111

5/11/2018 111 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/1115571fd9a497959916999791f 1/69

1

PUBLICATIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ŞI NU NUMAI

Nr.3, Octombrie, 2011-CĂIUŢIISSN 2246 – 9281

ISSN – L = 2246 – 9281

COORDONATORIProf. GABRIELA TOŞA

Ins. IRINA ANDRONACHE

TEHNOREDACTOR Prof. GABRIELA TOŞA

ADRESA DE CORESPONDENTA:email [email protected]

5/11/2018 111 - slidepdf.com


2

Augusto Cury

A educa înseamna a călători în lumea celuilalt, f ăr ă a pătrunde vreodata în ea. Inseamna a utiliza ceea ce gândim, pentrua ne transforma în ceea ce suntem.

Cel mai bun educator nu e cel care controlează, ci cel careeliberează. Nu e cel care arată greşelile, ci cel care le previne. Nu ecel care corecteaza comportamente, ci cel care îndeamnă lareflectare. Nu e cel care observă doar ceea ce e accesibil ochilor, cicel care vede invizibilul. Nu e cel care renunţă cu usurinţă, ci celcare stimulează continuu un nou început.

Un educator bun îmbr ăţişează atunci cand toţi resping;

încurajează atunci cand toţi condamnă; aplaudă pe cei care n-auurcat niciodata pe podium; vibrează la curajul de a concura al celor r ămaşi pe ultimele locuri. Nu căuta propria sa str ălucire, ci se facemic pentru a-i face mari pe fiii, pe elevii şi pe colegii săi deserviciu.

Ce educator ar duce la bun sfâr şit această misiune?

5/11/2018 111 - slidepdf.com


3

Să nu uităm să fim copii!Să ne păstrăm în suflet copilăria!

Să nu fim trişti că timpul trece, ci să fim fericiţi că amintirile noastre rămân şi putem striga!

5/11/2018 111 - slidepdf.com


4

Învăţământul primar r ămâne cel mai important segment al sistemului datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului, urmând însă, îngeneral, acelaşi traseu ca cel al sistemului din care face parte.

Potrivit principiului educaţia de bază pentru toţi elevii trebuie să beneficieze de oinstruire adecvată nevoilor lor fundamentale de învăţare, comunicare orală şi scrisă,calcul aritmetic, rezolvare şi compunere de probleme, etc. Acestor elemente de bază li seadaugă deschiderea perspectivelor faţă de mediul material şi cultural, însuşirea şiaplicarea în practică a valorilor democratice de toleranţă, de participare activă, deresponsabilitate.

Activităţile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături: - au un caracter facultativ, în funcţie de preferinţele copiilor;- se bazează pe iniţiativa organizatorică a copiilor;- asigur ă o învăţare implicită, practică, transdisciplinar ă;- au cel mai adesea caracterul unor activităţi de grup;- au un puternic colorit afectiv;- sunt autentice, bazate pe experienţa tr ăită a copiilor.Educaţia extracurricular ă îndeplineşte anumite puncte specifice:- funcţia de petrecere a timpului liber;- funcţia social-integrativă, prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le prilejuiesc,cultivând solidaritatea şi cooperarea;- funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planulinteriorizării valorilor morale, estetice şi spirituale;- funcţia vocaţională, f ăcând posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale aleelevilor .

Între educaţia curricular ă şi cea extracurricular ă există relaţii, interferenţe şiinterdependenţe. Ele sunt complementare fiecare aducând o contribuţie specifică la

formarea personalităţii integrale. Unitatea lor de acţiuneeste un vechi deziderat pedagogic rar realizat. Trebuieremarcat totodată că azi educaţia curricular ă are o anumită înrâurire asupra vieţii elevilor în afara şcolii, mai ales prininteresele deşteptate şi prin competenţele formate. Seapreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ceîn ce mai strânsă între educaţia curricular ă şi ceaextracurricular ă.

Tinerii Ambasadori împotriva schimbarilor

5/11/2018 111 - slidepdf.com


5

climatice

Tinerii Ambasadori împotriva Schimbărilor Climatice este un concursnaţional în urma căruia 4 elevi din cl. V-VIII au fost nominalizaţi ca Ambasadori

pentru a reprezenta România în lupta împotriva schimbărilor climatice.Acest concurs face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Fundaţia TerraMileniul III în parteneriat cu Asociaţia ALMA- Ro, cu sprijinul Reţelei de Acţiunepentru climă-România şi susţinerea financiară a E.O.N şi Ambasadei Germaniei.

Scopul proiectului a fost promovarea de către tânăra generaţie a acţiunilor deconştientizare a schimbărilor climatice, a rolului cheie al eficienţei energetice şi anecesităţii folosirii surselor regenerabile.

În cadrul acestui concurs elevii au trebuit să trimită materiale de campanieconstând în obiecte, materiale audio- video, desene, machete, etc., ce-şi propuneauconştientizarea fenomenului schimbărilor climatice.

La acest concurs au participat 400 de elevi din 14 judeţe ale României şiBucureşti. În urma jurizării au fost selectate 30 de lucrări finaliste, care au

constituit obiectul unui vernisaj cu licitaţie.Printre aceste lucrări s-a aflat şi lucrareaelevului Vieriu R ăzvan-Iulian, care după votul online s-a clasat pe locul IV. De launitatea noastră şcolară au fost înscrişi în concurs trei elevi de la cl. a VI-a A sub îndrumare d-nei prof. Gurzu-Timofti Lucia.

Eleva Chelariu Adriana- Lorena a trimis o machetă cu mesajul,, Natură înflorită, îngrijire corespunzătoare’’, eleva Atomei Mălina a trimis macheta cumesajul,, O lume mai curată !Un loc mai primitor !’’iar elevul Vieriu- R ăzvanIulian desenul cu sloganul,, Ar trebuii să vă pese’’.

ATOMEI MALINA-PAULA, CL. A VII- ALICEUL TEORETIC,, ANASTASIE BASOTA’’POMIRLA

JUD. BOTOSANI

Implicarea în activităţi

5/11/2018 111 - slidepdf.com


6

Cu timpul, noi am învăţat că voluntariatul şi implicarea în activităţi ne ajută

enorm de mult. E o muncă care merită tot efortul, dar în acelaşi timp îţi ofer ă o mulţumire pentru faptul că , pur şi simplu, ai realizat ceva. Să ptămână de să ptămână ne sunt prezentate foarte multe concursuri, la care bineînţeles, facem tot efortul să participăm cu

câte ceva.După cum puteţi vedea, întotdeauna munca ne-a fost r ăsplătită. În unele cazuri nicinu ne aşteptam să fim premiaţi, însă ne-am remarcat chiar şi atunci. Spre exemplu,datorită doamnei diriginte care ne-a înscris în multe proiecte de voluntariat, am obţinut otabăr ă în vara anului 2010 la Târgu-Mureş. Câtă bucurie! Deabia atunci am aflat cât demult contează munca în care ai pus suflet şi ai contribuit cu cât ţi-a stat în putinţă.

Acolo , bineînţeles, ne-a fost pregătit câte ceva care să ne ocupe timpul liber , cu unscop anume: să ajutăm copii cu dizabilităţi . Am fost organizaţi astfel încât să avem partede câte un pic din toate: dans, lucru manual, sport, dramă şi muzică. Am fost incluşi îngrupe, unde aveam ca şi colegi copiii cu probleme. Şi asta ne-a f ăcut munca mult mai

"utilă" şi distractivă! Chiar am primit o lecţie de laceilalţi , care ne-au dovedit că au un suflet deschis întotdeauna pentru a primi ajutor. Înniciun moment nu puteam numi această situaţie ca fiind o bătaie de cap, ba chiar cevaminunat!

5/11/2018 111 - slidepdf.com


7

Şi de câte lucruri impresionante am avut parte în tabăra de două să ptămâni. A fost ca olecţie , predată cu umor , dar în acelaşi timp care includea seriozitate şi responsabilitate.

Implicarea tuturor ne ajută să realizăm un lucru, de pe urma căruia r ămânem cu cevasemnificativ. Simplul fapt că am participat e o realizare, iar fiecare premiu primit e un

pas înainte şi tot odată, mult curaj!

A sosit şi cel de-al doilea an, vara 2011, în care a urmat să ne întoarcem în tabăra noastr ă

preferată.

Acolo am f ăcut aceleaşi lucruri care erau atât de plăcute, aveau un curs de care cu greu puteai să te dezobişnuieşti.A devenit o parte din noi şi ne-am despăr ţit cu greu de ceea ce

5/11/2018 111 - slidepdf.com


8

a-nsemnat o experienţă frumoasă pentru două să ptămâni.

Eleva, Chelariu Adriana LorenaClasa a VII-a A

Liceul Teoretic,, Anastasie Basota’’Pomirla, Jud. Botosani

Coordonator SNAC,Prof. Gurzu-Timofti Lucia

Ar trebui să vă pese!

Încălzirea globală este definită ca fiind creşterea temperaturii pe Pământ. Aşa cumPământul devine din ce în ce mai fierbinte, dezastre ca uraganele, seceta şi inundaţiile sunt

mai frecvente.Problema începe când activitatea umană creează şi eliberează în atmosferă mai multe

gaze decât sunt necesare.Arderea gazului natural, cărbune şi petrol măreşte nivelul dedioxid de carbon în atmosferă şi accelerează efectul de încălzire.Multe fabrici produc gazede lungă durată ce contribuie la încălzirea globală. Creşterea populaţiei accelerează încălzirea globală pentru că oamenii folosesc combustibilii pentru căldură, transport şifabricare. Agricultura intensivă conduce la încălzirea globală deoarece azotul găsit înpesticide poate reţine de 300 ori mai multă căldură decât CO2.Defrişarea sufocă Pământul,deoarece 34 milioane de ari de copaci, mărimea Italiei, sunt tăiaţi în fiecare an.

CUM PUTEM AJUTA ? Să ne luam un angajament, Să plantăm mai multi copaci.Puţina verdeaţă care este plantată la momentul actual nu poate combate poluarea , dar

totuşi poluarea creşte şi defrişarea pădurilor continuă.Acest material l-am folosit la activitatea din 15 aprilie 2011 când am avut o acţiune de

plantare flori si pomi.Tot în acea zi am avut şi o întâlnire cu directorul protecţiei mediuluiBotoşani, care le-a vorbit elevilor şi părinţilor despre încălzirea globală şi despre căile deprevenire.

Dacă nu vom lua măsuri ACUM pentru a reduce încălzirea globală, modul

nostru de viaţă, viitorul nostru, şi familia noastră sunt în mare pericol.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


9

VIERIU RAZVAN-IULIAN CL. A VII-A

LICEUL TEORETIC,, ANASTASIE BASOTA’’ POMIRLAJUD. BOTOSANI

STUDIU DE CAZMotivatia - element esential in asigurarea calitatii actului didactic

“Eu sunt copilul. Tu ?ii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare

măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viata. Dă-mi, te rog, acele lucruri care sa ma îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentrulume."

(Child's Appeal)

Gradinita- este un loc unde copiii se intalnesc,invata dar este si un loc unde se stabilescrelatii se promoveaza modele,valori,se creeaza conditii pentru dezvoltareacognitiva,afectiva si morala a copilului.

Lumea copilului este in schimbare...intrand in gradinita,pentru fiecare copil esteevident ca lumea contine si alte persoane decat cele cu care este el obisnuit si in care areincredere-parintii.

Fiecare copil este unic,egocentric-nu se joaca impreuna cu ceilalti,se joaca alaturi deel, acesta este jocul paralel. Educatoarea, detine o pozitie importanta in organizarea siconducerea procesului de invatamant, astfel intervine rolul in a aprecia copilul, a-lincuraja, stimula apreciind de fiecare data comportamentul pozitiv si micile cuceriri alelui(prin jocuri de constructii).

,,sa-l laudam si sa-l incurajam si o sa-l vedem...inflorind!"Un rol imprtant il are si familia- mediul primar de socializare din care face parte

copilul- parintii fiind primii educatori cu care copilul interactioneaza ,, modelul" pe care

5/11/2018 111 - slidepdf.com


10

copilul il imita. Cu cat colaborarea dintre educatori si parinti este mai stransa cu atat mai bine ambii actori vor cunoaste mai bine copilul.In viata grupurilor social-educationale nuexista doar momente de constanta,de buna functionare, ci si momente dedisfunctionalitate,de stagnare sau chiar de regres.

Clasa de copii constituie un grup ai carei membri depind unii de altii, fiind supusi

unei miscari de influente reciproca ce determina echilibrul functional al campuluieducational - nu exista doar stari de echilibru al fortei grupului ci si de tulburare saurupere al echilibrului acestuia.

Pe parcursul activitatii didactice desfasurate la clasa, m-am confruntat cu o situatie -interventii verbale in timpul orelor de curs- pe care am observat atat eu cat si colegiicopilului in cauza, situatie pe care o discutam aproape cu orice ocazie, cand ne intalnim,fapt ce m-a determinat sa efectuez acest studiu:

Copilul se numeste B.V.Date despre familie: are patru frati. Conditiile sunt satisfacatoare. Are acces la

televizor. Provine dintr-o familie dezorganizata. Copilul locuieste mai mult la bunici.Parintii petrec foarte putin timp cu copilul, desi locuiesc in acelasi sat.

Prezentarea situatiei: nu poate pronunta corect sunetele: l,c,b,j,r,s....Nu poate sa-siexprime ideile pentru a fi inteleasa. De multe ori vrea sa comunice cu mine si nu-linteleg, dar...insista-se chinuie pentru a se exprima si pronunta corect. Din cauzagreselilor de pronuntie o parte din copii o marginalizeaza- moment in care se retragerefuzand sa mai comunice.Date medicale: copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic,

fara probleme grave de sanatate.Date psihologice: Percepţia este complexă; memoria este

bună; imaginaţia reproductiv –creativă; limbajul-vocabular redus, exprimare greoaie.Copilul este puternic exteriorizat, energic, vioi,

impulsiv, nestatornic.Date pedagogice :La activitate este atent, participă activ, cu interes maiales dacă este apreciat, lăudat. Se integrează uşor îngrupurile de copii, este sociabil, stabileşte uşor relaţii, până în momentul în carecineva (un coleg de grupă) îl tachinează, îi scoate în evidenţă defectele de pronunţie,de exprimare.

Modul de manifestare a subiectului în activitatea didactică :Prezintă interes pentru activităţiile practice, plastice, matematice, cunoaşterea mediului.Ii place foarte mult să picteze, este foarte atent atunci cand primeşte informaţii noi.

Aspecte particulare ale cazului :

Ii place foarte mult la gradiniţă, nu a avut probleme de adaptare.In cadrul jocurilor este un foarte bun executant, bineînteles prefer ă rolul de lider.Inrelaţiile cu copiii este deschis dar, copiii uneori îl necă jesc punandu-l intr-o situatieneplacuta din cauza pronunţiei şi atunci se retrage din grup. Nu are atitudini agresive derespingere fată de colegi.

Nevoi ale subiectului: Nevoia de pronunţare corectă a sunetelor. Nevoia de exprimare corectă pentru a puteasă-şi exprime ideile, nevoile, şi pentru a se înţelege şi comunica uşor cu cei din jurul său.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


11

Nevoia de afecţiune- copilul are nevoie să fie iubit şi să creadă că doamna educatoare peel îl iubeşte cel mai mult. Nevoia de o imagine mai bună, pentru a-şi învinge reţinerea dela orice activitate, pentru a-şi învinge timididatea şi pentru a că păta încredere în for ţele proprii.

Modalităţi de corectare a deficientelor de vorbire:

Pentru nevoia de a pronunţa corect sunetele se fac exerciţii pentru gimnastica buzelor ,obrajilor, limbii, maxilarelor.Se fac şi jocuri exerciţiu si exerciţii de pronunţare asunetelor, fr ământări de limbă, exerciţii pentru corectarea auzului fonematic. Pentrunevoia de comunicare şi exprimare corectă se fac jocuri didactice de pronunţare acuvintelor, formulare de propoziţii, despăr ţire în silabe, citire de imagini si memorizari.Corectarea pronunţiei se face într-un mod obişnuit, în orice moment al zilei dar avândgrijă să nu-l stresăm in legatur ă cu tulburarea sa.Pentru nevoia de afecţiune educatoareatrebuie să-i arate că acest copil este iubit şi apreciat în fiecare moment petrecut îngr ădiniţă. Pe această temă se va purta discuţii cu bunicii şi cu părinţii. Acest copil trebuieconvins sa nu-i fie frica sa vorbeasca si sa comunice ce doreste;colegii sa aiba uncomportament adecvat fata de B.V.,sa-l corecteze fara a-i crea discomfort afectiv.

