CONTAMINARE AER

CONTAMINARE AER1Caracteristici generaleAtmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine permament microorganisme.Doua grupe de microorganisme : - flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare) - flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)3Consideratii generaleDin punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.4Consideratii generaleBacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.5Consideratii generaleFungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium, Aspergilius, Penicilium etc.6Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelorPrezenta suportului nutritiv materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse adezive, materiale textile sau plastice etc.Aport de oxigen Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul)Absenta oricarui element toxic.7Efecte asupra sanatatiiSimptome iritative nespecifice oculare si respiratoriiBolile copilariei rujeola, varicela etc.Infectii respiratorii virusuri, bacterii - legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii nosocomiale.8 Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de dezvoltare. - Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale intrauterine.Efecte asupra sanatatii9 - Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV.Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

Efecte asupra sanatatii10Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) data de fungi si de actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu expunerea profesionala plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta pneumonie.Efecte asupra sanatatii11PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA13Caracteristici generaleFlora microbiana din apa poate fi clasificata in : - flora naturala proprie apei - flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala)Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 220C (psihrofila)Flora microbiana 35-450C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.14Consideratii generaleAgentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de poluantii chimici : - adera la suspensii solide in apa - infectia este dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea consumatorului - relatia doza-raspuns nu este cumulativaMajoritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau animale, rar prin urina15Consideratii generalePoluntii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi.Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit hidric in special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta in afara organismului.Persistenta in apa : unele sunt capabile sa persiste in apa, dar in general nu se multiplica16Consideratii generaleCai de patrundere : orala-digestiva, cutaneo-mucoasa, respiratorie si parenterala (hemodializa)Receptivitate : generala si crescuta pentru bacterii, paraziti si mai scazuta pentru virusuri.Manifestare : caracter epidemic, endemic, sporadic.17Epidemia hidrica - caracteristiciAparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apaSuprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apeiReceptivitate generalaLipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie18BacteriiDoza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v. holeric.Au, in general, o residtenta scazuta la dezinfectantHolera : vibrionul holeric - produce epidemii hidrice extrem de grave - in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)19BacteriiFebra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata.Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de severa.Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel mondial. 20BacteriiEscherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor.Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini.Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.21VirusuriGreutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare.Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV22VirusuriGastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene.Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.23Paraziti Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei.Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice.Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestantaAscaris lumbricoides afecteaza in special copii 24Analiza bacteriologica a apeiMetode de analiza curentaMetode de analiza complementaraMetode de analiza speciala25Metode de analiza curentaDeterminarea numarului total de germeni care se dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este un indicator cantitativ de contaminare globala. Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 370C un interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene.Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala. Metoda colimetriei:

26Metode de analiza curenta- test de prezumptie insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 370C si urmarirea acelorain care s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz. - testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la 370C 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

27Metode de analiza curentaDeterminarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali.Determinarea numarului de streptococi fecali se insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de Na) se incubeaza la 370C 24 h. + = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva. Confirmarea insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza 48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei.

28Analize complementareAtunci cand probele de apa necesita determinari suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii hidriceDeterminarea numarului total de germeni care se dezvolta la 220C similar cu determinarea NTG.Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in mediul de culturaDeterminarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli29Analize specialeUrmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite enterovirusuri.30NormeApa robinet dezinfectata: NTG = 10 m - sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza uniform accelerata(gravitatia) + nu difuzeaza retinuti in caile aeriene superioare (suspensii nerespirabile) B. aerosolii 10-0,1 m sedimenteaza in aerul imobil dupa legea lui Stokes(proportional cu densitatea si diametrul si invers proportional cu vascozitatea mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer- patrund adanc , poate chiar la alveola se retin intr-un mare procent in ap.spiratorc. aerosolii 0,1-0,001 m nu sedimenteaza in aerul imobil - se deplaseaza permanent in miscare browniana - difuzeaza puternic in atmosfera- patrund pana la alveola si sunt retinuti- dar! se elimina in mare masura cu aerul respiratmai simplu particule respirabileparticule inhalabile mari : 10-2,5 m (PM 2,5-10) intalnite in jurul soselelor sau al ariilor industriale generatoare departicule

particule inhalabile fine(2,5-0,1 m) si ultrafine (0,1 m)- sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure) se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini care reactioneaza in aer). PM2,5Actiunea suspensiilor pe organismDepinde de:concentratia : riscul pentru sanatate creste in paralele cu eadimensiunea particulelor : determina locul pana unde patrund si proportia retinuta - Numai particulele mici pot patrunde = particule respirabile sub 10 m ajung in plaman,cele sub 2-3 m pot ajunge la alveolenatura chimica Actiuni in functie de natura chimicatoxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice, indiferent de calea de patrundere Cd, Pb si compusii, etcalergica fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala)cancerigena pulberi anorganice (azbest) /organice(HAP)/aerosoli radioactiviinfectanta (germeni pe praf bacterian)iritanta (intensitatea in functie de natura/concentratia pulberilor)fibrozanta (pneumoconiozele)

2. Gazele si vaporii poluanticale de patrundere in organism: predominant respirator (secundar cutanat/digestiv)

difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(90 m2) - direct in circulatia generalafactori care determina toxicitatea gazelor si vaporilornatura chimica solubilitatea volatilitateaclasificarea gazelor in functie de efectul patogengaze iritante efect mai ales pe aparatul respirator SO2, NO2, NH3, Cl2, etc)gaze asfixiante CO2, CO, etcgaze toxice specificegaze cu efect narcoticSurse de poluare a aeruluisurse naturale- exceptional un risc pentru sanatate: eruptii vulcanice descompuneri de material organiceroziunea solului(praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)

surse artificiale antropogene combustii/transport/industrie

procese de combustie(surse stationare)sunt o sursa esentiala de poluare a aeruluicombustia combustibililor fosili: amestec de suspensii si gaze in concentratii f diferite = fumla un combustibil de puritate perfecta: CO2+apa, NOx prin reactie cu N atmelementele gazoase: CO2+NOx+CO+SO2+hidrocarburi(HAP), aldehide, etcelemente in suspensie : particule de cenusa+particule de carbune nears

riscurile risc iritant: suspensii SO2 NO2 aldehiderisc cancerigen: HAPrisc asfixiant redus(prin CO2 si CO)

transporturi(combustie in focare mobile)diversi poluantihidrocarburi-HAPCONOxaldehideplumb (suspensii de plumb mineral in gazele de esapament)substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare +hidrocarburi+O2 atmosferic+NOx)riscurilerisc iritant : NO2, aldehide

risc asfixiant : CO2

risc toxic specific compusii de plumb, cadmiu

risc cancerigen - HAPprocese industrialearderi de combustibilipoluare complexa prin activitatea specificamari surse de poluare: siderurgia si metalurgia industria chimica si petrochimicariscuriin functie de profilul industrial/procesul tehnologicintereseaza un nr. mai mic de persoanepot fi extrem de importante

Mecanisme naturale de purificare a aeruluiautopurificarea = esentiala, determina:diluarea poluantilor sedimentarea pe sol a poluantilorinteractiuni intre poluanti(condensare, absorbtie, r. chimice) scaderea concentratiei modif toxicitatiia)factorii meteoturbulenta atmosferica, conditionata de curentii de aer (orizontali, verticali) - calmul atmosferic temperatura inversia termicaumiditatea ceata (impiedica difuziunea)(precipitatiile rol pozitiv depunere pe solsolubilizarea toxicelor in pic. de ploaie

b) topografia localitatilor vailec) prezenta suprafetelor de apad) vegetatiae) configuratia urbana(pozitionarea zonei industriale, orientarea strazilor)Efectele asupra starii de sanatateDiferite in functie de durata expunere:

-----expunere pe termen scurt

-----expunere pe termen lung

Va multumesc pentru atentie!!!IgienaradiatiilorRadiatiilefactori permanenti ai mediului inconjuratorefectele biologice: cu atat mai pronuntate, cu cat frecventa este mai mica (deci) energia mai mare

Efectele biologice datorate numai energiei eliberate la absorbtia radiatiei de catre tesuturi(radiatia absorbita)Lungimea de unda: din ea se poate deduce energia eliberata - clasificarea efectului biologic predominant. efecte biologice predominanteradiatii infrarosii: 1mm -760 nm - caloricradiatii luminoase : 760 nm 400 nm luminosradiatii ultraviolete : 400nm 10 nm fotochimicradiatii ionizante : 10 nm sub 1 pm - ionizantalta clasificarein functie de intensitatea efectelor:

radiatii ionizante

radiatii neionizante

radiatiileionizante

clasificare- r. electromagnetice formate din fotoni X, mare capacitate de penetrare, strabat corpul retinandu-se mm sau mp in dif tes.(radiodiagnostic, radioterapie)- r. formate din particule atomice - (2p, 2n), (electroni); fluxuri de protoni fluxuri de neutroni(!)

