11 STIMULAREA PE CALE NATURAL A CELULELOR STEMCU AJUTORUL HIRUDOTERAPIEIHirudoterapia poate deveni terapia noului mileniu.Potenialul organismului de a se corecta el nsui, de a nlocui singur celulele pierdute n cursul mbolnvirilor, accidentelor sau pur i simplu datorit mbtrnirii, se poate amplifica cu ajutorul hirudoterapiei, prin creterea puterii de autoproducere a celulelor stem adulte. Pentru aceasta nu este nevoie de izolarea, purificarea celulelor stem adulte, de cutarea anevoioas a donatorului i de scderea a reaciei imunologice a organismului - gazd. Dac celulele stem adulte se afl n fiecare esut, trebuie "numai" s le gsim i sa le activm la locul i la timpul potrivit. Faptul c experienele din ultimii civa ani au artat c unele celule stem adulte, aflate n cteva esuturi, izolate i apoi reintroduse n organism sunt capabile s se diferenieze n celule i esuturi. Aceasta este aa numita transdifereniere.Astfel am ajuns la o noua posibilitate a folosirii celulelor stem n terapie, n cursul creia n organul accidentat, necesitnd regenerarea, nu ajung celulele strine ci cele proprii. n msura n care ar fi posibil creterea numrului celulelor stem adulte n circulaie, ar putea crete posibilitatea de regenerare, ar scdea numrul problemelor legate de mbtrnire, ar crete funcionalitate organelor, ar prelungi sperana de via cu un risc mai mic al mbolnvirilor. La aceast influen se ajunge prin creterea diviziunii celulelor stem n mduva osoas, prin stimularea trecerii acestora din mduva osoas n snge, facilitarea circulaiei lor n snge i identificarea zonelor care trebuie ajutate, de asemenea sprijin instalarea lor n esuturi, i ajut la diferenierea lor n celule specifice corespunztoare. Aceastprocedur reprezint o alternativ deosebit comparativ cu celelalte modaliti terapeutice cu celule stem amintite mai sus. Avantajele sunt ca nu comport probleme de etic, nu necesit spitalizare, iar efectele secundare sunt absente datorit procedurii ce conin n ntregime substane naturale. Nu n ultimul rnd este de amintit faptul c, spre deosebire de celelalte terapii cu celule stem adulte, acest procedeu este mult mai ieftin.Principalul factor urmrit este gsirea unei metoda de intensificare a producerii celulelor stem in organism. Celula stem nu este un medicament, este produs de organismul nostru. Am urmrit sa dezvolt un ansamblu de proceduri care s contribuie la acest deziderat. Hirudoterapia prin mecanismele ei i produsele enumerate stimuleaz producerea de celule stem n organism si ne ofer protecie. Prin aceasta crete semnificativ ansa de nsntoire a bolnavilor, se accelereaz procesul de vindecare, iar pentru cei sntoi ofer prevenie mpotriva bolilor.Nu va mai fi necesar s se plteasc milioane pentru implantarea de celule stem prin intervenii chirurgicale, deoarece organismul va putea produce celule stem i va putea folosi pe cele proprii cu ajutorul substanei active din produs. Astfel nu mai trebuie avut n vedere riscul acceptrii celulelor strine i nici consecinele imunologice dezavantajoase. Hirudina i celelalte substane i enzime sunt un produs 100% natural, care ajut la creterea numrului de celule stem n organism. Astfel se pot rennoi organele, chiar i oasele; se poate produce esutul conjunctiv din care sunt formate discurile cartilaginoase intervertebrale; se pot forma glandele gastrice; se poate corecta vederea; se pot trata afeciuni hepatice, miocardice, precum i leucemia; se poate trata diabetul. Prin folosirea hirudoterapiei i a plantelor menionate - un om de 40 de ani poate dobndi un numr de celule stem apropiat celui de la varsta de 20 de ani. Un om de 50 de ani se poate compara astfel, din punct de vedere al capacitii de regenerare a organismului cu unul de 30 de ani. Cunoscnd toate acestea putem afirma cu siguran c Hirudoterapia deschide noi perspective n prevenirea i vindecare a unor boli i pentru ncetinirea procesului de mbtrnire. Prin aplicarea procedurii descrise se asigur perpetuarea celulelor stem care se pot transforma n orice alta celul pentru a asigura funcionarea viguroas a organismului.Acest mecanism eficient se explic prin faptul c enzimele lipitoarei i antioxidanii vegetali, substanele ce conin bioflavonide, asigur drumul nestingherit al celulelor stem n circulaia sanguin.Nu este exclus c inspirarea producerii de celule stem este un pas important spre practica terapeutic celular. Acest produs care stimuleaz producerea celulelor stem, ajut organismul s-i corijeze el nsui neajunsurile la recuperarea celulelor pierdute prin boal, accidente sau pur i simplu prin mbtrnire. n acest scop nu trebuie ca celulele stem sa fie izolate, curate, sau inute n cultura "in vitro" ca sngele din cordonul ombilical. Nu sunt necesare tehnici scumpe de transplant, de mduv osoas, i nici nu este nevoie de donatori greu de descoperit. Dac celulele stem se afl n toate esuturile, atunci ele trebuie numai activate prin implantarea permanent de substane naturale, ceea ce i face Hirudoterapia.