Familia sa poarte discutii cu copilul pentru o mai buna corectare a deficientei.Strategii utilizate:Trebuie încurajat în tot ceea ce face, trebuie recompensat pentru fiecare succes şi în cazulunui eşec , copilul trebuie să-i simtă pe colegi şi educatoare alături de el. Pedepseletrebuie să se evite. Se insistă ca exerciţiile de logopedie să fie f ăcute de un logoped. Inurma strategiilor aplicate, copilul a reusit sa pronunte corect unele sunete. Referitor lanevoia de afectiune-am reusit sa-l fac sa creada ca este apreciat mai mult decat pe ceilalticopii-aceasta ca o incurajare,dar cred ca lipsa parintilor este vizibila in sufletul copiluluisi nu poate fi suplinita.

Bibliografie:

Dumitriu Gheorghe, Psihopedagogie,editura ALMA MATER,Bacau,2002;Invatamant prescolar-revista cadrelor didactice;Ghid de bune practici,pentru educatie timpurie-2008.

Grădiniţa cu program normal Popeni – Căiuţi, Jud.BACAUEDUCATOARE: SOFIA TOFLEA

Jocul didactic la şcolarul micÎn funcţie de vârstă şi dezvoltarea psiho-fizică, jocul capătă o serie de însuşiri şi

are unele funcţii ce difer ă de la o etapă la alta a copilăriei.

La vârsta preşcolar ă, jocul este activitatea fundamentală a copilului care

impregnează, colorează întreaga sa conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare şi dezvoltare.

Intrarea copilului în şcoală constituie o etapă nouă în formarea personalităţii saleşi care influenţează fundamental relaţiile ocupaţionale. Se diversifică preocupările, sereglementează un regim de muncă şi odihnă, se schimbă interesele şi se nuanţează, apar preferinţele noi şi complexe, toate acestea îşi pun pecetea asupra preocupărilor salecotidiene.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


12

Dezvoltarea psihică a copilului şcolar se face în primul rând sub influenţa şcolii.Această perioadă este considerată ca fiind etapa cea mai lungă a copilăriei în care seatenuează unele tr ăsături specifice şi încep să apar ă atitudini şi conduite mai mature.Odată cu intrarea copilului în şcoală au loc modificări profunde în regimul de viaţă şi înrelaţiile cu cei din jurul său.

La această vârstă, jocul nu mai constituie activitatea fundamentală ca în perioada preşcolar ă, ci învăţarea este aceea care ocupă cea mai mare parte din timpul copilului.Aceasta îi impune copilului o schimbare a atitudinii sale faţă de joc şi distracţie, să leaprecieze la alte valori, dar şi să adopte comportamente variate şi complexe în activitatealudică. Unele dintre activităţile şcolare sunt desf ăşurate de copil sub forma jocului şi prinaceasta capătă un caracter spontan şi plăcut. Dar, dezvoltarea sa psihică îi permite să adopte şi atitudini serioase faţă de învăţătur ă şi să depună un anumit efort în raport cuaceasta.

Perioada şcolar ă mică se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a pesonalităţii,ceea ce imprimă noi caracteristici şi dimensiuni sociabilităţii. Acestea îşi pun amprenta

nu numai asupra activităţii de învăţare, dar şi în cea de joc şi, în genere, asupra întregiiactivităţi ocupaţionale a copilului.

Între jocurile copilului preşcolar şi cele ale şcolarului mic se realizează o anumită continuitate, dat fiind faptul că ele continuă să se manifeste, dar capătă noi caracteristici pe linia nuanţării şi complexităţii lor. Astfel, jocurile cu subiect şi roluri, cele cu reguli,de construcţie, de creaţie le găsim frecvent la şcolarul mic ca activităţi ludice ce îi satisfacdorinţa de distracţie, mişcare şi investirea energiei psihice în forme ocupaţionale de mareinteres. În jocurile cu subiect şi roluri, copiii pun în evidenţă experienţa de viaţă acumulată despre preocuparea adulţilor şi a relaţiilor dintre aceştia, relaţiile dintre ei şiadulţi, precum şi activitatea lor legată de îndeplinirea sarcinilor şcolare. Spre deosebire de preşcolar, şcolarul mic îşi organizează mai bine jocul, regulile sunt respectate cu mai

multă stricteţe de către parteneri, cooperarea dintre ei se realizează mai eficient şifinalizarea acţiunii devine mai clar ă. Întreruperile din timpul desf ăşur ării jocului sunt totmai rare, iar discuţiile despre respectarea regulilor poartă un pronunţat caracter eticdespre buna purtare şi sporirea efortului pentru finalizarea cu succes a acţiunii. Spiritulcompetitiv dintre parteneri sau dintre grupurile de joacă este tot mai pronunţat, iar dăruirea pentru succesul desf ăşur ării jocului este totală.

La vârsta şcolarităţii mici, există o serie de jocurididactice care se desf ăşoar ă sub îndrumarea învăţătorilor.Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientareaşi coordonarea jocului, de a ajuta copiii să-şi clarificescopul şi rolul urmărit. În cazurile când adulţii au “uitat să fie copii” nu sunt capabili şi nu doresc să facă efortulnecesar de imaginaţie ce îl presupune participarea directă,firească, organică, la jocurile copiilor, efectele educativeale jocului sunt diminuate. În această perioadă, copiilor leface plăcere participarea adulţilor la joc.

Prof.înv.primar: Bărzoiu Mădălina

Şcoala cu clasele I-VIII Smeeni, Jud. Buzău

5/11/2018 111 - slidepdf.com


13

PROBE DE EVALUARE APLICATE COPIILOR DE GRUPA MICA LAINTRAREA IN GRADINITA

PROBA 1- AUTONOMIE ÎN ÎMBR ĂCARE

CERINŢA - să se îmbrace singuri după folosirea toaletei-probă reuşită daca rezolvă cerinţa-probă nereuşită dacă nu rezolvă cerinţa

PROBA 2- AUTONOMIE ÎN DEZBR ĂCARE CERINŢA -să se dezbrace singuri la sosire

-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa

-probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţaPROBA 3- DEPRINDERI IGIENICE ŞI DE AUTOSERVIRE

CERINŢA -să mănânce singuri, păstrând ordine în timpul mesei - probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa-probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa

PROBA 4- COMPORTAMENT VERBAL CERINŢA- să se exprime liber în propoziţii simple

-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa-probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa

PROBA 5- COMPORTAMENT SOCIO-AFECTIV CERINŢA-să se joace singur, cu parteneri imaginari sau cu alţi copii

- probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa- probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa

PROBA 6- COMPORTAMENT MOTOR CERINŢA- să stea într-un picior 3 secunde


PROBA 7- COMPORTAMENT COGNITIV CERINŢA- să explice o relaţie necesar ă- ,, Ce faci când îţi este sete, foame, somn, frig?,,-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa-probă nereuşită, dacă r ăspunde la mai puţin de 3 întrebări

PROBA 8- COMPORTAMENT VERBAL- EXPRIMARE CORECTĂ CERINŢA- să pronunţe corect onomatopeele cerute: miau, ham, muu, bee, ga-ga, mac-mac, cucurigu, cot-co-dac.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


14

-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa-probă nereuşită, dacă pronunţa corect mai puţin de 4 onomatopee

PROBA 9- COMPORTAMENT MOTOR CERINŢA – să arate diferite păr ţi ale corpului omenesc


PROBA 10- COMPORTAMENT COGNITIV-percepţia mărimii CERINŢA.- să sorteze cele 10 obiecte după mărime( mare-mic)


PROBA 11- DEPRINDERI DE COMPORTARE CIVILIZATĂ CERINŢA- să salute la venire şi la plecare

-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa

-probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţaPROBA 12- COMPORTAMENT MOTOR

CERINŢA- să sar ă peste un obstacol de înălţime mică Joc- ,,Broscuţele,,-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa- probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa

PROBA 13- COMPORTAMENT COGNITIV- percepţia lungimiiCERINŢA- să compare două obiecte de lungimi diferite(lung, scurt).

- probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa

- probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţaPROBA 14- COMPORTAMENT VERBAL

CERINŢA-să reproducă patru versuri însuşite anterior -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa-probă nereuşită, dacă nu rezovă cerinţa

Ed. FLOREA ZOICAGPN -MOZACENI-VALE, COM. BIRLA, ARGEŞ

5/11/2018 111 - slidepdf.com


15

PROGRAM DE MENTORING EDUCAŢIONAL

„Valoarea unui om se socoate după numărul celor ce se simt mai bine prin el.”N.IORGA

Toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinţilor la activităţile extraşcolare: proiecte,parteneriate,programe de EducaţiaAdulţilor.

Lumea contemporană este plină de provocări.Copiii de astăzi tr ăiesc într-o lume globală şi competitivă.Şi în această lume a acceler ăriişi ner ă bdării,a competiţiei şi a polarizării întâlnim numeroase inegalităţi înr ădăcinate însocietăţile din întreaga lume,inegalităţi rezultate din –cine suntem-şi –ce suntem.

Într-un climat moral destul de nou şi nestructurat,aflându-se deseori singuri,este totmai dificil pentru cei tineri să-şi găsească imaginea de sine.Dacă nu li se dau principiicălauzitoare şi modele spre care să-şi îndrepte privirile şi după care să-şi modelezeviaţa,ei vor avea parte de nesiguranţă,confuzie,amăr ăciune şi chiar disperare.

Prin informaţiile pe care le oferim tinerilor,dorim să le întărim responsabilitatea faţă desine şi faţă de alţii,pentru ca, prin deciziile pe care le vor lua ulterior,să poată spune „NU”în cazul confruntării cu o presiune negativă din partea anturajului.Consider,deci,că este un drept al copiilor şi tinerilor noştri să aibă acces la informaţiicorecte şi o datorie a noastr ă să le oferim.

Să nu uităm faptul că”a preveni” nu-i doar un verb,ci constituie o obligaţie socială afiecăruia dintre noi:dascăli şi părinţi.În acest scop este necesar un dialog între cadrele didactice şi părinţi. Din perspectiva uneianalize sistemice,educaţia părinţilor apare ca o dimensiune a educaţiei permanenteşi,desigur,a educaţiei adulţilor.

„Omul nu are prieten mai bun şi duşman mai rău decât pe sine..”

A. LUBBOCK

ÎNVĂŢARE EXPERIENŢIALĂ

Activităţi de pregătire a adulţilor pentru cursuri lectorate/prelegeri/expuneri/colocvii/dezbateri/interviuri/mese rotunde

ŞCOALA PĂRINŢILOR

Titlul programului: MENTORING EDUCAŢIONALEchipa de program: cadre didactice: educatori,învăţători,profesori

Colaboratorii: cadre medicale,reprezentanţi ai comunităţii locale

Grupul-ţintă: adulţii/părinţii preşcolarilor/elevilor

Colaborare: activitaţi în cadrul cursurilor

5/11/2018 111 - slidepdf.com


16

*- Scopul programului:- Pregătirea adulţilor/părinţilor pentru a participa lalectorate/expuneri/dezbateri/colocvii;- Sprijinirea adulţilor/părinţilor care se înscriu la cursuri în optimizarea şi laredefinirea timpului petrecut la şcoală punând accent pe modalităţile de instruire

formative,cu posibilităţi de control şi de autocontrol.*- Impactul programului:Redimensionarea imaginii participanţilor la derularea acestui program în cadrul

comunităţii şcolii,în cadrul comunităţii locale

*- Obiective propuse:- Aprofundarea cunoştinţelor şi dezvoltarea capacităţilor rezolutiv-aplicative- Implicarea adulţilor/părinţilor înscrişi la activităţile propuse,într-un mod ativ,participativ-formativ şi evolutiv,pentru realizarea obiectivelor;- Realizarea fişelor de mentoring educaţional

*-Performanţele aşteptate:- Ridicarea nivelului de pregătire al adulţilor/părinţilor şi a rezultatelor;- Valorizarea diversităţii şi a respectului faţă de ceilalţi participanţi la acestprogram şi

la cursuri;- Dezvoltarea relaţiilor atitudinal-pozitive faţă de comunicare-învăţare-evaluare între adulţi/părinţi,între părinţi şi cadrele didactice şi între cadrele didactice,la nivelul comunităţii şcolare;

- Realizarea fişelor de mentoring educaţional pentru pregătirea adulţilor/părinţilor înscrişi la cursuri.

*- Indicatorii de evaluare:- Participarea adulţilor/părinţilor la activităţile cu conţinut de educaţiemoral-civică,educaţie pentru sănătate,voluntariat,de responsabilitate socială şipregătire a cursurilor;

- Performanţele adulţilor/părinţilor obţinute prin rezultatele la cursuri.

- Modalităţile de monitorizare şi de evaluare:- Participarea adulţilor/părinţilor la activităţile de pregătire pentru cursuri;- Rezolvarea de exerciţii şi probleme în cadrul grupelor şi în mod independent;- Întocmirea şi prezentarea studiilor de caz, referate, portofolii;- Completarea chestionarelor;

- Realizarea fişelor de program specifice mentoringului educaţional.

ED.AGNES COSTEA

GRUP ŞCOLAR PENTRU TRANSPORT RUTIER

TÂRNAVA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


17

ŞCOALA ŞI FAMILIA, FACTORI EDUCATIVI

Sistemul factorilor educativi cuprinde ansamblul instituţiilor, organizaţiilor şi

comunităţilor umane dintr-o societate care, în mod direct sau indirect, exercită influenţeeducative prin care contribuie la procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii. Ceimai importanţi factori educativi sunt familia şi şcoala.

Familia reprezintă nucleul de bază al societăţii şi în această calitate îndeplineştefuncţii diverse:

• Funcţia natural-biologică, de reproducere şi perpetuare a speţei umane.• Funcţia economică constă în asigurarea bazei materiale necesare satisfacerii

nevoilor de existenţă a tuturor membrilor familiei.• Funcţia de socializare vizează pregătirea copilului pentru integrarea în viaţa

socială. În cadrul familiei se dezvoltă o varietate de relaţii sociale de înţelegere,cooperare, respect şi ajutor reciproc, de rezolvare în comun a unor trebuinţe materiale,

spirituale şi sociale care-l pregătesc pe copil pentru varietatea relaţiilor în care va fiimplicat mai târziu.

• Funcţia educativă reprezintă funcţia fundamentală a familiei contemporane. Se bazează pe realizarea deliberată a unui ansamblu de acţiuni şi influenţe educative,orientate şi organizate în vederea formării personalităţii copilului. Realizarea funcţieieducative a familiei impune cu necesitate ca părinţii să conştientizeze că educaţia înfamilie nu se poate realiza spontan, de la sine, ci trebuie organizată. Părinţii trebuie să fieconvinşi că educaţia copilului nu este doar o problemă particular ă a familiei, ci este oadevărată problemă socială de mare r ăspundere.

Funcţia educativă a familiei se exercită pe diverse planuri: social, afectiv, cultural.Ea nu încetează odată cu includerea copiilor într-o formă instituţionalizată de educaţie, ci

dimpotrivă, sporeşte, cunoscând noi direcţii de acţiune. Nicio instituţie educativă nu se poate substitui, nu poate prelua rolul educativ al familiei şi al relaţiilor familiale.

Şcoala este o instituţie socială care are ca principal scop educarea tinereigeneraţii, pregătirea acesteia pentru a se integra în societate; este factorul principal deeducare a tinerei generaţii în conformitate cu cerinţele vieţii sociale.

Şcoala este o instituţie socială creată de societate pentru a asigura condiţiilenecesare înf ă ptuirii funcţiilor educaţiei. Misiunea şcolii este de a contribui la realizareaidealului educativ impus de imperativele vieţii sociale. Este supusă determinismuluisocial şi contribuie în mod activ la înf ă ptuirea progresului general al societăţii.

Transmiţând generaţiilor tinere valorile spirituale acumulate de-a lungul istorieisocietăţii, şcoala contribuie la crearea de noi valori materiale şi spirituale care vor

îmbogăţi patrimoniul naţional şi universal. În acest fel creează premise favorabiledezvoltării ştiinţei, culturii, fiind un factor al progresului social.

Şcoala dispune de personal calificat, special pregătit pentru munca de educaţie şiinstruire, de o bază materială adecvată realizării la parametri calitativ superiori a procesului de formare şi dezvoltare a personalităţii. În şcoală, educaţia se desf ăşoar ă încadrul procesului de învăţământ, forma cu cel mai înalt nivel de organizare a educaţiei,un proces organizat sistematic şi metodic, condus de cadre special pregătite pe baza unor documente şcolare care-i imprimă finalităţi clare şi precizează conţinuturile ce urmează a

5/11/2018 111 - slidepdf.com


18

fi valorificate în vederea îndeplinirii lor, precum şi indicaţii privind metodologia deurmat.