!!!! mica penetrare raman in stratul cornos ( )sau piele () au o mai mare capac. ionizanta ca cele anterioareTipuri de iradiereexterna expunerea partiala sau totala a orgs.la radiatii exterioare, efecte - in tesuturile care absorb radiatianocivitate maxima: radiatiile electromagneticeinterna produsa de atomii elementelor radioactive patrunse in corp (inhalare, ingestie, parenteral)urmeaza ciclul metabolic al elementului iradiaza tes din circuit (tot elem. uniform distribuite; partial pt. cumularea selectiva) nocivitate maxima - radiatiile &

unitati de masuraradioactivitatea : curie (Ci), bequerel(Bq)

expunerea : roentgen(R), Coulomb/Kg(C/Kg)

doza absorbita : rad, Grey(Gy)

doza echivalenta(doza efectiva biologica) se aplica dozei absorbite coeficienti de pondere(in fct de calitatea rad, doza absorbita, etc) Rem, Sievert(Sv)iradierea naturalapoate fi externa si internaradiatiile cosmice - nu ridica probleme de protectie in mod normal(doar la zborurile de f mare altitudine)radiatiile terestre externe raze ale unor radionuclizi cu viata lunga (thoriu, uraniu 238, radiu 226 sau 228) - exista zone cu radioactivitate naturala crescuta(in arii limitate la pete 1 rem anual)+ zone cu bazalturi/sisturiiradierea naturala interna ingestia(apa, alimente) sau inhalarea (radon, thoron din sol) de elemente radioactive K40, Ra87, Po210, Pb 22o, Ra226, Th228

valoarea totala este in mod normal foarte mica(1 mrad /an)

!Iradierea naturala modificata tehnologic: produsa de elemente naturale, carora prelucrarea le-a crescut radioactivitatea materialele de constructie

radonul un gaz radioactiv inodor, incolor.apare natural din descompunerea uraniului din sol si roci. prin descompunere: poloniu 214 si 218 se descompun +emit rad. ridica probleme in locurile unde se poate acumula : mine, subsoluri care comunica ca solulrelatie durata expunerii cancer pulmonar prin inhalare de radon sau de particule alfa emise de poloniu.

iradierea artificialadatorata utilizarii de catre om a radiatiilor ionizante

expunerea profesionala:minerit, centrale nuclearo-electrice, reactoare nucleare, cercetare, servicii de diagnostic si tratamentexpunere neprofesionala:poluarea radioactiva a mediului dat. utilizarii tenice si industriale a rad. ioniz.utilizarea radiatiilor in medicinaexperimentareda armelor nucleare

!atentie la tot ce se produce din roci:mat.constructii, fosfogips, ingrasaminte fosfatice, polifosfati alimentari de supravegheat radioactivitateaEfectele radiatiilor asupra starii de sanatatese datoreaza transferului de energie ef.intotdeauna nocivteoria tintei(1/3) : exista elemente/structuri ale celulelor asupra carora actioneaza energia eliberata, lezandu-le sau distrugandu-le ---cei mai sensibili:Acizii nucleiciteoria radicalilor liberi(2/3) efectul radiatiilor nu prin impact direct, ci prin intermediul unor radicali instabili foarte reactivi(ef: depinde de cantitatea de radicali formata)cele mai radiosensibilie - celulele in multiplicare limfoide, mieloide, epiteliale, reporducatoare

si alte tipuri de celule pot fi interesate(chiar si celula nervoasa)relatia doza-efect(biologic)relatia lineara(fara doza-prag) orice doza de rad. produce leziuni, cu atat mai intense cu cat doza e mai mareeste explicata de teoria tinteivizeaza ef. genetic prin alterarea ADNexclude posibilitatile reparatoriise adreseaza:

cell somatice = degenerari maligne cell germinative = efecte pe descendentirelatia cu prag: boala de iradiere ac sau cr modif.patologice apar numai dupa depasirea unor dozeexista un prag pana la care riscul de imbolnavire e minimia in considerare posibilitatile reparatorii

!!teoria actuala: ambele relatii: cu prag(ef. somatice bine conturate)+fara prag (ef. somatice stocastice+ef. genetice)

1. efectele somaticea. leziuni ale anumitor aparate si sisteme produse de alterari celulare grave

b. modificari genetice ale celulelor somatice --- descendenti celulari modificati --- cancer1.1.efecte precoce b. de iradiereexpunere la doza unica ridicata (sau repetare la interval scurt

difera iradierea intregului corpanumitor parti1.1.1.intregul corp b. de iradiere.de la 0.25 Gy modificari hematologice reversibile seria limfo/mielode la 1 Gy boala acuta de iradierede la 2Gy decese prin lez. irev. de tesut mielo/limfode la 4 Gy 50% posib. decesde la 5-10 Gy 100% deces

aspecte clinicedoze ff mari(>10Gy) agitaie (forma nervoasa) coma profundasub 5 Gy sindromul hematologic(remisibil)in mod normal: faza 1 fen nervoase; adinamie; inapetenta; obnubilare faza 2 de remisiune (invers prop. cu doza)faza 3 perioada de stareperioada de stare:

sindromul hematologic - distrugerea(de regula) ireversibila a sist. mielo.si limfo. + alterarea timusului &placilor Payer , anemie leucopenie trombocitopenie hemoragii alterarea grava a imunitatii

- sindromul digestiv: greata, vome, diaree deshidratare

exit : hemoragii/septicemie cu flora intestinala proprie

1.1.2.iradierea segmentarade regula prin :manipularea necorespunzatoare de materiale radioactive tratamentepentru aparitie doze mai mari decat la boala de iradiereapar: radiodermita acuta alopecie leziuni oculare sterilitate

1.2 efecte tardivecand? la expuneri mici si repetate la distanta mare de la o expunere la doza < cea necesara pentru boala de iradierea. boala cronica de iradiereradiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare)sterilitatealopeciecataractaleucopeniab. scurtarea duratei de viata : observata epidemiologic si statistic reducerea capacitatii de aparare fata de infectii/neoplasme

c. efectul somatic stocastic: prin modificarea ADN-ului celulelor somatice rolul radiatiilor in producerea cancerului(si hemopatii)cancer pulmonarleucemiicancer tiroidiancancer osos

Este posibila orice localizare La tesutul unde se realizeaza schimbul de energie0,01 Sv la 1mil oameni 100 cazuri de cancer

2. efecte geneticedef: ef. radiatiilor ionizante asupra descendentilor persoanelor iradiate

2.1. actiune teratogena cand embrionul /fatul sunt iradiati (in utero) per. de max. sensib. organogeneza 8-90 zile - efecte: in functie de doza si moment: mort, avort spontan malf de gravitati diferitedupa z. 90 vulnerabilitatea scade lez. nervoase: oligofrenie/dezv. neuropsihica defic.iradierile ext/int in utero cresc frecv. leucemiilor infantile (dupa 7 ani) /alte cancere2.2. actiune mutagenaafectarea materialului genetic modificarea gametilor

este supusa relatiei lineare doza-efect

modificarile : pe cromozomi(aberatii cromozomiale) mutatiigrade diferite de gravitate

aber. cromoz. care pot face imposibila formarea oului sau viabilitatea embr.mutatii letale viabilitate redusa a indivizilormutatii neletale nivel crescut de anomalii genetice la generatia urmatoare sunt mai ales recesive modif somatice peste mai multe generatiiiradierea nat. este vinovata de 1/3 din totalul defectelor genetice

riscul genetic individual in cazul dozelor relativ ridicate

riscul populational cand sunt doze mici - modifica structura genetia a intregului grup afectatprofilaxiaradiatiile ionizante nu au efect sanogen ef. genetice si cancerigene nu au prag

!!!reducerea la min. a expunerii160MICROCLIMAT160161AERUL INTERIORTrebuie sa satisfaca trei cerinte de baza: 1. confort termic 2. mentinerea in limite normale a concentratiei gazelor respiratorii 3. mentinerea poluantilor din aerul interior la un nivel care sa nu afecteze confortul sau sanatatea celor expusi (prin difuzie sau eliminare)161162NOTIUNI GENERALEAmbianta termica sau microclimatul se defineste ca o notiune complexa care inglobeaza totalitatea factorilor fizici (temperatura, umiditate, miscarea aerului si temperatura radianta) care isi exercita influenta asupra organismului, ca excitanti ai functiei de termoreglare.Omul homeotem datorita termoreglarii (termogeneza si termoliza).162163NOTIUNI GENERALETermogeneza rol in expunerea organismului la temperatura scazutaTermoliza rol in in expunerea organismului la temperatura crescuta. Se realizeaza prin : - pierdere prin radiatie (de la corpuri calde la reci), se pierde 45-50% - pierdere prin conductie (transfer prin suprafete de contact), 2-5% - pierdere prin convectie (prin intermediul aerului), 15-20% - pierdere prin evaporare (evaporarea apei de la suprafata pielii si a ap. resp.), 25-30%163164Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismuluiCresterea temperaturii in locuinte, vara, incaperi aglomerate; produce o intensificare a mecanismelor de termoreglare, soliictand diferite aparate si sisteme.Temperatura cutanata sub influenta unui microclimat cald, in diferite regiuni tegumentare creste cu 2-30Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv

