1.01.Caiet de Sarcini Constructie Cladiri 01

VOLUMUL VI.1

ARHITECTURA ŞI REZISTENŢĂ PIESE SCRISE

BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CRAIOVA WATER PARK Complex de agrement acvatic in parcul

Tineretului din municipiul Craiova

faza de proiectare - PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIE

2010

ELABORATOR: ASOCIEREA: S.C. DRUM CONCEPT S.R.L. S.C. PROIECT CRAIOVA S.A. S.C. ELECTROPROIECT S.A. S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L.

Denumire documentatie: CRAIOVA WATER PARK Complex de agrement acvatic in parcul Tineretului din municipiul Craiova

Beneficiar: MUNICIPIUL CRAIOVA

Faza de proiectare: PTh, DDE

Anul: 2010

BORDEROU

1. Lista de semnaturi

2. Memoriu tehnic 1. DATE GENERALE

- Denumirea obiectivului de investitii - Amplasamentul (judetul, localitatea, adresa) - Titularul investitiei - Beneficiarul investitiei - Elaboratorul proiectului

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 2.1. Descrierea lucrarilor

a) Amplasament b) Topografia c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei d) Geologia si seismicitatea e) Prezentarea proiectului pe specialitati f) Devierile si protejarile de utilitati afectate g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele

asemenea pentru lucrari definitive si provizorii h) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele

asemenea i) Trasarea lucrarilor j) Memorii tehnice pe specialitati

- Arhitectură - Rezistenţă: obiectele:1,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,17,19 - Rezistenţă: obiectul 2 - Rezistenţă: obiectul 3

Întocmit,

arh. T. Răgălie

pag. 1

2.

1. DATE GENERALE

- Denumirea obiectivului de investitii

Faze de proiectare: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

- Amplasamentul (judetul, localitatea, adresa postala si/sau alte date de

identificare)

Amplasat in zona de Sud – Vest a orasului, parcul are drept limita naturala, Lunca Jiului. Accesul principal se realizeaza din intersectia bd. Stirbei Voda cu str. Bucovat iar vecinatatile sale se prezinta astfel: · la Nord – limita intravilan Municipiul Craiova si limita sudica proprietatilor private din zona rezidentiala Hanul Rosu; · la Sud – limita intravilan Municipiul Craiova · la Vest – liziera padure si baza sportiva Constructorul · la Est – drum judetean si propunerea de prelungire a ocolitoarei sud aprobata prin PUG.

Statutul juridic al terenului este stabilit de actele detinute de proprietar. In conformitate cu Regulamentul aferent Planului Urbanistic General al municipiului

Craiova functiunea dominanta a zonei “Parcul Tineretului” este aceea de activitati de

OBIECT CRAIOVA WATER PARK – COMPLEX DE AGREMENT ACVATIC IN PARCUL TINERETULUI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA

pag. 2

agrement, recreere, sportive, turism, utilizarile permise in zona fiind: amenajarea de spatii verzi si functiuni complementare acestora, amenajari pentru sport si recreere, inclusiv dotarile aferente, perdele de protectie intre zone functionale incompatibile, mentinerea, intretinerea si ameliorarea spatiilor verzi naturale existente.

Parcul Tineretului are o suprafata totala de 54 ha, la care se adauga o pepiniera care ocupa o suprafata de 20 ha.

- Titularul investitiei

Primaria municipiului Craiova solicita elaborarea PT+PAC+DDE pentru proiectul

„Craiova Water Park” – Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din Municipiul Craiova

- Beneficiarul investitiei

Municipiul Craiova

Conform Legii 307/2006, secţiunea 6, art.19 beneficiarul are obligaţia de a îndeplini in totalitate prevederile de la punctele "a" pana la "r" din care menţionam:

- Sa obtina avizele si autorizările organelor competente cu sarcini de prevenirea si stingere a incendiilor.

- Sa elaboreze instrucţiuni de apărare impotriva incendiilor si sa stabilească sarcinile salariaţilor la fiecare loc de munca.

- Sa asigure mijloacele tehnice corespunzătoare si personalul necesar in caz de intervenţie.

- Elaboratorul proiectului

ASOCIEREA: S.C. DRUM CONCEPT S.R.L.

S.C. PROIECT CRAIOVA S.A. S.C. ELECTROPROIECT S.A. S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L.

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1. Descrierea lucrarilor

a) Amplasament

Amplasat in zona de Sud – Vest a orasului, parcul are drept limita naturala, Lunca Jiului. Accesul principal se realizeaza din intersectia bd. Stirbei Voda cu str. Bucovat iar vecinatatile sale se prezinta astfel: · la Nord – limita intravilan Municipiul Craiova si limita sudica proprietatilor private din zona rezidentiala Hanul Rosu; · la Sud – limita intravilan Municipiul Craiova · la Vest – liziera padure si baza sportiva Constructorul · la Est – drum judetean si propunerea de prelungire a ocolitoarei sud aprobata prin PUG. Statutul juridic al terenului este stabilit de actele de proprietate.

pag. 3

b) Topografia

Amplasamentul cercetat este situat in partea Vestica a municipiului Craiova, in capatul Bulevardului Serban Voda (Parcul Tineretului).

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou relativ plan, PL 00, este bun pentru fundare, avand stabilitatea asigurata.

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din Domeniul Moesic si anume „Platforma Valaha“, terasa mijlocie a Raului Jiu.

La alcatuirea ansamblului geologic al zonei iau parte formatiuni de varsta neogena si cuaternara.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (forajele geotehnice).

Au fost realizate patru foraje geotehnice pentru cercetarea terenului, din care s-au recoltat probe si au fost efectuate analize de laborator.

c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei

din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat se gaseste in

zona B; din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in

zona C; avand in vedere rezistenta la penetrare Rp >30daN/cmp respectiv mai mult de

16lovituri pentru patrunderea conului 30cm la adancimi mai mari de 2.5m (sub nivelul apei), terenul din zona este nelichefiabil;

adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054;

d) Geologia si seismicitatea

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice intalnite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele realizate.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor, consemnate in fisele geotehnice ale forajelor sunt:

Strat vegetal si umpluturi din nisipuri mijlocii pe primii 0.2 – 1.3m (FG4) Argile prafoase la argile cafenii la galbui plastic consistente cu compresibiliate

medie foarte umede la saturate in primii 3.2 – 3.6m cu caracteristicile fizico mecanice:

umiditati variabile w = 19 – 22 % indicele porilor E = 0.60 – 0.65 indicele de consistenta Ic= 0.64 – 0.72

greutatea volumetrica aparenta = 18.5 – 19.1 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 105 - 130 daN/cm2

unghiul de frecare interna = 16 - 190

coeziunea c = 24 - 29 KPa

Prafuri argiloase la nisipuri fine argiloase la prafoase cenusii la cafenii galbui, plastic consistente la moi, cu compresibilitate mare la medie, saturate de la 3.2 – 3.6m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

umiditati variabile w = 17.0 – 25.0 % indicele porilor E = 0.64 – 0.72

greutatea volumetrica aparenta = 18.3 – 18.7 kN/mc

pag. 4

compresibilitate mare la medie M 2-3 = 70 - 119 daN/cm2


coeziunea c = 9 - 15 Kpa

Nisipuri fine la mijlocii cenusii la galbui cu indesare medie saturate de la 5.8 – 6.2 m in jos

Avand in vedere natura si starea fizica a terenului de fundare, au fost efectuate calcule ale terenului intalnit in forajul realizat, pentru diferite adancimi(m) de fundare (0.8; 1; 1.5; 2; 2.5; 3) si pentru diferite latimi(m) ale fundatiilor (0.5; 1; 2).

Calculul terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 si 3300/2-85.

Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor conventionale, trebuie sa se respecte conditiile :

la incarcari centrice: Pef < Pconv si P’ef < 1.2 Pconv

la incarcari cu :

excentricitati dupa o singura directie : Pef max < 1.2 Pconv in gruparea fundamentala; P’ef max < 1.4 Pconv in gruparea speciala;

excentricitati dupa ambele directii: Pef max <1.4 Pconv in gruparea fundamentala; P’ef max < 1.6 Pconv in gruparea speciala .

in care :

Pef , P’ef - presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala;

Pconv - presiunea conventionala de calcul ;

Pef max ; P’ef max - presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.

Pentru pamanturi foarte compresibile stabilirea preliminara a dimensiunilor fundatiei se poate face pe baza valorilor Pconv minime pentru clasa respectiva de pamant, dar este obligatorie verificarea ulterioara la starile limita de deformatie (Ppl) si de capacitate portanta (Pcr).

In categoria pamanturilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afanate si pamanturile coezive (argiloase) cu Ic< 0.5 sau cu E >0.90.

Presiunile conventionale se determina luand in considerare valorile de baza Pconv din tabele .

Valorile de baza din tabele corespund cu presiunile conventionale, cu latimea talpii B = 2m si adancimea de fundare Df = 2.0m.

Presiunile conventionale de calcul sunt centralizate in tabelele 1 si 2, pentru adancimi de fundare (Df = 0.8; 1; 1.5; 2; 2.5; 3) si latimi ale fundatiilor (B = 0.5; 1; 2) pentru care au fost calculate si presiunile de deformare plastica Ppl (cu care se compara sau se inlocuiesc la constructiile de importanta ridicata sau pentru terenurile proaste de fundare).

pag. 5

Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii (Ppl)

Pentru efectuarea calculului trebuie indeplinite conditiile:

pentru fundatii incarcate centric: P ef < P pl

pentru fundatii incarcate excentric: Pef < P pl ; P ef max < 1.2 P pl ; P ef max < 1.4 P pl, in care:

Pef - presiunea verticala pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala;

Pef max - presiunea verticala maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie;

Pef max - presiunea maxima verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, in cazul excentricitatii dupa ambele directii;

Ppl - presiunea corespunzatoare unei extinderii limitate a zonei plastice in terenul de fundare;

Pentru fundatii de forma dreptunghiulara in plan Ppl se calculeaza cu relatia:

- pentru constructii fara subsol :

Ppl = ml (xBxN1 + qxN2 + cxN3) kPa

- pentru constructii cu subsol :

Ppl = ml (xBxN1 + (2qe+qi)/3x N2 + cxN3) kPa, in care:

ml - coeficient al conditiilor de lucru ;

- media ponderata a greutatii volumetrice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei (kN/mc);

B - latura mica a fundatiei (m);

q - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral de fundatie (kPa);

qe ,qi - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exteriorul si respectiv interiorul fundatiei de subsol (kPa);

c - valoarea de calcul a coeziunii stratului de sub talpa fundatiei, (kPa);

N1,N2,N3 - coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatiei.

Tasarea absoluta probabila a fundatiei

se calculeaza cu relatia:

S = 100x( medzi xhi )/Ei cm, in care :

ß - coeficient de corectie egal cu 0.8 ;

medzi - efortul elementar mediu in stratul elementar i, calculat cu relatia:

zi = (supzi + inf

zi )/2 kPa

zi - efortul unitar la limita superioara, respectiv limita inferioara a stratului elementar i ;

h - grosimea stratului elementar i, (m);

Ei - modulul de deformatie liniara al stratului elementar i, (kPa);

n - numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.

pag. 6

Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta

Prin calculul terenului la starea limita de capacitate portanta trebue sa se asigure respectarea conditiei :

Q < mxR in care : Q - incarcarea de calcul asupra terenului de fundare provenita din actiunile din grupsrile

speciale; aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, forta de alunecare, moment de rasturnare etc;

R - capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare; poate fi de natura unei presiuni critice, rezistente la forfecare, moment de stabilitate etc ;

m - coeficient al conditilor de lucru. Cand rezultanta incarcarii de calcul prezinta o inclinare fata de verticala mai mica de 50

si in conditiile unei stratificatii aproximativ orizontale, presiunea critica se poate calcula cu relatia :

Pcr = *x B’xN x + qx Nqxq + c*x Ncx c kPa in care :

* - greutatea volumetrica a straturilor de pamint de sub talpa fundatiei(kPa) B - latimea redusa a talpii fundatiei ( m ) ;

N, Nq , Nc - coeficienti de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul

a unghiului de frecare interna, * al straturilor de sub talpa fundatiei ; q - suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, (kPa) ; c - valoarea de calcul a coeziuni straturilor de pamant de sub talpa fundatiei,(kPa);

, q, c - coeficienti de forma ai talpii fundatiei . In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la

forfecare * , c*, * si nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii, se pot adopta pentru calculul capacitatii portante valorile medii ponderate.

In cazul in care in cuprinsul zonei active apare un strat mai slab, avand o rezistenta la

forfecare sub 50% din valoarea rezistentei la forfecare a stratelor superioare, se va verifica capacitatea portanta ca si cand fundatia s-ar rezema direct pe stratul slab.

Rezultatele calculelor sunt centralizate in tabelul 2 pentru presiuni la starea limita de

deformatii (Ppl) si la starea limita pentru capacitate portanta (Pcr) si in tabelul 3 pentru tasarea absoluta probabila (S) pentru incarcari de 2.0 daN/cmp la latimi ale fundatiei de 1.5m si adancimi de fundare de 1.5m, dimensiuni acoperitoare fata de situatia din teren.

e) Prezentarea proiectului pe specialitati

In incinta, in suprafata de 4,93 ha se vor amplasa obiecte – cladiri, mobilier si dotari ce

vor permite utilizarea spatiului cu destinatia „CRAIOVA WATER PARK” – Complex de agrement acvatic in Parcul Tineretului din Municipiul Craiova. Se propune astfel, executarea unor lucrari de construire constand in bazine si jocuri de apa acoperite amplasate in hala (obiect 3), in bazine cu apa amplasate in aer liber, obiecte de mobilier pentru jocul in apa, amenajari peisagistice, spatii anexa pentru vestiare si dusuri. Vor fi delimitate mai multe zone functionale: a) zona de joc si plaja pentru copii mici constand in: - Elemente de joaca cu apa in bazin: - Piscina de joaca pentru copii – piscina tematica b) zona de joc si plaja pentru copii mari si adulti cu tobogane si echipamente de joaca: c) zona de inot si plaja pentru adulti d) Zona pentru jocuri de plaja pe nisip cuprinzand terenuri de sport, cladire pentru dusuri si

grupuri sanitare, cladire entertaining room.

pag. 7

Accesul in bazinele de inot se va putea face si pe o rampa cu inclinare de 8% cu carucior pentru persoanele cu dizabilitati. Toate componentele toboganelor sunt confectionate in acord cu specificatiile normelor europene si vor satisface cerintele minime de mai jos: Pe tobogane, in zonele de alunecare se va aplica un strat de acoperire transparent si rezistent la UV. Constructiile sunt proiectate astfel incat zincul sa atinga toate zonele constructiei, de asemenea luand in considerare ca nici o suprafata sa nu ramana netratata.

Constructiile pot fi grupate in functie de structura lor de rezistenta, dupa cum urmeaza:

- Structura executata din cadre din beton armat (vestiar dezbracare, dusuri si grupuri sanitare)

- Structura mixta executata din cadre din beton armat si cadre stalpi si structura tridimensionala sau grinzi metalice (hala pentru bazine si jocuri de apa, cladire administrativa,)

- Structura alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida intarita cu stalpisori din beton armat (entertaining room)

- Constructie subterana cu pereti din beton armat (trei camere de tratarea apei)

- Bazine de apa executate din beton armat (piscina olimpica, piscina tematica pentru copii, Lazy River lung de 300 ml., bazin cu valuri(wave pool),

- Elemente de joaca cu apa (Water play ground), combinatie turn cu doua si cu cinci tobogane spirala (Thrill slide combination)

- Terenuri de sport pentru plaja (fotbal si volei pe plaja, tenis cu piciorul)

- Spatii de circulatie (Paviment, alei pietonale)

- Amenajare peisagistica si spatii verzi.

- Imprejmuire (panouri prefabricate din beton, stalpi prefabricati din beton, plasa de sarma sudata galvanizata, prinsa de stalpisori metalici de stalpii din beton)

- Drenuri si bransamente Structura portanta a constructiilor va fi urmatoarea:

- Cladiri – cadre din stalpi si grinzi din beton armat sau metal

- Constructii cu suprastructura metalica, cadre din profile laminate din otel

- Pereti neportanti: - la cladiri – exterior pereti B.C.A, interior B.C.A si panouri de

compartimentare gipscarton

- Planse: beton armat

- Invelitoare : - Constructii – invelitoare in sistem terasa cu membrana hidroizolanta

- Corp intrare: finisaje exterioare aplicatii placaje elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic sau aluminiu polizat si tratat reflexiv asezat in sistem fatada ventilata.

Proiectul tehnic si detalii de executie vor avea urmatoarea componenta:

- Coperta;

- Piese scrise:

- Lista de semnaturi; - Borderou; - Memoriu tehnic general; - Program de faze determinante pe specialitati; - Program pentru asigurarea urmaririi curente a comportarii in timp a lucrarii; - Liste de cantitati –Devize formulare F1 (general), F2 (general), F3 (pe specialitati) - Caiete de sarcini pe specialitati;

pag. 8

- Piese desenate:

Conform Borderoului

2 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia

3 Obiectivele Proiectului Tehnic si Detalii de Executie

ARHITECTURA AMENAJARE PEISAGISTICA STRUCTURA DE REZISTENTA INSTALATII: SANITARE, HVAC, ELECTRICE (FORTA si CURENTI SLABI) SISTEMATIZARE VERTICALA (ALEI si PLATFORME) DRENURI

UTILITATI (POZITIONARE POST TRAFO, CAMINE RACORD SI BRANSAMENT)

La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat:

- "Legea securităţii si sanatatii in munca 319/2006, MO nr.646/26.07.2006, - HG 1425/2006 „Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii si sanatatii in munca", - PE 118/99 Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor, - Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor, - Ord. MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a

incendiilor, - Legea nr. 608/2001 republicata M.Of. nr.313 / 6 aprilie 2006 privind evaluarea

conformităţii produselor" care reglementează cerinţele integrate PSI; -Legea 333/08.07.2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecţia persoanelor;

- HG 1010/25.06.2004 Norma tehnica privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protecţie si de alarmare impotriva efracţiei.

De asemenea s-au respectat normativele de proiectare: - NP 17 - 2002 pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice pâna la 1000Vca si

1500Vcc; - 118/1/2001 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice interioare

de curenţi slabi aferente clădirilor civile si de producţie; - 118/2/2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de semnalizare a

incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva efracţiei din clădiri; - Prevederile standardelor,aplicabile, in vigoare; - Normele tehnice emise de Politie; - Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situaţii de urgenta.

f) Devierile si protejarile de utilitati afectate

Antreprenorul trebuie să asigure lucrările executate, dotările şi materialele împotriva degradării şi furturilor pâna la predarea lor către investitor. Antreprenorul trebuie să ia măsuri de protecţie contra degradării lucrărilor pe perioada de iarnă sau pe timp ploios.

g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive si provizorii

În vederea executării lucrărilor, constructorul se poate branşa la reţelele de utilităţi (energie electrică, apa) existente ale spaţiului prin intermediul branşamentelor existente.

pag. 9

h) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

Nu exista cai de acces provizorii. Caile de acces sunt drumul judetean si propunerea de prelungire a ocolitoarei sud aprobata prin PUG.

i) Trasarea lucrarilor

Se va efectua fără probleme urmarind planul de situatie si planurile de arhitectura si de specialitati.

pag. 1

j. Memorii tehnice pe specialităţi

- Arhitectură

o SOLUŢII DE CALITATE:

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Cerinţa de siguranţă la foc implică luarea unor măsuri pentru aducerea construcţiei existente la nivelul care să asigure: - protecţia ocupanţilor, ţinând seama de vârstă - starea de sănătate şi riscul de incendiu - limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale - împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi - deschiderea uşilor în sensul fluxului de evacuare; - Adaptarea instalaţiilor electrice în funcţie de categoria de pericol de incendiu; - prevederea de uşi rezistente la foc min. 1.5 h.; -Elementele instalaţiilor electrice nu se montează pe elemente combustibile; -Elementele instalaţiilor electrice trebuie să fie incombustibile; - Lângă tabloul electric se va afla un stingător potabil cu praf şi CO2; -Dotarea cu instalaţie de protecţie contra loviturilor de trăsnet conform normativ I20.

-Se vor utiliza materiale de finisaj neinflamabile sau greu combustibile. Gospodaria de apa pentru stingere incendiu (hidranti exteriori montaj ingropat,

hidranti de gradina) va cuprinde: rezervor de inmagazinare apa, alimentat de la bransament, cu asigurarea rezervei

intangibile pentru stingere incendiu; statie de ridicare a presiunii, incluzand grupuri de pompare pentru fiecare tip de

instalatie si recipiente de hidrofor; instalatiile hidraulice aferente (distribuitoare, conducte, vane, armaturi de masura,

control, inchidere, siguranta, golire). Hidrantii exteriori de incendiu vor fi amplasati conform normelor in vigoare. In vederea interventiei rapide in cazul izbucnirii unui incendiu vor fi prevazute

stingatoare portative cu pulbere sau cu spuma aeromecanica (dupa caz), avand minimum 6 kg, precum si stingatoare transportabile cu spuma aeromecanica, conform normelor in vigoare.

Retelele exterioare de apa potabila, respectiv de stingere incendiu se vor executa din teava de polietilena de inalta densitate Pn 6 bar, respectiv Pn 10 bar, montate ingropat pe pat de nisip, si vor alimenta cu apa potabila fiecare cladire, hidrantii exteriori pentru stingere incendiu si hidrantii de gradina. Retelele vor fi prevazute cu vane de sectorizare conform legislatiei in vigoare.

Hidrantii de gradina pentru intretinerea spatiilor verzi vor fi pozitionati in functie de sistematizarea incintei. Acestia vor avea rezerva separata de apa in rezervorul de inmagazinare si vor fi goliti pe timp friguros.