Rolul şcolii ca factor principal de educaţie este susţinut şi de faptul că şcoala aremenirea şi capacitatea de a valorifica influenţele educative pe care le exercită ceilalţifactori şi medii educative.

Bibliografie1. Barna A., Antohe G., Curs de pedagogie, Editura Logos, Galaţi, 20012. Bontaş V., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1994.3. Cristea S., Pedagogie, Editura Haridscom, Piteşti, 1996.

Profesor STAN LUIZAŞcoala cu clasele I-VIII OSICA DE SUS, Jud.Olt

VALORIFICAREA TRADIŢIILOR LOCALE ÎN GR ĂDINIŢĂ

În lumea satului românesc, numeroase tradiţii şi obiceiuri s-au cristalizat de-alungul istoriei, legate de ciclurile vieţii, ocupaţii, anotimpuri, credinţe sau alte evenimentecare au fost transmise din generaţie în generaţie, toate acestea contribuind la tr ăsăturafundamentală a culturii populare româneşti.

Judeţul Hunedoara ilustrează frumuseţile istorice şi artistice, o zestre culturală foarte preţioasă care s-a păstrat de-a lungul secolelor şi care încă se transmite şi astăzi înmulte din satele acestui judeţ.

Din cele mai vechi timpuri, arta noastr ă popular ă, manifestată sub toate aspecteleei, prezintă o bogăţie, nepreţuită de comori, poporul român având darul de a-şi tălmăci

experienţa, bucuria şi durerea prin obiceiuri, costume populare, cântece şi dansuri.Este nevoie ca oamenii sǎ îşi cunoascǎ istoria, tradiţiile, obiceiurile şi acestea sǎ

fie transmise mai departe din generaţie în generaţie.Înţelegerea corectǎ a tradiţiilor şi obiceiurilor creeazǎ sentimentul de apartenenţǎ

naţionalǎ şi declanşeazǎ sentimentul patriotic în personalitatea individului.Încă de la cea mai fragedă vârstă trebuie să-i facem pe copii să înţeleagă că:

„chiar dacă omul este pieritor, poporul şi ţara sunt eterne”, iar istoria care nu se uită şi seînvaţă din generaţie în generaţie, este cel mai fericit mod de a întreţine dragostea de ţar ă şi de popor, de a hr ăni eternitatea acelei ţări şi acelui popor.

Prin multe din activităţile desf ăşurate la noi în gr ădiniţă am încercat să sădim însufletul pur al copilului dragostea şi respectul faţă de str ămoşi, faţă de tradiţiile noastre

milenare.Ca educatoare am considerat că orice copil trebuie educat pentru a fi un

continuator al valorilor culturii populare. Tradiţiile populare au constituit subiecteîndragite şi interesante pentru copii. Sentimentele lor au fost îndreptate spre arta popular ă, muzica şi dansul popular, arta aplicată în costumele populare şi amenajareainteriorului, obiecte decorative specifice zonei hunedorene.

Prin parteneriatul cu părinţii am reuşit antrenarea acestora şi a copiilor înachizitionarea de obiecte artizanale (farfurii, oale, ştergare, fluiere, linguri de lemn,

5/11/2018 111 - slidepdf.com


19

costume populare, ulcioare, etc.) cu ajutorul cărora am amenajat un colţ de folclor „De pe plaiuri hunedorene”.

O componentă importantă a procesului instructiv-educativ este pregătirea copiilor pentru integrarea lor în colectivitatea naţională, prin descifrarea unor taine ale vieţii, aunor frumuseţi ale spiritualităţii româneşti cuprinse în obiceiuri, tradiţii populare din zona

natală şi apoi din întreaga ţar ă.Datoria noastr ǎ este de a promova respectul şi interesul faţă de tradiţiile culturaleîn rândul preşcolarilor, urmărind cunoaşterea zonei geografice şi a tradiţiilor culturalespecifice zonei noastre.

Primii paşi în cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor noastre populare i-am realizatcu multă uşurinţă prin intermediul: folclorului copiilor, al dansurilor populare şi alcolindelor.

COLINDATUL COPIILOR De fiecare dată, când se apropie sărbătorile de iarnă şi încep să cadă primii fulgi

de nea, în inimile noastre se naşte o lume nouă, o lume de basm şi de vis, e lumea„florilor dalbe” şi a „lerului ler”, e lumea care, cu nostalgie, ne aduce aminte fiecaruia de

leaganul copilăriei noaste, cu vatra lui de dor şi frumuseţi, cu datinile şi obiceiurilestr ă bune păstrate ca pe o sfântă moştenire, „e lumea colindelor şi a cântecelor de stea”care umple de o mare şi sfântă bucurie inimile noastre ale tuturor deopotrivă, mici şimari.

Această mare bucurie sufletească poporul nostru a exprimat-o în special princolinde, care nu sunt altceva decât armonii muzicale de o rar ă frumuseţe, care princonţinutul lor arată toate momentele principale legate de venirea în lume a Mântuitorului.

Conţinutul colindelor, scenetelor legate de sărbătorile Cr ăciunului şi a Anului Nou are o mare influenţă asupra psihicului copiilor. Deşi mici, ei gustă frumuseţeaversului, a ritmului, a melodiei şi a ritualului acestor obiceiuri. Spune acest lucru uşurinţacu care învaţă să recite şi să colinde, dezinvoltura cu care îşi însuşesc textul serbărilor

organizate pe această temă, spune acest lucru emoţia din glasul copiilor, tremurul glasuluilor cristalin şi curat când intonează urarea, colindă sau când sorcovesc.Începutul colindatului a fost lăsat în seama copiilor mici, de obicei de vârstă

preşcolar ă, din vechime. Inocenţa vârstei ofer ă condiţia prealabilă de puritate sacrală,garanţie sigur ă a eficenţei ur ărilor. R ăsplatirea lor cu fructe şi colacei anume f ăcuţi,reprezentă la început darul din primele fructe şi grâul, încărcate cu virtuţii deosebite, cumsunt cele ce dădeau omului fertilitatea şi sănătatea.

Colindatul copiilor mici nu se practică în toată ţara, dar în zona hunedoarei el esteun obicei mult aşteptat de copii şi cu multă seriozitate cultivat şi pregătit de adulţi, părinţişi colectivităţile preşcolare.

Colindatul copiilor se desf ăşoar ă în Ajunul Cr ăciunului. Se alcătuiesc cete de

colindători îmbr ăcaţi în costume populare specifice zonei cu tr ăistuţe pentru colectareadarurilor. Colindătorii sunt primiţi cu mult drag în casele oamenilor, deoarece credinţaatestă că sunt aducători de noroc şi fericire.

Conţinutul colindelor prin bogăţia şi valoarea lor estetică contribuie la păstrareacredinţei cele adevarate, la menţinerea graiului, a simţirii şi tr ăirii româneşti şi creştineşti.Amintim doar câteva colinde care sunt ascultate şi colindate cu mare plăcere de preşcolari: O, ce veste minunată; Moş Cr ăciun; Deschide uşa, creştine; Trei păstori;

5/11/2018 111 - slidepdf.com


20

Astăzi s-a născut Hristos; Sus, la poarta Raiului; O, brad frumos; Am plecat să colindăm;Florile dalbe; etc.

Pregătirea pentru acest eveniment antrenează întreaga fiinţă a copilului. El ascultă cu atenţie colindele pe care adulţii le intonează cu scopul de a le învăţa iar în ziua de Moş Ajun să le poată colinda.

În gr ădiniţa în care lucr ăm am creat un climat favorabil pregătirii copiilor pentruurat. Astfel, cu câteva să ptămâni înainte de vacanţă i-am învăţat colinzi, am formatechipe de colindători şi am confecţionat recuzita necesar ă. La tot acest proces au fostantrenaţi şi părinţii şi au f ăcut-o cu plăcere.

Practicarea obiceiului am exersat-o în gr ădiniţă, f ăcând ur ări copiilor mai mici, personalului de îngrijire şi părinţiilor invitaţi la serbare. Un grup de copii au fost cu uratulla Primaria Municipiului Deva, Inspectoratul Şcolar Judeţean, la sponsorii unităţii.

Practicarea obiceiului a stârnit un interes deosebit, o bucurie nemăsurată care seva păstra în amintirea copiilor o viaţă întreagă.

DANSUL POPULAR În scopul formării la copii a dragostei faţă de portul popular local s-au desf ăşurat

multiple activităţi. Frumuseţea portului popular i-a încântat pe copii, şi au purtatcostumele în cadrul activităţilor, la diferite serbări. Dansurile populare specifice zonei dar şi specifice altor zone ale ţării au fost învăţate de copii. În funcţie de posibilităţilecopiilor, de disponibilităţile educatoarei dansurile populare învăţate la gr ădiniţa pot fidiverse.

ALTE MODALITĂŢIÎn continuare vă prezentăm succint alte modalităţi de valorificare educaţională a

produselor artei populare în gr ădiniţă. Este de observat că prin acestea copiii au posibilitatea să-şi exerseze creativ noi forme de expresie: grafic figurală prin activităţilede desen; plastică picturală prin activităţile de modelaj, de ornare a obiectelor cu motiveflorale sau de altă natur ă ale artei populare; motrică şi constructiv imaginistică prin

activităţile practice implicate în realizarea împletiturilor, ţesăturilor, cusăturilor,confecţiilor. Având la baza o prezentare vastă a obiectelor de artă popular ă copiii potreproduce, după posibilităţile fiecăruia. Se înţelege că efectul formativ al acestor activităţinu se reduce numai la însuşirea tehnicilor de execuţie. În toate activităţile s-au urmărit şiatingerea unor obiective de ordin intelectual, social şi moral.

Pentru a le stimula activitatea artistică, Centru Judeţean al Creaţiei populare dinHunedosara organizează periodic mari manifestări culturale cum sunt:• „Căluşerul transilvănean”• „Sărbătoarea obiceiurilor de iarna” „Colinzi pe prispa casei”• „Comori folclorice”• „Festivalul tarafurilor şi grupurilor instrumentale de muzică popular ă”

• „Festivalul soliştilor vocali de muzică popular ă” „Felician Farcaşu”• „Sărbătoarea pădurenilor”• „Festivalul de muzică sacr ă” „Cu noi este Dumnezeu”

Judeţul Hunedoara este de asemenea puternic individualizat în domeniul artei populare păstr ător al unor tradiţii de viaţă materială concretizat în meşteşuguritradiţionale de înaltă valoare spirituală.

De altfel fiecare zonă etnografică se individualizează pregnant.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


21

Astfel portul din Ţinutul Pădurenilor este considerat mai arhaic şi mai bineconservat în întreaga ţar ă în special costumul femeiesc. Felul în care îşi încing mijloculfemeile din Ţinutul pădurenilor este unul dintre cele mai complicate şi mai interesantecu semnificaţii care merg până în perioada neolitică.

Portul popular din Or ăştie se remarcă prin rafinament artistic ce dau o notă

aparte celor din această zonă.În Ţara Haţegului portul popular, păstrează numeroase elemente legate devechiul costum dacic, aşa cum se vede pe columna lui Traian cum ar fi şuba înfundată,opinca cu gurgui şi gluga.

Un interes deosebit îl constituie şi costumele din Ţara Zarandului (moţii) şiValea Jiului (momârlanii) iar cei de pe Valea Mureşului au o cromatică plăcută,armonioasă.

Proiectul tematic „Portul Naţional Local” a prilejuit copiilor sǎ vadǎ costume populare autentice din zona Hunedoarei, dar şi din alte regiuni, sǎ achiziţioneze costume populare, sǎ le deseneze, sǎ le picteze, sǎ realizeze colaje, sǎ modeleze oale, farfurii, sǎ viziteze târguri cu produse de olǎrit şi expoziţii de icoane pe sticlǎ, sǎ memorizeze poezii

din folclorul copiilor şi poezii-numǎr ǎtori, sǎ asculte muzicǎ popular ǎ, sǎ vizionezespectacole de muzicǎ popular ǎ, sǎ înveţe cântece populare, sǎ se întâlneascǎ cu cântǎreţide muzicǎ popular ǎ din zona Hunedoarei, sǎ realizeze şezǎtori literare, dramatizǎri, sǎ înveţe dansuri populare tradiţionale etc.BIBLIOGRAFIE

Fl. StănculescuAd. GheorghiuP. Petrescu „Arhitectura Popular ă Românească” – Editura Tehnică, 1956.

Călin Hoinărescu “Locuinţa sătească din România” –Editura I.P.J. Prahova,1989.

Ştefan Almăşan “Localităţile judeţului Hunedoara” – Editura Tehnică, 1989.Doina Virginia IşvănoiVoicu Paula “Bun venit în România” –Editura Emia, 2004

Prof. COSTAN RODICAGrădiniţa P.P. NR. 7 Deva

5/11/2018 111 - slidepdf.com


22

Un ghid, jocuri, orizonturi noi... Prezenta lucrare cuprinde un număr XIII capitole, referitoare la joc şi

importanţa acestuia în activitatea educativă din gr ădiniţă.Ghidul metodic aplicativ ,,Orizonturile jocului” se doreşte a fi un

îndrumător pentru educatoarele tinere şi un reper pentru cele cuexperienţă.Pe lângă partea de teorie, cartea conţine jocuri didactice şi nu

numai, forma lor de organizare şi desf ăşurare pe toate domeniileexperienţiale.

Unele jocuri sunt cu caracter didactic, altele cu haz şi tâlc, încuvinte simple vorbesc pe limba copiilor despre gingăşia şi frumuseţeagâzelor, fluturilor şi florilor, despre puterea ursului şi hărnicia furnicilor,despre pici-arici, despre binecuvântarea ploii de var ă şi desprefenomenele unei toamne blânde, despre ...CEVA ce fascinează lumea

COPILĂRIEI.

Jocuri pentru cei mici

Jocul este activitatea fundamentală în viaţapreşcolarilor. Jocul se practică atât la gr ădiniţă cât şi laşcoală, şi peste tot este foarte des utilizat ca activitate încompletarea orelor, mai ales la clasele primare.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


23

Fişele din acest auxiliar combină utilul cu plăcutul şisunt diversififcate, atât ca tematică cât şi ca cerinţă. Dorimca prin folosirea lor la activităţi să crească randamentul şicunoştinţele să se îmbogăţească.

Mult succes celor care vor folosi acest auxiliar, atât laorele de limbă str ăină cât şi la activităţile zilnice.

AutoareleProf Nicoletta Huştiuc, prof. Laura Teban

Din colecţia ,,Pătrăţel şi creionul magic”

Apariţii editoriale noi, vara 2011-09-17-auxiliare didactice- matematică-

Pătrăţel iubeşte matematica-prof.gr.I Agnes Costea, prof.gr.I Nicoletta Huştiuc

Isteţilă- Agnes Costea, Nicoletta Huştiuc, Daniela Gros, Silvia Bozdog

5/11/2018 111 - slidepdf.com


24

ACTIVITATEA TRANSDISCIPLINAR Ă MODALITATE DE FORMARE COMPLETĂ SI COMPLEXĂ

A ŞCOLARULUI MIC

Se afirmă, cu îndreptăţire, că analfabetul de mâine nu va fi elevul care nu ştie sa

citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe. De aici, decurge necesitateaimperioasă ca învăţământul modern să- i înveţe pe elevi cum să înveţe.Câteva dintre tendinţele care se manifestă în educaţie la acest moment, ar fi

introducerea la nivel individual şi social a noului model de învăţare creatoare, participativă si anticipativă, accentuarea caracterului formativ al învăţământului prin promovare de noi moduri de organizare a procesului de învăţământ şi prin încurajareaunor stiluri stimulative, dar şi cultivarea unui interes sporit pentru valori şi educatiemorală.

Vârsta micii şcolarităţi este caracterizată prin curiozitate şi dorinţa de a afla câtmai multe lucruri din domenii diverse. Deşi capacitatea copiilor de 7-10 ani de a înţelegeanumite concepte şi raţionamente este limitată, demersul nostru poate să-i ghideze să-şi

apropie unele domenii care îi fascinează.Abordarea trandisciplinar ă ofer ă posibilitatea de a r ăspunde dorinţei asidue decunoaştere şi de a forma pârghiile, instrumentele necesare acestei cunoaşteri. Având încentrul ei demersurile intelectuale şi afective ale elevilor, această activitate are cafinalitate formarea unor competente cu caracter trandisciplinar, ce ţin nu numai decunoaştere, ci şi de comunicare, creaţie, interacţiune socială.

