11_08_2014__69092_ro

7
Tradus şi revizuit de IER CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 27090/07 În Cauza Daniel Stavarache împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 11 martie 2014 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Dragoljub Popoviæ, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Griţco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie, având în vedere cererea menţionată anterior, introdusă la 22 februarie 2007, având în vedere observaţiile prezentate de guvernul pârât şi pe cele prezentate ca răspuns de către reclamant, după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie: ÎN FAPT 1. Reclamantul, domnul Daniel Stavarache, este resortisant român, s-a născut în 1972 şi locuieşte în Bucureşti. Aceasta a fost reprezentat în procedura în faţa Curţii de D. Caraman, avocat în Bucureşti. 2. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A. Circumstanţele cauzei 3. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de părţi, se pot rezuma după cum urmează. 4. La 26 februarie 2004, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva reclamantului cu acuzaţia de săvârşire a infracţiunii de omor calificat şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, infracţiuni săvârşite în timpul nopţii de 10 spre 11 august 2000 asupra unei persoane de 65 de ani. 5. La 4 martie 2004, împotriva reclamantului s-a început urmărirea penală şi s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.. Parchetul a reţinut că persoana în cauză era bănuită că strânsese informaţii despre partea vătămată, că transportase apoi în maşină patru persoane până la domiciliul celei din urmă, că agresase partea vătămată pentru a-i furniza informaţii cu privire la bunurile de valoare, victima decedând câteva ore mai târziu în urma rănilor numeroase. 6. La 5 martie 2004, reclamantul a fost arestat preventiv prin hotărârea Tribunalului Bucureşti, decizie confirmată, în urma recursului reclamantului, prin decizia din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti.

description

spete

Transcript of 11_08_2014__69092_ro

ECHR

Tradus i revizuit de IER CURTEA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI

SECIA A TREIA

DECIZIECererea nr. 27090/07 n Cauza Daniel Stavarache mpotriva RomnieiCurtea European a Drepturilor Omului (Secia a treia), reunit la 11 martie 2014 ntr-o camer compus din Josep Casadevall, preedinte, Alvina Gyulumyan, Dragoljub Popovi, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Grico, Iulia Antoanella Motoc, judectori, i Santiago Quesada, grefier de secie,

avnd n vedere cererea menionat anterior, introdus la 22 februarie 2007,

avnd n vedere observaiile prezentate de guvernul prt i pe cele prezentate ca rspuns de ctre reclamant,

dup ce a deliberat n acest sens, pronun urmtoarea decizie:

N FAPT

1. Reclamantul, domnul Daniel Stavarache, este resortisant romn, s-a nscut n 1972 i locuiete n Bucureti. Aceasta a fost reprezentat n procedura n faa Curii de D. Caraman, avocat n Bucureti.

2. Guvernul romn (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, I.Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

A. Circumstanele cauzei

3. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de pri, se pot rezuma dup cum urmeaz.

4. La 26 februarie 2004, s-a dispus nceperea urmririi penale mpotriva reclamantului cu acuzaia de svrire a infraciunii de omor calificat i de complicitate la svrirea infraciunii de tlhrie, infraciuni svrite n timpul nopii de 10 spre 11 august 2000 asupra unei persoane de 65 de ani.

5. La 4 martie 2004, mpotriva reclamantului s-a nceput urmrirea penal i s-a dispus msura reinerii pentru 24 de ore.. Parchetul a reinut c persoana n cauz era bnuit c strnsese informaii despre partea vtmat, c transportase apoi n main patru persoane pn la domiciliul celei din urm, c agresase partea vtmat pentru a-i furniza informaii cu privire la bunurile de valoare, victima decednd cteva ore mai trziu n urma rnilor numeroase.

