11

4
11. Conceptele de etnicitate şi etnos în antropologia şi etnologia contemporană 11.1. Etnie- categorizarea colectivitatilor umane in unitati discrete ce impartasesc anumite caracteristici comune de natura mai degraba culturala. Termenul etnie si/sau grup etnic au fost folosite pentru a inlocui termenul rasa, iar uneori, si/sau si pe cel de trib. Identitatea etnica poate fi definita prin adunarea unor note vizibile si invizibile ca note culturale, unitati lingvistice, valori religioase, valori traditionale etc. ETNICITÁTE A este ansamblul particularităților etnice specifice unui popor, unei culturi. Etnicitatea este ceva cu care fiecare om se naste, nu o dobindeste pe parcursul vietii, ea este insusita prin interactiunea cu ceilalti membri ai gruppului care ii transmit limba, obiceiurile, traditiile etc. Grup etnic = parte a populației dintr-o societate vorbind aceeaşi limbă, împărtăşind aceleaşi atitudini, comportamente, trăsături mentale etc. ca produs al originii şi tradiției culturale comune. Într-o societate, g.e. poate fi asimilat când adoptă modelele culturale comune, sau dominat, atunci când este controlat şi i se impune cultura unui alt grup; mai poate fi asociat cu alte grupuri, fiecare păstrându-şi însă identitatea culturală. Oricît de variate şi de complexe ar fi accepţiunile termenului „etnie”, este utilă totuşi, o încercare de sistematizare ale acestora. Termenul de „etnie” este utilizata in diferite contexte. Astfel, o primă categorie de cercetători, dintre care cel mai de vază fiind Max Weber, percep conceptul de „etnie” în calitate de grupuri umane unite prin credinţa într-o ascendenţă comună, datorită asemănărilor de ordin fizic, a obiceiurilor, a culturii comune şi a psihologiei specifice, avînd rolul de a favoriza coeziunea de grup, mai ales în domeniul politic. A doua categorie de cercetători au explicat termenul ca un rezultat al unui mod de viaţă, bazat pe o limbă şi o cultură proprie, cumulat cu determinarea spaţială, ce creează în rezultat solidaritatea dintre oameni. În sfîrşit, o categorie aparte de cercetători, în frunte cu Fredrik Barth, au indicat asupra faptului că etniile sunt menţinute prin existenţa unor frontiere, care ajută la autoidentificarea grupurilor.

Transcript of 11

11. Conceptele de etnicitate i etnos n antropologia i etnologia contemporan11.1. Etnie- categorizarea colectivitatilor umane in unitati discrete ce impartasesc anumite caracteristici comune de natura mai degraba culturala.Termenul etnie si/sau grup etnic au fost folosite pentru a inlocui termenul rasa, iar uneori, si/sau si pe cel de trib.Identitatea etnica poate fi definita prin adunarea unor note vizibile si invizibile ca note culturale, unitati lingvistice, valori religioase, valori traditionale etc. ETNICITTEA esteansamblul particularitilor etnice specifice unui popor, unei culturi. Etnicitatea este ceva cu care fiecare om se naste, nu o dobindeste pe parcursul vietii, ea este insusita prin interactiunea cu ceilalti membri ai gruppului care ii transmit limba, obiceiurile, traditiile etc.Grup etnic= parte a populaiei dintr-o societate vorbind aceeai limb, mprtind aceleai atitudini, comportamente, trsturi mentale etc. ca produs al originii i tradiiei culturale comune. ntr-o societate,g.e.poate fiasimilatcnd adopt modelele culturale comune, saudominat,atunci cnd este controlat i i se impune cultura unui alt grup; mai poate fiasociat cu alte grupuri, fiecare pstrndu-i ns identitatea cultural.Orict de variate i de complexe ar fi accepiunile termenului etnie, este util totui,o ncercare de sistematizare ale acestora.Termenul de etnie este utilizata in diferite contexte. Astfel, o prim categorie de cercettori,dintre care cel mai de vaz fiind Max Weber, percep conceptul de etnie ncalitate de grupuri umane unite prin credina ntr-o ascenden comun, datoritasemnrilor de ordin fizic, a obiceiurilor, a culturii comune i a psihologiei specifice,avnd rolul de a favoriza coeziunea de grup, mai ales n domeniul politic.A doua categorie de cercettori au explicat termenul ca un rezultat al unui mod devia, bazat pe o limb i o cultur proprie, cumulat cu determinarea spaial, cecreeaz n rezultat solidaritatea dintre oameni. n sfrit, o categorie aparte de cercettori, n frunte cu Fredrik Barth, au indicatasupra faptului c etniile sunt meninute prin existena unor frontiere, care ajutla autoidentificarea grupurilor.