164165Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismuluiAparatul repirator intensifica atat respiratia pulmonara (frecventa, amplitudinea resp., vrntilatia pulm.) cat si schimbul de oxigen.Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa prin transpiratie.Sangele initial volumul creste, prin apa de la tes, apoi hemoconcentratie.Aparat cardovascular pulsul poate ajunge pana la 150/minTA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice.165166Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismuluiAparat renal eliminarea apei se face extrarenal oligurieAparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinaleFicat scade functia glicogeneticaVezicula biliara se modifica compozitia bileiSNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare, viteza de reactie.166167Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismuluiScaderea temperaturii organismul este mai rezistent la scaderea temperaturiiTemperatura centrala variatii de 0,3-10Temperatura cutanata scade cu 2-30Tegumentele palide, datorita vasoconstrictiei perifericeAparat respirator micsorarea frecventei si amplitudinii resp., consumul de O cresteSangele scade volumul, concentratia, pulsul, TAFicat, muschi intensificarea reactiilor chimiceAparat renal poliurie, polakiurieFrecventa crescuta a afectiuniloe a frigore

167168Metode de determinare a caracteristicilor fizice Determinarea temperaturii aerului metode termometrice (termometre, termografe).Determinarea umiditatii aerului psihrometru Assman principiul consta in evaporarea apei de pe un substrat, in functie de cantitatea de umezeala din aer. Se determina umiditatea relativa a aerului cu ajutorul unor tabele.168169Metode de determinare a caracteristicilor fiziceDeterminarea vitezei curentilor de aer catatermometru Hill principiul consta in transferul de caldura intre aparat si mediul ambiant.Determinarea temperaturii radiante pentru determinarea temperaturii peretilor, a podelei si a surselor de incalzire se utilizeaza fie termometre cu Hg, prevazute cu rezervor plat si montate pe suprafata cercetata, fie termometre cu rezistenta electrica.169170Metode de apreciere confortului si disconfortului termicSenzatia de caldura doua ambiante cu caracteristici fizice deosebite pot fi considerate ca echivalente daca subiectii, trecand dintr-o ambianta in alta, exprima aceeasi senzatie termica.Determinarea temperaturii efective se face cunoscand temperatura aerului, umiditate relativa si viteza curentilor de aer, cu ajutorului tabelelor si graficelor.Temperatura efectiva corectata pe langa T, U, miscarea aerului si radiatiile calorice.170171Metode de apreciere confortului si disconfortului termicZona de confort reprezinta totalitatea conditiilor microclimatice care asigura senzatia de confort termic, in cadrul limitelor date.Pentru nou-nascuti si imaturi zona de confort termic este mai ridicata decat pentru adulti.Batrani zona de confort mai ridicata decat la adulti, deoarece au un metabolism mai scazut.La efort zona de confort trebuie sa fie mai scazuta, deoarece metabolismul este mai crescut.171172Metode se determinare a solicitarii functiei de termoreglare a organismuluiTemperatura centrala cea mai constanta este temperatura rectalaTemperatura cutanataFrecventa cardiaca pana la 28-290 puls normalProcesul sudoral - 290 transpiratia este evidenta si creste proportional cu temepratura, la >350 toata caldura se pierde prin transpiratie.Reactivitate neuropsihica urmarirea dinamicii functiilor in relatie cu ambianta termica.172173Norme igienico-sanitareTemperatura aerului 18-220C, diferente pe orizontala max. 2-30, pe verticala 1,5-20, in 24 h max 2-3 la incalzire centrala si 4-6 la incalzire locala.Umiditate 35-65%Viteza de miscare a aerului:0,1-0,3m/secRadiatiile calorice temperatura peretilor sa nu difere cu m.m. de 4 fata de T aer.Temperatura corpurilor de incalzit sa nu depaseasca 800C

173Patologia neinfectioasa asociata apeiIn apadiverse substante minerale, unele utileaportul majoritar, insa: prin alimenteex: gusa endemica (lipsa de iod) nu se datoreaza majoritar iodului scazut din apa zonei respectivecontra-exemplu: aportul de fluor!duritatea crescuta a apei (saruri de Ca+Mg) protectie fata de bolile cardio-vasculareFluorul in apasurse: natural (zone vulcanice) /din poluare (superfosfati) /adaugat voluntar (fluorizarea apei)

efecte asupra sanatatii:-in doze mici- bioelement- in doze mari efecte toxice(fluoroza)

efectele fiziologice ale fluoruluise fixeaza in tesuturile dure(os, dinte) = la hidroxiapatita fluoroapatitaretinerea: mai rapida si mai mare la:pers. tinerecopii cu dinti in crestere- fixare uniforma in toata structura dintelui(apoi-doar la supraf)fluorul in dentina si smalt: in relatie directa cu conc. din apa potabila

excesul: elminat renal/transpiratie/mici cantitati pe alte caifluor in urina: test de ingestie

actiunea cariopreventiva a fluorului 0.7-1.5 mg/l de apaformarea fluoroapatitei rezistenta la actiunea cizilorscade solublitatea dintilor(F infl. cristalizarea apatitei: cristale mari/perfecte)fav. reprecipitarea fosfatului de Cainhiba enzimele resp. de formarea de aczii care ataca smaltulare actiune bactericida/bacteriostatica pe flora din gurafluorizarea apeipracticata in anumite zone pt. reducerea incidentei cariei dentare in populatia generala66% din sursele de apa din SUA- florinateimpactul este maxim beneficiaza toata lumeaunii se opun(controverse referitoare la eventuala toxicitate)Toxicitatea fluoroza inca de la 2ppmfluoroza dentara numai daca F e ingerat in perioada de formare/calcificare a dinteluiintital afectare superficiala, apoi intreg dinteleDean: trepte de gravitate: de la pete albe ...dinte sfaramicios

fluoroza osoasa: de la dureri difuze....dureri de coloana (dorsal, cervical)osteofite pe coloana final: coloana rigida, transformata intr-o masa osoasa unicaexostoze pe oasele lungicreste masa osoasa totala (uneori si de 2-3 ori)mineralizarea tesuturilor moi(lig. intervert)tardiv: fluoroza ankilozanta +modificari radiculare mielopaticeconcetratii ffmari: osteosclerozala copii adevarate epidemii de genu valg

Intoxicatia cu nitrati(cianoza infantila, methemoglobinemia infantila cianotica- forma acuta)cunoscuta inca din 1945 intoxicatie cu apa de put---sursele de profunzime sunt poluatenitratii in apa(>75 mg/l) : naturali(sol bogat in azot) din poluare direct cu ingrasaminteindirect din descompunerea substantelor organice)

nitrati netoxici -----reducere ---nitriti toxici

transformarea exogen, in apa (in per calde, cu flora reducatoare) endogen (sub actiunea aceleasi flore)

boala apare la sugari alimentati artificial + formula preparata cu apa de put conditii favorizanteaciditatea gastrica slaba flora distala poate ascensiona, mai ales la sugarii cu infectii digestive(colif) !infectii ORL strepto-stafilopastreaza o Hb fetala labilanevoia de apa/unit de G mai mare(10x)pot avea defecte enzimatice(deficit de glucoza-6-PDH)dezvoltare insuficienta a NADH methemoglobin reductazamanifestari- in functie de nivelul metHb (hipoxie)N max 2% din Hb10% - cianoza asimptomatica25-50% - +hipoxie, astenie, dispnee de ef, cefalee, tahicardiepeste 50% - poate interveni moarteaprofilaxia:

max 45 mg/dm3 apatestarea apei din sursele de profunzime(fantani)evitarea alimentatiei artificiale a sugaruluiintoxicatii cronice:la copiii snatosi sau care au trecut prin intoxicatia acuta10-15% metHbun grad de anemierezistenta scazuta la infectiideficit staturo-ponderal(nitritii cresc stresul oxidativ al organismului asupra caruia actioneaza)

