite]344 Alte creante

135 Active amanate privind impozitul pc venit136 Avansuri pc termen lung acordate

14 ALTE ACllVE PE TERMEN LUNG141 Cheltuleli anticipate pe termen lung142 AUe active pe termen lung

CLASA 2. ACfIVECURENTE21 STOCURI DE MARFURI ~I MATERIALE

MaterialeMaterii prime si materiale de bazaSemifabricate cumparate si articole de completateCornbustibilAmbalaje ~imateriale pentru ambalatPiese de schimbAlte materia IeMateriale transrnise pentru prelucrareMateriale de constructieMateriale cu destinatie agricolaAnimale la crestere ~iingra~atObiecte dc mica valoare ~iscurta durataObiecte de mica valoare ~iscurta durata In stoeObieete de mica valoare si scurta durata In exploatareConstructii provizorii (neprevazute In lista de titluri)Uzura obiectelor de mica valoare ~iscurra durata

211211121122113211421152116211721182119

212213

2!3121322133

214

252

2141 Uzura obiectelor de mica valoare ~iscurta durata2142 Uzura constructiilor provizorii (neprevazute in lista

de titluri)215 Productia in curs de executle

2151 Produse in curs de executie2152 Servicii in curs de executie

216 Produse2161 Produse finite2162 Sernifabricate din productie proprie2163 Produse secundare

217 Marfuri22 CREANTE PE TERMEN SCURT

221 Creante pe termen scurt aferente facturilorcomerciale

2211 Facturi de primit din tara2212 Facturi de primit din strainarate2213 Carnbii primite

222 Corcctii la datorii dubioase223 Creante pe termen scurr ale partilor legate

2231 Creante pe termen scurr ale intreprinderilor-fiice2232 Creante pe tennen scurt ale intreprinderilor asociate2233 Creante pe termen scurt ale altor patti legate

224 Avansuri pe termen scurt acordate2241 Avansuri pe tennen scurt acordate in tara2242 Avansuri pe termen scurt acordate In strainatate

225 Creante pe termen scurt privind decontarlle eubugetul

2251 Creante pe termen scurt privind impozitul pe venit2252 Creante pe tennen scurt privind alte impozite $i plai!

226 Taxa pevaloarea adaugata de recuperat227 Creanre pe term en scurt ale personalului

2271 Creante pe termen scurt privind retribuirea muncii2272 Creante pe termen scurt ale titularilor de avans2273 Creante pe tennen scurt privind marfurile vandute

in credit2274 Creante pe termen seurt privind recuperarea daunei

materiale

253

2275 Creante pe terrnen scurt ale persoualului privindalte operatii

228 Creante pc termen scurt privind veniturilecalculate

2281 Creante pe terrnen scurt privind arenda2282 Creante pe termen scurt privind dobanzile ~i

redeventele calculate2283 Creante pe termen scurt privind dividendele

calculate2284 Creante pe terrnen scurt privind alte venituri

229 Alte creante pe termen scurt2291 Creante pe termen scurt ale cornpanii lor de asigurari2292 Creante pe termen scurt ale organelor de asigurari

sociale2293 Creante pe termen scurr privind pretentiile

inaintate si recunoscute2294 Creante pe termen scurt privind alte operatii

23 INVESTITU PE TERMEN SCURT231 Investitii pe termen scurt in piirti nelegate

2311 Obligatiuni si alte titluri de valoare2312 Depozite2313 Titluri de valoare eu lichiditate inalta2314 Imprumuturi acordate2315 Alte investitii pe term en scurt in parti nelegate

232 Investltil pe termen scurr in parti legate2321 lnvestitii pe termen scurt 1'nintreprinderi-f ice2322 Investitii pe termen seurt in intreprinderi asociate2333 Investitii pe termen seurt in altc parti legate

233 Diminuarea valorii investitlllor pe termen SCUtt

24 MIJLOACE BAl"\lE~Tl241 Casa

2411 Casa in valuta nationals2412 Casa in val uta straina2413 Mijloaee banesti in nurnerar legate

242 Cont de decontare2421 Mijloaee banesti nelegate

254

2422 Mijloace bancsti legate243 Cont valutar

2431 Conturi valutare in tara2432 Conturi valutare in strainatate2433 Mijloace valutare legale

244 Conturi speciale la bancl2441 Acreditive2442 Carnete de cecuri eu limita de suma2443 Mijloace pe cartele de credit si magnetice