PROTECTIE IMPOTRIVA EXPLOZIILOR Pentru asigurarea suprafetei de explozie necesare, pentru Centrala termica amplasata

in subsolul cladirii, se va crea o curte de lumina, spre care va avea acces si ferestre spre exterior.

pag. 2

o DESCRIEREA PLANULUI FUNCŢIONAL, SPAŢII, DIMENSIUNI, SOLUŢII ARHITECTURALE:

1. Accesul Acoperit

Functionalitate Zona cu o suprafata de 100,0 mp, Parter, ce permite accesul pietonal in incinta. . Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare şi terasele neacoperite şi spaţiile tehnice cu înălţime mai mică de 1,8 m conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura: - Constructie structura portanta profile laminate metalice, fundatii izolate din beton armat; - Structura purtata esafodaj pane laminate metalice asezate pe doua directii ce definesc forma geometrica a obiectului ; - Inchidere exterioara, elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic polizat si tratat reflexiv ; - Sisteme de preluare si dirijare a apelor puviale incorporate in volumetria definita de elemente profilate din placaj metalic polizat si tratat reflexiv ; - Sisteme integrate de iluminat artistic arhitectural pentru punerea in valoare a obiectului de arhitectura;

Sistem de panouri metalice, cu auto-sustinere, izolate cu spuma rigida PUR, cu o metoda de fixare ascunsa. Articulatia speciala cu dublu labirint a acestui panou ofera rezistenta mecanica si izolatie. Atractia estetica a acestui panou este sporita de micro-striaţiile exterioare ale panoului. Panou sandwich dintr-o singura piesa, facut dintr-o placa interioara cu micro-striatii, o placa exterioara cu suprafata plana, cu ''acoperire piatra'' cu un amestec pe baza de acrilat, cu aschii de granit pulverizat pe suprafata placii exterioare si cu un strat izolator din poliuretan. Articulatiile sunt tratate cu acelasi amestec, dar fara componenta de piatra. Stratul izolator este facut din spuma rigida de poliuretan. Soliditatea este garantata de caracteristicile inerente ale poliuretanului de a adera la placile din otel. Prinderea pe structura secundara se face prin intermediul clipsurilor. Imbinarea secundara intre panourile orizontale si verticale are o garnitura pentru etansare- uscat si un dispozitiv de etansare compresibil de 16-mm care completeaza sistemul de imbinare. Imbinarea este, de asemenea, rezistenta la conditiile meteo. Panourile sunt confectionate din doua fete din metal si cu o muchie din aluminiu extrudat, lipit de o sectiune a miezului din spuma de poliuretan de mare densitate. Panoul are grosime de 6,0 mm. Modulele variaza de la 300 la 1.200 mm. Iluminatul ambiental si arhitectural Fiind o zona de o importanta deosebita, iluminatul va trebui sa asigure atat latura functionala cat si cea estetica a obiectivului. Astfel se vor folosi corpuri de iluminat cu LED-uri tip RGB care pot asigura atat un iluminat functional, cu lumina alba, cu un indice de redare al culorii peste 80 dar si un iluminat decorativ in conditiile in care latura functionala a obiectivului nu se impune. Corpurile de iluminat cu schimbare de culoare sunt de tip liniar (sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de aproximativ 70x70 mm, din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi 9x9 grade, 10x60 grade si 30x60 grade acoperind toate necesitatile. Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP66. Carcasa este din aluminiu, iar difuzorul din sticla termorezistenta. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt

pag. 3

echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern. In exteriorul si in interiorul incintei, de o parte si de cealalta a zonei de acces se vor monta cate 2 corpuri de iluminat, cu aspect deosebit, de tip coloana luminoasa. Cu construcţia sa inovatoare, contemporan-urbană, coloana luminoasa este în foarte mare măsură aparatul de iluminat cu funcţie de „obiect estetic”. Este dotat cu tehnologia Remote Light Source (sursă de lumină la distanţă), care distribuie lumină dinspre bază către partea superioară, diferitele măşti perforate creând modele de lumină decorativă pe coloană. La interior stalpul este dotat cu componente optice de ghidare si focalizare a luminii catre reflector respectiv catre grila perforata laterala. Materialele şi finisajele sunt deosebite: coloană, braţe superioare şi con superior din aluminiu turnat sub presiune, discuri reflectoare din poliester armat cu fibră de sticlă, lentilă flux luminos şi tub cu lumină de ghidaj din PMMA Coloanele luminoase au inaltimea de aproximativ 4m de la sol si vor fi echipate cu aparataj electric - balast, igniter, condensator, precum si cu lampi cu halogenuri metalice de 150W (lumina alba ). Lampa precum si aparatajul se află in partea inferioara a stalpului asigurand o depanare facila. Vor asigura o lumina primara indirecta in partea superioara (fluxul util) precum si un al doilea flux luminos, la nivelul stalpului, printr-o grila perforata (fluxul decorativ). Accesul la lampa si aparatjul electronic va trebui sa fie facil, prin partea inferioara a stalpului. Coloanele luminoase au grad de protecti IP 65 si un factor de putere de minim 0,92. Sc = Sd = 100,00 mp 2. Cladire Administrativa

Functionalitate Cladire, regim de inaltime S + P + Subpanta + 1, cu o suprafata construită Sc = 314,00 şi suprafaţa desfasurata de 916,80 mp. . Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, spaţiile tehnice, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp cu înălţime mai mică de 1,8 m conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura: - Constructie in cadre de beton armat cu zidarie de umplutura executata din caramida plina, inchideri la fatada cu perete cortina tamplarie aluminiu si geam termopan, finisaje interioare gresie,faianta, tencuieli lavabile, - pentru accesul tuturor persoanelor cu dizabilitati s-a prevazut rampa cu inclinatie maxima 8%; - finisaje exterioare aplicatii placaje elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic sau aluminiu polizat si tratat reflexiv asezat in sistem fatada ventilata, beton aparent. - placi ceramice produse conform normelor europene DIN EN 14411, rezistente la actiunea luminii, rezistente la zgariere, cu suprafata activata fotocatalitic (autocuratare), cu efect antibacterian, de purificare a aerului si indepartare a mirosurilor prin tratament şi tratate antipatinare. Tehnologia de productie si materia prima ii confera acesteia un coeficient scazut de absorbtie a apei, rezistenta la abraziuni. - mozaic - formate 2,5x2,5 si 5x5 cm cu controlul rosturilor la lipire, conform cu normativul "Bazine de Inot". - intarsii de sticla sporesc atractivitatea colectiei de mozaic. Are amprentaj antiderapant atat pentru spatiile uscate, cat si pentru spatiile umede. Mozaicul are suprafata activata fotocatalitic (autocuratare), cu efect antibacterian, de purificare a aerului si indepartare a mirosurilor.

pag. 4

- guri de scurgere din inox realizate in doua corpuri sau doua (telescopice), cu racord la hidroizolatie, prevazute cu sita, cos de impuritati si sifon, toate demontabile pentru a facilita curatarea. Gurile de scurgere sunt produse din otel inoxidabil si sunt complet pasivate chimic pentru a asigura rezistenta la coroziune a imbinarilor. Designul este realizat prin imbinarea curba a suprafetelor in vederea minimizarii depunerilor. Panou sandwich dintr-o singura piesa, facut dintr-o placa interioara cu micro-striatii, o placa exterioara cu suprafata plana, cu ''acoperire piatra'' cu un amestec pe baza de acrilat, cu aschii de granit pulverizat pe suprafata placii exterioare si cu un strat izolator din poliuretan. Articulatiile sunt tratate cu acelasi amestec, dar fara componenta de piatra. Stratul izolator este facut din spuma rigida de poliuretan. Soliditatea este garantata de caracteristicile inerente ale poliuretanului de a adera la placile din otel. Prinderea pe structura secundara se face prin intermediul clipsurilor. Imbinarea secundara intre panourile orizontale si verticale are o garnitura pentru etansare- uscat si un dispozitiv de etansare compresibil de 16-mm care completeaza sistemul de imbinare. Imbinarea este, de asemenea, rezistenta la conditiile meteo. Panourile sunt confectionate din doua fete din metal si cu o muchie din aluminiu extrudat, lipit de o sectiune a miezului din spuma de poliuretan de mare densitate. Panoul are grosime de 6,0 mm. Modulele variaza de la 300 la 1.200 mm. - terasa partial acoperita având pardoseala din dale granit; - Se prevede amplasarea unei centrale termice pentru incalzirea cladirii si pentru prepararea apei calde. Centrala termica va fi cu eficienta energetica ridicata si cu un grad inalt de protejare a mediului inconjurator, avand emisii reduse de noxe si temperatura scazuta a gazului evacuat.

Amenajari exterioare Pe conturul cladirii se vor amenaja trotuare perimetrale, din dale autoblocante pe pat de nisip cu latimi de 1-1.50m, cu pante transversale de minim 2% pentru a nu permite acumularea apelor meteorice la baza cladirii. Tratamentul hidrofug al soclului se va ridica deasupra nivelului finit al trotuarului aproximativ 15 cm.

Iluminatul ambiental si arhitectural Cele doua obiective vor fi tratate separat dar in asa fel incat sa creeze un tot unitar bine armonizat din punct de vedere al iluminarii arhitecturale. Avand in vedere contrastul arhitectural al cladirilor – alternanta zonelor transparente si opace se va opta pentru un sistem de iluminat arhitectural bazat pe 2 principii. Zona plina a cladirilor va fi iluminata din exterior, cu lumina statica sau cu o dinamica foarte lenta de la nuante de albastru la nuante de verde. Partea vitrata a cladirilor va fi pusa in valoare prin iluminarea din interior cu lumina dinamica, cu schimbare de culoare in special in nuante calde pentru a contrasta cu zonele nevitrate. Vor fi folosite doua tipuri de corpuri de iluminat: - corpuri de iluminat liniare echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi de trei feluri : larga (2x27 grade), medie (2x14grade) si ingusta (2x3 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP66. Carcasa este din aluminiu, iar difuzorul din sticla termorezistenta. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern

pag. 5

- corpuri de iluminat tip proiector echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Sunt echipate cu 36 de LED-uri red-green-blue si au dimensiuni compacte (~30x20 cm) asigurand astfel si o imagine diurna discreta. Distributia fluxului luminos va fi de 2 feluri : medie (23 grade) si ingusta (10 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP66. Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si orizontal. Astfel se permite o rotire in plan orizontal da 360 de grade iar in plan verical de 90 de grad, avand practic posibilitati nelimitate de orientare. Carcasa este din aluminiu, iar difuzorul din sticla termorezistenta. Corpurile sunt alimentate si comandate DMX de la un sistem alimentare-controler extern cu posibilitatea memorarii unui numar mare de secvente. Sc = 314,00 şi Sd = 916,80 mp.

3. Cladire pentru bazine acoperite si jocuri de apa

Functionalitate Cladire, regim de inaltime S+P+Subpantă, cu o suprafata construita de 2.550,40 mp si desfasurata de 6.019,40 mp. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, spaţiile tehnice cu înălţime mai mică de 1,8 m, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior. Nu sunt luate în calculul suprafeţelor desfăşurate ale spaţiilor tehnice cu h<1,80 m, Sh<1,80 = 164,05 mp. Cladirea adaposteste o combinatie de bazine de inot si jocuri de apa pentru copii si adulti ce vor putea fi utilizate pe toata perioada anului. S-a urmarit de asemenea realizarea unui ansamblu unitar si reprezentativ care impreuna cu cladirea administrativa (obiect 2) si prin intermediul copertinei (obiect 1) sa formeze o imagine de marca a zonei si sa permita o legatura catre zona bazinelor in aer liber. Vor fi realizate urmatoarele zone functionale: - accesul in incinta strandului care se face printr-o zona acoperita pe sub copertina (obiect 1) si mai departe catre cladirea administrativa (obiect 2) sau catre casele de bilete prin holul cladirii (obiect 3); - din holul cladirii (obiect 3), dincolo de casele de bilete se va accede diferentiat catre vestiarele amplasate:

- la demisol, la cota – 1.80 m, impreuna cu grupuri sanitare si cabine dusuri ce vor fi utilizate atât de cei ce vor folosi jocurile de apă cât şi de cei ce vor folosi zona de recuperare, sauna si masaj amplasată la cota - 3,50 m.

- la cota + 1.80m fata de nivelul parterului impreuna cu grupuri sanitare si cabine dusuri pentru cei ce vor utiliza jocurile cu apa si bazinele acoperite. Vor fi prevazute si cabine sanitare ce vor avea in dotare dus, lavabou si scaun WC pentru persoane cu dizabilitati. Usile de acces vor fi dimensionate pentru a permite accesul cu caruciorul.

- dincolo de zona vestiarelor, dintr-un spatiu de regrupare de la parter se poate accede mai departe catre incaperile pentru relaxare, sauna sau catre zona cu jocuri de apa si bazine de inot grupate in urmatoarele zonificari: - zona de joc pentru copii mici, constand in piscina tematica cu elemente de joc montate in bazin sau la marginea bazinului. - zona de joc pentru copii mari si adulti, cu tobogane si echipamente de joaca constand in: - turn mare cu tub cu treceri interior-exterior-interior cu lansare de la inaltimea de 10.0 m; - turn mare cu 5 tobogane cu lansare de cote de inaltime diferite; - Lazy river – canal cu apa curgatoare cu viteza mica; - bazin de inot pentru adulti

pag. 6

- bazin de inot interior si bazin de inot exterior legate, in asa fel incat utilizatorii sa poata accede din bazinul interior acoperit in bazinul exterior descoperit fara sa iasa din apa. - spaţiu multifuncţional cu vizibilitate catre zonele de joc si bazinele cu apa de la interior si catre zonele de joc si bazinele cu apa din exterior. Se va realiza astfel o cladire (obiect 3) care datorita contrastului transparent-opac al inchiderilor perimetrale sa permita comunicarea spatiala si dirijarea vederii catre zonele interesante. De asemenea s-a urmarit realizarea unui „portal” in zona intrare constituit din doua obiecte cu „mase” diferite: cladirea administrativa (obiect 2) cu pereti partial blindati si cladirea pentru „bazine acoperite” (obiect 3), obiect cu pereti preponderent vitrati, unificate prin zona de acces acoperit- copertina (obiect 2). Se vor realiza astfel o unitate a ansamblului si o buna integrare a lui, prin formele elegant curbate in plan si in spatiu, in relieful bogat plantat al parcului.

Componenta Obiecte, Structura - Constructia cu structura mixta cu cadre din beton armat, grinzi curbe tridimensionale metalice; - Pentru accesul tuturor persoanelor cu dizabilitati s-a prevazut o rampa cu inclinatie maxima de 8%; - Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri vitrate ce vor permite comunicarea vizuala interior-exterior. Se vor folosi profile de tamplarie cu rupere termica si cu 7 camere de izolare termica pentru a obtine un coeficient de transfer termic minin, avand in vedere volumul mare de aer incalzit si umiditatea interioara in spatiul pentru bazine si jocuri apa. Se vor folosi de asemenea gemuri termopan cu sticla tratata la interior pentru diminuarea coeficientului de transfer termic in vederea economiei de energie; - S-au prevăzut mijloace de detectare şi semnalizare a incendiului în compartimentul de incendiu pentru majorarea suprafeţei de referinţă. Pereţii cortină verticali de mari dimensiuni vor fi realizaţi ca o construcţie aplicată separată termic. Construcţia va fi autoportantă din oţel inoxidabil. Finisajele interioare vor fi cu placaje cu granit, gresie, faianta; - Finisajele exterioare vor cuprinde placaje ceramice, placaje cu elemente cu panouri cutate, curbate pe 3 dimensiuni, din placaj metalic polizat si tratat reflexiv asezat in sistem fatada ventilata, placaje cu granit, beton aparent, placi ceramice produse conform normelor europene DIN EN 14411, rezistente la actiunea luminii, rezistente la zgariere, cu suprafata activata fotocatalitic (autocuratare), cu efect antibacterian, de purificare a aerului si indepartare a mirosurilor şi tratate antipatinare prin tratamentul permanent.Tehnologia de productie si materia prima confera acestor placaje un coeficient scazut de absorbtie a apei şi rezistenta la abraziune.

- mozaic cu intarsii de sticlă - formate 2,5x2,5 si 5x5 cm conform cu ZDB normativul "Bazine de Inot". Intarsiile de sticla sporesc atractivitatea colectiei de mozaic. Are amprentaj antiderapant atat pentru spatiile uscate, cat si pentru spatiile umede. Mozaicul are suprafata activata fotocatalitic (autocuratare), cu efect antibacterian, de purificare a aerului si indepartare a mirosurilor prin tratament permanent.

- guri de scurgere din inox realizate in doua corpuri telescopice, cu racord la hidroizolatie, prevazute cu sita, cos de impuritati si sifon, toate demontabile pentru a facilita curatarea.Gurile de scurgere sunt produse din otel inoxidabil austenitic grad 304 sau 316 si sunt complet pasivate chimic pentru a asigura rezistenta la coroziune a imbinarilor. Designul este realizat prin imbinarea curba a suprafetelor in vederea minimizarii depunerilor. Sunt prevazute cu pana la trei orificii de intrare suplimentare pentru a asigura drenarea pardoselii şi actioneaza ca punct de colectare central al apelor provenite de la bazine. Sunt prevazute cu iesire verticala cu flansa pentru conectarea la hidroizolatie. Corpul gratarului este separat de corpul gurii de scurgere si dispun de flansa pentru

pag. 7

conectarea la hidroizolatie cu prindere mecanica. Sunt capabile sa preia debite de pana la 6,5 litri pe secunda. Sunt prevazute cu gratar din inox cu protectie pentru picioare. - rigola din inox cu gratar din inox.Se monteaza la nivelul gresiei pentru a delimita zona umeda de cea uscata.Trecerea se face fara efort si in siguranta, chiar si pentru copii sau persoane in varsta. Datorita reglajului pe inaltime se asigura un montaj usor, indiferent de tipul de pardoseala utilizat. Are flansa de racord la hidroizolatie care asigura protectie impotriva infiltrarii apei. Sifonul detasabil asigura intretinerea facila a rigolei. - bazin de înot placat cu mozaic de dimensiune 2,5 x 2,5 cm rigidizate la încovoiere datorită nervurilor verticale pe întreaga adâncime a peretelui bazinului. Elementele peretelui sunt ancorate pe o fundaţie continuă cu ajutorul unui beton armat turnat peste un suport de rezistenţă.

Pentru bazinele mici sau bazinele de înot pentru jocuri de apă se foloseşte o placă de fundaţie ca plan de ancorare a pereţilor bazinului. Forţele orizontale care se exercită asupra pereţilor laterali ai bazinului, cauzate de greutatea apei în stare plină, sunt introduse direct în placa din beton a bazinului, prin intermediul unor elemente - nervuri de armătură în diafragma pereţilor laterali. Otelul inoxodabil cat si componentele structurale ale bazinelor sunt dimensionate si proiectate conform standardului DIN 18800. Suprafata vizibila este laminata la rece (tip 2B conform EN 10088-2).Sudurile de la marginea bazinului situate in interiorul bazinului sunt lucioase, suprafetele sunt prevazute cu echipament sau finisaj anti-alunecare:

- Gratarul canalului de prea plin(rigola perimetrala), - Scarile.

Corpul bazinului cuprinde peretii laterali, canalul de prea-plin , podeaua bazinului si alte forme incorporate. Peretii laterali si podeaua pe care sunt montate echipamente aditionale, cum ar fi trepte, banca, etc sunt perfect imbinate cu corpul bazinului. Toate scarile se incorporate in perete fiind perfect imbinate(sudate) in perete.Dimensiunile sunt conforme cu EN 13451-2, treapta de sus este la nivelul suprafetei apei. Scara de acces este prevazuta cu doua balustrade de intrare de diferite inaltimi. Sunt incluse tevile de alimentare se drenaj pana la cutia de evacuare. Apa proaspata este introdusa prin canalul de umplere. Acest canal are un capac care poate sa fie indepartat pentru a se putea asigura curatarea si intretinerea diuzelor de alimentare. Gratarul ce acopera canalul de prea plin este conceput si montat in asa fel incat sa poata suporta grutatea si traficul. Este rezistent la temperatura, la apa cu clor si razele UV. Gratarul are suprafata anti alunecare si este aliniat la perpendicular pe canalul de prea plin. Luminile subacvatice sunt compuse din spoturi, cutie de instalare din inox material 254 SMO (EN 1.4547)si transformator; spoturile cu halogen avand diametrul de 258 mm vin incastrate intr-o cutie de inox conferind o iluminare uniforma datorita reflectorului rectangular şi a unghiului de emisie de aprox 80 grade.Cutia de inox in care se monteaza spot-halogen are 95 mm adincime, aceasta se sudeaza in peretele bazinului. Sistem de panouri metalice, cu auto-sustinere, izolate cu spuma rigida PUR, cu o metoda de fixare ascunsa. Articulatia speciala cu dublu labirint a acestui panou ofera rezistenta mecanica si izolatie atractia estetica a acestui panou este sporita de microstriaţiile exterioare ale panoului,Panou sandwich dintr-o singura piesa, facut dintr-o placa interioara cu micro-striatii, o placa exterioara cu suprafata plana, cu ''acoperire piatra'' cu un amestec pe baza de acrilat, cu aschii de granit pulverizat pe suprafata placii exterioare si cu un strat izolator din poliuretan. Articulatiile sunt tratate cu acelasi amestec, dar fara componenta de piatra. Stratul izolator este facut din spuma rigida de poliuretan. Soliditatea este garantata de caracteristicile inerente ale poliuretanului de a adera la placile din otel. Prinderea pe structura secundara se face prin intermediul clipsurilor.

pag. 8

Imbinarea secundara intre panourile orizontale si verticale are o garnitura pentru etansare- uscat si un dispozitiv de etansare compresibil de 16-mm care completeaza sistemul de imbinare. Imbinarea este, de asemenea, rezistenta la conditiile meteo. Panourile sunt confectionate din doua fete din metal si cu o muchie din aluminiu extrudat, lipit de o sectiune a miezului din spuma de poliuretan de mare densitate. Panoul are grosime de 6,0 mm. Modulele variaza de la 300 la 1.200 mm. - Se vor prevedea sisteme integrate de iluminat artistic si arhitectutral pentru punerea in valoare a obiectului de arhitectura; - Se prevede amplasarea unei centrale termice pentru incalzirea cladirii, pentru prepararea apei calde de la dusuri si pentru incalzirea apei din bazinul de joaca pentru copii. Se prevede de asemenea amplasarea unei centrale de climatizare pentru filtrarea si tratarea aerului. Centrala termica si centrala de climatizare vor fi cu eficienta energetica ridicata si cu un grad inalt de protejare a mediului inconjurator, avand emisii reduse de noxe si temperatura scazuta a gazului evacuat; Amenajari exterioare

Pe conturul cladirii se vor amenaja trotuare perimetrale, din dale pe pat de nisip cu latimi de 1-1.50m, cu pante transversale de minim 2% pentru a nu permite acumularea apelor meteorice la baza cladirii. Tratamentul hidrofug al demisolului se va ridica deasupra nivelului finit al trotuarului aproximativ 15cm.

Sc = 2.550,40 mp si Sd = 6.019,40 mp 4. Dusuri si grupuri sanitare

Functionalitate Cladire, regim de inaltime Parter, cu Sc= 77,00 mp cu destinatie grupuri sanitare si

dusuri, separate pe sexe. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare şi terasele neacoperite şi spaţiile tehnice cu înălţime mai mică de 1,8 m conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura

Constructie cu structura in cadre de beton armat cu zidarie de umplutura executata din caramida plina, tamplarie aluminiu si geam termopan, finisaje interioare gresie; - Finisaje exterioare aplicatii placaje elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic polizat si tratat reflexiv masiv asezat in sistem fatada ventilata, beton aparent, placaj lemn tratat hidrorezistent. - guri de scurgere din inox realizate in doua corpuri sau doua (telescopice), cu racord la hidroizolatie, prevazute cu sita, cos de impuritati si sifon, toate demontabile pentru a facilita curatarea. Gurile de scurgere sunt produse din otel inoxidabil austenitic grad 304 sau 316 si sunt complet pasivate chimic pentru a asigura rezistenta la coroziune a imbinarilor. Designul este realizat prin imbinarea curba a suprafetelor in vederea minimizarii depunerilor. Amenajari exterioare

Pe conturul cladirii se vor amenaja trotuare perimetrale, din dale autoblocante pe pat de nisip cu latimi de 1-1.50m, cu pante transversale de minim 2% pentru a nu permite acumularea apelor meteorice la baza cladirii. Se va amenaja aleea de acces de la spatiul pietonal pana la cladire.

Sc = Sd = 77,00 mp

pag. 9

5.Entertaining room Funtionalitate

Cladire, cu regim de inaltime Parter, Sc_= Sd = 20,00 mp, pentru desfasurarea de mici spectacole si scenete. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare şi terasele neacoperite conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura Constructie cu samburi de beton armat, cu zidarie portanta de caramida, tamplarie

aluminiu si geam termopan, finisaje interioare gresie, faianta, tencuieli lavabile. Finisaje exterioare, aplicatii finisaje placaje elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic sau aluminiu polizat si tratat reflexiv asezat in sistem fatada ventilata, beton aparent, placaj lemn tratat hidrorezistent. Se vor pervedea sisteme integrate de iluminat artistic arhitectural pentru punerea in valoare a obiectului de arhitectura.

S-au prevazut rampe de acces cu inclinatie de maxim 8% pentru persoane cu dizabilitati.

Iluminatul ambiental si arhitectural Se va pune in valoare cladirea printr-un iluminat arhitectural cu schimbare de culoare. Corpurile vor fi dispuse de jur imprejurul cladirii, la baza ei. Iluminarea se va face cu corpuri de iluminat echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi larga (2x27 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP66. Carcasa este din aluminiu, iar difuzorul din sticla termorezistenta. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern. Sc_= Sd = 20,00 mp 6. Lazy River

Functionalitate Canal pentru periplu in colac pneumatic cu viteza redusa de curgere a apei, care

uneste zone de interes si care are prevazuta o zona cu o supralargire cu destinatie zona de discutii - entertaining pool, având următoarele suprafeţe de apă: Sbazin descoperit: lazy river = 847,80 mp.

Lazy river = 847,80 mp Relax area = 241,20 mp Entertaining pool = 254,30 mp Spaţii construite - Sc = Sd = 50,00 mp Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior. Componenta Obiecte, Structura

Constructie din beton armat aditivat hidroizolat supratraversat de podete din PVC si cu o zona unde spatiul este amenajat ca „entertaining pool”.

pag. 10

Contine: - lazy river - pompe, filtre instalatii de iluminat - podete supratraversare – 6, - relax pool – bazin intrare - relaxare prevazut cu rampa acces pentru persoane cu dizabilitati, - entertaining area.

Iluminatul ambiental si arhitectural 1. Pe toata lungimea canalului de periplu se va realiza un iluminat ambiental din peretele

lateral al canalului, la o adancime de circa 15-20 cm de la luciul apei, cu corpuri de iluminat subacvatice, incastrate. Datorita latimii mici a canalului corpurile vor avea fascicul larg (40 grade) si vor fi montate la distanta de 2-3 m unul de altul.

2. Zona de tranzit de la canalul de periplu catre zona de discutii si relax pool va iesi in evidenta printr-o iluminare superioara fata de zona de periplu, lucru care se va realizara prin micsorarea graduala a distantei intre corpurile de iluminat pe o distanta de aprox 3 metri in ambele parti. Astfel plecand de la o distanta de aprox 3m intre corpurile de iluminat se va ajunge la o distanta de aprox 0.5m intre ele. Pentru a realiza o trecere de la zona ingusta a canalului catre cea mult mai larga a realax pool-ului se va micsora gradual si unghiul fascicolului luminos de la cel larg (40 grade) pana la cel ingust (10 grade) odata cu micsorarea distantei intre corpurile de iluminat.

3. Zona de relax pool va fi iluminata tot perimetral, cu acelasi tip de corpuri de iluminat subacvatice, plasate incastrat in peretele piscinei, la aproximativ 15-20 cm sub luciul apei. De aceasta data se va urmari crearea unui disc luminos a carui intensitate va scadea catre centrul piscinei. Pentru a realiza acest efect corpurile de iluminat cu LED-uri se vor monta la o distanta de 1-1.5m unul de altul si vor avea ca o distributie luminoasa ingusta(10 grade). Pentru zona de acces in apa (pe trepte) sunt prevazute corpuri suplimentare pentru punerea in evidenta prin marirea intensitatii luminoase.

Corpurile de iluminat subacvatice vor fi echipate cu 3 LED-uri monocrom care sa se armonizeze cu mediul acvatic (albastru, alb rece). Carcasa este din aluminiu anodizat, iar difuzorul din sticlă termorezistentă. Din considerente estetice corpurile de iluminat subacvatice vor avea dimensiuni mici, sub 60mm diametru. Corpurile sunt disponibile in 3 variante de optica pentru a putea realiza cerintele de fluxuri luminoase inguste (10 grade), medii (25 grade) si largi (40 grade). Corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Sunt alimentate cu tensiune scazuta (24V) prin intermediul unor drivere externe. Au gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 05. Puterea consumata de fiecare corp in parte nu depaseste 8W. Corpurile de iluminat subacvatice alese functioneze in conditii optime (cu pastrarea IP68) pana la o adancime de imersie de minim 10m.