!nitrozamine - cancerigeneCianuriutilizate in diverse sectoare : minier, turnatorii, metalurgic, industrie chimica organicaef. pe termen scurt: tahipnee, tremor, alte probleme neurologiceef. pe termen lung: scadere in greutate, afectarea tiroidei, leziuni neurologice

Intoxicatia cu mercur (toxic in orice forma)originea : naturala(din sol, vulcani) surse antropogenice poluare industriala agricola(pesticide organomercuriale)rezulta din arderi de combustibili fosiliforma: Hg metalic, saruri organice/anorganice

biotransformarea Hg in CH3-Hg

transformare, bioacumulare in lantul trofic

absorbtia Hg din apa redusa

toxicitate maxima: compusii organici metilmercurul acumulati in tesuturile pestilor (nu in apa ca atare) pestii rapitori x 100.000 mm ca in apa

Hg- se acumuleaza in rinichi,ficatneurotoxictravereseaza placenta- ef.teratogenesensibiltate maxima femeile gravide(prod.de conceptie) + copiii

eliminare: urina, piele par unghii(dozare)manifestari: cefalee, vertijinsomnieobosealatremmortulb. de memorietulb. vizualeusoara anemiemai tarziu: tulb. renale(poli/polaki/azotemie)malf.congenitaleintox: Minamata, Japonia(1960)

Intoxicatia cu Cd

ca si Pb si Hg poluant cumulativ depozitare continua pe parcursul vietii(la nastere este zero)

depozitare : rinichi(>50%), ficat, cord, creier, testicul, piele, hematiitox. pe termen scurtgreata, vome, diaree, crampe muscularesialoree,

tulburari senzoriale, leziuni hepatice, convulsii soc, insuf.renalatox.pe termen lungleziuni renale(in extremis: atrofie renala)leziuni hepaticeleziuni osoase(osteoporoza, osteomalacie, fracturi spontane Itai-itai)anemieHTA?!

PCBsDifenilii policlorinati grup de subst. organice(peste 200) care apar din activitati umane(nu natural)

utlizare(in trecut) fluide hidraulice, pt. mase plastice, transformatoareadezivi, in pesticide, lubrifificanti, etcPCBs - f persistente in sol/apa(luni/ani)degradare lenta microbianade regula, nu se infiltreaza in apa(adera de substrat)contaminarea sedimentelor acvatice eliberare lenta in apaderanjarea sedimentelor PCB sunt antrenate in apasunt substante foarte lipofile

concentrate in carnea pestilor --- concentrare in tesuturile grase

surse importante pot fi si carnea(inclusiv pasare) oua lactateefectemecanismele toxicitatii: diverse

termen scurt: eruptii acneiforme si pigmentari tulburari auditive/vizualeconvulsii

termen lung: ca anterior+ iritarea cailor resp. sup+tractului gitoxicitate hepatica cancer(grupa B2-probabile)trec prin placenta

se elimina si prin laptele matern(absorbtie 90-100%)embrionul/fatul/copilul mic cei mai sensibiliApaPatologia infectioasaAfectiunile legate de apa de mai multe tipuriboli hidrice prin contaminarea apei cu dejecte umane/animale apa bauta, utilizata la prepararea mancarii(holera)water-washeddisease datorate insuficientei apei igiena necorespunzatoare (diaree, infectii oculare, tegumentare)boli in care apa este mediul obligatoriu pentru patogen parazitoze - schisostomiaza

boli in relatie cu apa - apa este habitat pentru unele insecte cu rol de vector malarie, febra dengue, febra galbena, etc

boli dispersate de apa microorgs. se multiplica in apa si este inhalat (legionella, Naegleria fowleri meningo-encefalita, acanthamoeba meningita +afectare pulmonara)

O alta clasificareboli transmise prin apa de baut -leptospiroza, dizenteria, f tifoida, etc

boli transmise prin apa utilizata recreational (bazine, piscine, balti) criptosporidie, giardiaza, bilharioza, holera, campylo, dracunculoza, conjunctivita de bazin) Conditii pt. aparitia unei boli hidriceexistenta unui eliminator de germeni (bolnav, purtator)supravietuirea in apa a germenilor timp suficient incat sa se produca boalaexistenta unei populatii receptiveApa utilizata in comun de un mare nr. de oameni bolile au:aspect diferitnr. de cazurimodul de aparitie si dezvoltare.Consecinta : de cele mai multe ori epidemii

Endemia

Forma sporadicaepidemia hidricacaracterisitici principalecaracter exploziv(pers. multe, timp scurt)afectarea pers. receptive care beau apa(indif. de sex, profesie, varsta)suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa din acea sursaaparitia in orice anotimp(la noi: mai ales iarna)incetarea brusca dupa luarea de masuri (ramane coada epidemiei nr. mic in incubatie +contact)

caracterele secundare ale epidemiei hidriceinainte de izbucnire: multe cazuri de BD la populatia sensibila(copii, batrani) germeni cond.pat. care sunt sociati poluarii apei

defectiuni ale sistemului de alimentare cu apa(uneori: epidemia la distanta)

absenta (frecventa) a germenului in apa la momentul declansarii epid (a fost distrus in per. incubatiei de cautat in mal)endemianumarul de cazuri este redusexista un nr. de cazuri permanent intr-o anumita zona sau localitateUnde:zone cu nivel scazut de igienapopulatia foloseste ape de suprafata netratateTipuri de factori de risc biologici care dau boli hidricebacterii

virusuri

paraziti

bacteriiholerafebra tifoidadizenteria bacilaraleptospirozatuberculozabrucelozadiferite enterocolite acute(coli, campylobacter)holera

vibrionul rezista in apa cateva saptamanivibrionul este distrus de clor90% - transmitere hidricanumeroase epidemii in trecut(Londra, Hamburg in sec. 19)astazi zone endemice + epidemii pe arii reduse

Dizenteria bacilara

Shigella rezista 4-7 zile in apapopulatia este foarte receptivacazurile date de germenii hidrici nu au o gravitate exceptionala Febra tifoida

data de Salmonella typhirezista 20-21 zile in apaboala este specific umanain trecut un mare numar de cazuri OMS 30% din cazuri transmise prin apaastazi mai rara: vaccinare/dezinfectie eficienta a apeiinca prezenta : - in tari subdezvoltate in localitati mici cu deficiente in tratarea si supravegherea apeiLeptospiroza

leptospire nepatogene in apele statatoaretipuri patogene: l. ictero-hemoragica, pomona, canicolaaspectul imbolnavirilor sporadicrezistenta in apa : cateva saptamani(luni in apa usor alcalina)pot patrunde in organism ingestieprin tegumentele intacteBrucelozarar prin apa cazuri sporadicesursa : animale (porc, vaca) la nastere/avort resturi care contamineaza apa rezista 40-60 zilerezista bine la dezinfectie

virusuripoliomielitichepatitic(A, E)adenovirusurinorwalk-likerotavirusuriadenovirusurienterovirusurireovirusuridoza infectanta micarezista mult in apa (mai ales daca au substrat suspensii)rezista bine la dezinfectia obisnuitadistruse: temperatura, soaredin fericire: circulatie mai redusa in natura decat cea bacterianahepatita A,E180-200 zile rezistenta in aparezista bine la clor

sursa: materiile fecale ale persoanei bolnave

virusuri Norwalk-likeafectiuni digestive

rotavirusurigastroenterita acutamai ales la copil

adenovirusuriimbolnaviri digestiveafectiuni ale tractului respirator superior

enterovirusuriimbolnaviri digestiveafectiuni ale tractului respirator superiordetectate atat in apa tratata, cat si in apa reziduala

reovirusuriimbolnaviri digestiveafectiuni ale tractului respirator superior

paraziti amibiaza (Entamoeba histolytica )criptosporidiaza(Cryptosporidium )infectia cu Cyclospora dracunculoza (boala data de viermele de Guinea)giardiaza(infectia cu Giardia )Giardiaza200 mil pers. se infecteaza anual

sursa: om, sobolan(caine, castor)

In ultimul timp una din cele mai frecvente microorganisme care dau boli hidrice(legate atat de apa de baut, cat si de apa folosita recreational)poate scapa dezifectiei uzuale a apei(si in retelele municipale)supravietuirea in apa depinde de Temp(sub 10o:2-3 luni, 21o:1 luna)apa : de fiert/filtrat/dezinfectat(chistii: la 54 O 10 min, la fierbere1 min)

filtrarea corespunzatoare poate elimina chistii de Giardia(!filtrele pot fi prea mari pt. alti paraziti, ex. Cryptosopridium)este mai rezistenta la clor decat bact.&virusuri doze mai mari+timp mai indelungatrisc: 250/10.000 loc in SUA pe an, din surse hidriceCriptosporidiaza

sursa: om, vite(caine, alte animale)prin apa de baut sau folosita recreationaldezinfectia cu clor sau iod nu este eficientafiltrarea, UV, fierberea sunt eficientef periculos la pers. imunodeprimate

249PLUMBUL249250SURSE DE PLUMBProfesionale : - instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici auto, muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc.Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare, vase de ceramica, benzina cu Pb.250251SURSE DE PLUMBHobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice, realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor, etc.Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare)Bauturi contaminate cu PbAlimente cu continut mare de PbApa datorita contaminarii in reteaua de distributie251252METABOLISMUL PLUMBULUIAjunge in organism prin inhalare de aerosoli sau prin absorbtie in tractul digestiv.Pb inhalat este absorbit complet la nivel distal.Pb ingerat 10-15% este absorbit, femei gravide si copii pana la 50%; cretse absorbtia in caz de deficit de Fe/Ca.252253DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN ORGANISMSange 99% asociat cu eritrocitele, 1% in plasma de unde ajunge la tesuturi, eliminarea se face pe cale urinara sau prin clearence biliar.Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier

253254DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN ORGANISMTesuturi dure : oase, dinti - 99% la adult - 73% la copilPb din os are doua componente : - labila se face schimb de Pb cu intregul organism - inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta.