Disciplinele din planul de învăţământ pentru clasele I-IV, prin obiectivele –cadruşi de referinţă pe care le au în vedere, ofer ă posibilitatea achiziţionarii de către copil aunui set de atitudini necesare atât dezvoltării individului ca fiinţă umană, cât şi pentruintegrarea sa socială. La elevul de vârstă şcolar ă mică, învăţarea are o mare încărcătur ă afectivă.

Mărirea potenţialului afectiv şi motivaţional al acţiunii de învăţare conduce lasporirea gradului de implicare a elevului în desf ăşurarea ei, şi, implicit, la ridicareanivelului performanţelor sale. Conţinutul învăţământului, tipurile de exerciţii, probleme,sarcini, trebuie gândit, preparat şi prelucrat astfel incat sa raspunda unui anumit efortintelectual, să promoveze un anumit tip de invatare.

În filmul lecţiei pe care o pregăteşte, învăţătorul va preciza nivelurile la careintenţionează să provoace activitatea intelectuală a clasei, durata şi natura solicitărilor pecare le va adresa acestora. Totodată, este necesar să precizeze şi formele de antrenare, de provocare a elevilor, formele de interacţiune didactică.

O schimbare a curriculum-ului clasei I o constituie asigurarea unui spaţiu maimare activităţilor transdisciplinare. Trebuie avut în vedere faptul că, în gr ădiniţă, copiii

erau obişnuiţi să lucreze timp de câteva zile – o să ptămâna la o temă. Continuarea acestuimod de lucru nu poate fi decât benefică pentru elevii clasei I, care regăsesc astfel laşcoală o parte din atmosfera gradiniţei, familiar ă lor.

Activităţile transdisciplinare asigur ă o învăţare activă, dau libertate de exprimareşi de acţiune elevilor şi învăţătorilor, cultivă cooperarea şi ajutorul reciproc, şi nucompetiţia, au valoare diagnostică (sunt un bun prilej de testare si de verificare), dar suntsi instrumente prognostice (indica măsura în care elevii prezintă, sau nu, anumite

5/11/2018 111 - slidepdf.com


25

aptitudini), valorizează experienţa fiecărui elev care este considerate piatra de temelie pentru noile abilităţi şi capacitate ce vrem să le formăm.

Trecând dincolo de barierele disciplinelor şcolare, putem aborda o temă din maimulte perspective, păstrând însă caracterul ei unitar, evidenţiindu-i acele aspecte caresunt accesibile şi importante pentru copilul de aceasta vârstă.

In epoca pedagogiei informatizate , invatamantul modern reclama din partea profesorilor si invatatorilor un dinamism sporit, o distributivitate extinsa fata de problemele scolii si o adaptare rapida la noile solicitari pedagogice. Tinand cont catrecerea la invatamantul obligatoriu de 10 ani da posibilitatea elevilor sa aleaga intreliceele teoretice si scolile de arte si meserii, consideram ca familiarizarea elevilor cuinterdisciplinaritateainca din clasele mici este benefica.Un mod de organizare a procesului de invatamant este considerat fertile daca ajuta pefiecare elev sa se dezvolte potrivit aptitudinilor si pisibilitatilor sale, daca ii formeazaacele calitati si capacitate prin care el poate raspunde competent cerintelor vietii sociale sicelor de perspective.

S-a incercat demararea unui nou mod de organizare si desfasurare a lectiilor:lucrul

in echipe formate din invatator/institutor-profesor sau profesor- professor la una dindisciplinele de invatamant Ab. Practice/ Ed. Plastica, Ed. Muzicala/ Lb. engleza, Ed.Plastica/ Informatica.

Echipa era formata din doi membri, fiecare utilizand ceea ce stie sa faca mai bine,aptitudinile pe care le are si cunostintele pe care le detine.

Noua formula de lucru a avut impact nu numai asupra noastra si asupra elevilor, cisi asupra parintilor, noile cerinte solicitandu-I la alt nivel. Pentru desfasurarea in conditiide invatare eficienta, echipa invatator/ professor a elaborate programe scolare care sacontribuie la realizarea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta prevazute de programele elaborate de M.E.C., regandite transcurricular.

Vom prezenta un mod util ,placut si efficient de predare a abilitatilor practice in

unitate interdependenta cu educatia plastica. Cele doua discipline de invatamant neapropiein mare masura de natura si de ceilalti. Copiii vad, simt si lucreaza cu placereavand antrenate gandirea atentia, imaginatia, vointa de a invinge , sentimental lucrului bine facut, nazuintele , precum si preocuparea de a munci creator, cu initiative, cudragoste, cu spirit gospodaresc, cu perseverenta.Se realizeaza transferal practice alactivitatilor intelectuale de la o disciplina la cealalta.

Toate obiectele confectionate de elevi , incepand cu cele simple, au o utilitateevidenta, fie ca sunt simple jucarii, fie mijloace de invatamant la unele lectii(figuregeometrice, ceas, sabloane). Fie ca sunt obiecte cu utilitate mai larga: felicitari, supportde creioane, rama , masca, figurine.

Indemanarea , gustul estetic, spiritual creator si bucuria de a imbina culori si modele

sunt calitati pe care le castiga micii scolari facand lucruri utile.Elevii au lucrat cataloage cu frunze, seminte , petale de flori, completand lucrareacu pete picturale realizate prin diferite tehnici de lucru.Au desenat si coclorat fluturelefolosind amestecul de culori , apoi l-au decupat si asamblat, obtinanad o jucarie sau unobiect de decorat camera.Au realizat masti, ochelari pentru carnival, pe care i-au cocloratsi ornate apoi. Toate aceste produse ale elevilor au fost prezentate sub forma de expozitiisau portofolii parintilor si in activitatile metodice ale invatatorilor.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


26

Varietatea lucrarilor executate intimp a oferit copiilor satisfactii emotionale,deprinderi durabile , creatoare, stimulandu-le dorinta de a deveni utili prin propria munca.

Munca in echipa a dus la rezultate mai eficiente, contribuind la valorificareaexperientei fiecarui cadru didactic, membru in echipa de lucru, la realizarea unui schimbde experienta intre colaboratori, dar si la inchegarea colectivului de invatator/professor,

iar lucrarile elevilor sunt superioare valoric, comparative cu cele din anii precedenti.Tot din perspective interdisciplinara trebuie private si realizate diferitele activitatididactice , in randul carora un rol deosebit de important revine angrenarii copiilor in pregatirea si desfasurarea serbarilor scolare.

Sifiindca se apropie sarbatorile de iarna , va voi prezenta in cateva randuri unexemplu de abordare trandisciplinara cu tema “Sarbatorile de iarna – bucuria copiilor”,graficul prezentand procentual timpul afectat fiecarei discipline implicate.

Tema: SARBATORILE DE IARNA- BUCURIA COPIILOR

Perioada pregatitoare: ultimele 2 saptamani din semestrul IScopuri:

- socializarea elevilor;

- cultivarea relatiilor de cooperare dintre elevi , elevi si adulti;- constientizarea si exersarea unor valori:respect fata de traditiile populare;- observarea schimbarilor din natura din timpul iernii;- manifestarea inedita a valentelor native si a personalitatii elevilor;- serbarea- moment de bucurie sufleteasca.

Repere tematice:- succesiunea sarbatorilor din luna decembrie;- semnificatia sarbatorilor;- pregatirea si petrecerea sarbatorilor de iarna- obiceiuri de Craciun;- schimbarile din natura din aceasta perioada.

Tipuri de activitati:- povestiri despre Craciun si semnificatia lui;- pregatirea serbarii de Craciun: memorari de

poezii;- pregatirea unui repertoriu de colinde;- joc de rol: Mos Craciun la noi acasa( cum il

primim, discutia despre comportarea copiilor in anul ce trece, ce daruri vrem sa primim, despartirea de Mos Craciun si promisiunile pentru anul urmator;)

- scrisoare catre Mos Craciun( cu imagini in loc de daruri);impodobirea clasei pentru serbare;

- confectionarea de ornamente pentru brad( fulge de zapada, globuri din hartie, om

de zapada, stea din staniol);- colinde pentru parinti;- desene:iarna , ninsoarea, Mos Craciun in fata bradului sau la sanie, brad

impodobit, cadouri diferite;- colaje: brad impodobit,fulgi de nea, scena nasterii Domnului Iisus Hristos;- dramatizare , sceneta pentru serbare;- concurs de saniute;- concurs : “cel mai vessel om de zapada”

5/11/2018 111 - slidepdf.com


27

Proiect:-realizarea unui album cu fotografii de la Serbarea de Craciun , de la colindat, de la petrecerea Craciunului si a Anului Nou in familie, traditii specifice zonelor unde isi petrec elevii aceste sarbatori.Activitate pe grupe: prezentarea albumelor si descrierea sarbatorilor pe baza lor.

Repere de evaluare:- progresul comunicarii;- constintizarea si descrierea Sarbatorilor de iarna;- exemplificarea schimbarilor care au loc in natura iarna ;- cunoasterea reciproca prin participarea la concursurile propuse;- manifestarea creativitatii in confectionarea podoabelor pentru brad;- adaptarea la diferite situatii:competitie, colaborare.

Axata pe relatia om –spatiu geographic, istoric si cultural, excursia scolaravalorifica si ea multiple valente interdisciplinare. Dupa stabilirea itinerariului ce urmeazaa fi efectuat, se stabileste scopulacelei excursii, si anume , acela de dezvoltare a abilitatii,

din perspective multiple, de a analiza probleme si de a identifica solutii variate,dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor de a elebora planuri de actiune utilizandinformatia dobandita in cadrul mai multor discipline :geografie, cunoasterea mediului,istorie, literatura.

Lectia este una practic –aplicativă şi foloseşte ca strategie didactică deducţia,conversând şi explicând elevilor anumite situaţii si punându-i în faţa unor probleme ,ce pot fi soluţionate, folosindu-se de bagajul de cunoştinţe acumulat în cadrul orelor mai susamintite.

Dupa organizarea grupului şi distribuirea sarcinilor fiecărui membru în parte ,se trece la cercetarea în teren. Pot fi organizate mai multe grupe: cea a geografilor -cărorale revin sarcinile de cercetare a formelor de relief, orientarea în teren după hartă ,

semnalizarea apelor curgătoare, observarea faunei şi florei.O altă echipă, cea a naturaliştilor, are ca sarcini cercetarea tipurilor de sol şi a proprietăţilor acestora , urmărirea şi semnalizarea deşeurilor toxice, calitatea apelor curgătoare şi stătătoare, semnalizarea zonelor atmosferice încărcate cu fum si noxe de lafabrici.

Echipa istoricilor are îndatoririle de a observa obiectele vechi , clădirile, bisericile, case memoriale, ce au un vechi trecut istoric, bogat în evenimente însemnate şicare prezintă interes la desf ăşurarea orelor de istorie ,atunci când vor reveni la clasă.După desf ăşurarea activităţii de teren , elevii fiecărei grupe întocmesc rapoarte după planul stabilit, dar şi portofoliile adecvateacestei lectiiSe consider ă că sistemul de proiectare şi pregătire, şi de desf ăşurare

efectivă,poate institui un ghid in proiectarea si realizarea unor demersuri de acest gen.Tratarea interdisciplinar ă este o cerinţă moderna , dar necesar ă , totodată,învăţământului în zilele noastre,a cărui schimbare fundamentală constă în trecerea de pelista informaţională pe cea formaţională.

Profesor înv. primar:Popescu ŞtefaniaŞcoala cu cls.I-VIII,,Mihai Eminescu”Roşiorii de Vede, Teleorman

5/11/2018 111 - slidepdf.com


28

GRUP ŞCOLAR PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE TÂRNAVA Judeţele

implicate în proiect:

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ MEDIAŞ Sibiu, Mehedinţi, Br ăila CENTRUL DE PLASAMENT PENTRU COPILUL CU DIZABILITĂŢI MEDIAŞ Alba, Dolj,Vâlcea

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII IGHIŞU-NOU GR ĂDINIŢA P.N.VINEREA

Bacău, Iaşi, Arad GR ĂDINIŢA P.P.NR:3 DR.TR.SEVERIN GR ĂDINIŢA P.P.NR:7 DEVACaraş-Severin, Olt

GR ĂDINIŢA P.P.NR:1 CARANSEBEŞ GR ĂDINIŢA P.P.NR:41 ORADEAConstanţ a, Bihor

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII HOGHILAG ŞCOALA”ION GHICA” IAŞIDîmbovi ţ a,Hunedoara

PROIECT NA Ţ IONAL

„GHIOZDANUL CU SUFLETE” „Dacălul nu face altceva decât îndreaptă ceea ce natura a creat.” V. CONTA

desfăşurat între unităţile şcolareŞ coala cu clasele I-VIII nr:2 Sibiu, Gr ă dini ţ a nr:16 Sibiu, Gr ă dini ţ a nr:5 Sibiu Colegiul Tehnic”Independen ţ a”Sibiu, Liceul „St.L.Roth”Media ş , S.N.G.Media ş Ş coala cu cls.I-VIII Cop ş a-Mic ă , Ş coala cu cls.I-VIII nr:5 Media ş , Ş coala Ione ş ti Ş coala Ş eica-Mic ă , Ş coala Mo ş na,Ş coala Vel ţ , Gr ă dini ţ a”Bucuria Copiilor”Media ş

Gr ă dini ţ a nr:14 Media ş , Gr ă dini ţ a Sintea-Mare, Gr ă dini ţ a nr:1 P ă nce ş ti Sascut Gr ă dini ţ a nr:4 Br ă ila,Ş coala cu claseleI-VIII Segarcea,Liceul Piatra Olt,Gr ă d.Burduca Ş coala cu clasele I-VIII Piatra-structur ă a Lic.Teoretic”M.Kog ă lniceanu”Constan ţ a

şi instituţiileInspectorate Şcolare Judeţene, Primăria Târnava, Editura Succes Deplin Bucureşti

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Econord Sibiu, Parohia TârnavaS.C.DC.Wire Elektro S.R.L.Mediaş , S.C. Tehno Grid Company Mediaş

5/11/2018 111 - slidepdf.com


29

COORDONATORII:

ED.COSTEA AGNES, DIR.PROF.BĂDULESCU SORIN,DIR.PROF.BĂDULESCU LIVIA

DIR.PROF.TODORAN MARIANA, ED.BOZDOG SILVIA, ED.GRECUECATERINA

INSTIT.CIUREA DANIELA, PROF.HUŞTIUC NICOLETTA ,PROR.NICOAR Ă ESTERA

PROF.BÎTMĂLAI EUGENIA GEORGETA, PROF.BÂZDÂGĂ VASILE,PROF.RUSU DANIEL

INIŢIATOR ŞI COORDONATOR:

ED. COSTEA AGNES – G.Ş.T.R. TÂRNAVA

ANUL ŞCOLAR : 2011-2012

PROIECT NAŢIONAL”GHIOZDANUL CU SUFLETE”

„...pentru bine,datoria nu încetează decât acolo unde putinţa de a-l face nu mai există.”PASTEUR

Prin educaţie copilul trebuie să se descopere şi să se creeze pe sine ca fiinţă umană capabilă să primească şi să dăruiască iubire,ideie care a stat la baza iniţierii şiderulării proiectului naţional”Ghiozdanul cu suflete”.

Şcoala şi gr ădiniţa sunt instituţii care deşi se găsesc pe trepte diferite trebuie să aibă orelaţie de colaborare. Necesitatea colabor ării dintre gr ădiniţă şi şcoală rezultă dinobiectivul comun pe care-l urmărim-dezvoltarea personalităţii copilului.

Realizând diverse programe de Educaţie a Adulţilor şi activităţi cu copiii,părinţii şi

cadrele didactice din diferite unităţi şcolare vom reuşi să formăm o punte de legătur ă întremai multe judeţe,iar preşcolarii/elevii vor fi îndrumaţi să înţeleagă prietenia,normele deconvieţuire socială,precum şi adaptarea comportamentului propriu la cerinţele grupuluicu care vin în contact.

Suntem cu toţii preocupaţi de viitorul nostru,de viitorul omenirii...Nu ne esteconfortabil să ştim că MÂINE nu va mai exista nimic.De aceea,toate speranţele noastrese leagă de copil-ca exponent şi garant al zilei de mâine.Pe zi ce trece,ne preocupă tot maimult şi pe tot mai mulţi condiţiile optime în care copilul ar trebui să se dezvolte admiţândcă tr ăim într-o lume bulversată,cu valori inversate,cu transformări rapide şi radicale careau ca efect tendinţele tot mai (auto)distructive la nivelul comportamentului uman.

Să nu lăsăm timpul să treacă...