245 Transferuri banesti in expeditie246 Documente banesti

25 ALTE ACI1VE CURENTE251 Cheltuieli anticipate curente252 Alte active curente

CLASA 3. CAPITAL PROPRIU31 CAPITAL STATUTAR ~I SUPLlMENTAR

311 Capital statutar3111 Fond statutar

Actiuni simpleActiuni privilegiateAporturiCote de participatieCapital suplimentarCapital suplirnentar varsatDiferente de curs aferente aporturilor val utare Incapitalul statutarCapital nevarsarCapital retrasActiuni simple rascumparateActiuni privilegiate rascumparatcAporturi si cote de participatie retraseRl<ZERVERezerve stabilite de leglslatieRezerve prevazute de statutAlte rezerve

3112311331J4311:')

31231213122

313314

314131423143

32321322323

255

33 PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERENEACOPERIT A)

331 Corectarea rezultatelor perioadelor precedente3311 Corectarea profitului perioadelor precedente3312 Corectarea pierderi lor pcrioadelor precedente

332 Profit nerepartizat(pierdere neacoperita) alanilor precedenti

3321 Profit nerepartizat al anilor precedent]3322 Pierdere neacoperita a anilor precedenti

333 Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune3331 Profit net al perioadei de gestiune3332 Pierdere nets a perioadei de gestiune

334 Dividende platite in avans34 CAPITAL SECUNDAR

341 Diferente din reevaluarea activelor pc termenlung

3411 Diferente din reevaluarea activelor nernateriale3412 Diferente din reevaluarea active lor materia le pe

termen lung3413 Diferente din reevaluarea investitiilor pe termen lung

342 Subventii pentru intrcprindcrile de stat35 REZULTAT FINANCIAR TOTAL

351 Rezultat financiar total

411

CLASA4. DATORII (OBLIGATII) PE TERMEN LUNG41 DAWRll FINAN ClARE PE TERMEN LUNG

411141124113

4114

4115

412

256

Credlte bancare pe termen lungCredite bancare pe termen lung In valuta nationalaCredite bancare pe termen lung in val uta strainaCredite bancare pe termen lung in val uta nationalsamanateCredite bancare pe termen lung in val uta strainaamanateDatorii convertibile privind creditele bancare peterrnen lungCredite bancare pe termen lung pentru salarlati

413 Imprumuturi pe termen lung4131 Imprumuturi pe termen lung din parti nelegate4132 Imprumuturi pe termen lung din parti legate4133 lmprumuturi pe termen lung din emisiunea de

obligatiuni4134 imprumuturi pe termen lung de la personalul

intreprinderii4135 Carnbii financiare pe termen lung acordate4136 Datorii eonvertibile privind imprurnuturile pe

termen lung414 Alte datorii financiare pe termen lung

42 DATORll PE TERMEN LUNG CALCULATE421 Datorii de arendii pe termen lung422 Venituri anticipate pe termen lung423 Finantari ~iincasari eu destinatle speclala

4231 Finantari eu destinatie specials din buget4232 Incasari de mijloace eu destinatie speciala de la

alte intreprinderi4233 Alte finantari si incasari eu destinatie specials

424 Avansuri pe term en lung primite425 Datorii amanate privind impozitul pe venit426 Alte datorii pe termen lung calculate

511511151125113

5114

5115

5116

CLASA5. DATORII PE TERMEN SCURT51 DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCUR'i

Credite bancare pe termenscurtCredite bancare pe termen seurt in valuta national aCredite bane are pe terrnen scurt in valuta strainaCredite bancare pe termen seurt In valuta nationalsamanateCredite bancare pe termen scurt in val uta strainaamanateCredite bancare pe termen scurt in valuta nationalarestanteCredite bancare pe termen scurt in valuta strainarestante

257

512 Creditc bancare pc termen scurt pentru salariati513 imprumuturi pe termen scurt

5131 Imprumuturi pe termon seurt de la paqi nclegate5132 Imprumuturi pe tcrmen SCUtt de la par!i legate5133 Imprumu!uri pe termen seurt din ernisiunea de

obligatiuni5134 Imprumuturi pe termen scurt de la pcrsonalul

intrepri nderii5135 Cambii finaneiare pe termen scurt ernise

514 Cora-parte curenta a datoriilor pe termen lung5]5 Venituri anticipate curente516 Alte datorii financiare pe termen scurt

52 DATORll COMERCIALE PE TERMEN SCURT521 Datorii pe termen scurt privind facturile

cornerciale5211 Facturi de achitat in tara5212 Faeturi de achitat in strainatate5213 Cambii emise