4. Zona de podete supratraversare canal periplu. Se vor scoate in evidenta trecerile peste canalul de periplu prin iluminarea podetelor in mod distinctiv ca si intensitate luminoasa si culoare fata de suprafata apei. Se vor pune in evidenta atat partea superioara a podetului cat si arcada de sub pod. Se vor folosi corpuri de iluminat arhitectural echipate cu surse de lumina tip LED Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi larga (2x27grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj minim IP66. Carcasa este din aluminiu, exceptie facind doar difuzorul. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal.

5. Zona entertaining area – va fi iluminata dinamic cu schimbarea intensitatii si culorii fluxului luminos in functie de evenimentele ce se defasoara pe scena. Se vor folosi corpuri de iluminat tip proiector echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare.

pag. 11

Sunt echipate cu 36 de LED-uri red-green-blue si au dimensiuni compacte (~30x20 cm) asigurand astfel si o imagine diurna discreta. Distributia fluxului luminos va fi de 2 feluri : medie (23 grade) si ingusta (10 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP66. Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si orizontal. Astfel se permite o rotire in plan orizontal da 360 de grade iar in plan verical de 90 de grad, avand practic posibilitati nelimitate de orientare. Carcasa este din aluminiu, iar difuzorul din sticla termorezistenta. Corpurile sunt alimentate si comandate DMX de la un sistem alimentare-controler extern cu posibilitatea memorarii unui numar mare de secvente.

Spaţii construite: Sc = Sd = 50,00 mp

7. Camere de Tratare a Apei Descriere

Se prevad trei camere de tratare a apei si instalatii de racord necesare, cu eficienta energetica ridicata.

Sc. CT1 = 434,80 mp., Sc. CT2 = 434,80 mp, Sc CT3 = 171,40 mp.

Componenta Obiecte, Structura Se vor construi 3 camere semiingropate, cu structura din diafragrame de beton cu

pereti hiroizolati pentru amplasarea echipamentelor de tratare si filtrare a apei. Sunt incluse de asemenea conductele pentru racord la bazinele de inot si bazinele de joc pentru copii.

Sc. CT1 = Sd CT1 = 434,80 mp, Sc. CT2 = Sd CT2

= 434,80 mp,

Sc CT3 = Sd CT3 171,40 mp. 8. Bazin cu valuri (Wave Pool) si zona plaja (Beach Area) Functionalitate

Bazin din beton, cu zona de plaja. Valurile sunt produse de o instalatie mecanica amplasata în bazin. Suprafaţa de apă a bazinului = 1256,00 mp. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior. Componenta Obiecte, Structura

Bazin din beton aditivat hidroizolat. Adiacent, este amenajata o zona de plaja. Bazinul are instalatii de producere a valurilor si instalatii de stilizare si dozare a PH si reglaj PH al apei. Iluminatul ambiental si arhitectural Se va urmari realizarea unei alternante intre un iluminat subacvatic permanent, cu lumina monocroma, si un iluminat doar al crestelor de val, cu lumina dinamica RGB, plasata deasupra luciului apei. Pentru realizarea acestui efect vor fi plasate perimetral, incastrate in peretele piscinei corpuri de iluminat subacvatice, in doua moduri

1. corpuri de iluminat subacvatice monocrome cu o distributie luminoasa ingusta (10 grade) plasate incastrat in peretele piscinei, la aproximativ 15-20 cm sub luciul apei la o distanta de 3-4m unul de altul. Corpurile de iluminat subacvatice sunt echipate cu LED-uri monocrom de culori care sa se armonizeze cu mediul acvatic (albastru, alb rece). 2. corpuri de iluminat subacvatice cu schimbare de culoare, cu o distributie luminoasa ingusta (10 grade) plasate incastrat in peretele piscinei, la aproximativ 10 cm deasupra luciului apei la o distanta de 3-4m unul de altul, alternand cu corpurile monocrom Corpurile de iluminat subacvatice monocrome sunt echipate cu 3 LED-uri monocrom

care se armonizeaza cu mediul acvatic (albastru, alb rece). Corpurile de iluminat

pag. 12

subacvatice cu schimbare de culoare RGB sunt echipate cu 3 LED-uri red-green-blue. Carcasa este din aluminiu anodizat, iar difuzorul din sticlă termorezistentă. Din considerente estetice corpurile de iluminat subacvatice au dimensiuni mici, sub 60mm diametru. Corpurile sunt disponibile in 3 variante de optica pentru a putea realiza cerintele de fluxuri luminoase inguste (10 grade), medii (25 grade) si largi (40 grade). Corpurile de iluminat sunt identice ca imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Sunt alimentate cu tensiune scazuta (24V) prin intermediul unor drivere externe. Au gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 05. Puterea consumata de fiecare corp in parte nu depaseste 8W. Corpurile de iluminat subacvatice alese functioneze in conditii optime (cu pastrarea IP68) pana la o adancime de imersie de minim 10m. Cele cu schimbare de culoare sunt comandate DMX de la un controler extern care permite stocarea unui numar practic nelimitat de secvente predefinite.

9. Zona pentru copii – Piscina Tematica Functionalitate

Bazin pentru balacit, pentru copii mici cu mobilier tematic. Suprafaţa bazinului de apă = 201,00 mp. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura Bazin din beton aditivat cu adancime mica inconjurat cu roci si mobilier cu obiecte ce

fac parte din-un ciclul tematic.

Iluminatul ambiental si arhitectural Fiind o zona destinata copiilor se va asigura un iluminat perimetral, cu lumina statica, precum si un iluminat vesel, dinamic, cu schimbarea culorii si a intensitatii fluxurilor luminoase in zona mobilierului tematic. Avand in vedere adancimea mica a apei in aceasta zona se vor folosi corpuri de iluminat subacvatice cu o distributie luminoasa larga (40 grade) plasate incastrat in fundul piscinei. Corpurile monocrom vor fi plasate perimetral, la aproximativ 1m de la marginea bazinului si la o distanta de 3-4m intre ele. Corpurile cu schimbare de culoare vor fi plasate strict in zona mobilierului tematic, dinamizand cromatic zona. Corpurile de iluminat subacvatice monocrome sunt echipate cu 3 LED-uri monocrom care se armonizeaza cu mediul acvatic (albastru, alb rece). Corpurile de iluminat subacvatice cu schimbare de culoare RGB sunt echipate cu 3 LED-uri red-green-blue. Carcasa este din aluminiu anodizat, iar difuzorul din sticlă termorezistentă. Din considerente estetice corpurile de iluminat subacvatice au dimensiuni mici, sub 60mm diametru. Corpurile sunt disponibile in 3 variante de optica pentru a putea realiza cerintele de fluxuri luminoase inguste (10 grade), medii (25 grade) si largi (40 grade). Corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Sunt alimentate cu tensiune scazuta (24V) prin intermediul unor drivere externe. Au gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 05. Puterea consumata de fiecare corp in parte nu depaseste 8W. Corpurile de iluminat subacvatice alese functioneze in conditii optime (cu pastrarea IP68) pana la o adancime de imersie de minim 10m. Cele cu schimbare de culoare sunt comandate DMX de la un controler extern care permite stocarea unui numar practic nelimitat de secvente predefinite. 10. Elemente de joaca cu apa

Functionalitate Bazin cu apa pentru copii cu mobilier pentru joaca. Suprafaţa bazinului cu apă = 460,00 mp. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare,

pag. 13

terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior. Componente Obiecte, Structura Bazin din beton aditivat, putin adanc, pentru jocuri cu apa. Este mobilat cu pavilioane cu cascada cu platforme de joc, cu tunele şi cu piste de alunecare. Piscina de joacă pentru copii este piscină tematică care cuprinde elemente de joc. Iluminatul ambiental si arhitectural

Fiind o zona destinata copiilor se va asigura un iluminat perimetral, cu lumina statica, precum si un iluminat vesel, dinamic, cu schimbarea culorii si a intensitatii fluxurilor luminoase in zona elementelor de joaca.

Avand in vedere adancimea mica a apei in aceasta zona se vor folosi corpuri de iluminat subacvatice cu o distributie luminoasa larga (40 grade) plasate incastrat in fundul piscinei. Corpurile monocrom vor fi plasate perimetral, la aproximativ 1m de la marginea bazinului si la o distanta de 3-4m intre ele. Corpurile cu schimbare de culoare vor fi plasate strict in zona elementelor de joaca, dinamizand cromatic zona.

Corpurile de iluminat subacvatice monocrome sunt echipate cu 3 LED-uri monocrom care se armonizeaza cu mediul acvatic (albastru, alb rece). Corpurile de iluminat subacvatice cu schimbare de culoare RGB sunt echipate cu 3 LED-uri red-green-blue.

Carcasa este din aluminiu anodizat, iar difuzorul din sticlă termorezistentă. Din considerente estetice corpurile de iluminat subacvatice au dimensiuni mici, sub 60mm diametru. Corpurile sunt disponibile in 3 variante de optica pentru a putea realiza cerintele de fluxuri luminoase inguste (10 grade), medii (25 grade) si largi (40 grade). Corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Sunt alimentate cu tensiune scazuta (24V) prin intermediul unor drivere externe. Au gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 05. Puterea consumata de fiecare corp in parte nu depaseste 8W. Corpurile de iluminat subacvatice alese functioneaza in conditii optime (cu pastrarea IP68) pana la o adancime de imersie de minim 10m. Cele cu schimbare de culoare sunt comandate DMX de la un controler extern care permite stocarea unui numar practic nelimitat de secvente predefinite.

11. Combinatie turn cu 2 tobogane spirala (Thrill Slide Combination)

Functionalitate Constructie compusa din turn de lansare cu doua tobogane, cu instalatii pentru pompare, recirculare si filtrare a apei. Tuburile de alunecare si toboganele vor fi cu efecte speciale si vor vor avea lumini care creaza ceata, senzitivitate si sunet, in vederea personalizarii fiecarui tobogan. Se vor asigura astfel efecte speciale de lumina spatiala si alternarea in mod surprinzator a zonelor de lumina colorata cu zone slab luminate la alunecarea prin tub si realizarea astfel de „senzatii de tub”. Suprafaţa bazinului de apă = 415,30 mp. Va fi executată o construcţie metalică cu platformă de lansare pentru cele două tobogane. Construcţia va avea scară de acces în două rampe şi platformă de lansare la cota indicată prin proiect. Spaţii construite - platforme şi scări de acces: Sc = 15,00 mp, Sd = 60,00 mp Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

Componenta Obiecte, Structura Constructie cu structura portanta metalica din otel galvanizat cu fixare in buloane de fundatii

pag. 14

izolate din beton. Pe structura metalica sunt fixate toboganele din poliester armat cu fibra de sticla. Cele doua tobogane sunt de tip 0 – “bumerang” si tobogan de tip E – “super crater”.

Iluminatul ambiental si arhitectural Se va urmari iluminarea decorativa atat a structurii metalice de sustinere a topoganelor cat si a suprafetei de poliester armat a topoganelor. Structura metalica, fiind inalta, va fi iluminata cu fascicule inguste de lumina, pe intreaga inaltime a structurii. Suprafata de poliester a topoganelor va fi iluminata cu fascicole largi de lumina pentru asigurarea uniformitatii.

1. Iluminarea structurii metalice se va face cu corpuri de iluminat echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi ingusta (2x3 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj minim IP66. Carcasa este din aluminiu, exceptie facind doar difuzorul. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern

2. Iluminarea suprafetei de poliester se va face cu corpuri de iluminat echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi larga (2x27 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj minim IP66. Carcasa este din aluminiu, exceptie facind doar difuzorul. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ (reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern

Ambele tipuri de corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita.

Spaţii construite - platforme şi scări de acces: Sc = 15,00 mp, Sd = 60,00 mp

12. Combinatie turn cu 5 tobogane (Water Slide Combination)

Functionalitate Constructie compusa din turn de lansare cu 5 tobogane, cu instalatii pentru pompare, recirculatie si filtrare a apei. Tuburile de alunecare si toboganele vor fi cu efecte speciale si vor vor avea lumini incorporate care creaza ceata, senzitivitate si sunet, in vederea personalizarii fiecarui tobogan. Se vor asigura astfel efecte speciale de lumina spatiala si alternarea in mod surprinzator a zonelor de lumina colorata cu zone slab luminate la alunecarea prin tub si realizarea astfel de „senzatii de tub”. Suprafaţa bazinului de apă = 460,00 mp. Va fi executată o construcţie metalică cu platformă de lansare pentru cele două tobogane. Construcţia va avea scară de acces în două rampe şi platformă de lansare la cota indicată prin proiect. Spaţii construite - platforme şi scări de acces: Sc = 15,00 mp, Sd = 50,00 mp Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior.

pag. 15

Componenta Obiecte, Structura Constructie cu structura portanta metalica din otel glavanizat fixat cu buloane de fundatiile izolate de beton. Pe structura metalica sunt fixate toboganele din poliester armat cu fibra de sticla. - toboganul A – tobogan cu apa cu lungime 90,2 m, cu inaltime de pornire la 9,2 m cu 2 trasee montate simetric -toboganul B – 3 piste multiple, fiecare cu lungime de 21,5 m, cu inaltime de pornire 4,5 m

- Tun mare+ 11,000 m cu 2 atractii de apa, adica: - Toboganul C – vartelnita sus-jos – inaltimea de incepere 2 metri - Toboganul D – Tub Super Crater – inaltimea de incepere 11 metri.

Iluminatul ambiental si arhitectural Se va urmari iluminarea decorativa atat a structurii metalice de sustinere a toboganelor cat si a suprafetei de poliester armat a toboganelor. Structura metalica, fiind inalta, va fi iluminata cu fascicule inguste de lumina, pe intreaga inaltime a structurii. Suprafata de poliester a toboganelor va fi iluminata cu fascicole largi de lumina pentru asigurarea uniformitatii.

1. Iluminarea structurii metalice se va face cu corpuri de iluminat echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar ( sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi ingusta (2x3 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj minim IP66. Carcasa este din aluminiu, exceptie facind doar difuzorul. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern

2. Iluminarea suprafetei de poliester se va face cu corpuri de iluminat echipate cu surse de lumina tip LED RGB, cu schimbare de culoare. Acestea sunt de tip liniar (sursele insiruite in lungul corpului de iluminat, 40 de LEDuri/metru ) avind in sectiune dimensiunile de maxim 70x70 mm din conditii estetice avind in vedere pozarea lor. Distributia fluxului luminos va fi larga (2x27 grade). Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj minim IP66. Carcasa este din aluminiu, exceptie facind doar difuzorul. Sunt echipate cu filtru anticondens si balast electronic si sunt alimentate la 230V curent alternativ ( reteaua de distributie clasica a energiei electrice ). Sunt echipate cu un sistem de fixare cu suruburi care pot permite reglajul inclinarii prin rotire in plan vertical si translatie in plan orizontal. Corpurile sunt comandate DMX (pt schimbarea intensitatii si a culorii) de la un controler extern

Ambele tipuri de corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Spaţii construite - platforme şi scări de acces: Sc = 15,00 mp, Sd = 50,00 mp 13. Piscina Bazin 50x25m Functionalitate Suprafaţa bazinului de apă = 1250,00 mp. Calculul suprafeţelor se face conform standard STAS 4908-85 „Arii şi volume convenţionale”. În cazul acesta în calculul suprafeţei construite nu intră treptele exterioare, terasele neacoperite, nişe cu arie mai mare de 0,40 mp, ariile curţilor de lumină mai mari de 4,00 mp conform pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3 din documentul citat anterior. Bazin de inot – S=1.250,00mp.

pag. 16

Componenta Obiecte, Structura Constructie din beton aditivat hidroizolat cu adancime maximă de 1,80m Iluminatul ambiental si arhitectural

Se va urmari realizarea unui iluminat subacvatic permanent, cu lumina monocroma, din peretii laterali ai piscinei. Pentru aceasta se vor folosi corpuri de iluminat subacvatice monocrome cu o distributie luminoasa ingusta (10 grade) plasate incastrat in peretele piscinei, la aproximativ 15-20 cm sub luciul apei la o distanta de 2-3m unul de altul.

Corpurile de iluminat subacvatice sunt echipate cu LED-uri monocrom de culori care sa se armonizeze cu mediul acvatic (albastru, verde, alb rece).

Corpurile de iluminat subacvatice monocrome sunt echipate cu 3 LED-uri monocrom care se armonizeaza cu mediul acvatic (albastru, alb rece). Carcasa este din aluminiu anodizat, iar difuzorul din sticlă termorezistentă. Din considerente estetice corpurile de iluminat subacvatice vor avea dimensiuni mici, sub 60mm diametru. Corpurile vor fi disponibile in minim 3 variante de optica pentru a putea realiza cerintele de fluxuri luminoase inguste (10 grade), medii (25 grade) si largi (40 grade). Corpurile de iluminat sunt identice ca si imagine diurna, doar optica lor fiind diferita. Sunt alimentate cu tensiune scazuta (24V) prin intermediul unor drivere externe. Au gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 05. Puterea consumata de fiecare corp in parte nu va depasi 8W. Corpurile de iluminat subacvatice alese functioneze in conditii optime (cu pastrarea IP68) pana la o adancime de imersie de minim 10m. 14. Terenuri de sport pe plaja

Functionalitate Terenuri de sport pentru plaja cu suprafata de joc – nisip – Stotala=6.000,00 mp. Componenta Obiecte, Structura Pe suprafata destinata desfasurarii sporturilor pentru plaja se vor amenaja: - 1 teren fotbal pe plaja – 30x40m; - 3 terenuri tenis cu piciorul – 22x11m; - 1 teren volei pe plaja – 19x20m. Terenurile includ in gabaritele si marginile de protectie perimetrale suprafetelor de joc. Terenurile sunt imprejmuite cu gard din plasa de sarma cu H=5,00m. Terenul de fotbal are pe o latura 3 randuri de gradene metalice pentru 30 de locuri. Terenurile de sport au structura cu urmatoarea alcatuire: - Strat de balast – 15cm; - Piatra sparta – 15cm; - Nisip – 15cm Terenurile de sport vor fi ingradite cu gard realizat din stalpi din teava rectangulara patrata 100x100mm la interax de 2.510mm, montati pe fundatii din beton simplu si panouri bordurate zincate, din plasa cu diametrul de 4mm grosime. Dotari: Terenurile de tenis, volei vor fi dotate cu cate doua scaune pentru arbitri si fileuri prinse pe stalpi din aluminiu montate pe fundatii din beton simplu. La alegerea materialelor si tehnologiilor de productie a echipamentelor au fost avute in vedere: 1. Cerinte mecanice cum ar fi rezistenta, elasticitatea, impactul si rezistenta la uzura. 2. Cerinte fizice cum ar fi rezistenta la climat (umiditate, descompunere, ozon, radiatii UV, coroziune, fluctuatii de temperatura), capacitatea de colorare si prelucrabilitatea. 3. Cerinte privind mediul cum ar fi potentialul de reciclare - insemnand ca piesele nu au continuturi critice, de ex. stabilizatori la UV pe baza de metale grele, si fara PVC.

pag. 17

4. Cerinte vizuale cum ar fi textura, domeniul de luciu, gradul cel mai sazut posibil decolorare sub actiunea expunerii la soare, fara modificari majore de culoare datorate uzurii (materiale colorate in masa) ce inseamna intretinere mai redusa. 5. Consideratie inalta fata de utilizatori cu privire la elasticitate si textura suprafetelor, conducere a caldurii, rotunjimea muchiilor etc.

Iluminatul ambiental si arhitectural

Se asigura un iluminat functional pe timp de noapte astfel incat activitatile sportive sa se poate desfasura in conditii optime. Terenurile fiind de tip hobby-recreational va fi asigurata o intensitate a medie a iluminarii de minim 75 lx cu o uniformitate de minim 0.5.

Vor fi folosite corpuri de iluminat de tip proiector asimetric, montate pe stalpi de 7,5m inaltime.

Corpurile vor fi echipate cu aparataj si cu cu lampi cu halogenura metalica de 400W, care asigura un indice de redare al culorii propice activitatilor sportive (peste 60). Carcasa proiectorului este din aluminiu turnat sub presiune in timp ce dispersorul este din sticla tratata termic de 4mm grosime. Reflectorul asimetric este confectionat din aluminiu anodizat, de inalta puritate. Dispersorul va fixat cu elemente de inchidere prin clipsare, din otel inoxidabil, in vederea depanarii facile si este prevazut cu garnitura din silicon. Suportul de prindere este realizat din inox. Factorul de putere depaseste 0.9 in timp ce factorul de protectie IP este 65.

15. Paviment, Alei Pietonale Descriere Paviment dale granit, blocuri granit, material compozit cu aspect de lemn, beton aditivat si amprentat antiderapant imitatie de piatra de rau. Aleile sunt prevazute cu iluminat pentru folosinta nocturna – Stotala=15.000,00mp. Componenta Obiecte, Structura Zonele cu destinatie plaja vor avea o structura alternanta de granit fiamat cu beton amprentat, astfel: - pe zona cu sezlonguri: - strat de balast – 20cm;

- sapa slab armata cu plasa sudata 100x100 - 4mm – min 7cm; - placaj piatra naturala 600x600x20mm, lipita cu adeziv special de exterior rezistent la inghet-dezghet, montat fara rosturi; - pe zona mediana (intre sezlonguri): - strat de balast – 20cm;

- beton amprentat, slab armat cu plasa sudata 100x100 - 4mm – 10cm; Pe aleea de acces catre zona cu terenuri de sport, se va realiza urmatoarea structura: - strat de balast – 20cm; - piatra naturala cubica 9x9x5cm pozata pe un strat de nisip de 4cm; In zona bazinului de inot, platforma va avea urmatoarea alcatuire: - strat de balast – 20cm;

- beton amprentat, slab armat cu plasa sudata 100x100 - 4mm – 10cm; Apele meteorice vor fi preluate de rigole dispuse radial cu bazinele de apa, iar aleile se vor realiza cu pante transversale pentru evitarea aparitiei baltirilor. Toate obiectivele care se afla in afara zonei pietonale, vor fi racordate la aceasta cu alei de acces. Pe aleea de acces catre terenurile de sport, se vor amenaja pergole din lemn, executate din lemn masiv, ecarisat si ignifugat, realizate astfel: stalpi, grinzi, contravantuiri, traverse din

pag. 18

lemn, prinse cu coltare din tabla si buloane de prindere. Aceste pergole vor fi fixate de fundatii izolate din beton simplu de clasa C8/10, cu dimensiuni de 50x50c50cm. Pergolele se vor acoperi cu vegetatie decorativa din specia Albitzia Julibrissin, care va oferi atractie deosebita in sezonul de inflorire. Iluminatul ambiental si arhitectural

Toate aleile for fi iluminate functional la un nivel care sa asigure un confort vizual bun. Se va asigura o iluminare care sa corespunda clasei de iluminare P1 asa cum este ea definita in Normativul pentru proiectarea sistemelor de iluminat stradal si pietonal NP062-2002 precum si in standardul international EN 13201. Aceasta inseamna o iluminare medie peste 20lx cu un minim de 7.5lx. De aceea s-a ales un copr de iluminat ce poate fi dotat cu diverse sisteme optice pentru a putea face fata cerintelor. Din punct de vedere estetic s-a ales un corp de iluminat care sa aiba stalpi si sisteme de prindere dedicate si a carui aparitie pe timp de noapte este atat functionala cat si decorativa creind o ambianta deosebita. Aspectul pe timp de noapte va crea senzatia unei flacari la fel ca la fostele corpuri de iluminat cu gaz , gratie sistemului optic deosebit (reflector, refractor si difuzor) cu distributie indirecta a luminii toate sustinute de 2 brate decorative. Astfel corpul are un sistem optic cu iluminare indirecta rotationala ( 360 grade ), astfel incit sursa de lumina sa nu fie vizibila pietonilor; sursa de lumina este incadrata complet de un reflector ce va dirija fluxul luminos pe verticala catre in sus; al doilea reflector va fi de tip asimetric, montat la partea superioara a corpului de iluminat, in interiorul acestuia, va prelua fluxul luminos reflectat de primul reflector si il va dirija asimetric, preponderent, catre suprafata de iluminat; Corpurile vor fi montate pe stalpi dedicati de 5m inaltime

Carcasa si bratele decorative sunt confectionate din aluminiu turnat iar difuzorul din policarbonat. Este echipat cu aparataj electric si cu lampa cu halogenura metalica de genertie noua, cu un flux puterinc si o durata de viata prelungita. Tipul lampii asigura o lumina alba, cu un factor de redare al culorii de Ra=83, potrivita scopului propus. Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP65 si gradul de protectie la vandalism de IK09.

Aleile vor fi prevazute si cu un sistem de iluminat de balizaj ce va avea atat un rol estetic cat si functional. Aleile care au o latime de sub 10 metri vor fi prevazute cu un singur rand de balizaj, cele cu latime de peste 10m cu 2 randuri de balizaj. Distanta intre corpurile incastrate de balizaj va fi de aprox. 3-4m.

Corpurile de balizaj sunt confectionate in totalitate din material necoroziv Difuzorul este din sticla termorezistenta si va fi etansat cu garnitura din cauciuc siliconic. Elementele de inchidere sau fixare exterioare (suruburi) sunt din otel inoxidabil. Corpul de iluminat suporta pe partea superioara ( inclusiv difuzor ) o sarcina statica de maxim 1000 kg. Gradul de protectie este IP 67 si coeficientul de rezistenta antivandal IK 08. Corpurile de iluminat sunt echipate cu 12 LED-uri monocrom (albastre) Corpurile se vor monta intr-o carcasa de preincastrare din policarbonat prevazuta cu presetupa de etansare si in care se vor face conexiunile electrice. La randul ei aceasta se va monta intr-o cutie de incastrare, tot din policarbonat.