254255DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN ORGANISMPb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compactPb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele matern).Timp de injumatatire : - Pb din sange 36 zile - Pb din os 27 ani - Pb din tesuturi moi 40 zile255256EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS LA COPIISunt cei mai sensibiliEf. Neurologice pana la encefalopatie saturnicaEfectele neurologice sunt irevocabilePot fi : - dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari de comportament etc. - scade acuitatea auditiva256257EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS LA ADULT SNC - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale, fatigabilitate)SNP neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radialLa nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoase257258EFECTE ASUPRA APARATULUI RENALNefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie, hiperfosfaturie)HTA de cauza renalaGuta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului purinelor

258259EFECTE ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR SI DIGESTIVHTA controversataEfecte asupra functiei mecanice si electrice a inimiiColica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate.Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice.

259260EFECTE PLUMBReproducere : pierdere sarcina, moarte fact, dezvoltarea deficitara a fatului, nasteri prematurae, azoospermie, motilitate redusa a spermatozoizilor.Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene.Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly T.260261EFECTE HEMATOLOGICEAsupra biointezei hemului : Pb are o afinitate mai mare pt. Hb fetala. Influenteaza activ. unor enzime : - 5 aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic) - 5 aminolevulinat sintetaza - coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si creste excretia coproporfirinelor) - ferochelataza 261262EFECTE PLUMBInhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de globina)Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemoliticAsupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D.Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de Ca/absorbtie scazuta de Pb)

262263BIOMARKERI AI EXPUNERII LA PLUMBBiomarkeri de expunere : - ALA din urina - vitamina D - Pb din urina - Pb din sangeBiomarkeri de efect : - ALAD din sange - ALA din urina - zincprotoporfirina - coproporfirina din urina263264INDICATORI BIOLOGICIPb din sange expunere recentaPb din dinti expunere de lunga durataPb din os incepe sa se acumuleze in perioada fetalaPb din urina se poate evalua efectul chelatorilor de PbPb din par indicator de expunere

264265DETERMINARE PLUMB METODA COLORIMETRICAPrincipiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus colorat (in mediu puternic alcalin), extractibil cu cloroformReactivi : - acid azotic concentrat - cloroform - ditizona - sol. tampon - sol de spalare - sol etalon 1 ml = 5 g Pb265266DETERMINARI ASUPRA ORGANISMULUI IN EXPUNEREA LA PLUMBPlumbemia PlumburiaAcidul deltaaminolevulinic urinarCoproporfirinele urinarePorfirinele libere eritrocitareDeltaminolevulinat dehidraza266Poluanti iritantiConsecinte asupra starii de sanatateRecapitulare- poluantii iritanti sunt:Suspensii (particulate matter PM)

Gaze-vaporice contin PMioni sulfationi nitratmineraleamoniucarbon metalebioaerosoli

Actiunea PMAsocierea dintre prezenta poluarii cu particule si:MortalitateNumarul de internari in spitalVizitele la UrgentaAfectiunile respiratoriiAfectiunile cardiovascularea. Mecanism de actiune pe aparatul cvCum este influentat ap. Cv?

- direct: prin intermediul sistemului nervos autonom actionat prin reflexe declansate la nivel terminatiilor nervoase pulmonare - indirect: declansarea inflamatiei pulmonare!!direct!!(nedovedit) atac direct pe miocard(particule ultrafine fibre de asbest- trec de plamani si se depoz. In inima/ficat

Rezultat: modificarea functionarii canalelor ionice ale celulelor miocardicerezulta - A.Disfunctii ale automatismului cardiac prin intermediul sistemului nervos autonom alterarea:Ratei cardiaceVariabilitatii ratei cardiaceB. Conducerea si repolarizarea cordului influentate (modificari de unde T, QT, segment ST)! creste riscul de moarte subita!!)

A+B = aritmii maligne (bradi, tahi, FV) ----eventual moarte subita

Cresterea nr. plachetelor& neutrofilelor

Un studiu: asocierea expunerii la particule cu riscul de IM - de ce?

cresterea vascozitatii sanguine cresterea fibrinogenului cresterea coagulabilitatii disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de factori care controleaza tonusul vascular, activ.plachetara,trombogenezab.Mecanism de actiune pe ap.respiratorCresterea susceptibilitatii la infectii prin:amplificarea leziunilor pulmonare producerea de inflamatie incetinirea clearance-ului respiratorCresterea reactivitatii cailor respiratorii si exacerbarea bronhoconstrictieiCresterea productiei de IgEConsecinte sistemice ale leziunilor pulmonareOxigenare insuficienta+ cresterea activitatii respiratorii = efort suplimentar pentru cordInflamatia pulmonara+productie de citokine= efecte sistemice hemodinamiceCresterea coagulabilitatii sanguine creste riscul de IM si strokeAfectarea hematopoiezeiPM si alergiileAmplifica reactivitatea cailor respiratorii la alergeni

Determina exacerbarea simptomelor de astm alergic(particule rezultate din poluare cu Diesel si metale)

Actiunea PM pe starea de sanatate-1. rezultate ale expunerii pe termen scurt -Cresterea mortalitatii generaleCresterea morbiditatii generale si ale adresabilitatii la serviciile medicaleAfectarea aparatului cardio-vascularCresterea incidentei imbolnavirilor respiratorii

Efecte pe simptomatologia respiratoriela astmatici, la persoane sanatoase, asupra medicatiei la astmatici asupra frecventei apartiei simptomatologiei de tract respirator superior asupra aparitiei simtomatologiei de tract respirator inferiorasupra frecventei aparitiei tuseiasupra performantelor ventilatorii pulmonare2. rezultate ale expunerii pe termen lungCresterea mortalitatii generale(scaderea sperantei de viata)Pe morbiditate:Boli respiratorii la copii/adultiBoili cardio-vasculareAsupra performantelor respiratoriiAsupra simptomatologiei astmaticilorPosibilitatea cancerogenezei

SO2gaz cu miros specific, solubil in apa (acid sulfuros)poate fi emis de surse naturale(eruptii vulcanice)surse antropogene arderea de combustibili fosili sau biomasa surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc)autovehiculeefecte pe sanatateiritatii oculareiritatia ap. respiratortusehipersecretie de mucuswheezingagravarea astmului si bronsitei cronicecresterea incidentei infectiilor respiratoriialterarea functiilor plamanuluiexacerbarea afectiunilor cardio-pulmonareexpunerea acuta-concentratie de 100ppmarsuri ale mucoasei arborelui respirator superiordispneeobstructie severa a cailor respiratoriimoarteexpunere pe termen lungcresterea prevalentei simptomatologiei respiratoriicresterea incidentei bolilor pulmonarescaderea performantelor pulmonare

!!!cei mai sensibili: copiiiEpisoade istorice de poluare acuta cu PM si S02 ceata ucigasaLondra 1873-74 -iarna: ceata intre lunile nov si febr(mortalitatea a crescut cu 75% in perioada critica)Valea Meusei Belgia inversiune termica -1930(60 morti, numeroase cazuri de boli respiratorii si cv) 1974(fara letalitate)comunitatea Donora/Pennsylvania - 1948 - 20 decese, 6000 de imbolnaviriLondra 1952 4000 morti, 8000 imbolnaviriNY 1966(400 morti)Pittsburg 1975(14 morti)