Putem contribui la schimbarea stării de fapt,dar ÎMPREUNĂ...începând prin a neinforma. Şansele noastre ale tuturor cresc,iar viitorul ne apare mai luminos...Fiecare om,fiecare familie,fiecare mamă,fiecare copil are dreptul de a tr ăi o viaţă cât maifrumoasă cu putinţă.

Să sper ăm că ceea ce AZI este un vis,într-o zi va deveni realitate.ED.AGNES COSTEA

GRUP ŞCOLAR PENTRU PENTRU TRANSPORT RUTIER TÂRNAVA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


30

„Fie ca toate greşelile şi nereuşitele să ne înveţe să ne iubim şi mai frumos.” Peter Gray

ÎN PARTENERIAT DISPENSARUL MEDICAL CĂIUŢI , FILIALA CĂIUŢI ,

BACĂU

TOŢ I putem proteja şi salva vie ţ i fie că suntem MARI fie că suntem

MICI.

Initiatori : Prof. înv. primar Gabriela Tosa

Inv. Liliana Dănilă

Argument:

Un elev de 12 ani a murit la şcoal ă , înecat cu o napolitană

Un elev de 12 ani din comuna ie şeană Ră ducă neni a murit azi (28.11.2007), în

timpul recrea ţ iei, înecat cu o napolitană , transmite NewsIn.

Colegii de clasă ai copilului decedat spun că elevul se afla pe iarbă şi se odihneadupă ce a alergat. În timp ce mânca napolitana s-a înecat, a că zut şi a început să se

sufoce. Imediat, ceilal ţ i elevi au alertat profesorii. Ace ştia au încercat, timp de un sfert

de or ă , manevre de resuscitare însă nu au avut succes.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


31

Medicii au declarat că elevul ar fi putut fi salvat dacă s-ar fi folosit "manevra

Heimlich", o mă sur ă de prim ajutor care se efectuează în cazuri de înec cu bol alimentar.

"Ambulan ţ a a fost solicitat ă , dar s-a constatat decesul copilului. Victima ar fi putut fi

salvat ă dacă se aplica manevra de resuscitare Heimlich", a precizat dr. Ioan Calistru,

din cadrul Serviciului Jude ţ ean de Ambulan ţă Ia şi.

(sursa – ziarul Adevărul - 28.11.2007 )

Mii de oameni mor sau sufer ă anual datorită necunoaşterii măsurilor de prevenire

a situaţiilor de urgentă sau a modalităşilor de aplicare ale acestora şi a lipsei cunostinţelor

necesare pentru a gestiona problemele de sănătate si comportamentul riscant, sau pentru

că în situaţii de urgenţă n-au beneficiat de asistenţa corespunzătoare sau nu le-a fost

acordată in timp util.

Fiecare poate proteja si salva o viată . Oricine este vulnerabil

Primul ajutor este o stare de spirit, o atitudine orientată spre acţiune şi un set de

acţiuni şi practici care urmaresc sa previna, sa pregateasca pentru si sa ofere un raspuns la

situatiile de urgenta. Aceste situatii pot include boli, epidemii, atacuri de cord, accidente

de circulaţie, r ăniri domestice, etc. Primul ajutor promovează simţul solidaritătii,

generozităţii si al altruismului care există in fiecare dintre noi si dă o nouă dimensiunespiritului de comunitate. Dar căci exista unul….. totul trebuie să aibă un inceput şi pentru

că toţi suntem vulnerabili , totuşi toţi putem proteja si salva vieţi fie ca suntem MARI fie

ca suntem MICI.

Scopul proiectului: însuşirea de către cadrele didactice a unor reguli şi principii de bază

privind acordarea primului ajutor în cazul producerii unor accidente.

Obiective:a. familiarizarea cadrelor didactice cu instrumentarul din trusa medicală de prim-

ajutor;

b. utilizarea instrumentarului aflat în trusa medicală de prim-ajutor;

c. acordarea primului ajutor în caz de accidente provocate de diferite cauze;

d. familiarizarea cu situaţiile în care pot acorda primul ajutor;

5/11/2018 111 - slidepdf.com


32

e. implicarea în activităţi interesante cu pronunţat caracter practic - educativ;

f. implicarea părinţilor în organizarea de activităţi extracurriculare;

g. stimularea cadrelor didactice pentru a desf ăşura activităţi care să contribuie la

propria lor formare;

Grupul ţintă:

• Beneficiari direcţi: cadrele didactice , prescolarii si elevii institutiilor scolare de

unde

provin cadrele participante

• Beneficiari indirecţi: familiile prescolarilor si ale elevilor , comunitatea

Locaţii: - Dispensaul medical, Caiuti, Bacau

Resurse:

1. umane:

- medic , asistente

- cadre didactice participante la atelierul de lucru

2. materiale:

- instrumentar medical de instruire;

- 2 manechine pentru manevre specifice

3. de timp : octombrie 2011 – aprilie 2012

Probleme abordate :

Primul ajutor definiţie

- tipuri de prim ajutor

- principii de acordare a primului ajutor

Starea de conştienţă definiţie- cauze ale pierderii stării de conştienţă

- verificarea stării de conştienţă

- primul ajutor în starea de inconştienţă

- transportul victimelor în starea de inconştienţă

5/11/2018 111 - slidepdf.com


33

Respira ţ ia

- noţiuni elementare despre respiraţie

- cauze ale afectării respiraţiei

- obstrucţia căilor aeriene superioare

- stopul cardiorespirator

- manevra HEIMLICH

- respiraţia artificială

Circula ţ ia sângelui

- noţiuni elementare de circulaţia sângelui

- cauze ce pot afecta circulaţia sîngelui

- stopul cardiac

- primul ajutor în cazul stopului cardiac Fracturi - definiţie

- tipuri

- acordarea primului ajutor

- suspiciunea lovirii coloanei vertebrale

- transportul victimelor cu fracturi

Hemoragii - definiţie

- tipuri de hemoragii- acordarea primului ajutor

- compresiunea manuală

- pansamentul compresiv

- garoul

Evaluarea proiectului:

Evaluarea se va face sub forma unui concurs la care vor

lua parte mai multe echipaje constituite din cadre didactice .

5/11/2018 111 - slidepdf.com


34

“Şcoala , prietena mea “

Initiatori proiect:

Instit.Bontas Gabriela

Inv.Mutu Ioana

Argument

Am considerat necesara incheierea unui parteneriat educational intre gradinita si scoala

pentru a pregati integrarea adecvata a prescolarilor in sistemul actiunilor si interactiunilor scolare si pentru a le asigura premisele pentru insusirea elementelor formative care conduc la aptitudinile de scolaritate , in consens cu noile obictive si finalitati educationale.

Scop

Familiarizarea copiilor cu sala de clasa , cu ambientul clasei prin contactul direct cu

scoala ,pregatirea copiilor pentru noul cadru relational si aimilarea rolului de elev.

Obiective

Pregatirea psihologica a copilului si trezirea dorintei de a deveni scolar ; Formarea unor reprezentari corecte despre scoala si despre activitatea de tip scolar

; Stimularea gandirii copiilor de a exemplifica notiunile insusite in gradinita prin cat

mai multe exemple concrete adecvate ;

Promovarea prieteniei si cooperarii intre copii ;

Grup tinta :Prescolari, scolari, parinti ;

Resurse Proiect

Resurse umane Educatoarea grupei mari si invatatoarea clasei intaia si a treia cu dorinta sincera de a pune in

practica ideile propuse in proiect ;

Prescolarii din grupa mare ,pregatitoare si scolarii clasei aIV-a

Parintii sensibili la idée, doritori sa sustina aplicarea proiectului

Resurse temporale

Durata proiectului : 1 octombrie 2008-15 iunie 2009

Resurse financiare

Contributii parinti

5/11/2018 111 - slidepdf.com


35

Autofinantare Sponsorizari si donatii

Resurse de spatiu pentru derularea activitatii

• Scoala Generala,,Valea Borcutului’’-Singeorz-Bai • Gradinita nr.7-singeorz-Bai, BN

Resurse materiale

o Informationale : carti, reviste, casete ;

o Auxiliare : instrumente de lucru

Rezultate scontate

Dialogul permanent care se naste in actiunile educative intre educatoare –copil , elevi-copii, invatatoare- prescolari nu este un simplu act de comunicare ci de cautare de solutii la problemele pe care la ridica trecerea copilului de la gradinita la scoala .

Pentru a realiza acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest parteneriat .

Monitorizare

-inregisrari video ;-programe artistice ;

-intocmirea unor mape cu creatiile copiilor realizate in cadrul acestui parteneriat ;

Evaluarea proiectului

Vom urmari sa realizam tot ce ne-am propus in calendarul activitatilor proiectului ;claritatea si accesibilitatea cunostintelor transmise despre mediul scolar , mobilier ,rechizitele scolarului , programul si activitatile din scoala , forma atractiva sub care

se prezinta acestea pentru a stimula interesul si participarea activa a tuturor copiilor.

CALENDARUL ACTIVITATILOR

Nr.crt. Continutul Teme si forme de realizare Termen

1. Cunoasterea invatatorului

care va preda la clasa intai. “sa ne cunoastem viitorii invatatori “

(Vizita invatatorilor in

gradinita)

octombrie

2. Familiarizarea copiilor cu

viitorul cadru educational “Prescolarii de azi –scolarii de

maine “(Vizizta la scoala)

noiembrie

3. Implicarea copiilor in

actiuni ce marcheaza obiceiuri si traditii de Craciun

“ In prag de Sfinte Sarbatori “-expozitie cu materiale

didactice -Program artistic ( La scoala )

decembrie

5/11/2018 111 - slidepdf.com


36

cu

Participarea reprezentantilor primariei care vor oferi copiilor mici cadouri ;

4. Cunoasterea si respectarea

regulilor de circulatie privind securitatea si protectia vietii ;

“Viata are prioritate”

Intalnire cu agentul de circulatie

(La gradinita)

februarie

5. Promovarea unor activitati

cu si pentru parinti in folosul copiilor

Serbare “Un dar pentru

mama”- activitati de desen, pictura si modelaj , confectionari.

( La scoala )

martie

6. Vizitarea unor centre pentru

persoanele nevoiase

“Invata sa daruiesti !‘ Aprilie

7. Concursuri sportive si activitati distractive

“Copacul prieteniei “Conturarea manutelor copiilor

pe steguletele statelor Uniunii

Europene

Mai Iunie

Inv. MUTU IOANAŞcoala Generala ,,Valea Borcutului’’-Sîngeorz-Băi

Judetul Bistrita-Năsăud

ARGUMENT:

Gr ă dini ţ ele implicate în aceast ă colaborare dispun de resurse materiale ş i umane ce se pot adapta la cerin ţ ele societ ăţ ii române ş ti actuale. În contextul unei societ ăţ i care se schimb ă , operând modific ă ri de form ă ş i de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale,înv ăţă mântul românesc trebuie s ă î ş i asume o nou ă perspectiv ă asupra func ţ ion ă rii ş i evolu ţ iei sale. În cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educa ţ ional devine o

prioritate a strategiilor orientate c ă tre dezvoltarea educa ţ iei române ş ti.Pentru transformarea parteneriatului în principiu fundamental al reformei

educa ţ ionale au avut influen ţă factorii sociali în sus ţ inerea educa ţ iei, ducând la descentralizare. Consecin ţ ele educa ţ iei primite de tân ă ra genera ţ ie asupra societ ăţ ii

5/11/2018 111 - slidepdf.com


37

constau în orientarea copiilor într-un univers informa ţ ional dinamic, diversificat ş i,uneori, contradictoriu.

Parteneriatul educa ţ ional urm ă re ş te transformarea real ă a elevilor în actori principali ai demersului educa ţ ional, urm ă rindu-se atingerea unor obiective de natur ă formal ă , informal ă , socio-comportamental ă .

SCOPUL PROIECTULUI:

Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune

la nivelul partenerilor implicaţi: decidenţi, oameni ai şcolii, elevii, familiile,

reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi ai celor

nonguvernamentale;

Promovarea dialogului şi a comunicării între preşcolari din grădiniţe

şi medii diferite (urban – rural); dezvoltarea cooper

ării

şi a colabor

ării între

cadre didactice din unităţi diferite de înv ăţământ, urmărindu-se

armonizarea condiţiilor specifice fiecărei grădiniţe cu exigenţele sociale

de ordin general;

Pregătirea preşcolarilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în

educaţie, al dezvoltării personale şi al inserţiei în comunitate, al

ameliorării modalităţilor de informare adresate elevilor, în sensul

revigorării spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare

Atragerea efectiv ă a preşcolarilor în organizarea unor activităţi cu

caracter extracurricular, conducând la creşterea numerică şi calitativ ă aacestor activităţi.

Informarea copiilor despre necesitatea cunoasterii, pastrarii si

transmiterii traditiilor din generatie in generatie;

Educarea copiilor in spiritul pastrarii si transmiterii folclorului

romanesc.

OBIECTIVE:

- să comunice cu preşcolarii din gr ădiniţe şi medii diferite;

- să desf ăşoare o serie de acţiuni civice;- să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;- să dovedească un comportament atent, tolerant, civilizat;- să dobândească sentimente de înţelegere, respect faţă de toţi oamenii,

indiferent de poziţia socială, limbă, orientare religioasă sau politică;- să fie un apăr ător al vieţii, al naturii.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


38

GRUPURILE ŢINTĂ:

-13 preşcolari din Grupa Broscuţelor (Mare-Pregătitoare) de laGr ădiniţa cu P.N Salva, Ed. Găzdac Vasilica.-19 preşcolari din Grupa Mare de la Gr ădiniţa cu Program Normal

Nr.4 Sângeorz –Băi, Inst.Grapini Ionela.

RESURSE MATERIALE

- Informationale:carti, casete video, audio, filme;- Auxiliare:costum popular autentic, prosoape taranesti, farfurii

vechi, diferite obiecte populare, materiale diverse pentruobtinerea unor lucrari practice.

MODALIT ĂŢ I DE REALIZARE A OBIECTIVELOR:

- antrenarea preşcolarilor;- elaborarea proiectelor, referatelor;- obţinerea de fonduri extrabugetare.

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

Desene; Portofolii;

Concursuri de desene, Chestionarul; Acordarea unor diplome pentru lucr ările, desenele, portofoliile,

proiectele ce se remarcă prin originalitate ; Analiza activităţilor independente; Programe artistice cu ocazia sărbătorilor de Paşti, 8 Martie, 1 Iunie, în

prezenţa părinţilor, a autorităţilor locale etc.

RESURSE MATERIALE IMPLICATE :

- fondul clasei;- fondurile adunate prin colectare;- sponsorizări.

RESURSE UMANE IMPLICATE :

- directori;

5/11/2018 111 - slidepdf.com


39

- cadre didactice;- preşcolari;- familiile;- reprezentanţi ai autorităţilor locale.

AC Ţ IUNI COMUNE:

Vizitarea celor două localităţi; Excursia Expoziţia Susţinerea programelor artistice Acţiunile ecologice; Confecţionarea de jucării

ACTIVIT ĂŢ I DE INFORMARE Ş I DOCUMENTARE:

- întâlniri şi comunicări periodice între coordonatorii de proiect;- întâlniri cu părinţii preşcolarilor;- întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

1.LA ÎNCEPUTURI...− lansarea oficială a proiectului.

Septembrie.2.”PRIETENII BROSCUŢELOR “

− încheierea de parteneriate între instituţiile implicate în proiect..

Octombrie3. “ LASA-MI TOAMNĂ POMII VERZI ”

− realizarea unor lucr ări de către preşcolari care vor ilustra anotimpul toamna.− organizarea unor expoziţii cu aceste lucr ări.− participarea la concursuri naţionale şi judeţene de artă – plastică.

Noiembrie4. „ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS”

-prezentarea unor colinde specifice zonei, înregistrarea acestora pe CD.- efectuarea schimbului de Cd între gr ădiniţe.

Decembrie5.”TRADIŢII LOCALE „

− desf ăşurarea unor activităţi care prezintă tradiţiile populare specifice fiecărei zone.− Schimb de vederi, lucr ări etc.

Ianuarie6.”NE PREGĂTIM DE EXPOZIŢIE...“

5/11/2018 111 - slidepdf.com


40

− Organizarea unei expoziţii comune la Gradiniţa cu P.N.4 Sângeorz-Băi..Februarie

10.” DAR PENTRU MAMA”− Realizarea unor felicitări pentru mame aplicând diverse tehnici plastice.− Schimb de felicitări între copiii preşcolari..

Martie11.”ÎN VIZITĂ LA PRIETENI”-Vizită la Gr ădiniţa cu PN Nr.4 Sângeorz-Băi de către copiii preşcolari de la

Gr ădiniţa cu PN Salva.- Desf ăşurarea unor activităţi comune.

