25

CAPITOLUL 10. KITSCH-UL

- cuvant german intraductibil intrat ca atare in fondul de termeni internationali ai esteticii si utilizat pt a desmna arta

de prost gust, pseudoarta - kit serefera la un univers lipsit de profunzime si de semnificatiisociale superioare - datorita alterarii gustului estetic in conditiile industrializarii, serializarii si comercializari prod de arta apare un

public kit cu custuri estetice kit predispus a fi receptiv la vulgaritate Conceptia consacrata despre kit

-psihologia sociala orientata spre studiul relatiilor individului cu lucrurile, ar faceca omul sa cunoasca socetatea mai putin printr-un contact afectiv cu imagineconcreta si din ce in ce mai mult prin intermediul prod fabricate - cultura si creatia evidentiaza dupa industrializare opozitia dintre a crea(introducerea in lume de forme care nu

existau) si productie(copiere a uniu model deja existent) - atitudinea kit ar fiproprie lumii burgheze fenomenul bazandu-se lainceput pe un anumit cadru economic

- inadecvarea ca factorpsihologic ar fi asociata de kit ca si opus al simplitatii - mai de graba arta kit decat un kit al artei - kit ar fi propriu amimitei bunastari saracia profuda fiind asociata austeritatii

- kitca simbol al alienarii culturale ar fi responsabil de aglomerarea de obiecte sau micro evenimente si de alunecarea artizanatului in bricolaj

-reprezentata din plin si in comunism -kit religios , unul dintre aspectele principale -tipul situatilor kit ; tipologia creatorilor, tipologia mesajelor, tip. receptorilor

-s-au evidentit: situatii kit, acte kit, obiecte kit -criteriul aglomerarii fara limite, crit heterogenitatii, crit. antifunctionalitatii, crit. de autentiitate kitch

-opozitia tehnic-funtional, decorativ-ornamental ar decurge din rel kitch-functie principiile kitchului ar fii:principiul inadecvarii, princ. acumularii, princ. sinesteziei, princ. mediocritatii, princ. confortului -justificarea lui opereaza prin functia ec culturala ( producerea placerii spontane, ) funtia pedagogica (ca sa

ajungi la bunul gust ar trebui sa treci prin prost gust) - etica kitchului ar fi adaptarea la gustul celor multi geneza kitchului

-existand din toate timpurile si ajungand la apogeu in soc de consum -viata si literatura kit ar crea o etica si o menatlitate kit structurii lingvistice ale kitchului -interesant ar fi functionalismul ca si "kit al formelor si antikitch".

-de criza functionalismului s-ar lega neokitchul, modul si moda, strategii de proiectare si de inovare culturala -regulile de creatie ale neokitchului ar implica: o sporire efectiva a cerintelor, o redistribuire a cerintelor, functia

de joc pur, perimarea incorporata -stilul neokitch ar elibera presiunea antiascetica specifica societatii de consum -turismul ca si kitch al peisajului

-kitchul ar fi prezent la toate nivelele , universalitatea lui datorandu-se multiplicitatii campurilor de perceptie Psihologia kichului

-kit ar servi la definirea unei atitudini a individului si a societatii unui grup social in ansamblu -se intalneste kit : in artele vizuale, in muzica, in sfera obiectelor sau in pictura cu o preeminenta marcata in artele intermediare, in artele decorative, mobilier, birouri, accesorii, gadgeturi

-nimeni insa, nu ar utea fi in intregime kitch, daca a ajus sa fie constient de existenta kitchului Procesul kitchului

-aglomerarea, frenezia cumularii, inadecvarea, mediocritatea, inutilitatea sau falsa functionabilitate ar reprezenta pt orice moralist, raul si daca kit este vesnic pacatul -cantitatea kitch din socetate nu ar putea decat sa creasca iar lupta individului avizat, impotriva kitch-ului ar fi

intodeauna un fenomen local de deviatie particulara care se soldeaza cu o crestere sporita in alta parte Despre virtutiile kitch-ului

- argumente care ar pleda in favoarea tipului kitch de rel ale individului cu mediul incnjurator 1.pe scara sociala conceptul de bun gust se stabileste in opozitie prin itermediul si cu ajutorul prostului gust, spre deosebire de individul estetic care dispretuieste ceste opozitii cu caract social. kitch-ul ne invata sa

apreciem si ne propune explorarii de o amloare rezonabila usor deacceptat fara a solicita eforturii intelectuale exagereate

2.kitch-ul produsul succesului incontestabil al burghezilor;flexibil , gereabil astfel a cucerit planeta inainte de a fi sesizat acest proces;concept unvesal si permanent;asociat cu ttriunful clasei medii

26

3.nu e arta dar e modul esetic al vietii de toate zilele.Se instaleaza in sfera majoritati in sit de mijloc Kitch si pol culturala.Arta pt masa

- fata de miscarile estetice contemp poz kitch ar fi contradictorie - kitch-ul ar fi un factor de popularizare si difuzare diminuid caract transcedental

- oda bucuriei ar fimai usorde inteles cantatalachitara in engleza de un cantaret spaniol, folosindu-se de toate resursele artei microfoanelor si mixajului - arta pop pornind de la sticla de coca cola, steagul american, benzile desenate, sau etichetele de pe conserve, va

cauta o inspiratie bazata pe ideea punerii intre paranteze a sensului iar, desenatorii, proiectantii care privesc cu ironie micromediul artistic vorpune in rama sau pe soclu o seriede elemente desemnate ca remarcabile

-kitchul si iscarile rtistice ar trai asadar in simboza Totalitarism fara violenta

- kitchul ar fi bland, insinuant, permanent si omniprezent

-ar fi sanatos si la adapost de toate excesele vinovate ale artei absolute, de unde vine si legatura sa stransa cu religia devenita religie de masa

- ar reprezinta abateri de gust din momentul in care bunul gust se confunda cu prostul gust conformist in oroarea comuna de depasire - ar fi pe masur tuturor pungilor, a tututror mintilor, a totutror constiintelor

- Hegel"arta este cea mai evoluata bucurie pe care si-o ofera omul" Cum insa nimeni nu ar putea trai numai pe culmi, de aici ar proveni totalitarismul kitchului.

-in acest context rolul intelectualului , proiectant, artist, ar deveni simbolic. daca este adevarat ca nimeni nu ar putea scapa de mediocritate, nu e mai putin adevarat ca un individ, si mai cu seama un individ creator, cuprinde matriceal dorinta de a scapa de alienarea majoritatii.