6. La 5 martie 2004, reclamantul a fost arestat preventiv prin hotrrea Tribunalului Bucureti, decizie confirmat, n urma recursului reclamantului, prin decizia din 10 martie 2004 a Curii de Apel Bucureti. Instanele au considerat, n aplicarea art. 143 i art. 146 C. proc. pen. c existau n spe probe i indicii care s duc la concluzia svririi infraciunii de ctre reclamant. n acest sens, instana a fcut trimitere la declaraiile martorilor, conform crora reclamantul fusese vzut n faa domiciliului victimei n noaptea omorului, iar acesta fcea parte din grupul de presupui fptuitori ai omorului.

n plus, instanele au concluzionat c au fost ntrunite n cauz condiiile art. 148 lit. h) C. proc. pen. pentru dispunerea msurii de arestare preventiv. S-a mai reinut c infraciunea de care era acuzat reclamantul se pedepsea cu nchisoare mai mare de 4 ani, c existau probe conform crora meninerea n libertate a persoanei n cauz ar fi reprezentat un pericol concret pentru ordinea public, c natura, gravitatea i multitudinea faptelor al cror numr crescuse ngrijortor n ar permiteau s se ajung la concluzia c lsarea n libertate a inculpatului ar fi provocat un sentiment de nesiguran n rndul societii civile.

7. Prin rechizitoriul din 24 iunie 2004, parchetul l-a trimis n judecat pe reclamant cu acuzaia de complicitate la svrirea infraciunii de omor calificat, de complicitate la tlhrie i de conducerea fr permis a unui autovehicul i a decis continuarea anchetei n ceea ce privete alte persoane.

8. La termenul din 11 august 2004, un martor a declarat ar fi fost ameninat de reclamant n nchisoare. Procurorul a notificat instana c, la ascultarea aceluiai martor, reclamantul l amenina prin semne. n aceste condiii, parchetul a solicitat prelungirea arestrii preventive a reclamantului, subliniind n principal c existau probe conform crora reclamantul ncercase s influeneze martorii. Instana a admis cererea de prelungire adugnd un element nou n sprijinul deciziei sale, i anume elementele de personalitate ale reclamantului.

9. Arestarea preventiv a reclamantului a fost prelungit de mai multe ori pentru cte 30 de zile de Tribunalul Bucureti n temeiul elementelor sus-menionate. Instana a adugat c prelungirea arestrii preventive era justificat de circumstanele n care fusese comis infraciunea, precum i de nevoile anchetei n cursul creia fuseser luate mai multe msuri de cercetare penal: ascultarea martorilor i a suspecilor, confruntri, cercetri la faa locului, expertize. Instana s-a ntemeiat pe aceleai motive n respingerea cererilor de revocare a msurii de arestare preventiv sau a cererii de nlocuire a arestului cu interdicia de a prsi localitatea sau ara, cereri formulate de reclamant la diferite termene. Hotrrile tribunalului au fost confirmate, n urma recursului reclamantului, de Curtea de Apel Bucureti.

10. Prin hotrrea din 20 iunie 2005, reclamantul a fost condamnat la 18 ani i 8 luni de nchisoare pentru complicitate la svrirea infraciunii de omor calificat i tlhrie. Reclamantul a declarat apel mpotriva acestei sentine.

11. Prin hotrrea din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel Bucureti a anulat hotrrea Tribunalului Bucureti. Instana a reinut c tribunalul ar fi trebuit s-i asculte i pe ceilali presupui fptuitori ai infraciunii mpotriva crora fusese declanat ntre timp urmrirea penal.

12. Cauza a fost retrimis pe rolul Tribunalului Bucureti. Tribunalul a prelungit arestarea preventiv a reclamantului de mai multe ori, justificnd c motivele care au stat la baza arestrii preventive iniiale continuau s existe. Prelungirea acestei msuri a fost necesar i pentru buna desfurare a cercetrii judectoreti i a fost motivat de natura i gravitatea infraciunii potrivit crora inculpatul reprezenta un pericol social pentru ordinea public. Tribunalul Bucureti a menionat n plus apartenena reclamantului la un mediu delincvent cunoscut i necesitatea de a lua msuri mpotriva creterii numrului de infraciuni comise cu violen. La final, instana i-a ntemeiat motivarea pe o dispoziie suplimentar, i anume art. 148 lit. d) C. proc. pen., ntruct existau probe suplimentare conform crora reclamantul ncercase s influeneze mai muli martori n timpul procesului, ameninnd astfel buna desfurare a justiiei.