522 Datorii pe termon scurt fata de partile legate5221 Datorii pe termen scurt tllta de intreprinderile-fiice5222 Datorii pe termen scurt fata de intreprinderile

asoeiate5223 Datorii pe termcu scurt rata de aile parti legate

523 Avansuri pe termen seurt primite53 DATORll PE TERMEN SCURT CALCULATE

531 Datorii fata de personal privind retribulrea muncii531l Datorii privind relribuirca muneii5312 Datorii rala de deponenti

532 Datorii fata de personal privind alto operatil5321 Datorii fata de titularii de avans5322 Datorii fata de personal privind alte operatii

533 Datorii privind asigurarlle5331 Datorii fata de Fondul social5332 Datorii fala de organele sindicale privind

contributiile la asigurarile sociale5333 Datorii privind asigurarea mcdicala

258

53345335

5345341

53425343534453455346

5347

53485349

535536537538539

539153925393

CLASA 6. VENITURI61

6116111611261136114

612612161226123

Datorii privind asigurarea persoanelorDatorii privind asigurarea bunurilorDatorii privind decontarlle cu bugetulDatorii privind impozitul pe venit al persoanelorjuridiceDatorii privind taxa pe valoarea adaugataDatorii privind accizele, taxeleDatorii privind impozitul funciarDatorii privind impozitul pe bunurile imobiliareDatorii privind impozitul pentru utilizarearesurselor naturaleDatorii privind impozitul pe venit al persoanelorfiziceDatorii privind alte impozite si taxeSanctiuni econorniceTaxa pe valoarea adaugata ~iaccize de incasatOatorii privind pHi tile extrabugetareDatorii fata de fondatori ~ialti particlpantiRezerve pentru cheltuiell ~ipliiti preiiminateAlte datorii pe termen scurtDatorii pe termen scurt privind arenda curentaDatorii pe termen scurt privind reclamatiileDatorii pe termen scurt fata de alti creditori

VENITURI DIN ACTlVlTATEAOPERA TIONALAVenituri din vanziiriVenituri din vanzarea produselorVenituri din vanzarea marfurilorVenituri din servicii prestateVenituri din contracte de constructieAlte venituri operation aleVenituri din realizarea alter active curenteVenituri din arenda curentaVenituri din amenzi, penalitati si despagubiri

259

6124 Venituri din modificarea metodelor de evaluare aactivelor curente

6125 Venituri din recuperarea daunei rnateriale6126 Alte venituri operationale

62 VENITURJ DIN ACTIVITATEANEOPERA TIONALA

621 Venituri din activitatea de investitii6211 Venituri din iesirea activelor nemateriale6212 Venituri din iesirea activelor materiale pe termen lung6213 Venituridin iesireaactivelor financiare pe termen lung6214 Venituri din dividende6215 Venituri din dobanzi6216 Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe

termen lung iesite6217 Venituri din participatiile in alte intreprinderi6218 Venituri din operatiile cu partite legate6219 Alte venituri din activitatea de investitii

622 Venituri din activitatca financlara6221 Venituri din redevente6222 Venituri din arenda finantata a active lor materiale

pe termen lung6223 Venituri din diferente de curs valutar6224 Venituri din active intrate cu titlu gratuit6225 Venituri din subventii de stat, prime, prernii si sume

sponsorizate6226 Venituri din contracte de neantrenare in concurenta6227 Aile venituri din activitatea financiara

623 Venituri exceptionale6231 Compensatii primite pentru recuperarea pierderilor

din calarnitati naturale6232 Alte venituri exceptionale

260

CLASA 7. CHELTUIELI71 CHELTUIELI ALE ACTIVITATII

OPERA TIONALE711 Costul vanzarilor

7111 Costul produseJor finite vandute7112 Costul marfurilor vandute7113 Costul serviciilor prestate

712 Cheltuieli comerciale7121 Cheltuieli privind operatiile de marketing7122 Cheltuieli privind ambalajele si ambalarea

produselor si marfurilor7123 Cheltuieli de transport privind desfacerea7124 Cheltuieli privind reclama7125 Cheltuieli privind reparatiile garantate ~i deservirile

cu garantie7126 Cheltuieli privind datoriile dubioase7127 Cheltuieli privind returnarea si reducerea preturilor

la marfurile vandute7128 Alte cheltuieli comerciale

713 Cheltuieli generale ~iadministrative7131 Cheltuieli privind uzura, repararea ~i intretinerea

mijloacelor fixe eu destinatie generals7132 Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale7133 Cheltuieli de intretinere a personalului

administrativ ~ide eondueere7134 Impozite, taxe si plati, cu exceptia impozitului pe venit7135 Cheltuieli in scopuri de binefacere si sponsorizare7136 Cheltuieli privind protectia muncii7137 Cheltuieli de reprezentare7138 Cheltuieli de deplasare7139 Aile cheltuieli generale si administrative