Donora, 1948

Londra, 1952

ozonul-componenta de baza a smoguluice este? compus foarte reactiv, insolubil in apa, care apare sub actiunea razelor solare (max: dupa-amiezele de vara) din anumiti precursori:NO + VOCs NO2 + O2 NO + O3

precursorii: din combustii(naturale sau de origine umana)

sa masuram ozonul cu...ciulamaamidon(faina 5 g)+ apa distilata(150ml) +iodura de potasiu ----hartie de filtru ----expunere (8h)

2KI + 03 + H2O 2KOH + O2 + I I2 + amidon albastru sau purpuriu

Schoenbein Color Scale 0-3Little or no change4-6Lavender Hue7-10Blue or Purple

efectele ozonuluigrupele de populatie cele mai sensibile: - astmaticii(trigger pentru simtomatologia specifica) - femei gravide - persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem)- persoanele care lucreaza in exterior

cum actioneaza ozonulcai complexeefectele depind de doza/nivel de activitateatac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aerienedetermina hiperreactivitate bronsica

efecte iritatia aparatului respirator si a ochilorprurit ocular, lacrimare abundenta, durere de gat, inflamatie nazalatrigger pentru simptomele astmului(episodul apare la 1-2 zile de la pick-ul de O3)fatigabilitatecefaleeafectare cv si respiratorie diversamoarte prematuraexpunerea pe termen lung a persoanelor sanatoase toleranta si simptome reduse sau absente

exceptia : persoanele cu astmOxizii de azotCe sunt? un amestec de NO(oxid nitric) si NO2(dioxid de azot) NO+O3 NO2+O2NO inodor, incolorNO2 mirositor, maron, acid, corozivDetermina culoarea specifica a smogului fotochimicsurseArderea de combustibili fosili(gaze)Arderea de kerosenFumat

Sursele: fixe(sobe), mobile(vehicule- dozele cele mai mari)!!f imp sursele de interior sobele din incaperile prost ventilate( aragaz, sobe cu lemne sau gaze)Efecte pe mediu:dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si corozivOfilirea vegetatieiDecolorarea materialelorReducerea vizibilitatiiCoroziunea diferitelor suprafete

Efecte pe organismafectarea mecanismelor de aparare pulmonarecresterea susceptibilitatii la infectii si astm/cresterea severitatii acestor afectiuniin timp: reducerea performantelor pulmonarelezarea cailor aeriene (modificari ale tipurilor de celule din arborele tr-br si la nivel pulmonar ) inrautatirea evolutiei pers. cu astm/BPOC!!!!Astmaticii sunt subiectii cei mai sensibilialte efecte: afectarea simtului olfactiv

Expunere acuta la doze ff mari: edem pulmonar

!!!legatura cu moartea subita la sugar(SMSS)Efectele poluantilor iritanti (general)asupra organismuluiconsecinte histologice si biochimicehipersecretie de mucus, cu modif. compozitiei si cresterea vascozitatiimodificari enzimaticehipertrofie, hiperplazie si hiperfunctie a glandelorcresterea nr. si a zonei de raspandire a celulelor caliciformeinhibarea sistemelor de clearance: imobilizarea cililor, disparitia lormetaplazie cu celule plate si stratificateproteoliza - dispar septurile si tes elasticconsecinte functionalecresterea rezistentei la flux (Hsecretie de histamina, bronhoconstrictie)

tuse, expectoratie, wheezing

scaderea rezistentei la infectii

scaderea capacitatii de difuziune a gazelor pe zone insulare si obstructia bronsiolelor(boala cailor aeriene mici)consecinte cliniceintoxicatii in masaboli cronicebronsita cronicaemfizemul pulmonarastmul bronsic

POLUANTI IRITANTI315CLASIFICAREGAZE IRITANTE : SO2, NO2, Cl2, NH3, sust. oxidante etc.).SUSPENSII

316EFECTELa conc. ridicate intoxicatii acute cu lezarea mucoasei oculare si a cailor respiratorii sau a membranei alveolo-capilare.La conc. moderate suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar (afectarea aparatului muco-ciliar de la nivelul cailor respiratorii initial hipersecretie de mucus, apoi hipertrofia glandelor mucioase si a celulelor caliciforme +reducerea motilitatii cililor vibratili) si afectarea macrofagelor alveolare. 317SUSPENSIISurse : - fumat - arderea combustibililor fosili - circulatia autovehiculelor - industrie - eroziune naturala a soluluiGrupe populationale cu risc: - copiii - batranii - cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr., emfizem, astm bronsic, BPOC) 318SUSPENSIIcu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii superioare.cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform accelerata si difuzeaza putin ain aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in proportie mare in tot ap. resp..cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde pana la alveola dar sunt eliminate in aerul expirat. 319SUSPENSIIEfecte : - cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei, wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei cronice, emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales cand expunerea este combinata -+ozon si ion sulfat) - cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardio-vasculare).320DETERMINARE SUSPENSIIPrincipiu: separarea lor din aer prin met. sedimentarii sau aspiratiei si det. prin metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, evaporarea apei pe o baie incalzita, se cantareste din nou capsula si din diferenta =cant. Pulberi sedimentabile. Norma 17 g/m2/luna

321DETERMINARE SUSPENSII2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pt. retinerea pulberilor (filtru uscat sau vas cu lichid special construit).Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : se cantareste hartia de filtru inainte si dupa recoltare. Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc - Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc322GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOT SURSENO produs prin combustieSurse industrialeSurse naturaleTransporturiNO2 secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare - prin combustie la temperatura ridicata 323GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOTEfecte pe ap. Respirator la om sanatos: - >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii, creste rezistenta la flux in caile respiratoriiEfecte asupra astmaticilor : - 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif. - 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp. pe sec si a FVC - 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.

324GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOTEfecte asupra bolnavilor cu BPOC : - 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC. - Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajunge la alterari mici ale functionalitatii resp. pana la efecte serioase asupra sanatatii.325GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOTEfecte asupra copiilor : - afectarea la nivel distal respirator. - cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul exp. la 0,015 ppm. - in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm media pe 12 luni - in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm326GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOTEfectele expunerii la conc. mari : - exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm simptome acute respiratorii. - 25-100 ppm pot apare bronsita cr., bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic. - >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie a cailor respiratorii deces

327GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOTPopulatia cu risc : - persoane cu afectiuni respiratorii preexistente - copii intre 5-12 ani - batrani - astmatici - persoane cu emfizem, bronsita328DETERMINARE NO2Principiu : NO2 + ac. Sulfanilic in mediu slab acid si in prezenta N-1- naftiletilendiaminei compus azoic de culoare roz-rosie, funct de conc. NO2.Reactivi : - sol. absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA) - sol etalon 1ml = 5 g NO2. - microabsorbitoare, dispozitive de aspiratie, debitmetre.CMA = 0,3 mg/mc/24 h = 0,1 mg/mc/30 min.329GAZE IRITANTE SO2Surse : - arderea combustibililor fosili - industrie - combustii casnice - fumat - transporturiParticipa la acidifierea aerului formand H2SO4 ploi acide ( cu ajutorul ionului sulfat si NO2)330GAZE IRITANTE SO2Efecte : - > 8 ppm apar modificari la nivel respirator. - efect principal bronhoconstrictia (scaderea calibrului cailor respiratorii cu o crestere a rezistentei la flux). Acest fenomen este dependent de doza, apare la 10 min. de la expunere. - la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm331GAZE IRITANTE SO2Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea aerului.Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile distale ale tractului respirator si la niveleul alveolelor.Grupe de risc : - copiii - astmatici, bolnavi cu bronsita cronica, emfizem pulmonar.

332DETERMINAREA SO2Principiu : SO2 + tetraclormercuratul de Na (TClHgNa) diclorsulfitomercurul care + pararozanilina si aldehida formica complex colorat in rosu-violet.Reactivi : - sol etalon ( 1 mg-10 g SO2) - sol absorbanta - sol de pararozanilina - sol de formaldehida333DETERMINAREA SO2Recoltare : aerul se aspira printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml sol absorbanta.Mod de lucru : continutul este trecut intr-un tub colorimetric, intensitatea coloratiei se compara cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica).