Aprilie12.”VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG”

- Vizită la Gr ădiniţacu PN Salva de către copiii preşcolari de la Gr ădiniţa cu PNr.4Sângeorz-Băi.

- Desf ăşurarea unor activităţi comune.Mai

13. „EVALUAREA PROIECTULUI „-evaluarea proiectului de parteneriat judeţean.Iunie

INSTITUTOR: GRAPINI IONELA

GR ĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 4 SÂNGEORZ-BĂI.

JUDEŢUL BISTRIŢA-NǍSǍUD

FORMULAR DE APLICAŢ IE

A . INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante:Şcoala cu clasele I-VIII PraleaAdresa completă : sat Pralea , comuna Căiuţi , judeţul BacăuNr . de telefon / fax : 0234/338903Site şi adresă poştă electronică : [email protected] Persoană de contact :inst . Andronache Irina , e-mail :[email protected]

B . INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului : ,, Tolba lui Moş Cr ăciun ’’ B.2. Categoria în care se încadrează proiectul : -cultural-artistic

5/11/2018 111 - slidepdf.com


41

C . REZUMATUL PROIECTULUI

a) Ce fel de activitate este? – concurs b) Număr de elevi implicaţi : peste 1000 de preşcolari şi elevic) Activităţi propuse în ordinea în care se vor desf ăşura : - înscrierea ;

-desf ăşurarea concursului ;

-jurizarea .d) Parteneri : Şcoala cu clasele I-VIII Smeeni , judeţul Buzău ;

Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg , judeţul Timiş ;Şcoala nr . 4 R ădăuţi , judeţul Suceava ;Grupul Şcolar Roznov , judeţul Neamţ ;Şcoala cu clasele I-VIII Brazii , judeţul Ialomiţa ;Şcoala de Arte şi Meserii Deleni , Structura Pietreni , judeţul Constanţa

;Şcoala cu clasele I-VIII Mihai Bravu , judeţul Bihor ;Grupul Şcolar ,, Dr. Lazăr Chirilă’’ Baia de Arieş , judeţul Alba ;Şcoala Specială nr . 2 ,,C-tin Pufan’’ Galaţi , judeţul Galaţi ;

Şcoala Generală Pilu , judeţul Arad ;Gr ădiniţa program prelungit nr . 16 , judeţul Iaşi .

D . PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Argument :Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari , săraci sau bogaţi este

sărbătoarea Cr ăciunului . Veche de peste două milenii , r ăspândită pe tot globul , cea maiimportantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie . Cr ăăeste asociat cu

feeria iernii , cu puritatea ză pezii şi este o sărbătoare emoţionată mai ales pentru copiicare aşteaptă sosirea lui Moş Cr ăciun cu tolba plină .Semnificaţia religioasă a Cr ăciunului este naşterea Mântuitorului Isus Hristos , fiul

lui Dumnezeu trimis pe pământ să ajute oamenii să devină mai buni , mai credincioşi ,mai îngăduitori . Această sărbătoare semnifică naşterea , creaţia şi veşnicia Universului . prin naştere se perpetuează specia umană şi viaţa devine veşnică . În aceste zile suntemmai buni , mai veseli , mai sănătoşi şi mai umani .

Fiecare om, copil sau bătrân , îşi aminteşte cu plăcere sărbătorile de Cr ăciun şimomentele speciale pe care le- a tr ăit . Copiii îl aşteaptă cu ner ă bdare pe Moş Cr ăciun înfaţa căruia recunosc f ăr ă teamă dacă au fost cuminţi sau au f ăcut năzbâtii . Ei ştiu că Moşul este iertător şi le aduce daruri mai ales dacă spun o poezie sau o colindă .

Oamenii maturi sau cei deja bătrâni sunt emoţionaţi amintindu-şi de copilărie , dedarurile de Cr ăciun pe care le primeau chiar şi cei săraci . Când eram copii nu preaînţelegeam de ce Moş Cr ăciun aducea unor copii mai multe daruri , iar altora mai pu ţine .Explicaţia venea de obicei din partea părinţilor şi era foarte simplă : Moş Cr ăciun aducemai multe cadouri copiilor care au fost foarte cuminţi . Acesta este şi astăzi un argumentfoarte serios şi este o motivaţie puternică pentru copii care se straduiesc să devină maicuminţi , mai harnici şi mai ascultători pentru anul viitor să primească mai multe daruri .

5/11/2018 111 - slidepdf.com


42

Sărbatorile de Cr ăciun sunt minunate mai ales în sate unde se respectă tradiţiilestr ăvechi . Peisajul de iarnă este emoţionant : căsuţele sunt luminate , prin geamurilicăresc lumânări şi globuri colorate , iar mesele sunt pline cu bunătăţi tradiţionale :cârnaţi , sarmale , caltaboşi , colaci , cozonaci .

Amintirile sărbătorilor de Cr ăciun din copilărie ne întristează uneori pentru că

realizăm că nu putem da timpul înapoi , dar e minunat să primim în casele noastre culacrimi de emoţie în ochi pe copiii şi nepoţii noştri care ne urează tot ce e mai frumos şine încălzesc sufletele cu veselia şi tinereţea lor .

D.2. Obiectiv general : Afirmarea , cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic alcopiilor din ciclurile: preşcolar şi primar ; aplicarea unor tehnici specifice artelor plasticeîn realizarea unor compoziţii care să respecte tema ,,Tolba lui Moş Cr ăciun ''

D.3.Obiective specifice ale proiectului :

* stimularea creativităţii participanţilor;* descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi plastice ;* antrenarea unui număr cât mai mare de elevi în activităţi extracurriculare;* dezvoltarea spiritului de competiţie ;* valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea educaţiei artistico-

plastice.

D. 4.Grupul ţintă : La acest concurs pot participa preşcolarii de orice vârstă şi eleviiclaselor I-IV din ţar ă.

D.5. Durata proiectului : noiembrie – ianuarieD.6. Descrierea activităţilor :

a) Activitatea nr . 1b) Titlul activităţii :-concurs naţional c) Data/perioada desf ăşurării : noiembrie -ianuaried) Locul desf ăşurării :Şcoala cu clasele I-VIII Pralea e) Participanţi : cadre didactice , preşcolari , elevii ai

claselor I-IV , participanţi f) Responsabil : inst . Andronache Irina g) Beneficiari : direc ţ i : -preşcolarii de orice vârstă şi elevii claselor I-IV

implicaţi în proiect -cadrele didactice implicate în proiect .indirec ţ i : - preşcolarii de orice vârstă şi elevii claselor I-VIII

neimplicaţi în proiect ;- cadre didactice neimplicate în proiect ;- părinţi .

h) Regulamentul şi calendarul concursului : Concursul va avea următoarele secţiuni: colaj , pictur ă , felicitări

5/11/2018 111 - slidepdf.com


43

Compoziţiile plastice vor fi realizate în tehnica de lucru la alegere ( acuarelă , culori ,carioci ) pe suport A4 . Pe verso lucr ărilor se vor regăsi etichetele ce vor cuprinde :numele şi prenumele elevului ; grupa/clasa ; numele şi prenumele cadrului didacticcoordonator , şcoala ; localitatea , judeţul.

Înscrierea : Înscrierile se fac pe baza fişei de înscriere pana la data de 10

decembrie, prin e-mail la adresa [email protected], pentru că diplomele vor fi trimise înformatelectronic.Lucr ările se vor expedia prin colet poştal până la data de 15 decembrie ,

peadresa : Şcoala cu clasele I-VIII Pralea , comuna Căiuţi , judeţul Bacău pentru

inst.ANDRONACHE IRINA . Desfasurarea concursului : 25 nov. 2009-31 decembrie 2009 . Lucr ările vor fi

expuse înholul Şcolii cu clasele I-VIII Pralea . Premierea :Se vor acorda diplome pentru locurile I, II, III

menţiuni pentru fiecare secţiune şi nivel de grupă şi diplome de participaretuturor copiilor şi cadrelor didactice îndrumătoare până la data de 30 ianuarie .Se vor descalifica lucr ările care nu îndeplinesc toate criteriile de participare. Nu se

admitcontestaţii. Nu se restituie lucr ările elevilor participanţi. Vor fi luate în considerare

lucr ăriefectuate doar de elevi .

Calendarul : ● 24 noiembrie 2009 lansarea concursului naţional pe www.

didactic.ro; ● 25 nov.– 15 dec. 2009 - primirea lucr ărilor, a fişelor de

înscriere ; ●15-31 decembrie 2009 – afişarea lucr ărilor în cadrul expoziţiei,, Tolba

lui Moş Cr ăciun ” din cadrul Şcolii cu cls.I-VIII Pralea .● ianuarie-jurizarea lucr ărilor , expedierea diplomelor .

i) Modalităţi de evaluare :`- încadrarea în tema concursului ;- creativitate şi originalitate ;- calitatea artistică /tehnică .

D.7. Activităţile de promovare / mediatizare şi de disiminare pe care intenţionezsă le realizez în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia : voiexpune lucr ările preşcolarilor şi elevilor claselor I-IV participanţi ; voi face cunoscută implementarea proiectului pe site-ul www.didactic.ro cu ajutorul unor poze de laexpoziţie .

5/11/2018 111 - slidepdf.com


44

PROVERBE ŞI ZICĂTORI

Curajul consta in a trece de la un esec la altul fara a-ti pierde entuziasmul.

Creativitatea necesita curajul de a renunta la certitudini.

Ferice de omul care g ă se şte în ţ elepciunea, şi de omul care capăt ă pricepere!

Toate reusitele si esecurile unui om sunt rezultatul direct al gandurilor sale.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


45

Simţurile buniculuiA fost odată un om foarte bătrân care avea un nepot pe nume Ionel. Ionel locuiaîmpreună cu mama sa, în timp ce tatăl copilului era plecat în altă ţar ă să lucreze, iar bunicul era la un azil de batrâni. Din păcate sărmanul de bunicuţ era orb.

Lui Ionel Îi plăcea să meargă la bunicuţ, pentru că îl îndr ăgea foarte mult, iar decâte ori îl vizita, bunicuţul îi spunea o poveste sau un basm. Într-o zi Ionel a mers cumama lui la bunicul său. Când au ajuns acolo, băiatul s-a aşezat lăngă bunicuţ.

-Bine ai venit, Ionel! Ce mai faci, dragul meu?-Sărut mâna, bunicule! Foarte bine. Dar tu ce mai faci?- Foarte bine. Bine ai venit, dragă!-Bine te-am găsit, tată! spuse mama lui Ionel.-Ce poveste o să îmi spui?-Hmmmm! Am să îţi spun “Lizuca şi patrocle”.Bunicuţul începu să-i povestească. După ce termină, Ionel stă putintel pe gânduri

apoi spuse:-Dar cum ştii atâtea poveşti, f ăr ă ca să le poţi citi? S-au cum ai ştiut că am venit

f ăr ă să mă vezi?-Ionel, eu nu pot să văd lumea cu ochii, dar pot să folosesc celelalte simţuri pentru

a vedea lumea cu alţi ochii, aşa cum alţii au nevoie de ochelari ca să poată vedea. Nunumai simţul văzului este important. Sunt importante şi celelalte. Nu trebuie să văd cât detare str ăluceşte soarele, pot să rog pe cineva să mă conducă afar ă şi să îmi îndrepte mânaspre soare şi voi şimţii cât de tare str ăluceşte. Nu trebuie să văd cât ai crescut, pot să te pipăi şi îmi dau seama. Nu trebuie să văd la ce instrument cântă oamenii, ascult cu atenţieşi mă gândesc ce instrument scoate acele sunete. Nu trebuie să văd ce floare îmi dăruieşti, pot să o miros şi am să ştiu. Nu trebuie să văd care este zahărul, pot să îl gust şi voi afla.Dar ştiu că pe tine nu trebuie să te văd, să te aud, să te pipăi, să te gust sau să te miros.Simt o bucurie în suflet când eşti aproape de mine. Tu, mama ta şi tatăl tău sunteţi ceamai mare bucurie a vieţii mele.

-Bunicule, eu văd, aud, pipăi, miros şi gust lucruri minunate, lafel şi alţi. Am auzit multe exprimări minunate, dar care nu se vor compar ă niciodată cu ale tale.

După aceste exprimări bunicul, Ionel şi mama lui Ionel auînceput să plângă. După ce l-au îmbr ăţişat au plecat acasă, lăsându-l pe bunicuţ cu zâmbetul pe buze. De atunci Ionel l-a vizitat în fiecare zi pe bunic.

Ionel a învăţat cum bunicul său vede atâtea lucruri minunate f ăr ă să îşi folosească ochii.

…au tr ăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.Un mic gând de-al meu:

Foloseţeşte-ţi celelalte simţuri, dacă nu poţi să vezi lumea cu ochii.Eleva, Larisa Usvat clasa a IV-a

Şcoala cu clasele I-VIII Voitec, Timiş

5/11/2018 111 - slidepdf.com


46

Culori de toamnă...culese de clasa a III-a BŞcoala cu clasele I-VIII Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui

A venit toamna cu zilele scurte şi nopţi lungi şi r ăcoroase. Razele soarelui sunt

din ce în ce mai palide.Frunzele au îngălbenit, păsările călătoare ne păr ăsesc şi pornesc spre altemeleaguri mai călduroase, iar copiii încep şcoala.

Pe câmp şi prin livezi oamenii culeg recoltele pentru a umple hambarele.Totul în jur are un colorit fascinant şi mi-aş dori ca toamna să nu se termine

niciodată.Elev, Jacotă Vlad Ştefan

A venit toamna. A copt roadele, a deschis şcolile şi gr ădiniţele, a adus ploile,ceaţa, vântul şi bruma.

Frunzele copacilor au căzut formând un covor auriu. Păsările călătoare se

îndreaptă spre apa albastr ă a cerului pregătindu-se de plecarea spre alte zări.Zilele sunt din ce în ce mai scurte, iar nopţile devin lungi şi reci.Ce frumoasă este toamna!

Elev, Stroescu Ştefan Cosmin

Cerul plimbă norii plumburii cu barca prin văzduh. Negurile, care perdeluiesccerul, îţi provoaă fiori reci. E toamnă!

Frunzele prin aer zboar ă Parcă-s zâne fermecateCu divina lor splendoare plutesc noaptea prin gr ădină.

Un spectacol ruginiuPe la geam şi la uşiţă!E plăcerea mea să fiu spectatorul toamnei dragi. Căci

schimbarea mă luminează şi mă cheamă spre distracţie.Şi de-i var ă, şi de-i iarnă, toamna va r ămâne în inima mea!

Eleva, Mocanu Roxana

Sunt la munte cu prietenii mei. Privesc în vale şi văd pădurea fumegând în fiecaresear ă şi dimineaţă. Apa albastr ă a cerului la amiază îmi aminteşte de valurile înspumateale Mării Mediterane.

Păsările au amuţit şi negurile se lasă perdeluind zările. Câte o rază de soare tiveşte

pe cer o dungă de lumină roşiatică.Frunzele copacilor coboar ă una câte una, iarba îngălbenită pare un simbol al uneiiubiri de-o var ă.

Am un tainic dor – să gust din gutuile, perele şi strugurii, ce au strâns toată dulceaţa soarelui de peste var ă, pe care bunica le-a strâns din gr ădina sa cu multă dragoste.

Elev, Bîrleanu Sebastian Ionuţ

5/11/2018 111 - slidepdf.com


47

A sosit toamna cea bogată aducând legume şi fructe aromate şi gustoase.Copiii încântaţi au început şcoala ner ă bdători. Întâlnindu-se cu doamna

învăţătoare, i-au dăruit îmbr ăţişări şi vesele flori colorate. Au povestit faptele şiîntâmplările fermecătoare din vacanţa de var ă. Ajunşi în clasă, sunt întâmpinaţi de noile

manuale vesele şi pline de taine ce aşteaptă să fie descoperite. Doamna le explică ce vor face anul acesta la şcoală. Catalogul aşteaptă cu ner ă bdare notele bune ale elevilor.De aceea iubesc copiii toamna.

Elev, Dumitraşcu Teodor

Odată cu luna septembrie a venit şi toamna. Soarele apune mai devreme, nopţilesunt mai reci şi mai lungi.

Florile bătute de brumă nu mai au putere să înflorească şi de aceea fluturii,albinele şi gândăceii nu mai au ce să mănânce şi se ascund. Păsările îşi pregătesc puii delunga călătorie spre ţările calde.

Frunzele copacilor devin aurii, roşiatice, ruginii şi una câte una se desprind de pe

crengi. Prin gr ădini oamenii culeg legumele şi gospodinele fac zarzavaturi. Ele au pus lacămar ă castraveţi şi gogoşari, compoturi, dulceţuri şi sirop de fructe. Merele, perele, prunele şi nucile sunt în coşuri.