16. Amenajare peisagistica si spatii verzi Descriere Amenajarea spatiului verde existent, amplasare teren – Stotal = 30.000mp Componenta, Obiect Se prevede efectuarea de lucrari pentru amenajarea spatiului verde existent. Se vor efectua lucrari de sapaturi, plantari de arbori decorativi, inierbari si amenajare gazon pentru zonele de plaja pe iarba. Se vor executa drenari pentru imbunatatirea terenului in vederea utilizarii optime. Sistemul de drenuri interior al incintei va fi racordat la reteaua de preluare a apelor meteorice si deversate in reteaua publica de canalizare drenurile executate deja in exteriorul

pag. 19

incintei strandului. Se vor monta de asemenea corpuri de iluminat estetic si ambiental. Vor fi prevazute zone pentru colectarea deseurilor si a ambalajelor, ce vor fi dotate corespunzator avand in vedere necesitatile de protectia mediului. Sistemul de alei proiectate sunt in stil peisagistic si pietonale. Accesul principal va fi amenajat cu un spatiu verde central cu arbori din specia Albitzia julibrissin (arborele de matase) special crescuti in acest scop si anume cu coroana ramificata cat mai aproape de nivelul solului si care va fi pusa in valoare de catre sistemul de iluminat proiectat pentru aceasta zona. Pe aleea se acces catre terenurile de sport, pe zona mediana se vor planta arbori din specia Acer Saccharinum, specie aleasa pentru portul si umbra pe care o da la maturitate, viteza de crestere si longevitate cat si pentru rezistenta la daunatori si noxe. Intercalate cu bancile de pe aceasta alee se vor monta jardiniere cu plante din specia Liriodendraon tulipifera. Pe toata limita de proprietate, pentru mascarea gardului care imprejmuieste incinta se vor planta urmatoarele specii de vegetatie: Acer Ginala, Koelreuteria panniculata, Salix Tortuosa In zona terenurilor de sport se vor planta urmatoarele specii de plante: Prunus cerasifera var Nigra, Koelreuteria panniculata, Magnolia kobus In zona de entertaining room, grupuri sanitare si dusuri, platforme, zona bazine, alei, banci pentru relaxare se vor planta urmatoarele specii de vegetatie: Betula Pendula, Pinus Nigra, Albitzia Julibrissin, Koelreuteria Panniculata si Juniperus Horizontalis Zonele care se vor amenaja din punct de vedere peisagistic vor fi prevazute cu un sistem de irigatii cu aspersoare telescopice descris la capitolul Instalatii Sanitare. Iluminatul ambiental si arhitectural

Se va avea in vedere un iluminat estetic atat al arborilor inalti cat si al arbustilor sau aranjamentelor florale. Deasemenea se va urmari realizarea unui iluminat ambiental in zona verde.

Iluminatul coronamentului arborilor inalti se va realiza cu lumina alba, verde sau albastra. Pentru aceasta se vor folosi corpuri de iluminat incastrate in sol. Ele sunt confecţionate în totalitate din materiale necorozive. Carcasa este din aluminiu iar difuzorul din sticlă termorezistentă şi este etanşat cu garnitură din cauciuc siliconic. Elementele de închidere si fixare exterioare (şuruburi) sunt din otel inoxidabil.

Corpul de iluminat suporta pe partea superioară ( inclusiv difuzor ) o sarcină statică de 5000 kg şi are posibilitatea de cablare subterană serială – două presetupe, intrare şi ieşire, pentru cablare din corp în corp.

Corpul de iluminat este echipat cu filtru anticondens şi are gradul de protecţie IP 67 si gradul de protectie la vandalism IK 08. Reflectorul este continuu, ambutisat din aluminiu anodizat de înaltă puritate. Se poate echipa cu trei tipuri de reflectoare simetrice care creeaza un fascicol luminos conic, funcţie de deschiderea lui: îngust 6 grade, mediu 18 grade şi larg 28 de grade.

Reflectorul permite pivotarea cu +/- 180 de grade şi înclinarea dreapta / stânga de 20 de grade.

Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lămpi cu halogenuri metalice de 70W şi ofera posibilitatea echipării cu filtre de culoare şi dispozitiv antiorbire (protecţie vizuală în cazul montării în zone circulate sau adiacente acesteia) din lamele circulare concentrice semiperimetrale – pe semiperimetrul reflectorului, cu mascarea sursei de lumină. Ambele accesorii, se monteaza în interiorul corpului de iluminat prin sisteme rapide de clipsare-declipsare, fără a utiliza scule.

pag. 20

Corpurile de iluminat sunt echipate cu aparataj electric şi au factor de putere 0,92. Randamentul luminos al corpului de iluminat trebuie să fie de minim 60%.

Iluminatul arbustilor si al aranjamentelor florale se va realiza cu corpuri de iluminat utilizând ca surse de lumina led-uri, ce vor fi alimentate la 230V curent alternativ (reţeaua de distribuţie clasică a energiei electrice).

Acestea vor avea gradul de protecţie al compartimentului optic şi aparataj IP 65, gradul de protectie la vandalism IK 08 şi distributie luminoasa conica cu unghiuri de 25 si 40 de grade. Corpurile au posibilitatea de reglaj al inclinarii in jurul axei orizontale si rotatie in jurul axei verticale.

Led-urile realizeaza o lumina alba avind temperatura de culoare de 4200K si un flux luminos de peste 200 lm. Intensitatea luminoasa realizata este suficienta pentru realizarea unui iluminat placut pe arbusti si aranjamente florale speciale si sa nu dauneaza plantelor.

Iluminatul ambiental in zona verde se va realiza cu corpuri de iluminat de tip borna luminoasa inalte de 1m si echipate aparatj electric si lampi cu halogenura metalica de 70W. Corpul bornelor este confectionat din aluminiu iar difuzorul din policarbonat stabilizat UV, transparent si prismatic ( striat ) pentru o buna difuzie a luminii. Este echipat cu reflector metalic de tip ”lamelar” rotational simetric, plasat in interiorul difuzorului si care directioneaza fluxul luminos in jos, pentru asigurarea confortului vizual. Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP54, gradul de protectie la vandalism de IK10 si un factor de putere de 0,92. 17. Imprejmuire

Descriere Pe toata limita de proprietate se va realiza o imprejmuire a water-park-ului – L=900,00m.

Componenta Obiecte Se va executa imprejmuire din elemente prefabricate din beton pana la h=2.50m si panouri de plasa de sarma sudata galvanizata, fixata pe stalpi metalici pana la h=3.50m. Imprejmuirea va avea stalpi pentru amplasare corpuri de iluminat de protectie a incintei. Se va prevedea o zona de acces pietonal controlat in incinta. De asemenea se prevd inca doua accees pentru aprovizionarea cu materiale si intretinere.

Iluminatul ambiental si arhitectural Iluminatul de protectie al obiectivului se va realiza de pe stalpi special amenajati intre

elementele prefabricate ale gardului imprejmuitor, cu inaltimea de 5m, plasati la distanta de 14-16m unul de altul (in functie de dimensiunile constructive ale elementelor prefabricate ale gardului). Sistemul este astfel proiectat incat asigura o iluminare medie de peste 30 lx cu o uniformitate de peste 0.5 pe o fasie de 3m latime in interiorul incintei si o iluminare medie de peste 15 lx cu o uniformitate de peste 0.4 pe o fasie de 2m in exteriorul incintei. Deasemenea s-a realizat o iluminare medie de peste 50 lx cu o uniformitate de peste 0.7 in cele doua zone speciale de acces pe o suprafata de 6x6m.

Corpul de iluminat ales reprezinta o combinatie intre un design distinctiv si un iluminat de o inalta calitate. Forma sa , aducand cu un trunchi de con cu varful in jos ii confera o valoare estetica deosebita. Este confectionat integral din aluminiu turnat exceptie facand difuzorul care este din sticla termorezistenta. Este echipat cu reflector stradal fatetat pentru o mai buna distributie a fluxului luminos in lungul obiectivului. Este echipat cu aparataj electric si cu lampa cu halogenura metalica de genertie noua, cu un flux puterinc si o durata de viata prelungita. Tipul lampii asigura o lumina alba, cu un factor de redare al culorii de Ra=83, potrivita scopului propus. Corpurile au gradul de protectie al compartimentului optic si aparataj IP65 si gradul de protectie la vandalism de IK09.

pag. 21

18. Bransamente si retele interioare

Descriere Toate obiectivele din cadrul Water-Park-ului vor avea realizate bransamentele si racordurile la retelele publice de utilitati: apa-canal, energie electrica si gaz. Pentru realizarea bransamentelor se vor lua in considerare toti consumatorii din interior: apa, energie electrica, gaz. Se vor considera de asemenea lungimile de retele in incinta necesare racordarii diferitilor utilizatori. - panou cu afisaj IT cu leduri amplasat in zona de maxima vizibilitate, care sa afiseze temperatura aerului, umiditatea aerului, prognoza timpului probabil, capacitatea de ocupare la momentul respectiv, temperatura apei in fiecare bazin, etc. Acest panou va fi comandat de computer, care va permite vizualizarea acestor date prin internet, de pe site-ul Primariei Municipiului Craiova, in vederea informarii catre cetateni. - 5 camere de supraveghere cu acces la internet si conectare prin fibra optica la un server de mare capacitate.

19. Retele exterioare

Descriere In interiorul Water-Park-ului se vor realiza retele de distributie a apei si energiei electrice, retele de canalizare, retele de drenuri pentru preluarea apelor freatice si deversarea acestora in raul Jiu. Pe suprafata amenajata a Water Park-ului se vor realiza sisteme de preluare a apelor meteorice care se vor lega la reteaua de drenuri. Toata sistematizarea verticala se va realiza cu pante pentru prevenirea stagnarii apelor meteorice pe suprafata aleilor platformelor si langa constructii. Se va realiza o cameră de retenţie şi pompare Sc bazin retenţie = 285,10 mp. Sc bazin retenţie = Sd bazin de retenţie = 285,10 mp 20. Demolari Descriere S-au executat demolari pentru eliberarea amplasamentului de constructiile existente aflate intr-o stare puternica de degradare si a caror integrare in constructiile nou propuse nu se justifica din punct de vedere economic. 21. Lucrari de construire si amenajare baze de observare pentru post salvare acvatica – salvamar Descriere La exterior se vor executa lucrari de construire pentru 5 puncte de observare in care se vor amenaja posturi de salvare acvatica – Sc=5,00mp, Sd=5,00mp, regim de inaltime Parter. Ele vor fi amplasate astfel incat sa asigure vizibilitate maxima asupra bazinelor, fara „unghiuri moarte – zone lasate nesupravegheate direct”. La interior in cadrul obiectivului 3 – Hala pentru bazine acoperite si jocuri de apa, se vor amenaja 4 puncte de observare similare celor din exterior si dotate cu mijloace de interventie necesare. Componenta Obiecte, Structura

Constructiile se vor realiza sub forma unor foisoare acoperite si vor avea structura realizata din metal, ridicata fata de cota terenului amenajat. Constructiile sunt prevazute cu parapeti si invelitori, acoperite cu panouri din policarbonat.

pag. 22

Cladirea se incadreaza in:

- categoria de importanta C conform HGR 766/97 - clasa II conform P100-92.

Indicatori şi date tehnice Steren = 49300,00 mp Sconstruită = 4467,50 mp La aceste suprafeţe se adaugă suprafaţa bazinelor exterioare descoperite Sbazine = 5.144,4 mp, rezultă o suprafaţă construită clădiri + suprafaţă bazine = 9.611,90 mp. S desfăşurată = 8.644,30 mp POT = 9,06% CUT = 0,17

- categoria de importanta C – importanta normala

Întocmit,

arh. Răgălie Tudor

- Rezistenţă obiectul 2

A.1 DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitie : Craiova Waterpark, Complex de agrement

acvatic in parcul Tineretului din Municipiul Craiova, Obiect de constructie nr 2

Amplasament : parcul Tineretului din zona Lunca Jiului, Craiova, judet Dolj

Titularul investitiei : Consiliul Local al Municipiului Craiova

Beneficiarul investitiei : Consiliul Local al Municipiului Craiova

A.2 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

A.2.1 DESCRIEREA LUCRARILOR


Topografia

Amplasamentul cercetat este situat in partea Vestica a municipiului Craiova, in

capatul Bulevardului Serban Voda (Parcul Tineretului).

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou relativ plan, PL 00,

este bun pentru fundare, avand stabilitatea asigurata.

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din Domeniul Moesic si anume

„Platforma Valaha“, terasa mijlocie a Raului Jiu.

La alcatuirea ansamblului geologic al zonei iau parte formatiuni de varsta neogena si

cuaternara.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate

(forajele geotehnice).

Au fost realizate patru foraje geotehnice pentru cercetarea terenului, din care s-au

recoltat probe si au fost efectuate analize de laborator.

Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat se gaseste in zona

B; Categorie teren : zona urbana cu densitate redusa de constructii; Presiunea de referinta a

vantului = 50 kg/mp; Viteza caracteristica a vantului T=50ani, v=36.0 m/sec.

Din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in

zona C; Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol Sk=2.0 kN/mp.

Avand in vedere rezistenta la penetrare Rp >30daN/cmp respectiv mai mult de

16lovituri pentru patrunderea conului 30cm la adancimi mai mari de 2.5m (sub nivelul apei),

terenul din zona este nelichefiabil;

Adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054, adica 85.0 cm.

Geologia, seismicitatea

Avand in vedere natura si starea fizica a terenului de fundare, au fost efectuate

calcule ale terenului intalnit in forajul realizat, pentru diferite adancimi(m) de fundare (0.8; 1;

1.5; 2; 2.5; 3) si pentru diferite latimi(m) ale fundatiilor (0.5; 1; 2).


Obiectul de cladire nr 3 se afla in zona seismica a Romaniei caracterizata de urmatoarele

valori extrase din normativul de proiectare antiseismica pentru constructii civile si industriale

P100-1/2006 : acceleratia de varf a terenului pentru proiectare ag=0.16g (IMR=100 ani);

perioada de control a spectrului de raspuns Tc=1.0 sec.

Devierile si protejarile de unitati afectate : conform memoriu tehnic de arhitectura

Suyrsele de apa, energie electica, gaze, telefon altele asemenea pentru lucrari

definitive si provizorii : conform memoriu tehnic de arhitectura

Trasarea lucrarilor : Se va efectua fără probleme urmarind planul de situatie si planurile de

arhitectura si de specialitati.

A.2.2 MEMORIU TEHNIC

1.1. GENERALITATI

Prezentul memoriu face parte din documentatia Proiectului Tehnic al obiectivului de investitie

“CRAIOVA WATER PARK, Complex de Agrement Acvatic in Parcul Tineretului din Municipiul

Craiova” Obiect 2 Cladire Administrativa.

Cladirea Sediului Administrativ are un regim de inaltime S+P+Subpanta+1E, de la cota +/-

0,00 cladirea inaltandu-se pana cota +12,15. Cladirea are o suprafata construita de 258m2 si o

suprafata desfasurata de 861m2.

Structura cladirii este de tip cadre de beton armat, iar acoperisul este rezolvat printr-un

sistem de ferme metalice. Infrastructura este formata dintr-un radier general de beton armat de

50cm grosime, iar peretii de contur ai cladirii sunt din beton armat si au grosimea de 20cm. In

sistemul infrastructurii este prezenta si o curte de lumina cu o deschidere de 1,68m, dispusa langa

(de-a lungul) axul “A”. Peretii de contur ai curtii de lumina sunt din beton armat si au grosimea de

20cm. Langa si de-a lungul axului “1”, de la subsol la parter este o scara de beton armat ce face

legatura intre cele doua nivele. Peste nivelul subsolului se va turna o placa de beton armat de

15cm grosime.

Suprastructura, asa cum s-a specificat si in randurile de mai sus, se continua cu un

sistem in cadre din beton armat, cu placi de beton armat de 15cm grosime la fiecare nivel. Stalpii

vor avea sectiunea de 45x45cm la toate nivelurile, iar sectiunea grinzilor va fi de 30x50cm.

Structura de sustinere a acoperisului este alcatuita dintr-un sistem de grinzi metalice cu zabrele, ce

reazema articulat pe capetele stalpilor de beton armat.

In plan orizontal constructia are forma regulata, putandu-se inscrie intr-un dreptunghi cu

laturile de 11,45x25,55m.

Cladirea se incadreaza in clasa de importanta II, conform „cod de proiectare seismica –

Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri” indicativ P100-1/2006; si in categoria de

importanta C (normala) conform HG 766-97.

Structura de rezistenta a urmarit sa satisfaca cerintele din proiectul de arhitectura, respectand

conditiile de rezistenta, stabilitate, ductilitate si deformabilitate impuse de normativele in vigoare.

Se realizeaza proiectul structurii metalice de rezistenta a acoperisului folosind otel tip S235

J0 G3 (sau, dupa vechea denumire OL37 3k), prinderile elementelor fiind rezolvate in varianta

sudata.

1.2 TERENUL DE FUNDARE SI INFRASTRUCTURA

Amplasamentul cercetat este situat in partea Vestica a municipiului Craiova, in capatul

Bulevardului Serban Voda (Parcul Tineretului).

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou relativ plan, PL 00, este bun

pentru fundare, avand stabilitatea asigurata.

Au fost realizate patru foraje geotehnice pentru cercetarea terenului, din care s-au recoltat

probe si au fost efectuate analize de laborator.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor,

consemnate in fisele geotehnice ale forajelor sunt:

Strat vegetal si umpluturi din nisipuri mijlocii pe primii 0.2 – 1.3m (FG4);

Argile prafoase la argile cafenii la galbui plastic consistente cu compresibiliate medie foarte

umede la saturate in primii 3.2 – 3.6m cu caracteristicile fizico mecanice:

umiditati variabile w = 19 – 22 %

indicele porilor E = 0.60 – 0.65

indicele de consistenta Ic= 0.64 – 0.72


compresibilitate medie M 2-3 = 105 - 130 daN/cm2


coeziunea c = 24 - 29 KPa

Prafuri argiloase la nisipuri fine argiloase la prafoase cenusii la cafenii galbui, plastic

consistente la moi, cu compresibilitate mare la medie, saturate de la 3.2 – 3.6m in jos cu

urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

umiditati variabile w = 17.0 – 25.0 %

indicele porilor E = 0.64 – 0.72


compresibilitate mare la medie M 2-3 = 70 - 119 daN/cm2


coeziunea c = 9 - 15 Kpa

Nisipuri fine la mijlocii cenusii la galbui cu indesare medie saturate de la 5.8 – 6.2 m in jos

Forajele geotehnice realizate au interceptat orizontul acvifer la adancimea de 4.1- 4.4m nivelul

apei s-a stabilizat la adancimea de 2.3 – 3.0m, exista riscul ridicarii nivelului apei la precipitatii.

Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se incadreaza in

categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus.

Cele mai importante concluzii si recomandari ale studiului geotehnic au fost urmatoarele:

presiunile conventionale variaza intre Pconv = 140 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0,8m

si latimea fundatiei B= 0.5m conform tabel 1 si Pconv = 189 kPa, pentru adancimea de fundare Df =

2.5m si latimea fundatiei B= 2.0m;

presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre Ppl

= 145 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.5m (tab 2) si Ppl = 184.2 kPa pentru adancimea de fundare Df

= 2.5m si latimea fundatiei B = 2m (tab 2);

presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de

la Pcr = 250 kPa pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si

Pcr = 274.9 kPa (tab 2);

tasarea absoluta probabila pentru o fundatie dretptunghiulara cu latimea B = 1.5m si

adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o presiune Pn = 2.00 daN/cmp, este S = 2.47cm

(tab 3 );

adancimea minima de funadre se recomanda a fi de 0,9m;

presiunile admisibile scad usor de la adancimea de stabilizare a freaticului (2.3m) in jos;

strate de teren prafoase plastic moi cu grosimea de 0.5 – 1m au fost antalnite la adancimi

de peste 3.2 m ;

avand in vedere natura, coeziva la slab coeziva (argile prafoase la argile) a terenului din

primii 3.2m, rezistenta la penetrare Rp >30daN/cmp respectiv mai mult de 16lovituri pentru

patrunderea conului 30cm, la adancimi mai mari de 2.5m (sub nivelul apei), terenul din zona este

nelichefiabil;

se recomanda incorporarea prin compactare a unui strat de refuz de ciur de 10cm in in

terenul de fundare;

in situatia cand se vine pe terenul natural cu presiuni mai mari decat cele admisibile din

tabele 1 si 2 se recomanda imbunatatirea terenului prin realizarea unui strat compactat din balast

de minim 20cm conform tabel 4 incat pe terenul natural sa se vina cu presiuni efective mai mici

decat presiunile admisibile din tabelele 1 si 2;

la realizarea terasamentelor se recomanda inceperea sapaturilor din aval catre amonte (de

la cote joase la cote inalte); sapaturile langa constructiile vechi vor fi tinute deschise o perioada

scurta de timp;

sapaturile langa fundatii vechi se vor executa pe tronsoane de 1.0 –1.5m latime, se pot

executa concomitent tronsoane situate la cel putin 5m unul de altul, dar maxim 15% din

lungimea laturii;

nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce la surpari si sufozii;

adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054;

controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1913/13 – 83;

taluzele sapaturilor vor putea fi verticale pana la adancimea de 1.5m, pentru adancimi mai

mari taluzele vor fi inclinate la 1/0.67 conform normativ C 169 – 88 privind executarea lucrarilor de

terasamente, sau vor fi sprijinite, perioada de existenta a acestora fiind cat mai scurta.

Infrastructura este alcatuita dintr-un radier general de beton armat de 50cm grosime, iar peretii de

contur ai cladirii sunt din beton armat si au grosimea de 20cm. In sistemul infrastructurii este

prezenta si o curte de lumina cu o deschidere de 1,68m, dispusa langa (de-a lungul) axul “A”.

Peretii de contur ai curtii de lumina sunt din beton armat si au grosimea de 20cm. Langa si de-a

lungul axului “1”, de la subsol la parter este o scara de beton armat ce face legatura intre cele

doua nivele. Peste nivelul subsolului se va turna o placa de beton armat de 15cm grosime.

1.3 MATERIALE

Beton clasa C8/10 in stratul de egalizare de 10cm;

Beton clasa C16/20 in radier;

Beton clasa C16/20 in celelalte elemente ale infrastructurii: stalpi, grinzi, rampe, pereti de contur,

exceptie face placa de peste subsol;

Beton clasa C20/25 in placa de peste subsol si in suprastructura: stalpi, grinzi, placi, rampe;

Armatura tip PC52 si OB37 conform detaliilor;

Nota: la cerere, proiectantul poate schimba tipul propus al armaturii PC52 in Bst500S, daca acest

lucru este necesar.

Teava rectangulara pentru structura acoperisului, din otel tip S235 J0 G3, EN 10025:1990;

Table groase pentru prinderile profilelor fermelor metalice ale acoperisului, conform EU 79-69 si

EU 58-78.

1.5 BAZE DE PROIECTARE

Proiectarea s-a facut conform urmatoarelor standarde si normative:

privind evaluarea incarcarilor:

“Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale–Incarcari date de zapada” SR EN 1991-1-3;

“Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale–Actiuni ale vantului” SR EN 1991-1-4

“Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, încarcari utile pentru cladiri” SR EN 1991-1-1

CR 0-2005 Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii. privind evaluarea solicitarilor din seism:

Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2006 .

privind dimensionarea constructiilor din beton si beton armat :

SREN 1992 - 1 Eurocod 2. Proiectarea structurilor de beton.

privind lucrarile de fundatii si terenul de fundatie:

Normativul NP112-04 privind proiectarea lucrarilor de fundatii directe;

STAS 3300/1.2- 85. Terenul de fundare. Principii generale de calcul; calculul terenului in cazul fundarii directe. privind dimensionarea constructiilor din metal :

SREN 1993-1-1:2006 Proiectarea structurilor de otel.

privind legislatia in vigoare:

Legea 10/95. Legea calitatii in constructii.

HG 766/97 privind incadrarea in categorii de importanta.

1.6 MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru

protectia muncii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate se va

urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.

1.7 ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE

In ceea ce priveste sistemul de incarcari, s-au considerat doua grupari: fundamentala si speciala.

In gruparea fundamentala s-au considerat (cu coeficientii aferenti):

greutatea proprie a elementelor structurale (stalpi, grinzi, pane contravantuirisi portale);

greutatea proprie a structurii de inchidere.

zapada, conform standardelor.

vantul, conform standardelor. In gruparea speciala s-au considerat aceleasi incarcari (cu coeficientii aferenti), introducand-se

seismul, sub forma unui spectru de proiectare, determinat conform prevederilor din P 100-1/2006.

Elementele structurale au fost adaptate atat la conditiile starii spatiale de tensiuni cea mai

defavorabila, cat si la exigentele arhitectural-functionale.

Evaluare greutate proprie:

Greutatea proprie a elementelor structurale este calculata automat de program in functie de

materialul ales si de tipul de sectiune.

Evaluare incarcare permanenta:

Incarcarea permanenta va fi considerata incarcarea data de greutatea straturilor de invelitoare in

cazul acoperisului. In cazul planseelor curente se vor considera incarcarile date de peretii de

compartimentare si de straturile propuse pentru pardoseala prin proiectul de arhitectura si instalatii.