12. STADII ALE CERCETARII MEDICALEOamenii de tiin au reuit inversarea procesului de mbtrnire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea esuturilor. Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.Un grup de cercettori din cadrul Institutului Buck pentru Cercetarea mbtrnirii i din cadrul Institutului de Tehnologie din Georgia, SUA, a realizat un studiu asupra celulelor stem, publicat n ediia lunii septembrie a revistei Cell Cycle.Puterea regenerativ a esuturilor i organelor noastre scade pe msur ce mbtrnim. Potrivit unor teorii recente, organismele vii au vrsta dat de celulele stem. Astfel, nelegerea moleculelor i proceselor care permit celulelor stem adulte s se mpart i s se diversifice, pentru a ntineri esuturile mbtrnite i afectate, ar putea revoluiona medicina regenerativ i majoritatea curelor bolilor datorate mbtrnirii.Studiul subliniaz faptul c celulele stem adulte se divid din ce n ce mai greu pe msur ce mbtrnesc. Victoria Lunyak, profesor asociat n cadrul Institutului Buck, susine c am demonstrat c putem inversa procesul de mbtrnire a celulelor stem.Celulele stem adulte au un rol crucial n organism, pstrnd esuturile umane sntoase prin nlocuirea celulelor mbtrnite ori bolnave. Mai mult, ele pot crete i nlocui orice numr de celule corporale din esutul sau organul cruia aparin. Totui, la fel ca orice alte celule, ele se pot deteriora n timp, ca urmare a mbtrnirii. Cnd se petrece aceast mbtrnire, corpul uman nu mai poate nlocui esuturile afectate la randamentul din tineree, astfel fcndu-i apariia diverse boli i afeciuni.Echipa de cercettori a pornit de la ipoteza potrivit creia afectarea ADN-ului din genomul celulelor stem adulte ar putea fi foarte diferit de afeciunile suferite de celulele obinuite. Ipoteza se ntemeiaz pe faptul c celulele corporale sufer o scurtare a telomerilor (regiuni deADNrepetitiv situate la captul fiecruicromozomliniar al majoritii organismeloreucariotei a unorprocariote), n timp ce celulele stem i pstreaz telomerii intaci. De aici, cercettorii au tras concluzia c celulele stem au un mecanism diferit de mbtrnire dect celulele obinuite.Ei au studiat i comparat celule stem adulte prelevate de la subieci tineri, care au nc putere regenerativ i celule stem mbtrnite. King Jordan, profesor asociat n cadrul colii de Biologie dela Georgia Tech, afirm am descoperit c cea mai mare parte a distrugerii ADN i a celorlalte schimbri datorate mbtrnirii celulelor stem se petrec din cauza unor pri ale genomului, cunoscute ca retrotranspozonimai demult, acetia erau considerai ca nefuncionali, fiind etichetai ca reziduuri ADN, dar dovezile gsite indic un rol important al lor n regularizarea genomului.n timp ce celulele stem adulte tinere puteau suprima activitatea de acumulare de toxine a acestor elemente, cele mbtrnite nu mai puteau ndeplini acest rol de curare. Cercettorii au concluzionat c aceast curare scade abilitatea regenerativ a celulelor stem i declaneaz un proces cunoscut sub numele de senescen celular (fenomen prin care celulele i pierd capacitatea de a se divide).Prof. Victoria Lunyak susine c prin suprimarea acumulrii de transcripte toxice de la retrotranspozoni am reuit inversarea procesului de mbtrnire a celulelor stem adultemai mult, astfel am reuit nu numai s le ntinerim, dar i s le oprim la un stadiu anterior de dezvoltare.Pe viitor echipa de cercettori dorete analizarea mai aprofundat a descoperirilor, astfel nct procesul de ntinerire a celulelor stem s ajung la un nivel la care s poat fi folosit n activitile regenerative medicale.