13. Reclamantul a formulat recurs mpotriva deciziilor de prelungire a arestrii preventive, cu excepia ultimei, din data de 18 septembrie 2006, decizii care au fost respinse de Curtea de Apel Bucureti. Acesta a renunat, de asemenea, la recursul formulat mpotriva deciziei de prelungire pronunate de tribunal la 29 august 2006.

14. Prin hotrrea din 27 septembrie 2006, Tribunalul Bucureti, n complet de judector unic, l-a condamnat pe reclamant la 16 ani de nchisoare pentru complicitate la svrirea infraciunii de omor i tlhrie. n acest sens, instana a luat n considerare declaraiile celorlali inculpai care confirmaser participarea reclamantului la eveniment i ale mai multor martori care l-au recunoscut pe acesta la volanul mainii staionate n faa casei victimei, n seara dramei. Tribunalul a eliminat motivat declaraiile a doi martori care prezentaser n faa instanei o versiune diferit a faptelor de cea prezentat n timpul urmririi penale.

15. Aceast hotrre a fost confirmat ulterior de ctre Curtea de Apel Bucureti la 24 noiembrie 2006 i de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie la 30 martie 2007.

16. Conform reclamantului, judectorul care se pronunase n cauz n prim instan fcea obiectul unei anchete din partea Consiliului Superior al Magistraturii la momentul examinrii cauzei sale.

B. Dreptul intern relevant

17. Dispoziiile generale ale dreptului intern relevante n cauz n materia arestrii preventive sunt descrise n cauza Samoil i Cionca mpotriva Romniei (nr. 33065/03, pct. 36-40, 4 martie 2008) i Hamvas mpotriva Romniei (nr. 6025/05, pct. 27, 9 iulie 2013).CAPETE DE CERERE

18. Invocnd art. 5 3 din Convenie, reclamantul se plnge de durata nerezonabil a arestrii sale preventive dispuse de Tribunalul Bucureti.

19. Invocnd art. 6 din Convenie, se plnge de caracterul inechitabil al procesului penal mpotriva sa. Acesta reproeaz n special instanelor c au eliminat anumite declaraii ale unor martori prezentate n faa primei instane. Reclamantul denun i lipsa de imparialitate a judectoarei care a pronunat hotrrea din 27 septembrie 2006, afirmnd ca aceasta era anchetat de Consiliul Superior al Magistraturii la momentul examinrii cauzei sale.

N DREPTA. Cu privire la captul de cerere ntemeiat pe art. 5 3 din Convenie

20. Reclamantul se plnge de durata arestrii sale preventive care a adus atingere art. 5 3 din Convenie, redactat dup cum urmeaz:

Orice persoan arestat sau deinut n condiiile prevzute de 1c) din prezentul articol [] are dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi subordonat unei garanii care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere.

1. Argumentele prilor21. Reclamantul afirm ca arestarea sa preventiv a avut o durat excesiv i c nu a fost justificat innd cont de natura i de complexitatea cauzei.