Incarcarea permanenta s-a evaluat ca P1= 1,00kN/m2 la nivelul acoperisului si ca P = 3,5 kN/m2 la

nivelul fiecarui planseu.

Din punct de vedere al incarcarilor din zapada, conform CR 1-1-3-2005 – “Cod de proiectare.

Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” , amplasamentul se afla in zona cu s0,k = 2 kN/m2

(IMR=50ani).

Din punct de vedere al incarcarilor din vant, conform «Cod de proiectare. Bazele proiectarii

si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului», indicativ NP-082-04, presiunea de

referinta a vantului este qref = 0.5 kPa.

Incarcarile din seism s-au introdus conform: Cod de proiectare seismica – Partea I, indicativ P100-

1-2006

Fb = γ1 x Sd(T) x m x λ γ1 = 1 (clasa de importanta III)

Se(T) = ag x β(T) λ = 1

Sd(T) = ag x q

T )(

ag = 0,16g Tc=1,0s

β = 2.75

Factorul de comportare al structurii s-a luat: q = 4,725

Pentru calculul structurii s-a realizat un model spatial cu elemente finite liniare, modelat in

programul de calcul SCIA ESA PT( Nemetscheck ):

La calculul structurii s-a considerat atat gruparea fundamentala de incarcari cat si cea

speciala. In GF s-au considerat incarcarile permanente si cele variabile. In GS s-au considerat in

plus solicitarile din seism in ambele sensuri, pe directiile transversala si longitudinala,

considerandu-se atat efectul de translatie cat si cel de torsiune.

Din incarcarile definite anterior, se formeaza combinatii de incarcari, pentru amandoua

starile limita: SLU (starea limita ultima) si SLS (starea limita de serviciu).La SLU se vor dimensiona

si se vor face verificarile de rezistenta pentru elementele structurale, iar la SLS se vor face

verificarile pentru "sageata".Astfel, se creeaza toate combinatiile posibile, din care se vor face

clase de combinatii: SLU, SLS si clase pentru incarcarile din permanenta, zapada si seism.

elaborat: ing Florin Bodoga

- Rezistenţă obiectul 3

A.1 DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitie : Craiova Waterpark, Complex de agrement acvatic in

parcul Tineretului din Municipiul Craiova, Obiect de constructie nr 3




A.2 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

A.2.1 DESCRIEREA LUCRARILOR


Topografia

Amplasamentul cercetat este situat in partea Vestica a municipiului Craiova, in capatul

Bulevardului Serban Voda (Parcul Tineretului).

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou relativ plan, PL 00, este bun

pentru fundare, avand stabilitatea asigurata.

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din Domeniul Moesic si anume „Platforma

Valaha“, terasa mijlocie a Raului Jiu.

La alcatuirea ansamblului geologic al zonei iau parte formatiuni de varsta neogena si

cuaternara.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (forajele

geotehnice).

Au fost realizate patru foraje geotehnice pentru cercetarea terenului, din care s-au recoltat

probe si au fost efectuate analize de laborator.

Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat se gaseste in zona B;

Categorie teren : zona urbana cu densitate redusa de constructii; Presiunea de referinta a

vantului = 50 kg/mp; Viteza caracteristica a vantului T=50ani, v=36.0 m/sec.

Din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in

zona C; Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol Sk=2.0 kN/mp.

Avand in vedere rezistenta la penetrare Rp >30daN/cmp respectiv mai mult de 16lovituri

pentru patrunderea conului 30cm la adancimi mai mari de 2.5m (sub nivelul apei), terenul din

zona este nelichefiabil;

Adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054, adica 85.0 cm.

Geologia, seismicitatea

Avand in vedere natura si starea fizica a terenului de fundare, au fost efectuate calcule ale

terenului intalnit in forajul realizat, pentru diferite adancimi(m) de fundare (0.8; 1; 1.5; 2; 2.5; 3) si

pentru diferite latimi(m) ale fundatiilor (0.5; 1; 2).


Obiectul de cladire nr 3 se afla in zona seismica a Romaniei caracterizata de urmatoarele valori

extrase din normativul de proiectare antiseismica pentru constructii civile si industriale P100-

1/2006 : acceleratia de varf a terenului pentru proiectare ag=0.16g (IMR=100 ani); perioada de

control a spectrului de raspuns Tc=1.0 sec.

Prezentarea proiectului pe specialitatea rezistenta suprastructura Obiect de cladire nr 3

Sistemul de alcatuire al acestei constructii este de tip cadre plane de rezistenta amplasate

la pas de 6.0m; cadrele sunt reprezenatate de stalpi realizati in sistem grinda cu zabrele plana, iar

grinzile sunt reprezentate de ferme de tip grinda cu zabrele plana cu deschiderea maxima de

38.40m; stalpii de colt ai cladirii sunt realizati in sistem grinda cu zabrele spatiala; cadrele

principale ale cladirii sunt contravantuite in plan vertical in axele de cladire 05-06-07.

Frontoanele cladirii s-au realizat in cu stalpii amplasati la pas de 6.40m; pe fatada de

cladire din axul 1’-1 acesti stalpi sunt contravantuiti vertical in axele de cladire D-E, iar cei din axul

de cladire 15-15’ sunt contravantuiti vertical in axele B –C.

Portalele sunt realizate geometric in forma X, avand caracteristica de contravantuiri

centrice; grinzile care formeaza aceste contravantuiri sunt realizat in sistem grinzi cu zabrele

plane; punctele de influenta ale X-urilor sunt comune pentru toate portalele cladirii, si anume la

cota +4.80m, cota la care toti stalpii cladirii sunt rigidizati cu un sistem de rigle orizontale.

Riglele orizontale de la cota +4.80m sunt realizate in sistem grinda cu zabrele plana, avand

2 roluri principale in alcatuirea structurala a cladirii : reducerea lungimii de flambaj a stalpilor cladirii

si, asigurarea de suport pentru sistemul structural al fatadei.

Riglele orizotale de la cota +9.80m sunt dispuse doar pe frontoane, principalul rol al

acestora fiind acela de a sustine sistemul structural al fatadelor; sunt alcatuite in sistem grinda cu

zabrele plana.

Intregul ansamblu al acoperisului este rigidizat in planul sau cu un sistem de contravantuiri

orizontale realizate in forma geometrica X; contravantuirile sunt reprezentate de bare articulate

prinse intre panele de acopoeris.

Panele de acoperis s-au realizat in 2 variante : grinzi simple si grinzi cu zabrele; grinzile

simple sunt reprezentate de tevi simple rezemate pe talpa superioara a fermelor de cadru; panele-

grinzi cu zabrele au 2 roluri structurale : rol de pane simple (acela de a sustine straturile de

acoperis si a incarcarilor aferente) si rol de rigidizare a fermelor pe directie longitudinala.

Suprastructura de rezistenta a cladirii se va monta numai dupa ce infrastructura va fi

finalizata, aceasta reprezentand obiectul de proiectare al unei alte societati de profil.

Suprafata in plan constructie : 84.8m x 39.4m ≈ 3 340.0 mp

Devierile si protejarile de unitati afectate : conform memoriu tehnic de arhitectura

Suyrsele de apa, energie electica, gaze, telefon altele asemenea pentru lucrari definitive si

provizorii : conform memoriu tehnic de arhitectura

Trasarea lucrarilor : Se va efectua fără probleme urmarind planul de situatie si planurile de

arhitectura si de specialitati.

A.2.2 MEMORIU TEHNIC

Date generale

Denumirea obiectivului de investitie : Craiova Waterpark, Complex de agrement acvatic in parcul

Tineretului din Municipiul Craiova, Obiect de constructie nr 3




Clasa de importanta a cladirii : II (cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub aspectul

consecintelor asociate cu prabusirea sau avarierea generala)

Categoria de importanta : C

Elaboratorul proiectului de arhitectura : sc PROIECT CONSTRUCT srl

Elaboratorul proiectului tehnic pe specialitatea rezisstenta a suprastructurii Obiectului de Cladire nr

3 : sc PBO CITY DESIGN srl (Bvd Ferdinand 58, Sector 2, Bucuresti, Romania, cod postal

021383, tel +4 021 211 44 41)

Functionalitate (conform memoriului de arhitectura) :cladire cu regim de inaltime S+P+Subpantă,

cu o suprafata construita de 3.200 mp si desfasurata de 5.400,00 mp. Cladirea adaposteste o

combinatie de bazine de inot si jocuri de apa pentru copii si adulti ce vor putea fi utilizate pe toata

perioada anului.

Descriere generala sistem structural cladire

In continuare sunt prezentate elementele principale ale structurii de rezistenta si o scurta

descriere a acestora.

Stalpi

Sistemul de alcatuire al acestei constructii este de tip cadre plane de rezistenta amplasate

la pas de 6.0m; cadrele sunt reprezenatate de stalpi realizati in sistem grinda cu zabrele plana, iar

grinzile sunt reprezentate de ferme de tip grinda cu zabrele plana cu deschiderea maxima de

38.40m; stalpii de colt ai cladirii sunt realizati in sistem grinda cu zabrele spatiala; cadrele

principale ale cladirii sunt contravantuite in plan vertical in axele de cladire 05-06-07.

Frontoanele cladirii s-au realizat in cu stalpii amplasati la pas de 6.40m; pe fatada de

cladire din axul 1’-1 acesti stalpi sunt contravantuiti vertical in axele de cladire D-E, iar cei din axul

de cladire 15-15’ sunt contravantuiti vertical in axele B –C.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea stalpilor : talpile sunt alcatuite din

tevi cu sectiunea SHS 300x300x10 (EN10210 - S355) iar montantii si diagonalele sunt realizate din

profile SHS 80x80x8 (EN10210 - S355). Pentru realizarea stalpilor de fronton, pe langa aceste

profile s-a mai folosit profilul SHS 100X100X10 (EN10210 - S355).

Informatii despre realizarea si transportul stalpilor : functie de conditiile de transport, acestia

se pot transporta la locul montajului dintr-un singur tronson, sau, ca varianta alternativa, din 2

tronsoane; in varianta cu stalpi transportati din 2 tronsoane la santier, in proiectul DDE se vor

prevedea joante de montaj cu sudura; realizarea imbinarii celor 2 tronsoane se va face pe

orizontala, urmand ca montajul sa se realizeze cu elementul intreg.

Informatii despre montajul acestora : impreuna cu piesele de prindere pe talpa fundatiilor

deja existente, acesti stalpi se vor monta conform planurilor desenate si se vor tine la pozitie prin

intermediul unor schele. Stalpii vor fi prevazuti inca din uzina cu piese de prindere pentru toatele

elementele anexe acestora, urmand ca pe santier, prinderile intre stalpi si elementele anexe sa se

realizeze mecanic.

Stalpi amplasati la coltul rotund al cladirii

Acesti stalpi sunt dispusi pentru sustinerea riglelor orizontale de la cotele +4.80m si

+9.80m, dar si a panei de inchidere de la nivelul acoperisului. Acesti stalpi sunt considerati

secundari, fiind considerati articulati la capete (atat la nivelul fundatiilor cat si la nivelul

acoperisului); ei sunt proiectati sa preia si incarcarile aferente de fatada.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea stalpilor secundari : SHS

120X120X10 S235.

Informatii despre realizarea si transportul stalpilor : acestia vor fi uzinati la lungimi definite in

proiectul DDE, transportul realizandu-se in bucati individuale.

Informatii despre montajul acestora : prinderea la nivelul fundatiilor este de tip articulatie, la

fel si cea de la nivelul acoperisului. Stalpii vor fi prevazuti inca din uzina cu piese de prindere

pentru toatele elementele anexe acestora, urmand ca pe santier, prinderile intre stalpi si

elementele anexe sa se realizeze mecanic.

Fermele de cadru

Fermele sunt realizate in sistem grinzi cu zabrele plane realizate din profile rectangulare de

tip SHS (EN10210 - S355). Pentru realizarea

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea fermelor : talpa superioara a

fermelor s-a realizat din acelasi tip de sectiune – SHS 200X200X12.5 S355; talpa inferioara si o

parte din montantii de reazem – SHS 160X160X12.5 S355 ; montantii si diagonalele sunt realizate

din urmatoarele tipuri de profile : SHS 100X100X10 S355 si SHS80X80X8 S355.

Informatii despre realizarea, transportul si montajul fermelor : functie de posibilitate de

transport oferita de constructor, aceste ferme pot fi realizate din 2 sau 3 tronsoane (datorita

lungimii gabaritice de aproximativ 38.40m); in ambele variante se vor prevedea joante de montaj

realizate cu sudura, toate acestea realizate la locul montajului pe orizontala; dupa realizarea

fermelor conform proiectului se poate trece la ridicarea si montajul acestora pe stalpii deja montati

fermele vor veni pregatite cu piese metalice sudate care au rol de a prinde elementele structurale

anexe, urmand ca acestea din urma sa se prinda mecanic de ferme.

Portale (contravantuiri verticale intre stalpi)

Portalele sunt realizate geometric in forma X, avand caracteristica de contravantuiri

centrice; grinzile care formeaza aceste contravantuiri sunt realizat in sistem grinzi cu zabrele

plane; punctele de influenta ale X-urilor sunt comune pentru toate portalele cladirii, si anume la

cota +4.80m, cota la care toti stalpii cladirii sunt rigidizati cu un sistem de rigle orizontale.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea portalelor : SHS 180X180X8 S235

si SHS 100X100X8-S235.

La realizarea intregului sistem de portale din axele 5-6-7 ale cladirii s-a mai dispus o grinda

triunghiular-spatiala realizata din profile SHS 80X80X8-S235.

Informatii despre realizarea, transportul si montajul portalelor : portalele fiind realizate din

grinzi cu zabrele plane, acestea vor fi uzinate si transportate pe bucati; aceste grinzi cu zabrele vor

fi realizate prin imbinarea profilelor cu sudura; prinderea acestor grinzi care realizeaza geometria

de X a contravantuirii se vor prinde de structura deja montata prin intermediul unor prinderi

mecanice.

In cazul grinzilor orizontale realizate in sistem triunghiular spatial (SHS 80x80x8-S235),

acestea se vor realiza uzinat dintr-o singura bucata, urmand sa se prinda de elementele anexe cu

sudura pe santier.

Rigle orizontale de la cotele +4.80m si +9.80m (doar pe frontoane)

Riglele orizontale de la cota +4.80m sunt realizate in sistem grinda cu zabrele plana, avand

2 roluri principale in alcatuirea structurala a cladirii : reducerea lungimii de flambaj a stalpilor cladirii

si, asigurarea de suport pentru sistemul structural al fatadei.

Riglele orizotale de la cota +9.80m sunt dispuse doar pe frontoane, principalul rol al

acestora fiind acela de a sustine sistemul structural al fatadelor; sunt alcatuite in sistem grinda cu

zabrele plana.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea riglelor : SHS 120X120X6 S235,

SHS 100X100X8-S235 si SHS 80X80X8 S235.

Informatii despre realizarea, transportul si montajul rigelor : fiind realizate din grinzi cu

zabrele plane, acestea vor fi uzinate si transportate pe bucati; aceste grinzi cu zabrele vor fi

realizate prin imbinarea profilelor cu sudura; prinderea acestor grinzi de stalpii principali ai cladirii

se va realiza prin intermediul unor prinderi mecanice.

Contravantuiri orizontale de acoperis

Intregul ansamblu al acoperisului este rigidizat in planul sau cu un sistem de contravantuiri

orizontale realizate in forma geometrica X; contravantuirile sunt reprezentate de bare articulate

prinse intre panele de acopoeris.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea contravantuirilor : SHS

120X120X10 S235 si SHS 80X80X8 S235.

Informatii despre realizarea, transportul si montajul rigelor : fiind reprezentate de bare

simple cu lungime bine definita, acestea vor fi pregatite din uzina cu piesele de capat, si

transportate individual; montajul acestora se va realiza intre panele de acoperis prin intermediul

unor prinderi mecanice.

Pane de acoperis

Panele de acoperis s-au realizat in 2 variante : grinzi simple si grinzi cu zabrele; grinzile

simple sunt reprezentate de tevi simple rezemate pe talpa superioara a fermelor de cadru; panele-

grinzi cu zabrele au 2 roluri structurale : rol de pane simple (acela de a sustine straturile de

acoperis si a incarcarilor aferente) si rol de rigidizare a fermelor pe directie longitudinala.

Informatii despre tipurile de profile folosite la realizarea contravantuirilor : panele simple

sunt realizate din profile SHS 200X150X12.5 S235 iar panele-grinzi cu zabrele sunt realizate din

urmatoarele tipuri de profile :RHS 200X120X8 S235, SHS 120X120X10 S235, SHS 100X100X10

S235 si SHS 80X80X8 S235.

Informatii despre realizarea, transportul si montajul panelor : fiind reprezentate de bare

simple cu lungime bine definita, panele simple vor fi pregatite din uzina cu piesele de capat, si

transportate individual; montajul acestora se va realiza pe talpa superioara a fermelor de cadru

prin intermediul unor prinderi mecanice de tip articulatie. Panele-grinzi cu zabrele, fiind realizate

din grinzi cu zabrele plane, vor fi uzinate si transportate pe bucati; aceste grinzi cu zabrele vor fi

realizate prin imbinarea profilelor cu sudura; prinderea acestor grinzi fermele de cadru se va

realiza prin intermediul unor prinderi mecanice de tip articulatie.

Suprastructura de rezistenta a cladirii se va monta numai dupa ce infrastructura va fi

finalizata, aceasta reprezentand obiectul de proiectare al unei alte societati de profil.

Atasat acestei documentatii se poate gasi anexa care cuprinde informatii despre solicitarile aduse

de aceasta structura metalica la structura suport ( infrastructura beton armat ).

Aceasta anexa se va citi impreuna cu plansele desenate.

Suprafata in plan constructie : 84.8m x 39.4m ≈ 3 340.0 mp

Informatii despre protectia anticoroziva a elementelor metalice.

Elementele realizate in uzina se vor proteja anticoroziv prin aplicarea a 3 straturi de grund cu

grosimea de 3*35 mm = 105mm. Pentru elementele care vor ramane vizibile, datorita amplasarii lor

in dreptul suprafetelor vitrate de fatada si acoperis, acestea vor fi vopsite la culoarea dorita de

arhitect.

Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate : B (conform C 150-99)

Exceptie reprezinta sudurile de la baza stalpilor care trebuie sa respecte clasa A.

Tip oteluri folosite :

OL374K / S235J2G3

OL524K / S355J2G3

BAZA DE PROIECTARE

Normativele care stau la baza calculelor de rezistenta din acest proiect sunt urmatoarele:

1. "Cod de proiectare seismica - Partea I - Predeveri de proiectare pentru cladiri" INDICATIV

P100-1/2006* .

2. “ Cod de proiectare . Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor .

Actiunea vantului . INDICATIV NP-082-04* ”

3. “Cod de proiecare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.

Indicativ CR 1-1-3-2005* “

4. “Cod de proiectare . Bazele proiectarii structurilor in constructii, INDICATIV CR 0-2005*

5. “Calculul elementelor din otel . STAS 10108/0-78 ”

6. SR EN 1991-1-1 : 2004 “Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni

generale. Greutati specifice, greutati proprii, încarcari utile pentru cladiri”

7. SR EN 1991-1-5 : 2004 "Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni

generale. Actiuni termice. Anexa nationala" si anexa nationala SR EN 1991-1-

5:2004/NA:2008

8. LEGEA 10/1995 privind calitatea in constructii.

ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE

In ceea ce priveste sistemul de incarcari, s-au considerat doua grupari: fundamentala si

speciala.

In gruparea fundamentala s-au considerat (cu coeficientii aferenti):

greutatea proprie a elementelor structurale (stalpi, grinzi, pane contravantuiri si portale);

greutatea proprie a structurii de inchidere.

zapada, conform standardelor.

vantul, conform standardelor.

Utila pe zona de acoperis.

In gruparea speciala s-au considerat aceleasi incarcari (cu coeficientii aferenti),

introducand-se seismul, sub forma unui spectru de proiectare, determinat conform prevederilor din

P 100-1/2006.

Elementele structurale au fost adaptate atat la conditiile starii spatiale de tensiuni cea mai

defavorabila, cat si la exigentele arhitectural-functionale.

Evaluare greutate proprie:

Greutatea proprie a elementelor structurale este calculata automat de program in functie de

materialul ales si de tipul de sectiune.

Evaluare incarcare permanenta:

Incarcarea permanenta va fi considerata incarcarea data de greutatea straturilor de invelitoare in

cazul acoperisului. In cazul planseelor curente se vor considera incarcarile date de peretii de

compartimentare si de straturile propuse pentru pardoseala prin proiectul de arhitectura si instalatii.

Incarcarea permanenta s-a evaluat ca P1= 0.80kN/m2 la nivelul acoperisului si pentru peretii

verticali.

Din punct de vedere al incarcarilor din zapada, conform CR 1-1-3-2005 – “Cod de proiectare.

Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” , amplasamentul se afla in zona cu s0,k = 2 kN/m2

(IMR=50ani).

Din punct de vedere al incarcarilor din vant, conform «Cod de proiectare. Bazele proiectarii si

actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului», indicativ NP-082-04, presiunea de referinta a

vantului este qref = 0.5 kPa.

Incarcarile din seism s-au introdus conform: Cod de proiectare seismica – Partea I, indicativ P100-

1-2006

Pentru calculul structurii s-a realizat un model spatial cu elemente finite liniare, modelat in

programul de calcul SCIA ESA PT( Nemetscheck ):

La calculul structurii s-a considerat atat gruparea fundamentala de incarcari cat si cea speciala.

In GF s-au considerat incarcarile permanente si cele variabile. In GS s-au considerat in plus

solicitarile din seism in ambele sensuri, pe directiile transversala si longitudinala, considerandu-se

atat efectul de translatie cat si cel de torsiune.

Din incarcarile definite anterior, se formeaza combinatii de incarcari, pentru amandoua

starile limita: SLU (starea limita ultima) si SLS (starea limita de serviciu).La SLU se vor dimensiona

si se vor face verificarile de rezistenta pentru elementele structurale, iar la SLS se vor face

verificarile pentru "sageata".Astfel, se creeaza toate combinatiile posibile, din care se vor face

clase de combinatii: SLU, SLS si clase pentru incarcarile din permanenta, zapada si seism.




Anul: 2010

BORDEROU

PROGRAM FAZE DETERMINANTE


2. Program de control în Construcţii

3. Program de urmărire a comportării în timp

4. Program pentru urmărirea execuţiei şi controlul calităţii pe şantier

a lucrărilor conform legilor privind calitatea în construcţii - Rezistenţă

OBIECTUL 2 - Clădire administrativă

OBIECTUL 3 - Clădire pentru bazine acoperite şi jocuri de apă

OBIECTUL 4 - Duşuri şi grupuri sanitare

OBIECTUL 5 - Entertaining Room

OBIECTUL 7 - Cameră tratare apă tip 1



OBIECTUL 8 - Bazin cu valuri şi zonă plajă

OBIECTUL 9 - Zona pentru copii - Piscină tematică

OBIECTUL 10 - Elemente de joacă cu apă

OBIECTUL 11 - Combinaţie turn cu 2 tobogane

- Bazin aterizare

OBIECTUL 12 - Combinaţie turn cu 5 tobogane

OBIECTUL 13 - Bazin înot 25 x 50 ml

1/1

Proiect : CRAIOVA WATER PARK –Complex de agrement acvatic in Parcul Tineretului din Municipiul Craiova Beneficiar : MUNICIPIUL CRAIOVA

Proiectant : Asocierea S.C. DRUM CONCEPT S.R.L., S.C. PROIECT CRAIOVA S.A., S.C. ELECTROPROIECT S.A.

S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L.

PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP

1. verificarea tasarilor inegaleale cladirilor si a etanseitatii rosturilor 2. supravegherea comportarii placii de la cota -1.80, respectiv -1.20 a bazinelor interioare

(infiltratii) 3. supravegherea comportarii hidroizolatiilor bazinelor interioare si exterioare (infiltratii)

supravegherea comportarii placii de la cota -1.80, respectiv -1.20 a bazinelor interioare (infiltratii)

4. 5. supravegherea comportarii placii de la cota -1.80, respectiv -1.20 a bazinelor interioare

(infiltratii) 6. comportarea in timp a hidroizolatiei terasei si a sifoanelor de preluare a apelor pluviale 4. comportarea in timp a etanseitatii peretelui cortina si a fatadei ventilate

Proiectant Beneficiar Executant I.C…………… Asocierea: S.C. DRUM CONCEPT S.R.L. Diriginte

S.C. PROIECT CRAIOVA S.A. S.C. ELECTROPROIECT S.A. S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L.

1/1

Proiect : CRAIOVA WATER PARK –Complex de agrement acvatic in Parcul Tineretului din Municipiul Craiova Beneficiar : MUNICIPIUL CRAIOVA

Proiectant : Asocierea S.C. DRUM CONCEPT S.R.L., S.C. PROIECT CRAIOVA S.A., S.C. ELECTROPROIECT S.A.

S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L.

PROGRAM DE CONTROL AL INSPECŢIEI DE STAT IN CONSTRUCŢII

IN FAZELE DETERMINANTE

Nota: Convocarea participanţilor la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante se va face prin grija

executantului, cu minim 10 zile înainte.

Legenda: B. Beneficiar

C Executant

T Topometru

P Proiectant

I Inspecţia de Stat în Construcţii (I.S.C.) G Geotehnician Proiectant Beneficiar Executant I.C…………… Asocierea: S.C. DRUM CONCEPT S.R.L. Diriginte

S.C. PROIECT CRAIOVA S.A. S.C. ELECTROPROIECT S.A. S.C. CRISTALIN PROJECT MANAGEMENT S.R.L

Nr. Crt.