714 Alte cheltuleli operation ale7t41 Cheltuieli privind realizarea altor active eurente7142 Cheltuieli privind arenda curenta7143 Che!tuieli privind amenzile, penalitatile, despagubirile

261

7144 Cheltuieli din rnodificarea rnetodelor de evaluare aactivelor curente

7145 Cheltuieli privind dobanzile pentru credite siimprurnuturi

7146 Cheltuieli de productie indireete nerepartizate7147 Lipsuri si pierderi din deteriorarea valorilor7148 Cheltuieli aferente productiei rebutate7149 Alte cheltuieli operationale

72 CHELTUlELI ALE ACTIVIT ATIINEOPERA TIONALE

721 Cheltuieli ale activitatii de investitii7211 Cheltuieli privind iesirea activelor nemateriale7212 Cheltuieli privind iesirea activelor materiale pe

termen lung7213 Cheltuicli privind iesirea aetivclor financiarc pe

termen lung7214 Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung

la iesirea acestora7215 Cheltuieli aferente participatiilor in alte intreprinderi7216 Cheltuieli privind operatiile ell partite legate7217 Alte cheltuieli ale activitatii de investitii

722 Cheltuieli ale activltatil financiare7221 Cheltuieli privind plata redeventelor7222 Cheltuieli privind arenda finantata a active!or

matcrialc pe termen lung7223 Cheltuieli privind diferentele de curs valutar7224 Aile cheltuieli ale activitatii finaneiare

723 Pierderi exceptionale7231 Picrderi din calamitati naturale72..12 Pierderi din perturbari politice7233 Pierderi din modificarea legislatiei tarii

73 CHE{;l'UIELI (ECONOMII) PRIVINDIMPOZITUL PE VENIT

731 Cheltuieli (economil) privind impozitul pe venit

262

CLASA 8. CONTURI ALE CONTABILITATH DE GESTIUNE81 CONTURI ALE CONSVMVRILOR DE

PRODVCTIE811 Productia de baza

8111 Consumuri directe materiale8112 Consumuri directe privind retribuirea muncii8113 Contributii pentru asigurari le ~iprotectia sociala8114 Consumuri indirecte de productie

812 Activitiiti auxiliare8121 Consumuri de materiale8122 Consumuri privind retribuirea muncii8123 Contributii pentru asigurari le ~i protectia sociala8124 Consumuri indirecte de productie

813 Consumuri indirecte de productle8131 Uzura si cheltuieli privind repararea si intretinerea

mijloacelor fixe utilizate in productie8132 Amortizarea activelor nemateriale utilizate in

prcductie8133 Intre!inerea personalului administrativ si de

deservire al subdiviziuni lor de productie8134 Protectia muncii si tehnica securitatii8135 Pierderi din intrerupcri in productie8136 Intretinerea pazei ~i cheltuieli privind asigurarea

securitatii antiincendiare din subdiviziunile deproductie

8137 Cheltuieli cu deplasarile personalului de productie8138 Alte consumuri indirccte de productie

82 ALTE CONTURI ALE CONTABILITATII DEGESTlUNE

821 Adaos comercial822 Returnarea si reducerea preturllor la marfurlle

vandute

263

CLASA 9. CONTVRr EXTRABILANTrERE91 ACTIVE PE TERMEN LUNG ARENDATE

911 Active nemateriale arendate912 Active materiale pe termen lung arendate

92 VALORI iN MARFVRI ~I MATERIALE CARENV APARTIN iNTREPRINDERIl

921 Valori in marturi ~imateriale primite in custodie922 Materiale primite spre prelucrare923 Marfurt primite in consignatie924 Vtilaj primit pentru montaj

93 TITLURI DE VALOARE CARE NU APARTININTREPRINDERII

931 Titluri de valoare destinate vanzarii932 Titluri de valoare expediate pentru inrcgistrarc933 Titluri de valoare primite de la registrator934 Titluri de valoare depuse la pastrare In dcpozit

94 DATORII ~l PLATI CONVENTIONALE941 Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la

pierderi942 Garantarca datoriilor ~iplatilor primite943 Garantarea datoriilor ~i platilor acordatc944 Uzura fondului de locuinte945 Pierderi fiseale nereclamate

95 ALTE MIJLOACE SI DATORII REFLECTATEiN CONTABILlTATEA EXTRABILANTIERA

951 Formulare eu regim special

Publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93/96 din30 septembrie 1997.