nflorete sperana pentru milioane de brbai prsii de timpuriu de pilozitatea cranian.Cercettorii Universitii Yale au fcut o descoperire care poate genera noi tratamente eficiente nu de prevenire a calviiei, ci chiar de inversare a procesului cdreii prului.Dei brbaii cu tipar de chelie tipic masculin nc mai aucelule stem n foliculii scalpului, acestea au nevoie desemnale din interiorul pielii pentru a comporta creterea prului. Pn acum, sursa acestor semnale care declaneaz dezvoltarea pilozitii a fost neclar, dar experii dela Yalepretind c au descoperit-o recent.Atunci cnd prul moare, au observant cercettorii condui de Valerie Horsley, profesor de biologie molecular i celular,stratul de grsime din scalp, care reprezint mare parte din grosimea pielii, scade.Atunci cnd creterea prului ncepe, stratul de grsime se dezvolt n cadrul unui proces denumit adipogenez. Oamenii de tiinau identificat un tip de celul stem celule precursoare adipoase n stratul de grsime al pielii implicat n crearea noilor celule adipoase.Cercettorii au demonstrat c aceast producie celular demolecule numite PGDF (factori de cretere derivai din trombocite)e necesar pentru a determina regenerarea prului la oareci.Echipa lui Horsley ncearc s identifice alte semnale produse decelulele stem adipoase precursoare care pot juca un rol n reglarea creterii prului.Cercettoarea vrea s tie dac acealeai semnale sunt necesare i creterii prului uman.Dac putem face ca aceste celule grase din piele s comunice cu celele stem adormite de la baza foliculilor de pr,am putea reui s determinm regenerarea prului, declar Horsley.Adaptnd metodologia de cercetare utilizat n telecomunicaii la studiul creierului, cercettorii canadieni au au descoperit c timpul scurs ntre emiterea unui mesaj i altul este reprezint un indicator valid al activitii ariilor cerebrale.Creierul seamn ca structur i ca funcionare cu un sistem de telecomunicaii: este o reea complex alctuit din noduri (corpurile neuronilor, de la care pornesc mesajele (impulsurile electrice). i-atunci, de ce s nu adaptezi metodologiile de cercetare utilizate n telecomunicaii la studiul acestui organ? Au fcut-o cercettorii dela Rotman ResearchInstitute din cadrul Baycrest Centre, Canada.Dup cum se arat n studiul publicat recent n PLoS Computational Biology, n telecomunicaii, unul dintre cei mai buni indicatori utilizai n evaluarea eficienei unei reele este tocmai intervalul de timp dintre dou mesaje consecutive, n coresponden cu fiecare nod.Aceast distan temporal, care depinde att de natura datelor, ct i de modul n care sunt ele elaborate, descrie fluxul de informaii prin reea. Ca atare, pornind tocmai de la acest model, cercettorii canadieni au nregistrat cu ajutorul encefalografului activitatea cerebral a 56 de voluntari, aflai n stare de repaos, n dou situaii distincte: cu ochii nchii i cu ochii deschii.Oamenii de tiin au msurat intervalurile de timp aprute ntre vrfurile de activitate neuronal i analiznd rstimpurile din succesiunea mesajelor, a reieit c ele depind nu numai de regiunea cerebral de unde pornesc, ci i de condiia n care se afl persoana respectiv (dac are ochii nchii sau deschii). De exemplu, la cei pui s in ochii deschii, intervalul survenit n regiunea occipital care elaboreaz stimulii vizuali a reieit a fi mai mic dect cel nregistrat la cei cu ochii nchii. Pe de alt parte, n ambele situaii s-au nregistrat timpi similari la nivelul regiunilor parietale; acestea, implicate n funcii cognitive complexe precum limbajul, nu au fost active pe parcursul experimentului.n opinia oamenilor de tiin, este vorba despre un indicator corect al activitii cerebrale, care ar putea fi de specialitii n neurotiine pentru studierea dezvoltrii creierului i a bolilor care compromit fluxul de informaii prin eliminarea nodurilor sau prin dezintegrarea unei pri din reea.