Faza C P T B I G Observaţii

1 Dupa trasarea constructiilor pe teren

x x x proces verbal

2

Dupa executarea placii ±0.00 pentru verificarea prin sondaj a trasarii compartimentarilor interioare

x x x proces verbal

3 Dupa executarea termoizolatiei

x x x x proces verbal

4 La stabilirea culorilor, finisajelor, gresie, faianta, obiecte sanitare, etc

x x x proces verbal

5 La terminarea lucrarilor de interior

x x x proces verbal

6 La terminarea lucrarilor de exterior

x x x proces verbal

7 La terminarea lucrarilor x x x x proces verbal

VIZAT,

INSPECTORATUL PENTRU CONSTRUCŢII DOLJ

PROGRAM PENTRU URMĂRIREA EXECUŢIEI

ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PE ŞANTIER

A LUCRĂRILOR CONFORM LEGILOR PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII

OBIECTUL 2 - Clădire administrativă

Nr.

crt.

Lucrări ce se controlează se verifică sau se recepţionează calitativ şi ptr. care

trebuie întocmită documentaţia scrisă

Documentaţie care se încheie:

PVLA - Proces verbal de

lucrări ascunse

PVR - Proces verbal de recepţie

PVC-Proces verbal în FD

determinantă

Cine participă

I - Inspecţia în

construcţii

B - Beneficiar

E - Executant

P - Proiectant

Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4

1. După terminarea săpăturilor cu care ocazie se va încheia procesul verbal asupra

terenului de fundaţii P.V.R. F.D. I.E.P. GEO

2. Verificarea penei de fundaţii P.V.R. F.D. I.E.P. GEO

3. Armarea radierului înainte de turnarea betonului P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

4. Armarea pereţilor de la infrastructură P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

5. Armarea planşeului peste subsol P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

6. Trasarea stâlpilor şi armarea lor, la P. Verificarea cotei 0,00 P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

7. La terminarea suprastructurii, cu care ocazie se va încheia p.v. recepţie a infrastructurii

sub rezerva buletinelor de încercare mat.

P.V.L.A.

F.D.

B.E.P.

I.B.E.P.

8. Lucrări premergătoare turnării betonului în planşeu peste parter P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

9. Verificarea şarpantei metalice P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

NOTĂ: Termenele la care va avea loc controlul, verificarea sau recepţia conform fazelor conţinute în prezentul program vor

fi stabilite de beneficiar şi executor şi vor fi communicate cu cel puţin 5 zile înaintea tuturor participanţilor.

PROIECTANT, BENEFICIAR, CONSTRUCTOR,

VIZAT,





OBIECTUL 3 - Clădire pentru bazine acoperite şi jocuri de apă

Nr.

crt.



Documentaţie care se încheie: PVLA - Proces verbal de lucrări ascunse PVR - Proces verbal de recepţie PVC-Proces verbal în FD determinantă

Cine participă I - Inspecţia în construcţii B - Beneficiar E - Executant P - Proiectant

Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4



2. Verificarea penei de fundaţii P.V.R. F.D. I.E.P. GEO


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

4. Armarea pereţilor de la infrastructură P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

5. Armarea planşeului supantă şi peste subsol P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

6. Trasarea stâlpilor metalici şi armarea lor, la P. Verificarea cotei 0,00 P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

7. La terminarea suprastructurii, cu care ocazie se va încheia p.v. recepţie a infrastructurii

sub rezerva buletinelor de încercare mat.

P.V.L.A.

F.D.

B.E.P.

I.B.E.P.

8. Verificarea structurii metalice spaţiale P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

9. Verificarea şarpantei metalice P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

NOTĂ: Termenele la care va avea loc controlul, verificarea sau recepţia conform fazelor conţinute în prezentul program vor

fi stabilite de beneficiar şi executor şi vor fi communicate cu cel puţin 5 zile înaintea tuturor participanţilor.


VIZAT,





OBIECTUL 4 - Duşuri şi grupuri sanitare

Nr.

crt.





Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4



2. Armarea fundaţiilor înainte de turnarea betonului P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

3. La terminarea suprastructurii, cu care ocazie se va încheia p.v. recepţie a infrastructurii sub rezerva buletinelor de încercare mat.

P.V.L.A.

F.D.

B.E.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

NOTĂ: Termenele la care va avea loc controlul, verificarea sau recepţia conform fazelor conţinute în prezentul

program vor fi stabilite de beneficiar şi executor şi vor fi communicate cu cel puţin 5 zile înaintea tuturor participanţilor.


VIZAT,





OBIECTUL 5 - Entertaining Room

Nr.

crt.





Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4



2. Armarea fundaţiilor înainte de turnarea betonului P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

4. La terminarea suprastructurii, cu care ocazie se va încheia p.v. recepţie a infrastructurii sub rezerva buletinelor de încercare mat.

P.V.L.A.

F.D.

B.E.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

6. Verificarea şarpantei de lemn P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

NOTĂ: Termenele la care va avea loc controlul, verificarea sau recepţia conform fazelor conţinute în prezentul

program vor fi stabilite de beneficiar şi executor şi vor fi communicate cu cel puţin 5 zile înaintea tuturor participanţilor.


D3/Program rez ob 7

VIZAT,






Nr.

crt.





Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4

CONSTRUCŢII

1. După terminarea săpăturilor cu care ocazie se va încheia procesul verbal

asupra terenului de fundaţii P.V.R. E.P. geo


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

3. Armarea pereţilor înainte de turnarea betonului P.V.L.A.

F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.

4. Planşeu peste cameră tratare apă P.V.R. I.B.E.P.

5. Verificarea etanşeităţii planşeului şi pereţilor P.V.R. I.B.E.P.

6. Recepţionarea finisajelor P.V.R. I.B.E.P.

NOTĂ: Termenele la care va avea loc controlul, verificarea sau recepţia conform fazelor conţinute în prezentul program vor fi stabilite

de beneficiar şi executor şi vor fi communicate cu cel puţin 5 zile înaintea tuturor participanţilor.


D3/Program rez ob 7

VIZAT,






Nr.

crt.





Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4

CONSTRUCŢII




F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.







D3/Program rez ob 7

VIZAT,






Nr.

crt.





Nr. şi data

actului

încheiat

0 1 2 3 4

CONSTRUCŢII




F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.


F.D.

E.B.P.

I.B.E.P.










Anul: 2010

BORDEROU

CAIETE DE SARCINI


2. Caiet de sarcini arhitectură

3. Caiet de sarcini - Placarea faţadelor cu casete de aluminiu

4. Specificaţii tehnice - Anvelopă

5. Caiet de sarcini - Anvelopă

6. Caiet de sarcini rezistenţă obiectele: 1,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,17,19

7. Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor de săpătură, beton şi beton armat

8. Caiet de sarcini pentru realizarea structurii metalice a acoperişului

9. Breviar de calcul - Elemente de beton armat

10. Caiet de sarcini rezistenta obiect 3 - pentru executarea structurii metalice

11. Breviar de calcul - pentru executarea structurii metalice

Întocmit,

arh. T. Răgălie

2. CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

a. Breviar de calcul

GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile si modul de executie, conditiile tehnice de

calitate si modul de realizare pentru lucrari de demolare si amenajare in incinta Parcului Tineretului, pe o suprafata de 4,93 ha a Complexul de agrement acvatic in care se vor amplasa obiecte – cladiri, mobilier si dotari ce vor permite utilizarea spatiului cu destinatia de complex de agrement acvatic. S-a propus astfel, executarea unor lucrari de construire constand in bazine si jocuri de apa acoperite amplasate in hala, in bazine cu apa amplasate in aer liber, obiecte de mobilier pentru jocul in apa, amenajari peisagistice, spatii anexa pentru vestiare si dusuri.

CATEGORIA SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIEI Categoria de importanta a cladirii C/HG766/1997 Clasa de importanta II P 100/1992 Grad de rezistenta la foc II Categoria de incendiu C Zona seismica D conf. P100/92

Tc = 1,5 Ks = 0,16

b. Nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea

Nr. crt. Titlu Indicativ

1. Plan de încadrare în zona "Parcul Tineretului" A01

2. Plan situaţie existentă - Ridicare topografică A02

3. Plan de situaţie propunere A03

OBIECTUL 1 - ACCES ACOPERIT

4. Plan cota +/- 0,00 obiectul 1 .......…………………………… sc1/100 A4

5. Plan invelitoare obiectul 1…………………........................... sc1/100 A5

6. Fatada nord obiectul 1 ......................................................... sc1/100 A6

7. Fatada sud obiectul 1 ………………………......................... sc1/100 A7

8. Elevaţii 12-1011-098/O1-RF01

OBIECTUL 2 - CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ

9. Plan cota -3,00 obiectul 2……………….……………........... sc1/100 A8

10. Plan cota +/- 0,00 obiectul 2………………….…………….. sc1/100 A9

11. Plan cota +3,50 obiectul 2…………………….…………….. sc1/100 A10

12. Plan cota +7,00 obiectul 2…………………………………… sc1/100 A11

13. Plan învelitoare obiectul 2 ...……….................................. sc1/100 A12

14. Secţiune transversală obiectul 2 ...………............................ sc1/100 A13

15. Fatada sud cladire obiectul 2 ………………........................ sc1/100 A14


16. Fatada nord cladire obiectul 2 ………………....................... sc1/100 A15

17. Fatada est cladire obiectul 2 ………………............…….... . sc1/100 A16

18. Fatada vest cladire obiectul 2 ……………........................... sc1/100 A17

19. Faţade + Acoperiş ob. 2 12-1011-098/O2-RF01

20. Elevaţii 12-1011-098/O2-RF02

21. Detalii (1) 12-1011-098/O2-RF03

OBIECTUL 3 - CLADIRE PENTRU BAZINE ACOPERITE SI JOCURI DE APA

22. Plan cota -5,40 obiectul 3...………………...........……...... sc1/100 A18'

23. Plan cota -3,50 obiectul 3................................................. sc 1/100 A18

24. Plan cota – 1,80 obiectul 3 ……………………………....... sc1/100 A19

25. Plan cota +/- 0,00 obiectul 3 ………….………………….... sc1/100 A20

26. Plan cota +1,80 obiectul 3…………………………............. sc1/100 A21

27. Plan cota + 5,40 obiectul 3 ................................................. sc1/100 A22

28. Plan invelitoare obiectul 3 ………………………………..... sc1/100 A23

29. Sectiune transversala S 1-1 obiectul 3 ……....................... sc1/100 A24

30. Fatada sud cladire obiectul 3 ……………....................….. sc1/100 A25

31. Fatada nord cladire obiectul 3 ………………..................... sc1/100 A26

32. Fatada est cladire obiectul 3 ………..........................……. sc1/100 A27

33. Fatada vest cladire obiectul 3 ………...….......................... sc1/100 A28

34. Plan combinatie turn cu tobogan (tunel) ............................ sc1/100 A29

35. Vedere combinatie turn cu tobogan (tunel)......................... sc1/100 A30

36. Plan combinatie turn cu 5 tobogane ................................... sc1/100 A31

37. Vedere combinatie turn cu 5 tobogane ............................... sc1/100 A32

38. Podeţ supratraversare tip 1 B - obiectul 3 ........................ sc1/100 A32'

39. Podeţ supratraversare tip 2B - obiectul 3 .......................... sc1/100 A32"

40. Faţade (1) 12-1011-098/O3-RF01

41. Faţade (2) 12-1011-098/O3-RF02

42. Acoperiş Ob. 3 12-1011-098/O3-RF03

43. Elevaţii PC. 12-1011-098/O3-RF04

44. Detalii (1) 12-1011-098/O3-RF05

45. Detalii (2) 12-1011-098/O3-RF06

46. Detalii (3) 12-1011-098/O3-RF07

OBIECTUL 4 - DUSURI SI GRUPURI SANITARE

47. Plan cota +/- 0,00, sectiune transversala obiectul 4………. sc1/100 A33

48. Plan invelitoare obiectul 4…………………………………... sc1/100 A34

49. Fatade cladire obiectul 4 .............………...............……...... sc1/100 A35

OBIECTUL 5 - ENTERTAINING ROOM

50. Plan cota +/- 0,00, sectiune transversala obiectul 5 …... sc1/100 A36

51. Fatada principala, fatada secundara obiectul 5 ..........……. sc1/100 A37

52. Fatade laterala obiectul 5 ……………………….................. sc1/100 A38

OBIECTUL 6 - LAZY RIVER

53. Plan lazy river si entertaining pool obiectul 6 .......................sc1/500 A39

54. Plan "RELAX AREA" - obiectul 6 ………........................ sc1/100 A40

55. Fatada „ RELAX AREA” - obiectul 6…................……..... sc1/100 A41

56. Sectiune transversala " RELAX AREA " - obiectul 6 ....... sc1/100 A42

57. Podeţ supratraversare tip 1A - obiectul 6 .....…….............. sc1/100 A42

58. Podeţ supratraversare tip 2A - obiectul 6 ……….............. sc1/100 A42


OBIECTUL 7 - CAMERE DE TRATARE A APEI

59. Plan si sectiune camera de tratare a apei tip 1 - obiectul 7 sc1/100 A43



OBIECTUL 8 - BAZIN CU VALURI SI ZONA PLAJA

62. Plan bazin obiectul 8 ……………..................................… sc1/100 A46

OBIECTUL 9 - ZONA PENTRU COPII (KIDS AREA) – PISCINA TEMATICA

63. Plan bazin obiectul 9 ……………………....…………....... sc1/100 A47

64. Plan mobilare obiect tematic - obiectul 9 ………….. ........ sc1/100 A48

OBIECTUL 10 - ELEMENTE DE JOACA CU APA

65. Plan bazin obiectul 10 ……………………………………… sc1/100 A50

66. Plan mobilare elemente de joc cu apa obiectul 10 ............. sc1/100 A51

67. Vedere elemente de joc cu apa obiectul 10 ...................… sc1/100 A52

OBIECTUL 11 - COMBINATIE TURN CU 2 TOBOGANE SPIRALA

68. Plan bazin obiectul 11 ………………………………........… sc1/100 A53

69. Plan combinatie turn cu 2 tobogane - obiectul 11 .............. sc1/100 A54

70. Vedere combinatie turn cu 2 tobogane - obiectul 11 ....…… sc1/100 A55

OBIECTUL 12 - COMBINATIE TURN CU 5 TOBOGANE

71. Plan bazin obiectul 12 ………………………………………… sc1/100 A56

72. Plan combinaţie turn cu 5 tobogane ............................. sc1/100 A57

73. Vedere combinaţie turn cu 5 tobogane ...........…..….... sc1/100 A58

OBIECTUL 13 - PISCINA BAZIN 50 X 25 m

74. Plan bazin 50x25 - obiectul 13…………………….......….... sc1/100 A59

OBIECTUL 17 – IMPREJMUIRE

75. Vedere, plan imprejmuire obiect 17 …………..................... sc1/100 A60

OBIECTUL 19 - REŢELE EXTERIOARE

76. Bazin de retenţie ape pluviale - obiectul 19 ..…................. sc1/100 A61

OBIECTUL 21 - LUCRARI DE CONSTRUIRE SI AMENAJARE BAZE DE OBSERVARE PENTRU POST SALVARE ACVATICA – SALVAMAR

77. Plan, sectiune, vederi obiectul 21 ....................………......... sc1/100 A61

78. Plan şi secţiuni staţie de pompare ape uzate menajere - obiectul 21 ....................................................................... sc1/100

A62

c. Proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate toleranţe, probe, teste şi alte asemenea pentru materialele componente ale lucrării cu indicarea standardelor

- I.18 - Normativ pentru proiectare si executarea instalatiilor de telecomunicatii din cladiri civile si industriale

- I 13-02 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. - 113/1-02 - Normativ privind exploaterea instalatiilor de incalzire centrala. - 19/1-96 - Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare - 136-93 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si

puncte termice. - GP 051-2000- Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici.

- Anexa 1 si 2 la Ordinul 58-2004 privind Normele Tehnice pentru Proiectarea, Executarea Sitemelor de alimentaare cu Gaze Naturale.

- Legea 10 / 95 - Privind calitatea in constructii. - PE 009 / 81 - Norme de prevenirea, stingerea si dotarea impotriva incendiilor - PE 027 / 89 - Instructiuni privind receptia lucrarilor de revizii tehnice si reparatiilor

curente in centralele electrice - PE 731 / 85- Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice. - C142 - 85 - Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de

instalatii; - C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii

aferente; - N.G.P.M. - Norme generale de protectia muncii, ed. 1996; - STAS 7657 -Tevi din otel fara sudura pentru instalatii si tevi sudate longitudinal; - STAS 3589/1-86 - Manometre indicatoare - STAS 8374/2- 82 - Termometre termice; - STAS 404 - Tevi din otel pentru constructii fara sudura. - Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor" ind.N.P.55-

1988 - Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale

constructiilor. "Interventii la deschideri exterioare" NE 007- 1997 aprobat de MLPAT cu ord. nr. 79/N din 20.05.1997

- Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale constructiilor. "Interventii la compartimentele spatiilor interioare " ind. NE 006-97 aprobat de MLPAT cu ordinul nr 80/N din 20.05.1997.

- Legea mediului nr 137/1996. - NE 0011-96- Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri - C 17-82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala - C 16-84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros - Ordonanta nr 60/20.08.1997 privind apararea impotriva incendilor, aprobata cu Legea

212/16.dec.1997 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ordinul ministrului de

interne nr 775/22.07.1998 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

ind. P118/99 - Normativ C300/1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT nr.20/11.1994 pentru prevenirea si

stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii. - Normativ de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93 - Normativ PE-101/95 - STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. - Legea nr. 90 aparuta in Monitorul Oficial nr. 157/23 iulie 1996 – Normele metodologice de

aplicare a acesteia. - Norme generale de protectie a muncii nr.2002, aprobat cu Ord. nr. MMSS 508/2002 si MSF

nr. 933/2002. - Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 983/23.06.94. - "Regulamentul privind protectie si igena muncii in constructii "elaborat de MLPAT ord. nr.

9/N/15.03.1993. - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu Ord. nr.

235/26.07.1995 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. - STAS 8859-90- Profile extrudate din aluminiu si aliaje de aluminiu. Conditii tehnice generale

de calitate.

- STAS 853-80 - STAS 949-86- pentru geamuri - STAS 4670/74- Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si

social-culturale - C 47 - 1986-Instructini tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de

sticla in constructii - Regulamrnt de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii - aprobat cu HGR nr. 273/1994 - STAS 5838/1-vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale de

calitate - STAS 5838/5-Placi din vata minerala - Agremente tehnice pentru placile din gips-carton si pentru sistemul de sustinere si de aplicare

la pereti. - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

ind. P118/99. - Normativ PE-101/95. - STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. - Legea nr .90 aparuta in Monitorul Oficial nr .157/23 iulie 1996 - Normele metodologice de

aplicare a acesteia. - Norme generale de protectie a muncii nr. 2002, aprobate cu Ord. nr. MMSS 508/2002 si MSF

nr. 933/2002. - Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 983/23.06.94. - "Regulamentul privind protectia si igena muncii in constructii" elaborat de MLPAT (Ord. nr.

9/N/15.03.1993). - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea pardoselilor la cladiri civile aprobat de

MLPTL cu Ordinul nr.50/N/17.06.1998 - STAS 3430-82- Pardoseli interioare. Clasificare. - GP 037/0 - 1998 -Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la

cladiri civile. - Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii in care se

desfasoara activitati de productie-indicativ NPO 13-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 68/N/28 august 1996.

- STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole, constructii din otel, conditii tehnice de calitate.

- STAS 10208/0-78 - Constructii din otel. Principii de calcul si alcatuire. - STAS 424-80 - Otel cornier cu aripi egale. - STAS 564-80 - Otel U. - STAS 395-80 - Otel lat . - STAS 437-80 - Tabla groasa. - STAS 1125/1…6-88 - Electrozi penru sudura. - STAS 1126/80 - Sarma de otel pentru sudura. - STAS 9101/80 - Abateri limita la imbinari sudate. - C. 150 - Normativ privind protectia anticoroziva a constructiilor metalice. - SR 1907/1-2/97 - Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare conventionale de

calcul. - SR 4839-97 - Numarul anual de grade - zile. - STAS 6472-1985 - Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii. - STAS 7132-86 - Masuri de siguranta la instalatii de incalzire centrala cu apa avand

temperatura maxima de 115 0C. - STAS 9960-1991 - Instalatii de ventilare si climatizare. - STAS 12025/2-1994 - Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirii sau partilor de

cladire, limite admisibile.

- STAS 11357-1990 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructii din punct de vedere al combustibilitatii.

- STAS 8974/1-1971 - Fiabilitate, menteriabilitate. - STAS 10702-1983 - Protectia contra coroziunii. Acoperiri protectoare. - GP 051-2000 - Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. - C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente. - P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor. - *** - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor MI - 1998. - P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-

culturale, agrozootehnice si industriale. - HG 392/1994 - regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si

echipamente noi in constructii. - Norme generale de protectia muncii NGPM - 96. - Regulament privind protectia si igena muncii in constructii - 1993.

- Prescriptii tehnice ISCIR. - ISO/IEC 11801, EN 50173, TIA/EIA 568A, CD 14763-1, TIA/EIA 569, prEN 50174, CD

14763-2, TIA/EIA 606, TIA/EIA 607, CD 14763-3, CD 14763- - IEC 1131, IEC 60.870-5.6, IEC 439, IEC 364, IEC 61.000, IEC 225, IEC 529, IEC 243, IEC

167)

d. Dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării Se propune astfel,demolarea constructiilor existente pe amplasament si apoi executarea unor lucrari de construire constand in bazine si jocuri de apa acoperite amplasate in hala (obiect 3), in bazine cu apa amplasate in aer liber, obiecte de mobilier pentru jocul in apa, amenajari peisagistice, spatii anexa pentru vestiare si dusuri. Vor fi delimitate mai multe zone functionale: zona de joc si plaja pentru copii mici constand in: - Elemente de joaca cu apa in bazin: - Piscina de joaca pentru copii – piscina tematica

zona de joc si plaja pentru copii mari si adulti cu tobogane si echipamente de joaca: zona de inot si plaja pentru adulti Zona pentru jocuri de plaja pe nisip cuprinzand terenuri de sport, cladire pentru dusuri si grupuri sanitare, cladire entertaining room.

Constructiile pot fi grupate in functie de structura lor de rezistenta, dupa cum urmeaza:

- Structura executata din cadre din beton armat (vestiar dezbracare, dusuri si grupuri sanitare)

- Structura mixta executata din cadre din beton armat si cadre stalpi si structura tridimensionala sau grinzi metalice (hala pentru bazine si jocuri de apa, cladire administrativa,)

- Structura alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida intarita cu stalpisori din beton armat (entertaining room)

- Constructie subterana cu pereti din beton armat (trei camere de tratarea apei)

- Bazine de apa executate din beton armat (piscina olimpica, piscina tematica pentru copii, Lazy River, bazin cu valuri(wave pool),

- Elemente de joaca cu apa, combinatie turn cu doua si cu cinci tobogane spirala Terenuri de sport pentru plaja (fotbal si volei pe plaja, tenis cu piciorul)

- Spatii de circulatie (Paviment, alei pietonale)

- Amenajare peisagistica si spatii verzi.

- Imprejmuire (panouri prefabricate din beton, stalpi prefabricati din beton, plasa de sarma sudata galvanizata, prinsa de stalpisori metalici de stalpii din beton)

- Drenuri si bransamente

Structura portanta a constructiilor va fi urmatoarea:

- Cladiri – cadre din stalpi si grinzi din beton armat sau metal

- Constructii cu suprastructura metalica, cadre din profile laminate din otel

- Pereti neportanti: - la cladiri – exterior pereti blocuri ceramice cu găuri verticale,

- Planse: beton armat

- Invelitoare : - Constructii – invelitoare in sistem terasa cu membrana hidroizolanta - Corp intrare: finisaje exterioare aplicatii placaje elemente cu panouri curbate pe 3 dimensiuni cu elemente profilate din placaj metalic sau aluminiu polizat si tratat reflexiv asezat in sistem fatada ventilata.

LUCRARI DE ARHITECTURA

Lucrari din finisaje interioare: - executia stratului suport pentru pardoseli din mortar de ciment M100-T; - finisarea stratului suport cu sapa autonivelenta de 5 mm; - amorsarea suprafetei in vederea turnarii sapei autonivelante; - tavane suspendate casete din placi din fibra minerala; - plafon suspendat din cu structura metalica; - realizare si montare scafe; - pereti de compartimentare din placi de gipscarton sau plăci beton, grosime totala de 15

cm, 2+2 straturi de 12,5 mm grosime, pe schelet metalic propriu inclusive vata minerala; montare masca de gipscarton pe structura metalica de 10 cm distanta de perete;

- glet pentru gipscarton aplicat la pereti si tavane; - confectionare si montare glasvanduri din aluminiu rigid tetracameral, din panouri fixe si foi

de usa cu supralumina fixa; - confectionare si montare usi de interior din PVC expandat imitatie lemn; - confectionare si montare panou aluminiu maro cu blat PVC imitatie lemn; - confectionare si montare rafturi din plăci HPL pe suport metallic; - balustrade din inox cu trei traverse si mana curenta curba cu prindere pe treapta; - vopsitorii lavabile de interior in trei straturi (un strat de amorsa si doua straturi de vopsea); - placaj faianta cu placi colorate fixate cu adeziv; - pardoseli din placi de gresie ceramica colorata portelanata fixate cu adeziv; - pardoseli din granit cu placi din granit de 20 mm grosime; - montare glafuri din marmura de 20 mm grosime slefuita cu latimea de 30cm; - confectionare si montare ferestre cu minim 4 camere cu geam la interior LOW-E de 4

mm si gaz inert; - realizare ferestre de aluminiu multicameral cu bariera termica cu geam la interior LOW-E

de 4 mm, la exterior geam clar de 4 mm; Lucrari de finisaj exterioare: - executie tencuieli exterioare;

- vopsitorie exterioara cu vopsea colorata pe baza de rasini; - tabla zincata vopsita de 30 cm latime pentru exterior; - montare si demontare schela metalica tubulara pentru suprafete verticale; - transportul rutier al materialelor si semifabricatelor; - transportul prin purtare directa la 50 m distanta;

ZIDĂRIE ÎNCHIDERE EXTERIOARĂ ŞI COMPARTIMENTĂRI INTERIOARE

1. GENERALITATI 1.1.Prin proiect, în funcţie de cerinţele de rezistenţă, stabilitate, protecţie antiseismică,

rezistenţa la transfer termic, reducere a greutăţii construcţiei, optimizare a consumului de materiale şi de forţa de muncă, se stabilesc caracteristicile necesare ale materialelor pentru executarea zidăriei şi a elementelor de beton înglobate precum şi modul de realizare al zidăriei.