11.2. Teoria primordialistPrimordialismul este teoria care susine c n cele din urm exist o baz real,tangibil, pentru identificarea etnic.- Bazele teoriei primordialiste au fost pusede filosofii germani, mai cu seam de J. H. Herder, care menionau despre putereaatavic a solului i sngelui care leag oamenii din acelai grup ntre ei.

-Curentul primordialist percepe societatea uman ca un conglomerat de grupuri socialedistincte. La natere o persoan devine membru al unui anumit grup. Identificareaetnic se bazeaz pe elemente profunde i primordiale de rudenie i ataamentfa de respectivul grup. Prin urmare, apartenena etnic a unei persoaneeste fixat i rmne o parte neschimbat a identitii sale individuale.-Etnicitatea este atribuitla natere i se transmite ereditar, fiind o derivat a relaiilor de clan i rudeniea unei societi umane, fiind prin urmare ceva stabil i permanent. Respectiv, cei doifactori determinani ai curentului primordialist reprezint ideea c etnicitatea uneipersoane este atribuit la natere i faptul c aceasta este permanent.

Teoria instrumentalistExponenii teoriei instrumentaliste percep etnicitatea ca pe un fenomen care poatefi schimbat, construit sau chiar manipulat pentru a obine beneficii economice ipentru a atinge anumite scopuri politice. Conform Teoriei Elitelor, liderii unui statmodern, utilizeaz i manipuleaz percepia de identitate etnic pentru a promovapropriile scopuri i de a asigura meninerea puterii. Astfel, etnicitatea, conformacestei abordri, este determinat de lupta elitelor n cadrul unei entiti anume,ntr-un anumit context politic i economic. Din perspectiva acestui curent, grupurileetnice sunt considerate drept produse a miturilor politice, create i manipulatede cultura elitelor n aspiraia acestora de a obine acces la resurse i putere.Modernizarea, este unul din factorii centrali care perpetueaz etnicitatea. Creterearatei de alfabetizare, mass-media, comunicarea de mas, faciliteaz nsuirea irspndirea caracteristicilor etnice. La apariia unui dificulti economice, elitele vormanipula opinia public i vor invoca argumentul etnic ca fiind cauza tuturor relelor.

Teoria constructivistConform acestui curent, etnicitatea este un fenomen n dezvoltare continu, edificatn viaa de zi cu zi, care se manifest pe tot parcursul vieii. Teoria constructivistinterpreteaz etnicitatea ca fiind situaional, schimbtoare i dependent destructura societii. Identitatea etnic poate s evolueze sau s se reduc n funciede o mulime de factori, unul dintre care este capacitatea politicienilor de a mobilizaefectiv societatea pentru atingerea unor scopuri generale sau nlturarea unorameninri exterioare.Constructivismul respinge ideea c etnicitatea este o condiie uman de baz. Exponeniiacestui curent susin c grupurile etnice sunt doar produse ale interaciuniisocial-umane, meninute numai n msura n care acestea sunt susinute n calitatede constructe sociale. Constructivismul modernist coreleaz apariia etnicitii cu formarea statelor-naiune.Susintorii acestei teorii, cum ar fi Eric Hobsbawm, afirm c etnicitatea inaionalismul, sunt invenii recente, care au aprut n perioada modern. Ei susinc, nainte de aceast perioad, omogenitatea etnic nu a fost considerat un factornecesar pentru buna convieuire a oamenilor.

Conform teoriei primordialiste,etnicitatea este determinat la natere i rmne neschimbat pe tot parcursul vieii. Teoria instrumentalist abordeaz etnicitatea n calitate de fenomen ce este bazat pe simboluri i mituri, care este exploatat de ctre lideri n scopuri pragmatice i pentru atingerea propriilor interese. A treia abordare, este ilustrat de teoria constructivist, care susine c identitatea etnic este ceva care oamenii construiesc n contexte sociale i istorice specifice pentru a promova propriile interese,etnicitatea fiind fluid i subiectiv. Prin urmare, fiecare dintre aceste curente ilustreaz faptul c etnicitatea i etnia rmn a fi elemente de baz n constituirea statului-naiune.