Toamna este anotimpul roadelor bogate.Elev, Dobîrceanu Marius Ştefan

Toamna s-a aşternut peste tot. Haina sa multicolor ă a acoperit pământul. Pădurea,cu mantia sa ruginie, s-a despăr ţit de prietenii săi cântăreţi. Stoluri de rândunele seîndreaptă spre zările senine şi albastre ale sudului.

Copiii s-au întristat vazându-le cum pleacă ducând pe aripile lor soarele.

Dimineaţa ei se gr ă besc spre gr ădiniţe sau spre şcoală.Eleva, Antonică Bianca Elena

Este toamnă. Copiii au început şcoala. Clopoţelul vesel ne cheamă la ore cu glasullui cristalin. Eu şi colegii ne pregătim de începerea orelor . Câţiva dintre ei încă mai povestesc ce au f ăcut în vacanţa de var ă.

Mă uit pe fereastr ă şi văd cum frunzele ruginii se despart de crengile copacilor.Acele frunze sunt ca nişte copii zburdalnici.

Doamna intr ă bucuroasă în clasă şi încep orele, dar eu încă mă mai gândesc laacele frunze deosebite.

Elev, Şopron Ştefan

Suntem în luna septembrie, începutul anotimpului de toamnă.Păsările călătoare se pregătesc pentru marea lor călătorie peste mări şi ţări. În

gr ădini, în livezi şi pe ogoare este mare forfotă, se strâng recoltele. În aer pluteşte unmiros îmbietor dede fructe, legume şi struguri.

În păduri, frunzele ar ămii ale copacilor se scutur ă formând covor călduţ pentru pământ şi pentru vietăţi. Vieţuitoarele strâng hrană pentru anotimpul rece. Pe dealuri sevede iarba arsă de brumă.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


48

Toamna este zâna cea ar ămie, harnică şi darnică.Eleva, Puşcaşu Raluca

A venit toamna. Zilele au devenit mai scurte, nopţile mai lungi, serile şi dimineţilemai r ăcoroase, iar razele soarelui nu mai încălzesc cu atâta putere.

Păsările se strâng în stoluri şi se pregătesc pentru marea lor călătorie spre zări maialbastre.Pădurile, livezile şi viile îmbracă strai ar ămiu. Culorile toamnei sunt f ăr ă egal, de

la galben stins până la roşu aprins.Toamna îşi merită numele de zână a belşugului, câmpurile sunt pline de oameni

ce adună recolte, iar cămările sunt pline de toate bunătăţile.Este cel mai frumos anotimp!

Elev, Popescu Andrei Cosmin

Prietenul meu

Sunt un băiat de nouă ani. Ca toţi copiii, la vârsta mea, am mai mulţi prieteni. Dar dintre toţi, unul este cel mai bun.El se numeşta Cosmin. Este un băiat căruia îi place să înveţe şi să se joace. Îi plac

competiţiile şi să se plimbe cu bicicleta. La lecţii este creativ şi talentat.Ce mult îmi place să mă joc cu el!

Elev, Baciu MariusAndrei

Înv. Emilia BarzuŞcoala cu clasele I-VIII Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui

TOAMNA AURIE

În r ăcoarea dimineţii, pădurea părea de aramă, poleită de razele timide alesoarelui. Toamna târzie îşi îngr ămădea norii negri şi mişcători deasupra muntelui. Pe pământul amor ţit cad miresme stinse si frunze vestejite. Vântul adie uşor prin livezi,împr ăştiind arome dulci şi amărui.

Se simte parfumul îmbietor al fructelor coapte.Liniştea se înă buşă în sunetulcristalin al râului. În curând nu se va mai auzi nici zumzetul insectelor.

Toamna se sfâr şeşte pe nesimţite, ascunzând tainic mistere. Câmpiile şi gr ădinilese usucă, lăsând în urmă poveri grele.Copacii şi-au pierdut podoaba, iar frunzişul ruginiueste aşezat în tot codrul. Fiecare frunză îmi şopteşte fericire; bruma argintie a împodobitgr ădina, iar gâzele plă pânde amor ţesc de frig. Vin nopţile r ăcoroase, iar frigul se lasă uşor, spulberând tainele ascunse ale toamnei.

Eleva, Damian GabrielaClasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău

Prof. înv.primar, Toşa Gabriela

5/11/2018 111 - slidepdf.com


49

PEISAJ DE TOAMNĂ

Este septembrie.Soarele mângâie pamântul amor ţit.Razele lui sunt din ce în ce mai palide.Marea

de verdeaţa se îngălbeneşte.Peste coroanele din foc ale copacilor, adie vântul tomnatic,scuturând frunzele multicolore, oferind pamântului un covor pufos.Vietăţile se gr ă bescsă-şi adune cu hărnicie provizii pentru iarnă.Păsările călătoare pleacă vâslind în înalţimi pe cerul trist, în locuri mai călduroase, lasând în urmă cuiburile şi locurile unde au stat înanotimpul cald. Noi, copiii ne-am luat r ămas bun de la vacanţă, de la amici, verişori şivecini…am lăsat ascunsă într-un colt, mingea.

Toamna este un anotimp plin de culoare, farmec şi schimbare.

Eleva, Făcăoaru Andreea-GabrielaClasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău


TOAMNA

Toamnă,toamnă ai sosit!

Anotimpul meu iubit.Ce surpriză ai adus,Ce ţii în coş ascuns?

Multe fructe, ce minune!Mere, gutui, pere,prune.Dovlecei şi gogonele,

Nu te mai saturi de ele.Acum, trebuie să pleci,Fiindca iarna va veni,

Si atunci foarte frig va fi.Ai venit azi de departe,

Cu alai de frunze moarte,Şi tot aşa vei pleca,Fiindca iarna semne ne va da.

Elev, Bucur R ăzvanClasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău


5/11/2018 111 - slidepdf.com


50

TOAMNA

Toamna a venit. Frunzele ruginii cad pe pământ. Ele formează un covor frumos detoamnă.Vremea s-a mai r ăcit. De acum trebuie să mă îmbrac gros. A început să cadă şi

bruma. Plantele mor. Pomii se apleacă din cauza vântului. Zilele sunt mai scurte, iar nopţile mai lungi şi r ăcoroase. Păsările călătoare pleacă în ţările calde.

Toamna este un anotimpbogat. Se coc fructele: strugurii, perele, gutuile, merele, prunele, nucile. În gr ădina de legume oamenii culeg: roşiile, castraveţii, morcovii, varza,ardeii.

Gospodinele pregătesc cămara pentru iarnă. Prepar ă gem, dulceaţă, compot,mur ături. Din struguri se face mustul cel gustos.

A început noul an şcolar. Copiii cu ghiozdanele în spate aşteptau să intre în propria

lor clasă.Toamna este anotimpul meu preferat.Elevă, Vlad Karina-Elena

clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

BUCURIILE TOAMNEI

În gr ădina bunicului, toamna parcă a fost mai bogată ca în orice an. Bucuros, el ne-a

chemat să ne arate bogăţiile naturii. Împreună cu bunica admiram frunzele ruginii din vie,

iar bobiţele de struguri parcă f ăceau cu ochiul. Bunicul ne îndemna să luăm un ciorchine.

Era foarte dulce. Mai încolo, bunica îmi ar ăta un păr. Fructele gălbioare parcă str ăluceau

mai mult în bîtaia soarelui.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


51

Ne-am oprit la umbra nucului bătrân, ca să ne odihnim puţin. Bunicul îmi

povesteşte că în tinereţe, după o zi de muncă, la fel venea şi el să se odihnească la umbra

nucului.

În adierea vântului de toamnă, câte o nucă r ăzleaţă zbura spre pământ, aterizând

în covorul de frunze. Bunica însă mă trezeşte din visare. Împreună plecăm spre casă.

A fost o zi minunată, abia aştept să-l ajut pe bunicul la cules.

Elev, Cojocaru Bogdan-Cristianclasa a III-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

BUCURIILE TOAMNEI

În gr ădina bunicului, toamna parcă a fost mai bogată ca în orice an. Bucuros, el ne-achemat să ne arate bogăţiile naturii.

Împreună cu bunica admiram frunzele ruginii din vie, iar bobiţele de struguri parcă f ăceau cu ochiul. Bunicul ne îndemna să luăm un ciorchine. Era foarte dulce. Mai încolo, bunica îmi ar ăta un păr. Fructele gălbioare parcă str ăluceau mai mult în bîtaia soarelui.

Ne-am oprit la umbra nucului bătrân, ca să ne odihnim puţin. Bunicul îmi povesteşte

că în tinereţe, după o zi de muncă, la fel venea şi el să se odihnească la umbra nucului.În adierea vântului de toamnă, câte o nucă r ăzleaţă zbura spre pământ, aterizând încovorul de frunze. Bunica însă mă trezeşte din visare. Împreună plecăm spre casă.

A fost o zi minunată, abia aştept să-l ajut pe bunicul la cules.Elev, Cojocaru Bogdan-Cristian

clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNAToamnaA venit toamna la noi, Ne-a adus şi vânt şi ploi, Ne-a adus şi cer senin,Şi bogăţie din plin.

Azi, am cules din vii,Struguri galbeni aurii,Şi din viţa cea mai groasă Strugurii de tămâioasă.

Elev, Haras Valentin-Rareş clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


52

Vine toamna!

Vine toamna acumaEste frig afar ă, da

Se pare că nu mai treceFrigul cel rece.

Noi copiii să lucr ămLa şcoală bine să învăţăm Nu mai e decât o lună,Şi vine vacanţa iar ă!

Nu se poate,Voi copii să nu învăţaţiCăci la şcoală meritaţi,

Note bune să luaţi!

Elevă, Statler Ana-Mariaclasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


53

BUCURIILE TOAMNEI

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

TOAMNA RUGINIECel de-al treilea anotimp al anului, cel mai frumos coloratşi cel mai plin de roade, este desigur toamna ruginie.Frunzele cald colorate cad lin pe jos. Oamenii culehfructele şi legumele proaspete. Vântul supărat suflă cu putere.

La cules de nuci trebuie să faci treabă bună. Orice omse pricepe. Soarele se ascunde după deal. Se face sear ă.Este destul de târziu. Imi place seara asta. Se aude cumcântă greierii. Păsările pleacă în ţările calde. Copiii se ducla şcoală. Unii fac colecţie de frunze. Aceştia le pun la presat. Nu mai este verdeaţă ca înainte. Culorile pastelateale toamnei, ne împresoar ă din toate păr ţile. Mai târziufrunzele cad în tremur uşor din copaci şi formează unfoarte frumos covor pastelat peste întreg păntul.

Bruma începe să cadă peste iarba gălbejită. Afar ă selasă frig, aşa că mă hotăr ăsc să întru în casă.

Elev, Cioca Ştefan, clasa a IV-a BAndrei şi Cristian

Andrei şi Cristian sunt doi elevi silitori, dar acelaşi timp şi foarte buni prieteni.

Vacanţa mare şi-au petrecut-o împreună. Afost la iarbă verde împreună cu familiile lor, ştrand, la fotbal tot împreună.La începutul şcolii, chiar dacă sunt în cladiferite, ei tot prieteni au r ămas. Dacă undintre ei nu reuşeşte ceva la lecţii, celălalt sasă-l ajute. La fel face şi celălat băiat.

În week-end, după ce îşi termină lecţiiîmpreună merg în parc şi se plimba bicicletele.

Ce prieteni buni sunt ei!Cojocaru Bogdan –Cristian,clasa a IV-a BŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR TG.OCNA-Prof. CRISTINA RONCEA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


54

Anotimpuri

Toamna-i dulce şi frumoasă

Fructe ne aduce-n casă.Pe str ăzi sunt covoare maroniiŢesute din frunze ruginii.Iarna vine friguroasă,Cu ţur ţuri atârnând de casă.Ea ne-aduce la ferestreFlori de gheaţă, de poveste.Primăvara când soseştePomi şi flori înfloreşteŞi natura o trezeşte,Câmpul ea îl înverzeşte,

Iar vara o asteptămCând vine noi ne bucur ăm.Aduce vacanţa mareŞi vine cu mândrul soare.

Eleva, Lung Iris –Adrianaclasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş

Înv. Elena- Sorina Groza Câinele şi tigrul

Era o zi de var ă obişnuită. Rexi se plimba prin pădure. Şi tot mergând el, ajunse

într-o poieniţă plină cu flori multicolore. Era raiul pe pământ. Păsările ciripeau, iar fluturii zburau dintr-o parte într- alta. Florile erau atât de frumoase şi parfumul lor,îmbietor. Era tare bucuros.

După o bucată lungă de drum, Rexi intr ă în partea întunecoasă a pădurii. Eraînfricoşător, iar foşnetul frunzelor te speria.

Deodată apăru în faţa sa Ghear ă Ascuţită, regele tigrilor. Rexi îşi ceruse scuze pentru deranj, iar Ghear ă Ascuţită îi spuse că nu-i nimic şi l-a invitat la cină cu familialui. Ghear ă Ascuţită l-a întrebat pe Rexi dacă vrea să fie prieten cu el. Rexi abia aşteptasă aibă un nou prieten.

După ce plecă Rexi, Ghear ă Ascuţită îi anunţă pe ai lui că la cină vor aveafriptur ă de căţel. Familia lui a fost foarte fericită.

Pe drum Rexi se întâlni cu Linda, cea mai bună prietenă a lui. El îi povesti că esteinvitatul lui Ghear ă Ascuţită la cină şi că i-a cerut prietenia. Linda îl avertiză că ar puteafi o şmecherie de-a lui Ghear ă Ascuţită. A tot încercat să-l convingă pe Rexi, dar nu areuşit. Atunci căţeluşa grijulie s-a gândit să ia şi ea masa cu ei, să se asigure că Rexi nu păţeşte nimic. Rexi nu a fost de acord. Linda şi-a strâns toţi prietenii şi le-a povestit totul.Ei doreau să o ajute.

Împreună, printr-un şiretlic, l-au prins pe Ghear ă Ascuţită. L-au pus să recunoască la cină, în faţa lui Rexi.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


55

Iată că a sosit şi momentul întâlnirii. Rexi se afla acum în faţa lui Ghear ă Ascuţită şi a familiei lui.

-Trebuie să te duci în peşter ă! ordonă Ghear ă Ascuţită.-Bine, Ghear ă Ascuţită, spuse temător Rexi.Apoi se duse în peşter ă cu gândul că acolo va scă pa de teama ce i se cuibărise în

sufletul său mic.Linda şi prietenii ei s-au dus să vadă dacă Ghear ă Ascuţită va spune adevărul.Ghear ă Ascuţită nu spusese adevărul. Erau pregătiţi să-l salveze pe Rexi. Au aruncat ofrânghie în peşter ă.

-Te rugăm să urci! ziser ă ei în cor.-Bine, prieteni.-Spune-i şi lui Ghear ă Ascuţită să urce!- Ghear ă Ascuţită, vino să ne jucăm!-Vin.S-a urcat şi Ghear ă Ascuţită. La jumătatea sforii peste

Ghear ă Ascuţită se pr ăvăli un bolovan.

-Ai grijăăăăăăăăăăăăăăă!!!!!-Nuuuuuuuuuuuuu! Ajută-mă! strigă disperat Ghear ă Ascuţită.

-Nu pot! veni repede r ăspunsul.Bolovanul a fost împins de prietenii Lindei atât de tare că Ghear ă Ascuţită a

r ămas închis în peşter ă. Apoi l-au silit să spună adevărul, dar l-au lăsat acolo în peşter ă pentru totdeauna.

-Vă mulţumesc pentru ajutor! spuse Rexi lăsând capul în jos de ruşine.-Nu nouă trebuie să ne mulţumeşti, Lindei îi apar ţine toată munca.-Îţi mulţumesc, Linda!-Cu plăcere! Aşa fac prietenii.

Familia lui Ghear ă Ascuţită a fugit de frică, iar Rexi şi prietenii lui râdeau defaptul că lor le sunt frică de nişte câini- pitici, dar au fost fericiţi fiindcă prietenia lor aînvins r ăul.

Rexi şi prietenii săi au promis că vor r ămâne prieteni pentru totdeauna şi se vor ajuta la bine şi la greu, chiar dacă au defecte. Îi părea r ău că a fost atât de naiv încât îşiimagina că va fi prieten foarte bun cu Ghear ă Ascuţită.

… au tr ăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.Prietenul la nevoie se cunoaşte.