1.2.Proiectantul are obligaţia de a elabora, în cadrul Proiectului Tehnic, Caiete de sarcini

pentru execuţia lucrărilor.

1.3.Pentru modificarea prevederilor pentru materialele specificate este necesar acordul

scris al proiectantului. 2. EXECUTIA ZIDARIILOR REALIZATE CU BLOCURI CERAMICE DE DIMENSIUNI MARI, CU GOLURI VERTICALE

2.1. Caracteristicile blocurilor ceramice

Bloc ceramic

Dimensiuni (lxbxh) [mm]

Rezistenţa medie la

compresiune normal pe fata de

pozare f b,med valoare

declarata* [N/mm²]

Rezistenţa medie la

compresiune paralel cu fata de

pozare f b,h,med valoare

declarata* [N/mm²]

38

250x380x238

10.0

2.5

38 Structurali

250x380x238

10.0

2.5

30

250x300x238

10.0

2.5

30 Structurali

250x300x238

10.0

2.5

25

375x250x238

10.0

2.5

25Structural

375x250x238

10.0

2.5

30 1/2

120x300x238

10.0

2.5

30 1/2

120x380x238

10.0

2.5

25/30

Light **

250x30x238

10.0

2.5

* Valori declarate conform SR EN 771-1:2003/SR EN 771-1 A1/2005.

**Utilizarea preconizata: in pereti de inchidere si compartimentare la structuri in cadre

2.2. Executia zidariilor realizate cu blocuri ceramice de dimensiuni mari, cu goluri verticale

2.2.1. Zidăria corect realizata se obtine prin: a. proiectare modulară şi prevederea de spaţii pentru compensarea abaterilor

materialului şi a celor rezultate din execuţie (pe orizontală compensarea eventualelor abateri dimensionale se realizează din betonul din stâlpişori iar pe verticală prin înălţimea centurilor şi eventual prin modificarea înălţimii etajului (nivelului);

b. prin dispozitive de trasare; c. prin dispozitive de urmărirea (controlul) montajului blocurilor pe orizontală şi pe

verticală pentru a preveni situaţiile care ar depăşi posibilitatea constructivă de compensare. Pentru această urmărire este recomandat să se desemneze de către constructor o persoană responsabilă cu verificarea execuţiei zidăriei (cote, ţesere, respectarea instrucţiunilor de punere în operă, etc.). Aceasta verificare trebuie făcută cu o frecventă

convenabilă pentru realizarea unor eventuale compensări dimensionale.

2.2.2. Utilizarea tipurilor de blocuri ceramice

(1) Blocurile ceramice cu goluri verticale 25, 30, 30 Structural, 38 şi 38 Structural, ca si

produsele jumatati, se utilizează în zidărie cu protecţie împotriva penetrării apei pentru pereţi structurali şi nestructurali la panouri de inchidere si compartimentare. 25/30 Light se utilizează în zidărie cu protecţie împotriva penetrării apei la panouri de inchidere si compartimentare la structuri din beton armat, in cadre.

(2) Blocurile ceramice 20 N+F, 11,5 N+F se utilizează în zidărie cu protecţie împotriva

penetrării apei, pentru elemente nestructurale şi pereţi despărţitori.

2.2.3. Masuri pregatitoare in vederea zidirii peretilor cu blocuri ceramice

2.2.3.1. Recepţia, manipularea şi depozitarea materialelor

(1) Pentru recepţia calitativă la şantier se va realiza izolarea blocurilor ceramice care

prezintă eventuale degradări / defecte de transport (insa fara fragmentarea acestora). Nota: Cu acordul proiectantului şi cu aplicarea unor eventuale măsuri de remediere

precizate de acesta (completări cu mortar de ciment, armături locale în rosturi), o parte din aceste blocuri pot fi utilizate în zonele de minimă solicitare ale zidăriei (etajele superioare ale clădirii).

(2) În funcţie de specificaţiile proprii acestora, materialele vor fi depozitate separat. Dacă în caietul de sarcini este cerut în mod expres, materialele pot fi supuse

unor incercari specifice (de determinare a caracteristicilor declarate de producator) înainte de punerea în operă.

(3) Materialele pentru constructii trebuie să fie însoţite de documentele de atestare a conformităţii faţă de standardele de produs specifice fiecărui material - (Declaraţie de conformitate, Agrement tehnic, Fişa tehnică).

(4) Manipularea şi depozitarea materialelor şi a produselor necesare realizării zidăriei trebuie făcută în aşa fel încât acestea să nu se degradeze şi devină improprii utilizării în scopul propus.

2.2.3.2. Pregatirea blocurilor pentru zidire (1) Deoarece utilizarea uneltelor obişnuite (ciocane cu cap metalic, etc.) în cazul zidăriilor

realizate cu elemente poate provoca avarierea blocurilor ceramice, se vor folosi numai ciocane cu cap de cauciuc.

(2) În cazul în care nu se dispune de jumătăţi de bloc gata fabricate, se va realiza

tăierea blocurilor întregi la şantier. In cazul realizării colţurilor cu unghi diferit de 900,

blocurile ceramice se taie la dimensiunile necesare, iar la îmbinare se aplică mortar. (3) Tăierea se va face cu fierăstraie mecanice / cuter electric pentru zidărie sau

fierăstrău cu dinţi diamantaţi. (4) Tăierea elementelor pentru zidărie se va realiza în aşa fel încât să permită

obţinerea formelor, dimensiunilor şi suprafeţelor corecte. Este recomandat ca tăierea

corpurilor să fie redusă la minim.

2.2.4. Reguli de zidire pentru blocurile ceramice

2.2.4.1. Reguli de zidire pentru blocurile ceramice cu locaş de mortar

Regulile de zidire pentru pereţii realizaţi cu blocuri ceramice cu locaş de mortar

(25, 30, 30 ½, 38, 38 ½ , 25S, 30S/Structural, 38 Structural), ca si pentru 25/30 Light, sunt

următoarele:

a. elementele se aşează pe rânduri orizontale asigurându-se:

contact intim între blocuri în dreptul rostului vertical

realizarea ţeserii zidăriei prin decalarea în planul peretelui a rândului superior

în

raport cu rândul inferior cu ½ din lungimea blocului.

b. aplicarea mortarului se face în următoarea succesiune:

În primul rând se face umplerea cu mortar a locaşelor verticale

corespunzătoare rândului respectiv.

Notă: Pentru realizarea umplerii complete a locaşelor verticale se recomandă

îndesarea mortarului cu mistria sau cu tije din oţel-beton.

Grosimea nominală recomandata a rostului orizontal de mortar este de 1,2 cm.

La realizarea rostului orizontal se va avea grijă ca mortarul să acopere toată suprafaţa blocurilor ceramice, până la muchii, mortarul în exces îndepărtându-se cu mistria.

Zidirea pe rand - pozarea blocurilor / exemple 30 38

25, 25 S

In cazul blocurilor cu locas mortar si detaliu de imbinare tip lamba si uluc

(30 Structural, 38 Structural), imbinarea si alinierea fata de axa peretelui se realizeaza mai rapid, fiind necesara doar verificarea orizontalitatii asizelor. Locasele de mortar se umplu dupa regula deja mentionata.

Pentru 25/30 Light, rostul vertical se realizeaza in mod traditional, grosime recomandata fiind de 1.0 cm.

2.2.4.2. Reguli de zidire pentru blocuri ceramice cu lamba şi uluc (nut şi feder)

Regulile de zidire pentru pereţii realizaţi cu blocuri ceramice cu nut şi feder

(lamba şi uluc) (11,5 N+F, 20 N+F) sunt următoarele:

a. elementele se aşează pe rânduri orizontale asigurându-se:

Contact intim între blocuri în dreptul rostului vertical în zona detaliilor nut şi feder

Realizarea ţeserii zidăriei prin decalarea în planul peretelui a rândului superior în

raport cu rândul inferior cu ½ din lungimea blocului.

Aplicarea mortarului se face numai în rosturile orizontale. Grosimea nominală a rostului orizontal de mortar se recomandă a fi de 1,2 cm. La

realizarea rostului orizontal se va avea grijă ca mortarul să acopere toată suprafaţa blocurilor ceramice, până la muchii, mortarul în exces îndepărtându-se cu mistria.

b. la două asize de blocuri, în rostul orizontal, se montează şi armături orizontale

conform specificatiilor din proiect

2.3. Abateri limita

1) Zidăria va fi executată cu feţele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale

umplute cu mortar, dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect. 2) Abaterile limita acceptate pentru zidaria realizata din blocuri ceramice respecta

prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.

2.4. Umplerea rosturilor orizontale

(1) Rosturile orizontale şi rosturile verticale vor fi executate conform documentaţiei din proiect.

(2) Rostuirea rosturilor orizontale se face în timpul execuţiei asizelor .

(3) Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi.

2.5. Teserea si legaturile peretilor

Pentru teserea si legaturile peretilor se vor respecta regulile generale de executie daca

nu este prevazut astfel prin proiect.

2.6. Mortare (1) Mortarele utilizate pentru zidăria cu blocuri ceramice cu goluri verticale sunt definite ca mortare pentru zidărie pentru utilizare generală (G) conform SR EN 998-2:2004 Specificaţii ale mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie. (2) Mortarul de zidărie de utilizare generală (G) preparat la şantier, care nu îndeplineşte toate condiţiile impuse de SR EN 998-2:2004, va putea fi folosit, prin excepţie de la (1) numai dacă respecta integral prevederile C17-82 „Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”. (3) Mortarele predozate se vor utiliza în conformitate cu instrucţiunile producătorului referitoare la modul şi durata de preparare şi caietului de sarcini.

(4) Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs şi va ţine

cont de posibilitatea de adăugare a componentelor în malaxor. (5) Mortarele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate şi să nu se

producă segregări la transportul de la locul de preparare până la locul de zidărie.

(6) La preparare, mortarele vor conţine ciment şi apă în proporţiile specificate în reţetă. Până la utilizare nu se mai acceptă adăugarea de ciment sau apă peste materialul preparat. Pentru mortare, se acceptă în mod excepţional adăugarea de apă pentru a înlocui apa pierdută prin evaporare. (7) Echipamentele, procedurile şi aditivii recomandaţi în prepararea mortarelor se vor utiliza numai conform instrucţiunilor tehnice ale producătorilor. (8) Consistenţa mortarului va fi stabilită de aşa natură încât să se poată realiza grosimea corectă a rosturilor de mortar, grosime adaptată tipului de element, din care sunt realizate zidariile. (9) Mortare preparate la şantier

-Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reţetele prescrise, pentru atingerea caracteristicilor de proiectare. În cazurile în care în documentaţia de proiectare nu sunt date reţetele de preparare se va realiza o specificaţie conform codurilor de produs, iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate.

-În cazul în care este specificată realizarea de teste de şantier, acestea se vor efectua conform documentaţiei de proiectare. La constatarea unor abateri de la caracteristicile prescrise, specificaţiile de şantier pot fi modificate numai cu acordul scris al proiectantului.

-Metoda şi timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. O atenţie deosebită trebuie acordată stării de curăţenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte materiale.

-Prepararea manuală a amestecului este permisă, acolo unde prepararea mecanică

nu poate fi utilizată, numai dacă această posibilitate este prevăzută prin documentaţia de

proiectare.

2.7. Armaturi (1) Trebuie evitată posibilitatea ca armăturile depozitate să intre în contact cu materiale corosive sau cu apă pentru perioade îndelungate. (2) Suprafaţa armăturilor trebuie examinată înainte de punerea în operă. Acesta nu trebuie să prezinte pelicule de materiale corosive sau grăsimi, substanţe ce pot afecta oţelul din bare şi conlucrarea acestuia cu mortarul sau betonul de acoperite. (3) Depozitarea şi identificarea armăturilor ce urmează să fie puse în operă trebuie făcută astfel

încât să fie evitată murdărirea cu pământ, ulei, grăsimi sau vopsele pe durata depozitării şi pe parcursul manevrării. (4) Armăturile se montează conform prevederilor şi detaliilor din proiect, cu specificaţiile şi

toleranţele corespunzătoare.

(5) Armăturile se vor lega cu sârmă pentru a-şi menţine poziţia corectă pe parcursul punerii în operă al betonului sau mortarului. (6) Pentru realizarea acoperirilor cu beton specificate în proiect, acolo unde este necesar,

se vor folosi agrafe şi distanţieri pentru legarea armăturilor în poziţiile corespunzătoare. (7) Înnădirea barelor se va realiza numai conform proiectului.

2.8. Realizarea umiditatii necesare (1) Înainte de punerea în operă, corpurile de zidărie trebuie să aibă umiditatea

corespunzătoare pentru ca aderenţa mortarului la suprafaţa ceramicii să fie asigurată. Pentru corectarea umidităţii acestora, corpurile de zidărie pot fi ţinute în apă sau udate cu furtunul în palet.

Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent. (2) Operaţia de udare a blocurilor ceramice se va face în locuri corespunzător

amenajate, pentru ca apa scursă să nu provoace inconveniente construcţiei, şi care să permită transportul lesnicios la poziţia de zidărie (la distanţe convenabile pentru transportul la poziţia de zidărie). 3. ASIGURAREA STABILITATII PERETILOR DIN ZIDARIE, CONTRA

RASTURNARII

(1) O atenţie deosebită trebuie acordată pereţilor care rămân, temporar, necontravântuiţi în timpul execuţiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt la seisme, sau la unele acţiuni care pot apărea în timpul execuţiei.

(2) Pe toată durata de execuţie a lucrărilor trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităţii pereţilor individuali dar şi a structurii în ansamblu. Aceste măsuri vor fi prevăzute de proiectant în caietul de sarcini. Stabilitatea pereţilor la vânt şi la cutremur (pe parcursul execuţiei ) se asigură prin - sprijinirile prevăzute de proiectant în caietul de sarcini - execuţia în două etape - 1/2 din perete - priza şi întărire mortar apoi 2/2 din perete cu sprijiniri mai rare

4. PROTEJAREA PERETILOR DIN ZIDARIE NOU EXECUTATI (1) Zidăriile nou executate vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri,

vibraţii etc.) şi a efectelor climatice (ploaie, însorire, vânt, îngheţ, etc.). (2) Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. În acest scop trebuie

luate măsurile corespunzătoare pentru a menţine o umiditate suficientă pană cand zidaria va avea o rezistenţa corespunzatoare, în special în condiţii nefavorabile, cum ar fi umiditate

scazuta, temperaturi inalte şi / sau curenti de aer puternici. (3) Zidăria nou executată va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării

mortarului din rosturi de către apele pluviale, pentru a împiedica ieşirea varului din mortar (eflorescenţa) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă.

(4) Zidăria nou executată nu va fi supusă încărcărilor decât după atingerea unei rezistenţe corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări.

(5) Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât după ce zidăria peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operaţia de umplere, ţinând seama şi de forţele datorate compactării sau vibraţiilor.

(6) În cazul executării pe timp friguros, se vor lua toate măsurile prevăzute în

regulamentările specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheţului.

5. ŞLITURI VERTICALE SI NIŞE

(1) Adâncimea maximă a nişei sau a şliţului include şi adâncimea golurilor elementului

deschise când se realizează şliţul sau nişa.

(2) Şliţurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălţimea nivelului, peste nivelul planşeului pot avea o adâncime de pana la 80 mm si o latime de pana la 120 mm daca grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare

(3) Este necesar ca distanţa orizontală între şliţurile adiacente sau între un şliţ şi o nişă sau un gol să nu fie mai mică de 225 mm

(4) Este necesar ca distanţa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feţele opuse ale peretelui, sau dintre o nişă şi un gol să nu fie mai mică decât dublul lăţimii celei mai late dintre cele două nişe. (5) Este necesar ca lăţimea cumulată a şliţurilor şi nişelor verticale să nu depăşească 0,13 din lungimea peretelui.

6. ŞLIŢURI ORIZONTALE ŞI ÎNCLINATE

(1) Adâncimea maximă a nişei sau a şliţului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliţul. (2) Este necesar ca distanţa orizontală între capătul unui şliţ şi un gol să nu fie mai mică de 500 mm. (3) Este necesar ca distanţa orizontală între şliţurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părţile opuse ale peretelui să nu fie mai mică decât dublul lungimii celui mai lung şliţ. (4) În pereţii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliţ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliţul este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi tăiate şliţuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feţe ale pereţilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm. (5) Este necesar ca lăţimea unui şliţ să fie mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după taiere. 7. Montajul buiandrugilor Buiandrugii prefabricate sunt grinzi de beton armat precomprimat în înveliş ceramic.

Aceştia pot fi utilizaţi la construcţii cu structura realizată din pereţi structurali din zidărie dar şi la construcţii cu pereţi neportanţi din zidărie în alte sisteme structurale, atât la clădiri noi cât şi pentru renovări, recompartimentări sau mansardări.

Detaliile de proiectare si instrucţiunile de execuţie sunt cuprinse în documentaţia specifică. ALCATUIREA TENCUIELILOR

Tencuielile pe suprafete de caramida sau beton cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in doua straturi:

-stratul de baza - grundul – in grosime de 8-15 mm

-stratul vizibil in grosime de 5-30 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet de ipsos pentru tencuielile obisnuite care urmeaza sa primeasca finisaje de zugraveli, tapete,vopsitorii de ulei; sau este prelucrat prin pieptanare, buciardare pentru tencuielile exterioare

TENOLOGIA DE EXECUTIE Controlul si pregatirea stratului suport:

Pentru executarea unor tencuieli de buna credinta se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. Suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor, astfel zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafata de beton sa fie uscata, pentru ca umiditatea sa nu mai influienteze ulterior aderenta tencuielilor.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, suprafetele din plasa de rabit sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de scheletul metallic sau de elemental pe care se aplica.Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie pregatite in vederea tencuielii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice in vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40 mm) cu plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala. Rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profilurile decorative, cornise, solbancuri) nu se va face cu plasa de rabit, ci cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton, eventuala armat, cu o impletitura de sarma fixata in cuie.

Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit:

Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.

Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade) trasarea se va executa in acelasi mod ca si pe suprafetele interioare ale peretilor, insa pe toata inaltimea cladirii si nu separat pe fiecare etaj in parte. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor (pe toata inaltimea fatadei).

In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din care se executa grundul. Latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm, pentru mortarele de var-ciment sau de var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos. Executarea amorsarii:

Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate prin stropire cu un mortar fluid in grosime de maximum 3 mm, care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund

Aplicarea spritului se va face fie manual, cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului

In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmarii ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului sa se verifice daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

Executarea grundului:

Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora, in cazul suprafetelor de caramida. Pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa inainte de a se aplica grundul.

Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de cca 15 mm.

Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si au absorbtie de apa redusa, stratul de grund (cca 5 mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de Aracet D50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.

Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campurile dintre repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata ( front de lucru) de cel putin 20,00 mp.

Aplicarea mecanizata a spirtului si a grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane se va executa de pe pardoselile respective.

Aplcarea manuala a spirtului si a grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor, se va executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn) rezemate de popi metalici extensibili, de inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unu strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea se va verifica daca suprafata grundului prezinta asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri si se vor rectifica.

Spirtul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de jos de pe schele de fatada, montate la cca 50 cm de suprafata fatadelor.

Inainte de aplicarea stratului vizibil, sa va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

Executarea stratului vizibil:

Stratul vizibil al tencuielii se va executa dintr-un mortar denumit "tinci", de aceeasi compozitie cu stratul de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pastă si cu nisip fin pana la 1 mm sau in cazurile speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de "tinci" se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp, astfel ca intre aceste intervale sa se nivaleze cu drisca.

Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate. Tencuielile astfel prelucrate poarta denumiri ca: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative, din maretiale speciale.

Tencuielile interior gletuite se vor realiza, fie prin inchiderae porilor tinciului cu un strat subtire (cca 1 mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin.

Gletul de ipsos se va aplica numaai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate. Pe supafetele de beton nu se vor aplca direct de var sau ipsos fara straturi intermediare. In cazul cand se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de

+50 C), se vor lua masuri speciale prevazute in "Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros" indicativ C 16-48.

Dupa executarea tencuielilor, se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana la intarirea moratrului, fata de urmatoarele actiuni:

- umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza.

- uscare fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul aplicat, uscarea ce poate proveni din curentii de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor.

- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen.

- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

Verificarea aspectului general al tencuielilor: Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita,

forma muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului utilizat (cu praf de piatra), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect.

Suprafetele tencuite nu trebuie s prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala.

Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor ai a mediilor se va face cu dreptarul, nivela, firul de plumb.

Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va face numai la tencuieli gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective, sau prin sondaje speciale, care se face in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strca aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.

Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica, in general numaiprin ciocanirea cu u ciocan de lemn - un sunet"gol" arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface intreaga suprafata dezlipita. In cazurile speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face prin extrageri de carote din tencuiala.

IMPERMEABILIZĂRI ŞI STRĂPUNGERI DIAFRAGME DE BETON

1.Impermeabilizare rost radier-diafragma.

Pentru rost radier-perete sau rost intrerupere turnare recomandam V 24.

V 24-banda din PVC folosita in interiorul elementului din beton pentru etansarea rosturilor de turnare, sunt folosite atat pentru presiunii medii cat si pentru presiuni extreme de apa.

Profil banda PVC pentru impermeabilizare rosturi.

2.Aditiv pentru betoane. Se va folosi un aditiv pentru reducerea sectiunii capilare la betoane. DM 2 este folosit pentru urmatoarele: protectia elementelor de beton impotriva precipitatiilor, a umezelii si a apei de infiltratie, elemente de beton subterane, pentru betoane impermeabile se vor respecta normele romanesti aflate in vigoare.

3.Impermeabilizare pe exterior .

Emulsie bituminoasa modificata sintetic (Igolflex), fara solventi, folosit pentru hidroizolarea elementelor de beton ingropate, supuse la o presiune de 2 bar. Este folosita pentru impermeabilizarea elementelor de beton, a fundatiilor, a peretilor exteriori si pentru fixarea placilor cu izolare termica si a drenurilor. Consumul este aprox. 4 Kg/mp, apoi in cazul de fata, se va folosi protectie polistiren.

4.Impermeabilizare zone strapunse.

Pentru impermeabilizarea zone strapunse de conducte recomandam un poliuretan expandabil in contact cu apa si un adeziv epoxidic.

– Substanta impermeabilizanta pe baza de poliuretan, avand proprietatea de a expanda in contact cu apa. Este folosit pentru impermeabilizarea rosturilor de lucru, a zonelor de penetrare tiranti, conducte, etc.

– Mortar epoxidic bicomponent, tixotrop, fara solventi, folosit ca adeziv, mortar de lipire, masa de spaclu pe urmatoarele straturi suport: beton, piatra, ceramica, fier, aluminiu, lemn, placi de pal, poliester, sticla. Lipeste elemente de beton, buloane in masa de beton. Poate fi folosit la repararea rosturilor. Consum 1,7 kg/mp/mm.

5.Impermeabilizare interior piscina. Realizarea piscinei cu ajutorul mortarelor si placarea cu vitroceramica.

Sistem de etanşare flexibil, bi-component, pe baza de ciment si s.sintetică. Sistem cu elasticitate permanentă pentru:izolarea fundaţiilor din beton, etanşarea recipientelor de apă industrială şi a vanelor de retenţie, acoperiri de protecţie hidrofuge pentru suprafeţele de beton, în special în zonele de împrăştiere a sării pentru combaterea poleiului, etanşarea betonului fisurat, etanşarea balcoanelor, teraselor şi a straturilor de acoperire ceramice.Consumul este de 4 kg/2 mm.

Adeziv de inalta performanta, cimentos, flexibil, clasa C2TE care se furnizeaza gata preparat, necesitand doar adaugarea apei. Poate fi folosit pentru lipirea gresiei si faiantei, in aplicatii verticale sau orizontale, la interior sau exterior. Se utilizeaza la lipirea placilor ceramice, sub forma de strat continuu, subtire, de pana la 5 mm. Gratie aderentei bune si flexibilitatii sale, poate fi folosit inclusiv in situatiile in care adezivii traditionali nu dau rezultate, fie datorita tipului de placi, fie tipului de strat suport.Produsul se preteaza pentru lipirea urmatoarelor tipuri de placi ceramice, intens sau putin absorbante:placi ceramice, extrudate si faianta,placi ceramice putin absorbante, care prezinta aderenta redusa la adezivii traditionali. Adezivul poate fi folosit pe straturi suport, precum:beton si mortar, caramizi, tencuiala (cu amorsa), panouri, fibro-ciment, pardoseli anhidritice (cu amorsa), pardoseli cu incalzire, straturi de placi ceramice existente, orice strat suport unde pot aparea miscari de contractie sau de dilatare termica Adezivul poate fi folosit pe pereti si pardoseli, la interior si la exterior:bai,bucatarii,balcoane, terase, piscine, etc.