Sursa: Galileon curnd,la Milanova debuta primul studiu clinic din lume care-i propune s experimenteze utilizarea celulelor stem n tratamentul paraliziei supranucleare progresive, o boal foarte rar, cunoscut i sub denumirea de sindrom Steele-Richardson-Olszewski i de multe ori confundat cu Parkinsonul.Persoanele afectate de acest sindrom au n medie o speran de via de 7 ani din momentul n care se manifest primele semne ale bolii.n cadrul bolilor neurodegenerative, aplicaia terapeutic a celulelor stem reprezint un domeniu de cercetare foarte vivace. Dar, dincolo de promisiunile aa-numitelor centre specializate care ofer terapii puin sau deloc acreditate, studiile clinice sunt de-abia la nceput. Apoi, n cazul utilizrii celulelor stem n bolile degenerative a fost fcut foarte puin cercetare n ultimii anii. Recent ns, Gianni Pezzoli, director al Centrului Parkinson din Milano, a decis s pun la punct un studiu clinic extrem de riguros, bazat pe rezultatele unor cercetri precedente pe modele animale, care va fi coordonat de Pezzoli mpreun cu neuroradiologul Maurizio Isalberti.Pentru moment, obiectivul cercettorilor este s ateste sigurana procedurii: n cadrul acestui studiu (studiu de faz 1, adic de prim administrare la om, pentru validarea efectelor pe animale) vor fi nrolai 20 de pacieni: 10 vor urma terapia cu celule stem i 10 placebo i vor fi monitorizai pe parcursul a 6 luni.Celulele stem vor fi recoltate din mduva osoas a pacienilor respectivi. Vor fi utilizate celule stem mezenchimale pluripotente, care au abilitatea de a se diferenia n aproape toate tipurile celulare, cunoscute i pentru capacitatea lor de a exercita un mecanism de protecie a esuturilor. Pe acest lucru ne bazm. Celulele mezenchimale sunt prezente n toate esuturile, iar ideea noastr este aceea de a profita de pe urma acestui rol fiziologic indirect al acestor celule pentru a proteja esutul cerebral care nconjoar leziunea i n consecin, a ncetini progresia bolii, a explicat Pezzoli.Cum se ajunge la esutul cerebral? Prin arterele care duc sngele la creier, a precizat neuroradiologul Maurizio Isalberti. Celulele stem vor fi injectate printr-un cateter inserat n artera femural, conform unei proceduri de rutin n angiografii.Dei nu au sigurana absolut c celulele se vor opri acolo unde trebuie, n baza cunotinelor acumulate pn n prezent, cercettorii cred c exist anse foarte bune. Urmm cea mai natural cale posibil. Celulele mezenchimale sunt deja prezente n creier i sunt deja utilizate de esuturile deteriorate. Noi intenionm s potenm acest proces, au mai comentat cercettorii.Un studiu realizat de cercettorii dela Intermountain MedicalCenter Heart Institute, prezentat n cadrul American College of Cardiology, desfuratla New Orleans, n Statele Unite, a scos n eviden un beneficiu pentru sntate, mai prcis pentru sntatea inimii, produs de obiceiul de a posti periodic.Dac postul a fost mult vreme asociat cu practicile religioase, protestele politice sau dereglri alimentare precum anorexia, nutriionitii avertizand i ei n repetate rnduri cu privire la efectele nocive pe care acest obicei le-ar antrena, un nou studiu i confirm acum efectele pozitive asupra sntii cardiovasculare. Mai exact, obiceiul de a posti nu numai c pare a scdea nivelurile trigliceridelor i glicemiei, parametri corelai riscului de boli coronariene i diabet, dar pare a influena pozitiv i nivelurile colesterolului.n studiul lor, cercettorii americani au pornit de la un alt experiment realizat de ei n 2007, n care au asociat postului o reducere a riscului coronarian. De aceast dat ns, ei au implicat n studiu 230 de persoane, care au fost puse s se priveze de mncare timp de 24 de ore, perioad de timp pe parcursul creia puteau consuma doar ap. Concluzia?Postul provoac foame i stres; organismul elibereaz mai mult colesterol, permind utilizarea grsimii corporale ca surs de energie n locul glucozei i scznd astfel numrul celulelor lipidice, a explicat Benjamin D. Horne, director al Diviziei de Epidemiologie cardiovascular i genetic dela Intermountain MedicalCenter Heart Institute. Potrivit specialistului, acest aspect este deosebit de important deoarece diminuarea adipocitelor duce la rndul ei la o scdere a probabilitii de a dezvolta rezistena la insulin sau diabetul.n esen, rezultatele noului studiu arat c postul genereaz o cretere a produciei hormonului de cretere (HGH), cu un efect de protecie asupra musculaturii i a balanei metabolice: dup 24 de ore de post, nivelurile de HGH crescuser n medie cu 1.300% la femei i cu 2.000% la brbai. Aceste noi rezultate demonstreaz c descoperirea noastr iniial nu a fost o ntmplare, a mai comentat Horne, primul autor al studiului.Melatonina(N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catreglanda pineala(o glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in semnalizarea timpului din zi sau a momentului din an, un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat.