Eleva, Uşvat Larisaclasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş

Înv. Elena- Sorina Groza

5/11/2018 111 - slidepdf.com


56

E iarăşi toamnă

Afar ă-i frig şi rece vremeaÎn casă-i cald şi căldurosDar ce păcat ca iar copiii

Ei stau la geam şi plâng de dor.Păsările azvârlite, ude leoarcă,Ele plângŞi furtuna ne-ncetată Râde- n zvon şi rupe tot.

Eleva, Petric Elenaclasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

Povestea unui vis frumos

Era o sear ă frumoasă de var ă. Vântul adia călduţ, iar stelele str ăluceau pe cer. Euşi sora mea ne pregăteam de culcare. Dormind amândouă într-o camer ă şi având un patetajat, înainte de culcare noi mai povestim , despre ce întâmplări s-au mai petrecut ziua .După un timp sora mea a adormit , dar eu, r ăsucindu-mă de pe o parte pe alta, nu puteamsă dorm. Ca în fiecare sear ă mama a venit sa ne sărute de noapte bună şi să vadă dacă am adormit. Mama a luat din birou o carte, s-a aşezat lânga mine, a r ăsfoit-o puţin şi aînceput să citească .

Nu am fost atentă cum se numea povestea, dar a

început cu “A fost odată…” . Încet mi-am dat seama că era vorba despre “Povestea porcului”. Ascultând-o pemama, încet, încet mă toropea somnul şi simţeam cumalunecam în tărâmul viselor. Ajunsă pe acel tărâm amînceput să fug de colo până colo pentru că erau flori şicopaci înalţi care mă speriau. Deodată am auzit nişterâsete şi am înaintat curioasă să văd cine este. Când, ce să vezi, erau nişte pitici ca cei din “Alba ca Ză pada”! Amr ămas uluită şi nu-mi venea să cred că la o aruncătur ă de băţ erau Hapciu, Mutulică, Supăr ăciosul şi cu ceilalti, dar mi-am revenit repede şi am pornit spre ei.Vazându-mă, s-

au speriat. Încet, încet i-am liniştit şi le-am spus că nu levoi face nici un r ău. Am uitat să vă spun că eu eram maimare decât piticii. Curioşi se uitau la mine şi m-auintrebat :

-De unde ai apărut ?-Eu vin din lumea oamenilor.-Si ce cauti aici ?-Păi , am venit să vă văd.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


57

-Fugiţi! Nu o băgaţi în seamă, poate să ne facă r ău spuse Supăr ăciosul .Mirată mă uitam la ei şi încercam să-i liniştesc .-Nu vreau să fac la nimeni r ău,aş vrea doar să vă spun că mă cheamă Roxana şi că aş

vrea să vă cunosc puţin şi să vă cer ajutorul.-Atunci, fetiţo, hai, să stăm jos şi să vorbim .

După ce m-am aşezat am început să le pun fel şi fel de întrebări.-Unde este Albă ca Ză pada şi prinţul, dar vr ă jitoarea cea rea ?Ei au început să râdă şi mi-au spus că aici în tărâmul viselor toate basmele se

împletesc între ele.-Cum? am spus eu mirată.-Aici ai să intâlneşti şi alte personaje din alte poveşti.-Oau, am spus eu mirată, care personaje?

-Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită şi alte prinţese dragi vouă copiilor.-Dacă se poate aş vrea să le întâlnesc.-Dar nu. Mai bine ne-ai spune cum ai ajuns tu aici?-Din ce imi aduc aminte mama îmi citea o poveste.

-Da, da! Asta trebuie să fie că ai ajuns aici, îţi aduci aminte ce poveste îţi citea?-Da, era “Povestea porcului”.-O, înseamnă că trebuie să mergem să-l intâlneşti pe prinţul care se îmbracă cu pielea

de porc.-Dacă nu este departe, hai să mergem!

Am pornit împreună cu ei pe o cărare care ducea în afara pădurii. Se zăreadeparte un castel de o frumuseţe nemaivazută. Abia aşteptam să ajung la el şi să mă întâlnesc cu toate personajele dragi mie, dar deodată:

-Trrr…,trrr…,trrr…!!!!!!Am sărit în sus ca arsă , nu ştiam ce se întâmplă. Într-o clipă am înţeles că era

ceasul deşteptător care îmi dădea trezirea pentru a merge la şcoală. După ce l-am oprit m-

am trântit în pat şi mă gândeam la visul cel frumos pe care l-am visat. Abia aştept să vinaseara şi poate voi visa mai departe pentru ca tare aş mai vrea să mă întîlnesc cu eroii meidin poveşti.

“Nimeni nu imi poate interzice să visez“

Eleva, Suiugan Roxana- Mihaelaclasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş


Prietenii

A fost odată un urs pe care îl chema Ursulică şi aveaşase ani .El nu avea decât patru prieteni: Aiurilă, Vulpiţa,

Iepurilă şi Tudorel. Tudorel era un băieţel, Iepurilă era uniepure dr ăgălaş cu codiţa căt un ghemotoc, Vulpiţa era o

vulpe prietenoasă, iar Aiurilă, un ursuleţ mai mic.Într-o zi, când a început să ningă, au ieşit cu toţii afar ă şi s-au dat pe derdeluş .Ursulică a spus:

5/11/2018 111 - slidepdf.com


58

-Hai să ne ducem înapoi acasă că acuş este sear ă!Atunci Iepurilă şi Aiurilă au r ăspuns:-Nu, mai vrem să stăm aici că nu mai e mult şi se topeşte ză pada.-Bine, dar nimeni nu mă ascultă şi nu vrea să meargă cu mine?Atunci Vulpiţa zise:

-Lasă că vin eu cu tine.-Mulţumesc, eşti o prietenă adevărată, sări în sus de bucurie Ursulică.-Cu plăcere, dar mă laşi să stau cu tine în casă pentru că a mea s-a distrus?-Bineînţeles că te voi lăsa.Şi după aceea, auzind vorbele lor, Iepurilă alergă spre casa lui Ursulică şi Aiurilă

după el.Aiurilă spuse:-Unde te duci?-La Ursulică.Când au ajuns la Ursulică s-au împăcat şi s-au distrat de minune.Şi aşa au devenit prieteni de nedespăr ţit. Dar oare ce face Tudorel? A ştim noi,

Tudorel este la şcoală.Eleva, Uşvat Larisa

clasa a III-a,Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

Prima brumă

Am deschis astăzi fereastraŞi -am văzut minunea mare.Orice frunză, orice floare,

Margini argintii ea are.Fug afar ă în gr ădină Ca să-mi dau seama mai bine.De-unde-atâta bogăţime?Poate îmi r ăspunde mama.

Eleva, Ziroş Daiana- Claudia, clasa a III-aŞcoala cu clasele I-VIII, Voiteg, Jud. Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

Ronţ-Şoricelul şi Miau-Miorlăilă

Era o zi caldă şi plăcută de var ă.Soarele înconjura satul cu razele luicălduţe.Strada era cuprinsă de linişte şi înmiresmată de parfumul florilor.

Ronţ- Şoricelul tocmai ieşise din ascunzătoare căutând disperat o bucată de brânză pentru că nu a mâncat demult.

Căutând cât mai bine, descoperi o bucată cu care s-ar fi putut sătura, însă brânzase afla tocmai pe masa din bucătărie.

5/11/2018 111 - slidepdf.com


59

După multe încercări, Ronţ-Şoricelul reuşi să se urce pe masă, dar de cum luă înmână bucata de brânză, îl şi văzu pe Miau-Miorlăilă, motanul cel fioros, că se îndrepta înfugă spre el. Micul Ronţ o şi luă la fugă cât îl ţinur ă picioarele. Spre surprinderea lui şi a pisicii Ronţ, reuşi să intre în ascunzătoare unde începu să îşi tragă sufletul. Şi cum se mailinişti puţin Ronţ-Şoricelul auzi de afar ă o voce de pisică.

-Miau! Ronţ, vino repede afar ă! Nu vreau să te mânânc.Vreau doar să fim prieteni.-Eu nu te cred!Sigur vorbeşti aşa doar ca să mă prinzi în capcană.-Îţi promit că, dacă ieşi afar ă, îţi voi da brânza pe care ţi-o doreşti atât de mult!-Bine, voi ieşi, iar dacă este adevărat ce îmi spui tu, aş vrea şi eu să fim nişte

prieteni buni!-Minunat!Şi aşa Ronţ-Şoricelul primi bucata de brânză pe care o aştepta. Miau-Miorlăilă şi

micul şoricel devenir ă cei mai buni prieteni. Cei doi aveau o prietenie foarte strânsă şifrumoasă.

Din această poveste învăţăm că oricât am fi de diferiţi putem fi cu toţi prieteni.

Eleva, Lung Iris- Adriana, clasa a III-aŞcoala cu clasele I- VIII, Voiteg, Jud. Timiş

VISUL LUI IONUTEste târziu. Toţi ai casei au adormit.Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure alături de un iepuraş.-Gata, am ajuns! Iată căsuţa ta! Aici nu va veni moş Andrei.Casuţa era pustie.S-a f ăcut dimineaţă.Copiii au venit să-l viziteze pe iepuraş.I-au adus şi daruri, de asemenea un pătuţ pufos dinlână. Ei au reparat casuţa şi au plecat.

Deodată se auzi ceva:-Bună! Sunt Tiţa Iepuriţa!-Bună! Eu sunt Iepurilă!-Pot locui cu tine?-Desigur!Copiii au venit împreună cu mama ca să-l viziteze pe Iepurilă.Mama sa spuse:-Ce mare te-ai f ăcut ,Iepurilă!Iepurilă dădu din năsuc.Copiii le-au adus celor doi iepuraşi : morcovi, varză, paie.Tiţa Iepuriţa îi spune lui Iepurilă:

-Ce dr ăguţi sunt copiii!-Ştiu! Cât am locuit cu ei mi-au dat mâncare sănătoasă.După douăzeci de zile copiii au venit să-i viziteze pe cei doi iepuraşi.Dar, nu mai erau doi, erau trei!Când au văzut copiii au fost foarte fericiţi!

Nagy Patricia- Andreea, clasa a III-aŞcoala cu clasele I-VIII, Voiteg, Jud. Timiş


5/11/2018 111 - slidepdf.com


60

Zâmbet de toamnă

Toamna a venit la noi,Cu mere, prune, strugurei.

A venit cu zile scurteŞi cu frunze aurite.Pomii, straiele îşi schimbă, Norii, peste sat se plimbă Scuturându-şi stropii mari,Peste cete de şcolari.

Eleva, Lung Iris- Adrianaclasa a III-aŞcoala cu clasele I-VIII, VoitegÎnv. Elena- Sorina Groza

Tăcerea florilor

Puterea cuvântuluiEle nu o cunosc;

Miresme din bătaia vântului,Mă-ncântă nespus, recunosc!

Parfumul tăcerii-l împr ăştie şi ele;Înfloriri f ăr` de sfâr şit surâd până la stele.

Şi poate glas de-ar primi fiecare,

Orice sărmană nu ar mai fi o oarecare.

Eleva, Chelariu Adriana Lorena, clasa a VII-a ALiceul Teoretic,, Anastasie Basota’’Pomirla, Jud. Botosani

ToamnaAu început ploile. Soarele cald a dispărut printre norii suri.

Tot ce ne înconjoar ă a început încet, încet să se îngalbenească. Esteanotimpul cel mai bogat. Se culeg legumele şi fructele. Frunzelecopacilor au căzut si ne-au înconjurat cu un covoraş minunat,

multicolor. Noi, copiii mergem la şcoala şi ne bucur ăm deactivităţile şcolare.Au plecat păsările călătoare şi parcă toată suflarea e mai

melancolică.Bine ai venit, toamnă!

Eleva, Calancia Alexiaclasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, BacăuProf. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


61

Toamna

Toamna este anotimpul frunzelor ruginii, frunze ce formează un covor moale încare mi se afundă paşii. Toamna este anotimpul roadelor bogate. Iubesc acest anotimpdatorita peisajelor oferite de el. In acest anotimp, elevii încep şcoala şi totul prinde viaţă.

Păsările vor pleca în ţările calde şi se vor întoarce la primăvar ă. Câmpurile sunt pline deoamenii ce culeg roadele acestui anotimp bogat. Luna noiembrie aduce copaci goi şicâmpuri pustii.

Scriitorii literaturii noastre, cred ca au întotdeauna un subiect de inspiraţie în ceeace priveşte anotimpul toamna.

Elev, Angheluta Cristianclasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, BacăuProf. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

Lucrări cu materiale din natură ale elevilor clasei IA – Şcoala cu clasele I- VIII ,,M.Eminescu “ Roşiorii de Vede – TeleormanProf. învăţământ primar:Popescu Ştefania

5/11/2018 111 - slidepdf.com


62

5/11/2018 111 - slidepdf.com


63

5/11/2018 111 - slidepdf.com


64

AM SĂRBĂTORIT VENIREA TOAMNEI PRIN CÂNTEC, JOC ŞI TEATRU DEMASĂ

EDUCATOARE:Istrate MarinGR ĂDINIŢA PP NR7-STRUCTUR Ă PP NR.4

5/11/2018 111 - slidepdf.com


65

CE BINE-I LA ŞCOALĂ!!!Elevii clasei a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, Bacău

Prof. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

5/11/2018 111 - slidepdf.com


66

Învăţătoarea

Eu am avut noroc în viaţa mea de nişte dascăli-oameni extraordinari! Primul dinei: ÎNVĂŢĂTOAREA,,Tovar ăşa învăţătoare” Ghiuţă Maria cred că era cea mai talentată învăţătoare din şcoalaaceea mică din satul Vedea! Tot ce era aşezat pe pereţi :planşe, tablouri, gazete de perete,erau f ăcute de mâna-i pricepută.

Noi, elevii dumneaei, eram cei mai talentaţi la desen (mai târziu se lăuda cu mine că nici fiica ei nu a copiat-o la desen ca mine...că facem jocul ăla de lumini şi umbre caredădea relief obiectelor desenate şi un plus de frumuseţe)

Apoi serbările şcolare erau momente pe care le pregăteam cu mare grijă!Îmi plăcea să cânt melodii populare ale Irinei Loghin ..Mă îndruma cu atenţie şi astfelmulte concursuri le-am câştigat poate şi datorită grijii cu care m-a îndrumat.

Şi concursurile de recitări ..sau din brigada artistică.. sau dansurile populare..sau ansamblulcoral, de care tot dumneaei se ocupa… Repetiţiile, spectacolele erau pentru noi adevăratesărbatori!!!

Cred că îi eram tare dragă…!Că nu-i ieşeam din cuvânt!O amintire însă, mai mult decât toate, îmi r ăsare în minte:Era înainte de vacanţa deCr ăciun, în ultima zi de şcoală, prin clasa a IV-a. M-am dus aşa, ca să bravez, cu o sacoşă mare la şcoală ...goală, ca să o umplu de ..VACANŢĂ!Stiţi ce surpriză am avut!???!

Învăţătoarea venise cu fiica ei micuţă, de 5 ani şi cu nepoata, care era de-o seamă cumine . Le ştiam, le mai vazusem, dar acum mi-au pus în traista aia cu care venisem, 5-6căr ţi de poveşti şi de poezii, cu dedicaţii pentru ziua mea, care era în vacanţă.

A fost atât de neaşteptat totul !!!...Atât de emoţionant, că am sărit de gâtul lor şi le-amumplut de sărutări! Mai ales că eu nu aveam atâtea căr ţi câte mi-aş fi dorit! O policioara,acolo... Era un dar nepreţuit ! …

Căr ţile alea le ţin şi acum …Le-au citit şi băieţii mei mai târziu…Pe paginile lor îngălbenite a r ămas inima învăţătoarei mele- ca o pecete.

Prof.învăţământ primar,Ştefania Popescu

Şcoala Mihai EminescuRoşiorii de Vede -Teleorman

5/11/2018 111 - slidepdf.com


67

COLABORATORI

Înv. Emilia Barzu


Prof.înv.primar Cristina Roncea

Ins. Ionela Grapini

Înv.Ioana Mutu

Înv. Agnes Costea

Prof. Rodica Costan

Prof.înv.primar Nicoleta Hustiuc

Prof. Luiza Stan

Ed. Istrate Marin

Ed. Sofia Toflea

Prof. Madalina Barzoiu

Prof. Gurzu-Timofti LuciaÎnv. Liliana Danila

Prof.înv.primar Stefania Popescu

5/11/2018 111 - slidepdf.com


68

Multumim tuturor colaboratorilor!

Magia copilariei, Nr.3, noiembrie 2011

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine înexclusivitate autorilor acestora.

ISSN 2246 – 9281

ISSN – L = 2246 – 9281

Va asteptam in numarul urmator!

5/11/2018 111 - slidepdf.com


69

111

Documents

Transcript of 111