334DETERMINAREA SO2Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm.CMA momentana =0,75mg/mcConc. Medie/24 ore = 0,25mg/mc335Poluanti toxici specificiPoluarea aerului cuPLUMBsurseExpunere profesionala Minerit, rafinarii, topitoriiInstalatoriMecanici auto/producatorii de acumulatori autoIndustria sticleiTipografiIndustria maselor plastice si a cauciucului

Expunere in mediu:La vopsele care contin plumb(case vechi)La combustibili cu plumbLa plumbul din instalatiile sanitareExpunere datorita unori preocupari extraprofesionaleSticlaPicturaReparatii autoRenovarea caseiPotentiale surseRemedii paramedicaleCosmeticeBauturi de casaFumat

Grupe la riscCopii Femei gravide fatMuncitorii din anumite sectoare industrialeCai de patrundere a plumbului in organismIngestia(cea mai importanta)(abs.fav, de defic. de Fe, Ca, Zn, vit.C)

Inhalarea(mai ales la expunerea profesionala sau prin gaze de esapament)

Transcutanat (ex. plumbul din benzina)Cai urmate de Pb in organismNivelul retinut din Pb ingerat influentat de statusul nutritional, stare de sanatate, varsta( 20%- adult; 70% femei gravide &copii)Excretia renala(mai ales) biliara saliva laptePb retinut: variabil adult 1%(copiii mai mult p la 1/3 la copiii mai mici de 2 ani)

distributieCatre 3 compartimente:

SangeViscere si muschi (ficat, rinichi, plamnan, creier, splina, inima si muschi striati)Tesuturi dure : oase si dinti - >95% din Pb din corpPb circulant(din sange)Timpul de al Pb circulant: 28-36 de zile99% - asociat cu eritrocitele1% in plasma(semnificativ biologic segmentul de transfer dintre sange si tesuturi)

Pb din tesuturile moiCantitati maxime in ordine descrescatoare: ficat, rinichi, plaman, creier(hipocamp)Studii: in conditiile unei expuneri normale, in tesuturile moi nu se acumuleaza PbCopiii au tendinta mai acentuata de retinereT1/2 = 40 zile

Pb in tesuturile dure rezervorul endogen de substabta toxicaCompartimentele de depozitare94% din Pb din corp la adult / 73% la copilDistributie neuniforma os in zonele cu calcificare max la momentul expuneriiO zona inerta de acumulare: osul trabecular(decenii poate sta aici Pb)O zona labila: osul cortical schimburi active cu sangeleCand creste mobilizarea Pb din os?SarcinaLactatieMenopauzaStres fiziologicBoli croniceHtiroidismAfectiuni renaleFracturiSenectuteDeficienta de calciu

!!!!!! Pentru a se obtine o scadere durabila a plumbemiei unei persoane: ani/luni de la intreruperea expunerii

!!!Simptomatologia poate sa apara si in absenta unei expuneri curentePb nu este bioelement =efecte asupra organismuluiPe sistemul nervosPe aparatul renalEfecte hematologiceEfecte endocrineEfecte pe ap.cvEfecte pe ap.dig.Efecte pe ap.reproducator si pe dezvoltareEfecte cancerogenetice

!de retinutDiferente mari de suceptibilitate individualaSimptomatologia nu apare de la inceputul expuneriiDe regula: intoxicatia devine manifesta clinic la : 35-50 mcg/dL la copil si 40-60 la adultSimptomatologia : usoara-severa, in paralel cu nivelul sanguinAdes: confuzii cu alte afectiuni:Alte anemii microcitare( de dozat Pb in sg.venos)Porfiria acuta intermitenta CoproporfiriaTulburari neuro-comportamentale la copilConsecinta: tratamente eronate(ex: durerile abdominale = tratam. chirurgical

1. ef. neurologiceVulnerabilitate maxima: fat/copil mic - unele efecte se vad si la varsta de adult70-80 mcg/dL encefalopatie Reducerea IQ ADHDTulburari ale functiilor cognitive si de socializare- deficiente de vocabular,de scris-citit, de functii motorii, de timp de reactie, absenteism, etc..)Tulburari de auzEfecte pe functionarea nervilor periferici (de la 10 mcg, dar insesizabile clinic)

La adult:Encefalopatia apare la niveluri f mari (aprox. 460 mcg)40-120 mcg: tulburari neurologice, cognitive si comportamentale (! IQ)astenie, scaderea memorieiscaderea dexteritatii manuale si a timpului de reactieiritabilitate, lipsa de concentrare, depresie, instabilitate emotionala cefalee ameteala parestezii

2. ef. renaleExpunere acuta -= ef.reversibil pe functiile TP: aacidurie, glicozurie, Hfosfatemie(Fanconi-like sdr.)

Expunere cronica nefrita interstitiala

Guta saturnina: datorita cresterii, de catre Pb ,a excretiei renale de acid uric3. ef. hematologicepe sinteza hemoglobinei: prin interferarea actiunii unor enzime ce intervin in formarea HEM-ului.sintetaza acidului delta-aminolevulinic- activatadehidraza acidului delta-amino-levulinic- inhibataConsecinta: acumulare de acid delta(eliminari mari in urina), deoarece acesta nu se mai poate transforma in porfobilinogenFerochelataza (HEM-sintetaza)(catalizeaza- insertia Fe in protoporfirina IX ) f sensibila la Pb- inhibata de acesta

consecinteCresterea, in eritrocite, a EP ( protoporfirina eritrocitara) & ZPP ( protoporfirina legata de zinc)

Cresterea plasmatica a acidului delta AA & EP libereCresterea eliminarilor urinare de ac.delta..& coproporfirine

Anemie (>50 mcg la adult, 25-40 mcg la copil)- micro/normocitara,hipocroma+ reticulocitoza ---eritrocite cu granule bazofile&cu corpusculi Heinz(biliverdina)Acut-anemie hemolitica4. ef. endocrine: reducerea nivelului vit. D+?! pe tiroida

5. ef. cardio-vasculare :creste riscul de HTA (mai ales sistolica)

6. ef. ap.reproducator:- reduce fertilitatea masculina+ - creste frecventa avorturilor, nasterilor cu fat mort, disgravidiilor

6bis.ef.pe dezvoltare (de la 14 mcg in sg. matern)Nasteri prematureNastere small for dateEfecte dupa nastere asupra dezvoltarii fizice si psihicemalformatiiPb traverseaza placenta usor afecteaza viabilitatea si dezv. fatului7.ef.cancerigeneDeocamdata nedovedite!Semne&simptome specifice expunerii la Pb !Scaderea capacitatii de invatare si a memorieiDiminuarea abilitatilor verbaleHiperactivitate/ADHDIQ scazut

!!Mialgii/paresteziiIritabilitateDisconfort abdominalAstenie moderata

!!!!ArtralgiiDificultati de concentrareCefaleeVarsaturiConstipatieTremorDureri abdominale difuzeScaderea greutatii

!!!!!!Pareze/paraliziiEncefalopatieLinii negre gingivaleColici(severe)

Determinari de laboratorExpuneri acute- creste si plumbemiaLa persoane cu expunere cronica sau cu trecut de expunere acuta : plumbemia nu este un indicator bun(Pb depozitat in tesuturile dure-----se poate mobiliza in situatii de stres)Pb in os- determinare dificila

Alte determinari utile:Eritrocitele(numar, aspect)Hematocrit, hemoglobinaDeterminari in unghii si parEvaluari ale aparatelor si sistemelor afectate

TratamentIn functie de plumbemie, 5 clase care impun tratament diferit :- cls. I - 2,5%creste nevoia de O2 a muschilor striati supusi la efort

normal- nimic!!cardiopatie ischemica....ischemie ----angor----infarctcreste numarul&complexitatea aritmiilorcreste nr. de internari pentru IC congestiva10-20%cefaleescaderea evidenta a performantelor fizice si intelectualedispneetahicardie20-40%- fenomene de intoxicatie acutacefalee intensaameteligreturiadinamietulburari senzorialeextrem>40% pierdere de constienta

>60% moartepentru fetusCO difuzeaza prin placentaHb fetala aqre o afinitate mai mare fata de CO fata de Hb maternat de este de 3 ori mai mare pt COHb fetala fata de adultf. gravida se hiperventileaza +are o productie dubla de CO0,7-2,5%COHb din sangele fetal nasteri small for date

2. efecte cronicealterari miocardiceateromatoza(alterarea irigarii intimei vasculare)efecte pe embrion si fat: creste frecventa malformatiilor +small for dateGrupe populationale la riscBolnavii cardiaci cu ischemie pe miocard. La 2.4% COHb ot face angor pectoris sau infact de miocard. Cel mai important grup de risc,anemiciicopiiifemeile gravideNU (anumite profesiuni (care necesita activitate in exterior sau anumite procese industriale mai ales daca se asociaza cu efort fizic crescut)persoanele cu BPOC Nu foarte important( CO nu actioneaza decat minimal pe respirator