264

Bibliografie

1. Legea contabilitatii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.28 din 25 mai1995.

2. Conceptia reformei coutabilitatii /1Monitorul Oficial alRepublicii Moldova nr.88 -91 din 29 decembrie 1997.

3. Standardele Nationale de Contabilitate II MonitorulOficial al Republicii Moldova nr.88 - 91 din 30 decembrie1997.

4. Planul de eonturi eontabile al activitatll economieo-financiare a intreprinderii ~iNormele metodologiee deutilizare a conturilor contabile Monitorul Oficial alRepublicii Moldova nr.88 - 91 din 30 decernbrie 1997.

5. Regulamentul privind inventarierea nr.30 din 5 martie20011/ Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 29 martie 2001.

6. Needles B.E., Anderson H.R., Caldwell JoC. Principii lede baza ale contabilitatii, Editia a V-a. - Chisinau, ARC,2000.

7. Contabilitate financiara, Manual (colectiv de autori,coordonator A.Nederita). - Chisinau, ACAP, 2003.

80 Bueur VoScurt dictionar de teorie a evidentei contabile: rus-roman si roman-rus. - Chisinau, Ed. Enciclopedica, 1992.

90 Bojian 00 Bazele contabilitatii, - Bucuresti, Eficient, 1997.10. Capron M. Contabilitatea in perspectiva (trad. din limba

franceza). - Bucuresti, Humant - itas, J 994.11. Colasse B. Contabilitate generals, - Iasi, Editura

"Moldova", 1995.

265

12. Oprea C., Ristea M. Bazele contabilitatii. - Bucuresti,Editura Nationala, 2000.

13. AJ16opOB P.A. OCHOBbJ fiyxranrepcxcro y-rera. - M:,j],eno H cepsnc, 2002.

14. AHTOH" P.M. OCHOBbI 6yxranTepcKoro ysera II Ilep. caHI". - M. Tpuana HTT, 1992.

15. ACTaxoB B.n. Teopus 6yxranTepcKoro ysera. - POCTOB-J-la-j],OHY; I13)l.lJ,eHTp «Mapr», 2001.

16. Ba6ae13 IO.A. TeopIDI 6yxrarITepcKoro yxera. - M:,AYLU1T, lOHI1TI1, 1999.

17. Kapsanoea 3.B. Teopns fiyxranrepcxoro yxera. M:,<Dl'IHaHCbI 11CTaTI1CTI1Ka, 1998.

18. KYTep M.M. TeopI15111npl1Hll,I1TIbI Gyxranrcpcxoroyse ra. YQe6HOe nocofiue. M:, <DI1HaHCbI 11

CTaTI1CTI1Ka, 2000.19. M3ThlOCM.P., IIepepa M.X. TeopIDI 6yxramepcKoro

ysera. - M:, AY,UI1T, 1999.20. Paciolo Luca. Tratat de contabilitate in partida dubla. -

Iasi. Editura Junimea, 198L21. Pmuap iK.b. Eyxran repcxaa yxe r: TeOpl15I 11

npaKTI1Ka. - M:, <PI1HaHCbI 11CTaTI1CTI1Ka, 2000.22. XeHJ],pHKcOHE.C., BaH Bpena. Teopns fiyxranrepcsoro

ysera (nep. c anrn.), - M:, <PI1HaHChI 11CTaTI1CTI1Ka,

1997.23. COKOJlOB 51. B. OT I1CTOKOB .1l,OHaWHX JJ,HeH.- M:,

IOHI1TH, 1995.24. COKOJ]OB 51. B. OCHOBhI TeOp11116yxranTepcKoro

yxera. - M:, <i->I1HaHcblH CTaTI1CTHKa,2001.

266

Asistenta acordata de catre Proiectul USAID privind Reformacontabilitatii in Republica Moldova.

Redactor literar:Nina PastemacovaTehnoredactie computerizata: Vitalie Spinachi

Semnat pentru tipar 30.12.03Fonnat60 x 841116. Rotaprint.

Coli de tipar 15,81. Comanda 2189. Tirajul2500 ex.

117914758-Bazele-contabilitatii

Documents

Transcript of 117914758-Bazele-contabilitatii