22. Referindu-se la jurisprudena Curii n materie, Guvernul s-a exprimat c arestarea preventiv a reclamantului a durat de la 4 martie 2004 la 20 iunie 2005. Aceasta a continuat apoi de la 27 octombrie 2005, n urma anulrii, de Curtea de Apel Bucureti, a hotrrii de condamnare din prim instan i s-a terminat definitiv la 27 septembrie 2006, cnd reclamantul a fost condamnat pentru a doua oar n prim instan. Cu toate acestea, reclamantul menioneaz c, avnd n vedere hotrrea Curii n cauza Degeratu mpotriva Romniei (nr. 35104/02, pct.39, 6iulie2010), perioada de detenie urmnd hotrrilor Tribunalului Bucureti (pe care le enumer) mpotriva crora reclamantul nu a formulat recurs sau i-a retras recursul nu trebuie luate n considerare la calcularea duratei arestrii preventive a reclamantului. n consecin, n viziunea Guvernului, perioada de detenie care trebuie luat n considerare este de un an, opt luni i unsprezece zile.23. Guvernul susine c instanele naionale au motivat n mod legal necesitatea prelungirii msurii arestrii preventive cu motive relevante i suficiente, amplu detaliate i fr cliee, printre care riscul de a mpiedica ancheta ntemeiat pe existena unor probe care atestau c acesta ncercase s influeneze martorii.

24. n ceea ce privete procesul, Guvernul subliniaz mai nti caracterul complex al cauzei care este certificat de tipul i gravitatea faptelor de care reclamantul este acuzat i amploarea anchetelor. Apoi, menioneaz c nicio perioad de inactivitate nu este descoperit n derularea procesului, autoritile dnd dovad de diligen. n acest sens, Guvernul subliniaz c reclamantul a fost trimis n judecat doar la cteva luni dup inculparea sa i procedura n faa instanelor nu a fost lung. Subliniaz c ancheta a implicat ascultarea unui numr mare de martori.

2. Motivarea Curii

25. Curtea subliniaz, cu titlu liminar, c, n cauza prezent, prile fiind de acord c perioada vizat de art. 5 3 din Convenie a nceput la 4 martie 2004, data arestrii reclamantului, i c s-a terminat cu ocazia condamnrii sale n prim instan la 20 iunie 2005. Aceasta a continuat apoi de la 27 octombrie 2005, n urma anulrii de Curtea de Apel Bucureti a hotrrii de condamnare din prim instan, i s-a terminat definitiv la 27 septembrie 2006, cnd reclamantul a fost condamnat pentru a doua oar n prim instan. Aceast perioad a durat aadar doi ani, dou luni i 17 zile (Solmaz mpotriva Turciei, nr. 27561/02, pct. 34-37, 16 ianuarie 2007). Cu toate acestea, Guvernul menioneaz c, n conformitate cu concluziile Curii din cauza Degeratu, citat anterior, perioada de detenie n urma hotrrilor Tribunalului Bucureti mpotriva crora reclamantul nu a formulat recurs sau i-a retras recursul nu trebuie luat n considerare la calcularea duratei arestrii preventive a reclamantului. Curtea nu consider necesar s se pronune cu privire la aceast chestiune din prezenta cauz i nici cu privire la corectitudinea afirmaiei Guvernului ntruct, chiar dac ia n considerare perioada cea mai lung de aproximativ doi ani, dou luni i 17 zile captul de cerere trebuie declarat inadmisibil pentru motivele expuse anterior [Medinu mpotriva Romniei (dec.), nr. 5623/04, pct.42, 13noiembrie2012; Bucureteanu mpotriva Romniei, nr. 20558/04, pct.65, 16aprilie2013]26. n jurisprudena sa, Curtea a expus patru motive fundamentale pentru arestarea preventiv a unui nvinuit suspectat c ar fi svrit o infraciune: pericolul ca acesta s se sustrag, riscul ca, odat pus n libertate, acesta s mpiedice administrarea justiiei, s comit noi infraciuni, precum i punerea n libertate a acestuia s tulbure ordinea public. De asemenea, Curtea a hotrt c instanele care se pronun cu privire la oportunitatea meninerii reclamantului n arest preventiv trebuie s examineze toate elementele relevante concrete, care s poat confirma necesitatea acestei msuri [a se vedea, printre altele, Georgiou mpotriva Greciei (dec.), nr.8710/08, 22martie2011].27. Este n primul rnd obligaia autoritilor judiciare naionale s se asigure c ntr-o anumit cauz durata arestrii preventive a inculpatului s nu fie nerezonabil. n acest sens, este necesar, innd cont de principiul prezumiei de nevinovie, s fie examinate toate circumstanele de natur s produc sau s elimine existena condiiei interesului public care s justifice o derogare de la dispoziia prevzut la art. 5 i s fie incluse n deciziile referitoare la cererile de extindere. Curtea trebuie s stabileasc daca a avut loc o nclcare a art. 5 3 n principal doar n funcie de motivele care au stat la baza deciziilor menionate, precum i de faptele necontestate indicate de partea n cauz n motivaia sa, [McKay mpotriva Marii Britanii (MC), nr. 543/03, pct.43, CEDO2006-X, i Erimescu mpotriva Romniei (dec.), nr.33762/05, 18ianuarie2011].