POLUANTI CANCERIGENIIN AERImportantSubstantele cancerigene nu au prag!!Efectele eventuale apar dupa o perioada de latentaefectele sunt influentate de o multitudine de alti factori(genetici, dietetici, fumat, prezenta altor noxe)

perioade aproximative de latenta15ficatclorura de vinil20plamanNi8plamanbis 2-clorometil-eter10-20plamanCr hexavalent16vezica urinaraBenzidina10-20sangeBenzen15-20seroase(pleura, peritoneu)Azbest20piele, plamanAsper. de latenta(ani)organ tintasubstantaclasificarecarcinogeni organici: HAP(benzpiren), benzen, clorura de vinil, naftilamina

carcinogeni anorganici: As, Cr, Ni, azbest

radiatii UV si ionizante

probabil unele virusuri(E-B, hep.B, herpes) cele 3 stadii ale cancerogenezei:initiere(1)promovare(2)progresie(3)1. initiereamodificarea ADN-ului celularstadiul de genotip modificat stadiu de potentiala malignitate ---celula va prolifera fara restrictieinitierea : relatie doza-efect(doza creste nr. de celule initiate)celulele cele mai afectate- cele cu rata mare de multiplicare

celula initiatareparare a ADNmodificare permanenta2.promovarea prin promotori: substante care, prin actiunile lor, permit exprimarea unei mutatii potential carcinogeneticadetermina: celula initiata -----celula activata(probabil o prima celula tumorala)-rezultat: proliferare celulara locala -doza/durata importante!!!!! atentie: tumora nu este inca maligna3. progresiacelulele devin maligneproliferarea nerestrictionata------invazia tes. adiacente+metastazemetastazele: progres mai rapid decat tumora initialaclasificare IARC (international agency for research on cancer)nu este carcinogen la omcls.4nu exista suficiente dovezicls.3posibil carcinogen umanclas.2Bprobabil carcinogen umancls.2Asuficiente dovezi pt afirmatiecarcinogen umancls.1comentariudescriereclasaclasificare EPA (environmental protection agency)nu exista dovezi la om sau animalnecancerigenEdovezi neadcvate la animalneclasificatDdovezi limitate la animalposibilCdovezi suficiente la animalprobabilB2dovezi limitate la omprobabilB1suf. evidente epidemiologice pt. asocierea cauzalacarcinogen umanAcomentariudescrieregrupClasificarea unor substanteAclorura de vinilAbis-2-clormetil-eterAbenzenAazbestANiACr hexaB1CdAAscategoriesubstantahidrocarburi policiclice aromaticese obtin prin piroliza materialelor organicesunt mai multe sutecel mai cunoscut: benzpirenul- nivelul natural este nul

1. sursearderea carbunilor, benzinei, lemnului

direct---sobe aerisite necorespunzator pot creste mult nivelul HAP in incaperimotoarele vehiculelorfumatul

!!!istoric: cancerul scrotal al cosarilor englezi

2. cai de expunereinhalare

ingestie(alimente, apa)3. circuit in organismsunt substante lipofile

HAP inhalate: absorbite pe particule de funingine ---particulele eliminate eventual prin mec. de clearancedar HAP pot migra in celulele bronsice epiteliale metabolizare-substante cu actiune cancerigena(epoxizi )4.efectela animal: imunotoxic,genotoxic, cancerigen, toxic pt.prod.de conceptie la oameni: cancer de plaman, PieleHap urile sunt periculoase pentru ca isi sintetizeaza co-carcinogenii respectiv epoxizi si induc singuri procesul neoplazic.

benzenutilizat ca solvent in trecut astazi ca materie prima pt. producerea altor compusi

participa la procesele fotochimice care produc smogul oxidant

1. sursearderea combustibililor fosilifumatindustria petrochimicaevaporarea petrolului2. cai de expunereinhalare - principala cale (50% din benzenul inhalat este absorbit)......fumatul(o cale imp.!)/expunere la adezivi, etc

ingestia apa, alimente

3. circuit in organismeste foarte lipofil...retinut in tesuturile cu continut lipidic ridicat (maduva, tes. adipos)la expuneri prelungite se acumuleaza in tes. adipos30% din ce s-a absorbit: se elimina neschimbat in aerul expiratin urina: mari cantitati de metaboliti(fenol, conjugati de catechol)metabolizare(oxidare) de sist.citocrom-oxidazic

rezulta fenol(via epoxid) si catechol(via benzen-hidrodiol si hidrokinona)4. efectehematotoxicitate - depresie medulara leucopenie, anemie, trombocitopenia ---pancitopenie&anemie aplasticagenotoxicitate induce in vivo aberatii cromozomialecarcinogeneza induce leucemii aplastice&eritroblastice tumori hepatice tumori mamare tumori de cavitate nazala

azbestdef: grup de minerale fibroase care apar in mod natural, din grupa silicailor. foarte rezistente la temperaturi nalte, la aciunea acizilor, !!un izolator excelent - n trecut folosit pe scar larg n - industria de construcii, - producerea izolatoarelor electrice i termice - industria naval, industria cauciucului

1. sursemineritinvelisuri ignifugecaramiziciment pentru tevi( apa)garnituriinvelisuri izolatoare pentru acoperismateriale pentru sobe si semineemateriale aplicabile pe peretiplaci de gresie si linoleumalte materiale de constructiefiltrul tigarilor(in trecut)

!!!Cele mai mari concentratii apar in incaperi

2. cai de expunereinhalare(principala)

ingestie(apa, alimente)

azbestul din aer: fibre invizibile cu ochiul liber(respirabile diam), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta ), eficienta dezinfectiei (pH acid eficienta >). - 6,5 7,4 Conditii fiziceTurbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila, mal, plancton etc- sau in urma proceselor de poluare). - scara artificiala de SiO3 (5 grade).Culoarea data de substantele solubile in apa - scara de platino-cobalt (15 grade).Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in scoarta terestra.

493rConditii chimiceSubstante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc).Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)Conditii chimiceConcentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin din sol (natural) sau prin poluare. Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald.Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de la cateva ore la cateva zile), are valoare unei poluari recente.Conditii chimice Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat in galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile la cateva saptamani, au o valoare de poluare mai veche. Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASAIntoxicatia cu nitrati Surse: - soluri bogate in saruri de azot - poluarea apei Efecte : - + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de constienta; >60% - exitus. Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial. - + amine primare sau secundare (din descompunerea proteinelor) = nitrosamine (cancerigene)

PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASAIntoxicatia cu pesticide: surse : - din sol (utilizate in agricultura) - deversare in apa Efecte : - organo-fosforice ( foarte toxice dar se degradeaza rapid) : cefalee, varsaturi, transpiratie, salivare, lacrimare, contractii musculare, abolirea reflexelor, lipotimie, deces. - organo-clorurate (mai putin toxice dar cu remanenta mai mare) : gonadotoxice, hepatoxice, neurotoxice, neurotoxice, embriotoxice, cancerigene si cocancerigene.PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASAIod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian)PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASAFluor : - cariopreventiv - +/hidroxiapatita = fluoroapatita. - concentratii crescute in apa fluoroza endemica : - > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea) - > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx). - > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozantaCa : scade aritmii, modificari EKGCo : cardiopatia bautorilor de bereCd : HTA prin influentarea mecanismului colesterolului.501SOLUL501502Compozitia chimicaSubstante minerale dizolvate in apa influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zona respectiva (endemii bio-geo-chimice)Substante organice lipide, glucide, proteine din descompunerea plantelor, animalelor502503Compozitia biologicaFlora proprie totalitatea microorganismelor si oua de paraziti - germeni pshirofili (se dezvolta la 17-280C) - germeni saprofiti gasesc conditii favorabile in sol Flora poluanta germeni de la animale, om (endogena in interiorul org. cu aer cald) - temp. optima 370C - germeni saprofiti, conditionat patogeni, patogeni - surse : - reziduuri lichide, solide - viabilitatea germenilor este in functie de specie

503504Dupa provenientaCiclu om-sol-om : B. tiphic, paratiphic, dezenteriv, vibrionul holeric, v. poliomielitic, v. hepatitic. Contaminare frecvent indirect prin intermediul apei si alimentelor; mai rar indirectCiclu animal-sol-om : Clostridium tetani, antrax, leptospira. Contaminare frecvent direct (obligatoriu leziune deschisa)504505Dupa provenientaciclu sol-om : germeni majoritatea saprofiti, fungi (micoze viscerale aspergiloza, mucimicoze, coccidioza)Parazitoze :Biohelmintiaze : T. solium, saginata, echinoccocus. Exista gazda intermediara animalul.Geohelmintiaze nu au nevoie de gazda intermediara, dar obligatoriu trebuie sa ajunga pe sol (ascaridioza, anchilostomiaza, strongiloidioza, tricocefaloza)505506Indicatori bacterieni si parazitari ai soluluiGermeni mezofiliGermeni termofili- germeni saprofiti, temp. optima 600CGermeni coliformi contaminare fecala - E. coli viabilitatea mica (80-90cm.541542SISTEM LOCALDezinfectia cantitatilor mici de apa: - fierberea 30 min. - apa Javel(hipoclorit de K) - Iod - permanganat de K542