SintezaE produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina.Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul.Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat cea din sange.Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante (orez).

Nivelul acestui hormon numit si hormonul intunericului inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii.Pana in cadrul istoriei recente a umanitatii, oamenii care locuiau in cadrul climei temperate erau expusi pana la 18 ore de intuneric in timpul iernii. In perioada moderna , sursele artificiale de lumina au redus durata la 8 ore sau chiar mai putin. Chiar si nivelele reduse de lumina pot afecta producerea melatoninei, in timp ce supra-iluminarea o poate inhiba(lumina albastra afecteaza cel mai mult sinteza hormonului).De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odat cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta.

Rolurile melatoninei1)AntioxidantCercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil s patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.

Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune c face parte din categoria antioxidantilor terminali sau de sacrificiu.

2)Reglarea sistemului endocrinUna din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.

3)Efecte asupra sistemului imunUnul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetrilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine(interleukina 2).

4)Reglarea ceasului biologicDe asemenea, melatonina regleaz ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.

5)Creste frecventa somnului cu viseExpertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul c noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD sau cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor actioneaza la aceleasi zone ca si melatonina.

Pe langa efectele sale obisnuite ,melatonina are si o o serie de indicatii medicale, unele aflate sub semnul intrebarii

1)Reduce efectele ischemieiDesi acest efect nu a fost testat inca la oameni, se pare ca melatonina la soareci, reduce distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca.

2)Tratarea osteoporozeiAcest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o legatura intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei.

3)Depresie si anorexieNivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie, precum si la cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale)

4)Cancer de san sau prostataCateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc pentru producerea cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai scazut decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de hormon favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad.Un aspect interesant prezentat in cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei ce aveau cancer de san e ca, administrarea de melatonina cu 7 zile inainte de inceperea chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din complicatiile comune ale chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu melatonina.

5)SarcoidozaSe utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta nu raspunde la tratamentul cu steroizi

6)Artrita reumatoidaLa cei care sufereau de artrita reumatoida, tratati cu indometacin si care aveau in prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat cresterea acestui hormon, fapt explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua substante(melatonina si indometacin).

7)EpilepsieFoarte controversat e rolul melatoninei in tratamentul epilepsiei :unii sustin ca administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina chiar intensificarea acestora.

8)Arsuri solareMelatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu vitamina E ar reduce leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii.

9)Encefalita viralaAsocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post encefalita

10)Boala AlzheimerLa soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare care determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de aparitie a bolii Alzheimer.Dupa cum se vede melatonina este un hormon destul de controversat. Unii l au numit chiar homonul uitarii, altii sustin ca el de fapt favorizeaza procesul de memorare.De necontestat ramane rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic.Si iata cum secretia de melatonina ne afecteaza sau poate de fapt, cum ne afectam noi insine secretia de melatonina.In cel mai recent articol numit "Stressed workaholics" urged to abandon laptop before bed,cercetatorii afirma ca au descoperit secretul unui somn bun. Se pare ca principalul vinovat pentru toate noptile lipsite de somn e lumina laptopului. Dr Chris Idzikowski, dela Centrul Somnuluidin Edinburgh afirma ca verificarea e-mailurilor inainte de a dormi, precum si lumina de la toate aparatele electronice care ne inconjoara produc acelasi efecte ca si consumul unui espresso cat mai tarziu in noapte. Sa vedem cine reactioneaza primul pentru salvarea melatoninei si scapa de vinovat ?(oricum aceasta e o intrebare retorica)

Postat acum4th January 2012deLaureniu Vod