28. n spe, Curtea constat mai nti c Tribunalul Bucureti i-a ntemeiat deciziile de prelungire a arestrii preventive pe art. 148 lit. h) C. proc. pen. indicnd, n special, c punerea n libertate a reclamantului constituia un pericol pentru ordinea public (supra, pct. 6). n continuare, se impune constatarea c instanele interne au procedat din oficiu, la intervale regulate, la controlul legalitii i oportunitii prelungirii msurii arestrii preventive a reclamantului. n deciziile sale, instana a justificat necesitatea msurii arestrii preventive prin referire la textele de lege i a indicat motivele faptice care justificau necesitatea msurii. La cteva luni dup arestarea preventiv, instana, invocnd art. 148 lit. d) C. proc. pen., a luat la cunotin de comportamentul reclamantului mpotriva cruia existau probe potrivit crora ncercase s influeneze martorii, motiv pertinent pentru justificarea prelungirii msurii arestrii preventive (supra, pct. 8 i 12). Dat fiind intervalul scurt de timp dintre hotrrile respective, este rezonabil faptul c instanele au folosit n unele perioade motivri similare, bazndu-se pe motive identice pentru a justifica prelungirea msurii arestrii preventive a reclamantului [Georgiou, (dec.), citat anterior, i Medinu (dec.), citat anterior, pct.47]. n opinia Curii, instanele naionale au enunat motive relevante i suficiente pentru a justifica prelungirea arestrii preventive a reclamantului.

29. n ceea ce privete diligena autoritilor n desfurarea anchetei, Curtea constat c urmrirea penal nceput mpotriva reclamantului a condus, la cteva luni de la arestarea sa preventiv, la trimiterea sa n judecat (a se vedea rechizitoriul din 24 iunie 2004, supra, pct.7). Dup nscrierea pe rolul instanelor, procesul nu s-a desfurat ntr-o durat nerezonabil i nu au existat perioade de inactivitate evident. Prin urmare, autoritilor judiciare nu li se poate imputa nicio lips de diligen n soluionarea cauzei.

30. Avnd n vedere cele menionate anterior, Curtea consider c acest capt de cerere este n mod vdit nentemeiat i trebuie respins n temeiul art. 35 3 i art. 35 4 din Convenie.

B. Cu privire la celelalte capete de cerere

31. Invocnd art. 6 din Convenie, reclamantul se plnge de caracterul inechitabil al procesului penal mpotriva sa i de lipsa de imparialitate a instanei care l-a condamnat n prim instan.

32. innd seama de ansamblul de elemente aflate n posesia sa i n msura n care este competent s analizeze preteniile formulate, Curtea nu a observat nici o aparen de nclcare a drepturilor i libertilor garantate de Convenie sau de Protocoalele acesteia.

Rezult c acest capt de cerere este n mod vdit nentemeiat i c trebuie respins n conformitate cu art.35 3 lit. a) i art. 35 4 din Convenie.

Pentru aceste motive, n unanimitate, CURTEA

Declar cererea inadmisibil.

Santiago QuesadaJosep Casadevall

Grefier,PREEDINTE,