Sau

Realizarea piscinei cu ajutorul mortarelor si vopsea.

Sistem de etanşare flexibil, bi-component, pe baza de ciment-substanţă sintetică. Sistem cu elasticitate permanentă pentru:izolarea fundaţiilor din beton, etanşarea recipientelor de apă industrială şi a vanelor de retenţie, acoperiri de protecţie hidrofuge pentru suprafeţele de beton, în special în zonele de împrăştiere a sării pentru combaterea poleiului, etanşarea betonului fisurat, etanşarea balcoanelor, teraselor şi a straturilor de acoperire ceramice.Consumul este de 4 kg/2 mm.

Vopsea pentru bazine de inot , pe baza de dispersii apoase cu un continut ridicat de solide cca. 60% .

Alcatuirea, montajul si receptia tamplariei din profile de aluminiu Tamplaria se va comanda numai dupa verificarea de catre executant pe santier a

dimensiunilor golurilor real executate.

ALCATUIREA TAMPLARIEI DIN PROFILE DE ALUMINIU Profile de aluminiu in sisteme proiectate pentru a raspunde urmatoarelor cerinte: - aluminiul extrudat sa fie de calitate, cu continut de magneziu sau silicon - aluminiul sa fie tratat cu o pelicula anodica de minimum 0,025 mm grosime - profilele sa fie in sistem multicameral si sa asigure ruperea punntilor termice iar

camera centrala sa fie de min. 18 mm. - profilele sa fie finiste din fabrica, prin vopsire in camp electrostatic. - indicele de izolare fonica va fi de 30 dB - coieficientul de transfer termic pentru geamul termopan va fi de 1,4 Wat/mpk - coieficientul de transfer termic pentru profilele de aluminiu va fi de 2,8 Wat/mpk - geamurile temoizolante cu foaia interioara din geam LOW de 4 mm grosime, spatiul

intermediar de 14 mm grosime-argon si foaia exterioara din geam clar de 4 mm grosime, etansate pe contur cu 3 randuri de garnituri siliconice EPDM

- spuma poliuretanica pentru inchiderea rosturilor dintre tamplarie si perete - elemente de feronerie, accesorii care trebuie sa reziste la min. 30.000 de cicluri de inchidere-deschidere.

Materialele de import vor fi in mod obligatoriu insotite de agrementul tehnic emis conf legislatiei in viguare, valabil la data punerii in opera, de certificatul de calitate si fisa tehnica, stantate cu marca producatorului.

Se va verifica in mod obilgatoriu termenul de valabilitate al spumei poliuretanice.

UŞI GLISANTE 1.0

Sistem usa glisanta automata, automatizare modulara, compacta pentru uşi glisante liniare, cu înălţime motor de numai 70 mm, prototip omologat TÜV cf. DIN 18650: - motor de curent continuu extrem de silenţios, modul de alimentare 230 V AC rezistent la scurtcircuite - întrerupător general integrat - modul de comandă modern, categoria 2 cf. DIN EN 954-4: autoadaptabil, cu

identificare automată a erorilor, adaptare automată a timpului de imobilizare a uşii în poziţia deschis în funcţie de frecventare acces cu confort optimizat, timp reglabil de imobilizare în poziţia deschis, unghi de deschidere redus, viteză de deschidere şi închidere reglabilă, - inversor pe direcţia DESCHIS şi ÎNCHIS, cu acumulator pentru deschidere/închidere în caz de avarie şi pană de curent - capac cu design Slimdrive, 70 mm înălţime - limitator de forţă static şi dinamic cf. noului standard DIN 18650 şi sub 150 N cf. BGR 232 (fosta normă germană ZH 1/494), - greutate maximă canat 120 kg/canat Dimensiuni motor (ÎxA): 70 x 189 mm (înălţime x adâncime de montaj) Tip montaj:

- montaj mural sau

- pe sisteme de profile sau

- autoportant

Cablaj electric executat de electricianul beneficiarului cf. schemei electrice, De montaj, punere în funcţiune, instructaje utilizatori, predare documentaţie cf. DIN 18650 răspund specialiştii firmei producătoare, resp. partenerul service. Întreţinere şi control UVV cel puţin 1 dată pe an cf. DIN 18650 Partea 2 Canat mobil:

( ) cadru subţire cu sistem de profile ISO

( ) ISO 22 mm ( ) ESG 10 mm ( ) VSG 10 mm

sau ( ) Sistem integrat pentru compartimentări din sticlă (IGG)

element integral din sticlă, fără ramă, cu sistem de feronerie integrat între geamuri (2x6 mm standard), fără elemente portante sau vizibile pe suprafaţa de sticlă. Margini mătuite la interior. Distanţă între geamuri: 27 mm Grosime blat uşă: cca. 40 mm Lăţime standard imprimată: 30 (variantă specială 45 mm), de jur împrejur Ornamentare color margini: cf. nuanţator ( ) Securizat diamant (sticlă albă) ( ) ESG ( ) VSG ( ) Planilux securizat (sticlă verde)

( ) ESG ( ) VSG

sau ( ) canaturi mobile cu ramă, termoizolate

( ) cu paneluri ( ) cu sticlă ISO 32 mm

Suprafaţă piese aluminiu motor (şi canaturi mobile): ( ) eloxat EV 1 sau ( ) RAL la specificaţia proiectantului.

1.1 ( ) Tablou de programare cu display DPS, cu tastatură cu folie, display cu 2x7 segmente, afişaj numeric erori şi posibilitate de parametrizare. Regimuri de lucru: deschis permanent, regim automat, închidere magazin, blocare pe timp de noapte sau ( ) Tablou de programare cu taste TPS, tastatură cu folie, afişare puncte LED, afişare coduri de eroare, Regimuri de lucru: deschis permanent, regim automat, închidere magazin, blocare pe timp de noapte sau ( ) Tablou de programare mecanic MPS, cu selector, cu LED-uri de afişare erori. Regimuri de lucru: deschis permanent, regim automat, închidere magazin, blocare pe timp de noapte.

1.2 interior exterior Senzor combinat (senzor radar de mişcare cu identificare direcţie şi cortină optică dublă, tridimensională, cu autocontrol, pentru monitorizarea confortabilă a cursei de deschidere)

1.3 interior exterior Senzor radar de mişcare cu identificare direcţie

1.4 interior exterior Cortină optică tridimensională, cu autocontrol, pentru monitorizare cursă de închidere, resp deschidere (pentru persoane cu handicapuri speciale)

1.5 interior exterior Mini-fotocelule de siguranţă, versiune cu fascicul dublu (2 emiţători, 2 receptori) (utilizare permisă numai dacă de ambele părţi este montat un senzor radar de mişcare,nu pentru persoane cu handicapuri speciale)

1.6 interior exterior Buton mare

1.7 Eventualitate: Canat de siguranţă pentru protecţie puncte de forfecare şi antrenare cf. DIN 18650 la variantele cu montanţi (în funcţie de intervalul dintre montanţi), canat cu 10 mm ESG, incl. feronerie alternativ:

( ) senzori de protecţie câmp fix cu cortină optică tridimensională de protecţie 1.8 Eventualitate:

Canat de siguranţă pentru protecţie la punctele de forfecare, antrenare şi strivire cf. DIN 18650 din faţa canatului mobil, canat cu 10 mm ESG (excepţie: vitrificare ESG canat mobil cu sistem de profile ISO) incl. feronerie ( ) montaj mural sau ( ) montaj motor alternativ:

( ) senzori de protecţie câmp fix cu cortină optică tridimensională de protecţie 1.9 Eventualitate:

( ) Dispozitiv electromagnetic de blocare, integrat în bloc motor, cu deblocare manuală de avarie sau

( ) Broască pentru canat cu ramă subţire, pentru montaj pe profil papuc uşă jos, pregătit

pentru cilindru profilat, resp. semicilindru profilat

( ) cu închidere pe o parte (semicilindru profilat cu lungime de 46 mm) ( ) cu închidere de ambele părţi (cilindru profilat cu lungime de 71 mm) sau ( ) dispozitiv electromecanic de blocare braţe integrat în sistem de profile ISO (blocare în 4 puncte), pentru uşi cu 2 canaturi cu ghidaj continuu pe pardosea sau

( ) broască cu zăvor-cârlig pentru canaturi mobile cu ramă, termoizolate 1.10 Eventualitate:

Ghidaj montat pe pardosea, din aluminiu E6/EV1, eloxat, şină de montaj la cota zero

pardosea, pentru curăţare

Recomandat pentru uşi exterioare cu deschidere de > 2000 mm 1.11 Eventualitate:

Buton de avarie, cu geam de sticlă, pentru deconectare de la reţea

( ) AP, buton de avarie

( ) UP, buton de avarie 1.12 Eventualitate:

Buton de avarie, iluminat cu LED, pentru deschidere şi blocare de avarie ( ) AP, buton de avarie ( ) UP, buton de avarie

1.13 Eventualitate: Buton cu cheie, exterior, pregătit pentru un semicilindru profilat montat de beneficiar din instalaţia de închidere şi 1 buton cu revenire cu pictogramă "cheie" pentru deschidere din interior. Instalaţia blocată se deschide la primul contact din exterior şi interior şi se blochează din nou după închiderea canatului.

1.14 Eventualitate: Broască cu cod

Pentru acţionarea autorizată a uşii glisante din exterior, după introducerea unui cod numeric alcătuit din 5 x 1-6 cifre. Cu analizor extern separat (distanţă max. 150 m). Conectare tastatură metalică la analizor cu cablu bifilar. Incl. iluminare tastatură, contact fără potenţial 5A 250 V AC Tensiune de lucru 230 V AC, Tastatură (LxÎxA) 60x120x15 mm, tip protecţie IP 65, Analizor (LxÎxA) 188x110x40 mm, tip protecţie IP 43

1.15 Eventualitate: Buton suplimentar pentru farmacii

1.16 Eventualitate: Buton cu cheie pentru "blocare" tablou de programare împotriva schimbării neautorizate a regimului de lucru ( ) AP ( ) UP

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA TAMPLARIEI Tamplaria din profile de aluminiu va fi protejata impotriva umiditatii si a zgarierii, panna la

punerea in opera, prin acoperirea pe toata suprafata. Accesoriile metalice demontabile-feroneria (silduri, clivere, broaste) vor fi livrate in ladite,

bine ambalate pentru a evita contactul cu mediul umed. Transportul tamplariei se va face, paana la santier cu mijloace auto sau CF. Executantul va trebui a respecte si sa verifice conditiile de ambalare, livrare si transport si

sa asigure spatii pentru depozitare pana la punerae in opera a tamplariei. Depozitarea se face numai in spatii inchise amenajate in acest scop, pentru a o proteja de

ploaie, caldura excesiva, vant, ca si de degradari prin loviree. Depozitarea se afce asezand tamplaria pe suporti care sa asigure o distanta minima de 15

cm de pardoseala sau peretii depozitului. In cadrul spatiului de depozitare se vor prevedea zone de circulatie pentru manipulare si transport. La stivuirea tamplariei, pentru a evita contactul acesoriilor metalice cu elemente din lemn, vor fi interpuse distantiere din diferite materiale.

La usile fara praguri, tocul va fi rigidizat cu piese adecvate.

PLĂCI COMPACTE PENTRU COMPARTIMENTARI INTERIOARE Placa compacta – hpl (high presure laminated), placa compozita 65% celuloza, 35% rasina fenolica, cu suprafata din rasina melaminica, densitate 1450 kg/mc fabricat conform normelor europene EN438, se utilizeaza in spatii umede, capitonari pereti, compartimentari domenii sanitare, compartimentari cabine, mese, blaturi, pretabil pentru zone cu trafic intens. Nu contine clor, fluor, brom, azbest, funicide, pesticide, sulf, mercur, cadmiu sau alte metale grele, etc. Grosimea placilor pentru compartimentari este de 13 mm tip HGS, décor GRI 0741 sau ALB 0085, iar miezul este negru, nu necesita cantuire.

material modern pentru solutii elegante

suprafata neteda igienica

curatare si intretinere usoara

rezistenta la umezeala

stabilitate proprie ridicata

rezistenta mecanica, durabil

rezistenta ridicata la abraziune

rezistenta la inghet si aburi

rezistenta mare impotriva chimicalelor

rezistenta la uzura si zgarieturi

rezistenta ridicata la socuri

insensibilitatea la apa clocotita

rezistenta ridicata la calcura uscata si umeda

permite lipirea fara probleme pe alte materiale

placa compacta de interior ramane stabila pana la o temperatura de 80°.

La sistemul de compartimentari se folosesc accesorii de inox:

Picior reglabil fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, picior ajustabil pe partea de sustinere a panoului, tub din oţel inoxidabil, partea superioară Ø 32mm, partea inferioara Ø 70mm, manson filetat şi şurub M5 x 25 pentru fixarea panourilor atasat la placa de fixare. Prinderea in podea se face cu 4 suruburi 6x60 mm si dibluri de 8 mm.

Vinclu din otel inoxidabil (forma L), finisaj periat, pentru grosime panou 13mm cu lungime de 45 mm pe fiecare latura, latime 40 mm si grosime 3 mm, prindere cu 2 suruburi de inox cu cap inecat M5x10 mm.

incuietoare usa baie (deschidere din exterior cu moneda) - Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, grosime panou 13mm; prinderea se face cu două şuruburi M4 x 25 mm. Bolt cu rotire la 360 ° si blocare la 90 °, diametru rozta Ø 55 mm.

set maner de tragere cilindric – fabricat din otel inoxidabil, finisaj periat, fixare cu surub grub, pentru montare placa necezita gaurire Ø 8,5 mm. Dimensiuni: 35 mm lungime, diametru Ø 32 mm fiecare.

- balamale cilindrice din otel stanga/dreapta, fabricate din oţel inoxidabil, finisaj periat, cu capace de mascare pentru şuruburi, autocolant adeziv pe spate, sarcina maxima per 2balamale maxim 80kg, sarcină maxima per 3 balamale maxim 120kg. Cilindrul are diametrul Ø 18mm, latime balama 98 mm, inaltime balama 74 mm, grosime balama 2,5 mm. Prinderea se face cu 6 suruburi din inox M5x10 mm cap inecat.

Piesa sutinere panou si teava tubulara - Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat. fixarea panoului se face cu cu şurub M5 x 12mm cap inecat, iar prinderea panourilor pe teava se prinde cu pinul de toleranta 6 x 10mm. Latime profil 40 mm, distanta intre surub de prindere a placii si teava cilindrica 50 mm, diametru Ø32.

-

fixare pentru teava in perete incusiv rozeta - Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat. Fixarea pe perete constând din prinderea in perete deasupra cu şaibă interior din oţel inoxidabil şi surub M10 x 60mm cap inecat si deasupra acesteaia capacul. Pentru prinderea in perete se recomanda 4 suruburi 6x60 si dibluri S8.

Profil pentru imbinare teava tubulara - Fabricat din oţel inoxidabil, folosit pentru conectare teava cu teava, teava cu cot si teava cu profil T. Lungimea profilului este de 53 mm, iar diametrul Ø27.

Cot 90 ° – Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, gaurit la fiecare capăt , gaura cu diametrul Ø 6mm. Conectarea la elemente tubulare, printr-o piesa de conexiune. Dimensiuneile piesei sunt 69 mmx69 mm iar diametrul este Ø32. Prinderea se face cu suruburi M6.

Profil T - Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, diametru Ø 32mm, conectarea la teava tubulara cu şurub M6.

Teava tubulara din otel inoxidabil -Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, tub din oţel inoxidabil (Ø 32 x 1,65 mm), furnizate în lungime de 3000mm sau 6000mm.

- profil U pentru fixare in perete -Fabricat din oţel inoxidabil, finisaj periat, lungime 2050 mm, pentru panouri cu grosime 13mm (dimensiunea interioara a profilului este de 13,5 mm), fara gauri de fixare. La cerere disponibil cu găuri; recomandare de cel puţin 3 găuri pentru o lungime de 2050mm. Latime profil 16,5 mm adancime 25 mm.

- Banda PVC pentru mascare spatiu intre placi (pentru zona balamalelor) cu lungime de 2050 mm si debitat la dimensiunea dorita, disponibil in doua nuante alb si negru, dimensiunea benzii este latime 3 mm si adancime 8 mm, sunt sensibile la presiune si pot fi introduse in rost prin lovire usoara cu ciocanul, partea moale a benzii are rolul de amortizarea a sunetului si protectie a degetelor.

- Banda din PVC pentru mascare spatiu intre placi (zona de inchidere) - cu lungime de 2050 mm si debitat la dimensiunea dorita, disponibil in doua nuante alb si negru, dimensiunea benzii este latime 3 mm si adancime 8 mm, sunt sensibile la presiune si pot fi introduse in rost prin lovire usoara cu ciocanul, partea moale a benzii are rolul de amortizarea a sunetului si protectie a degetelor.

Compartimentarea se poate face conform schemei de mai jos:

PLĂCI DE CIMENT CU GRANULE DIN POLISTIREN ŞI ŢESĂTURĂ DE FIBRĂ DE STICLĂ

Placa va îndeplinii următoarele criterii:

Placa de ciment de 1200 x 2500( 3000) x 12.5 mm si 13 kg/mp, cu margini taiate drept. Densitate > 820 kg/mc

Compozitie din ciment cu granule mici de polistriren si tesatura de fibra de sticla catre fetele placii ( tehnologie “open mesh”)

Tratament al fetei expuse cu rasini epoxidice pentru scaderea absorbtiei. Nu mai necesita alt grund pentru prinderea placajului ceramic.

Chitul de etansare – adeziv poliuretanic, cu capacitate redusa de expandare si ridicata de lipire. Nu se utilizeaza banda de armare.

Suruburile specifice placii de ciment HB 21 ( pentru un strat de placa) si HB 45 ( pentru doua straturi). La inaltimi mai mari de perete (peste 2.60m) sau la pereti cu placaj ceramic se recomanda cel putin o bara transvesala intre montantii structurii de metal, la jumatatea inaltimii peretelui.

Clasa de reactie la foc A2-s1,d0

Suporta orice finisaj de interior sau exterior aplicabil pe suprafetele de ciment- placaje ceramice sau de piatra (in limita a 40 kg/m.l. perete) folosind adezivii specifici indicati de furnizorii de ceramica, vopsitorii, gleturi si tencuieli, acoperiri cu emailuri de natura sintetica.

Nu are risc de delaminare a fetelor de carton ca in cazul gips cartonului.

ALCATUIREA SI EXECUTAREA PERETILOR DESPARTITORI DIN PANOURI DE GIPS-CARTON PE STRUCTURA PROPRIE METALICA, CU FONOIZOLATIE DIN VATA MINERALA.

Operatii preliminare: Executia peretilor din panouri din gips-carton se va incepe dupa terminarea lucrarilor la

pereti si la pardoseli. Se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul si pozitia exacta a

golurilor de usi. Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu cu nivela si dreptarul. Executia peretelui:

Peretii se vor executa cu grosimea totala de 15 cm, cu panotare dubla pe ambele fete si fonoizolatie din vata minerala.

Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri si se fexeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale, la distante de 80 cm intre ele. La pardoseala, pe latimea usilor nu se monteaza profil de racordare. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul din profile CW. Pentru o buna izolare fonica, profilele de racordare se preseaza cat mai strans de elementele de constructie.

Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2 cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus. Apoi se dispun profilele montanti la un interax de 60 cm. Ele se dispun cu latura deschisa spre directia de montaj, in asa fel incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabilita.

Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime de panou (120cm). Panourile de gips-carton se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la distanta de 75cm pentru panotare dubla (25cm pentru panotare simopla). Din cauza necesitatii de alternare a rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de panou (60cm).

Izolatia din vata minerala se fixeaza dupa panotarea primei fete a panoului. Spatiul liber din interior trebuie izolat in totalitate.

Panotarea celei de a doua fete se incepe cu o jumatate de latime de panou (60cm), in asa fel incat celor doua fete sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti.

Dupa finalizarea montarii panourilor se trece la tratarea rosturilor, racordurilor si a capetelor de suruburi, cu benzi de etansare si pasta speciala.

La golurile de usi, profilele pentru montanti se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stanga si in dreapta usii cu cate doua dibluri. Drept buiandrug al usii, se monteaza in partea superioara a usii un profil UW. Alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele sa se faca intotdeauna deasupra buiandrugului si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului. Pentru montarea tocurilor de usi din lemn se recomanda ca profilele montanti sa fie cu partea deschisa spre toc si sa fie prevazute in interior cu montant din lemn.

Eventualele instalatii se monteaza in golul din pereti, dupa care s-a executat panotarea primei fete.

La racordarea dintre pereti se prevad benzi de etansare pentru racorduri, care la peretii rezistenti la foc vor fi din clasa de combustibilitate CO (CA1), respectiv fibre de sticla. Rosturile se umplu cu pasta speciala sau cu chit permanent elastic si posibil de a fi vopsit.

Dupa caz, suprafata peretelui se esctifica cu pasta speciala si se finiseaza prin tapetare, placare cu faianta sau vopsire, conform precizarilor proiectului. Tehnologia de montaj a placajelor de faianta pe pereti de caramida, beton sau gips-carton. MATERIALE SI PRODUSE

Placile de faianta sunt de forma patrata sau dreptughiulara si se livreaza la dimensiunile, calitatile si caracteristicile prevazute in deviz. Adeziv special, rezistent la umezeala. Conditii de transport si depozitare a placajelor: Transport - Placile de faianta se transpota cu mijloace de transport acoperite, curate, uscate, ambalate in cutii.

In mijloacele de transport, cutiile se vor aseza in stive, luandu-se masuri pentru impiedicarea deplasarii stivelor in timpul transportului, pentru a se evita deteriorarea ambalajelor si imprastierea placilor. Depozitare pe santier - Cutiile cu placi de faianta se vor depozita in incaperi curate si uscate, in stive de marime 1,5 m inaltime, pe platforme cu suprafata plana sau pe rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE Lucrari ce trebuie terminate ianintea executarii placajelor: - invelitoarea cladirii cu amenajarea scurgerilor in stare definitiva sau provizorie, astfel incat suprafetele pe care urmeaza a se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice - toate profilele, salbanncurile, glafurile - montajul tocurilor la ferestre si usi in afara de pervazuri, care se vor monta dupa montajul palfoanelor false - montajul conductelor sanitare, electrice, de ventilatie si de incalzire - probel conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa, probele instalatiilor de incalzire

- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor pentru ca, dupa executarea placajelor, sa nu se mai execute gauri sau spargeri - imbracamintea pardoselilor reci, din mozaic turnat, placi de gresie, din incaperile ai caror pereti urmeaza a fi placati, se pot executa fie inainte fie dupa montarea placajelor - plintele sau scafele prefabricate se vor monta inainte de executarea placajului, acordandu-se o atentie deosebita la realizarea nivelului fata de linia de vagris si a orizontalitatilor, astfel ca ele sa poata constitui elementul de baza orizontal si la nivel) al viitorului placaj -in cazul in care imbracamintile pardoselilor se executa inaintea montarii placajului, se vor lua masuri de protectie a acestora in timpul lucrarilor de placare. Pregatirea suprafetelor peretilor pe care urmeaza a se aplica placaje de faianta:

Se va verifica planeitatea peretilor. In cazul peretilor din gips-carton nu se vor chitui rosturile dintre panouri. Aplicarea placilor de faianta pe pereti se va face numai pe suprafete uscate, curate, fara

urme de praf, ipsos sau grasimi. Aplicarea placilor de faianta:

Se vor respecta instructiunile indicate de firmele producatoare. Inainte de a fi aplicate pe pereti placile se vor sterge de praf. Asezarea placilor se va face pe sistemul "fug pe fug", in randuri orizontale incepand de la

colturi, de la stanga la dreapta si de la plinta in sus. Aplicarea placilor de faianta se realizeaza cu pasta adeziva rezistenta la umezeala. Pasta adeziva se aplica pe suprafete mici ale peretelui cu ajutorul mistriei dintate cu dintii de 5 mm adancime. Transportul si depozitarea materialelor:

Transportul covoarelor de mocheta se va face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate in pozitie verticala.

Mochetele se livreaza in suluri rulate cu fata spre interior si sunt transportate in pozitie verticala.

Transportul colacilor de profil se face cu mijloace de transport inchise(acoperite). Pentru transport, colacii se vor aseza orizontal, in stive de maximum 5 colaci. Transportul bidoanelor cu adeziv se va fece cu respectarea dispozitiilor in vigoare, privind

transportul materialelor inflamabile, ferite de inghet si ploaie, mentinand temperatura intre +50º C si +40º C.

Depozitarea sulurilor se va face in locuri uscate si acoperite, ferite de actiunea luminii solare directe. MODUL DE ALCATUIRE SI MONTAJUL PLAFOANELOR SUSPENDATE. MATERIALE SI SCULE NECESARE AL MONTAJ - Scheletul metalic de sustinere a tavanului format din profile transversale, profile longitudinale si profile de colt - Placi fonoabsorbante din fibre minerale (tip Armstrong) cu dimensiunile de 600 x 600 mm - Carlige - pentru suspendarea tavanului de elementele structurale - Accesorii - sarma de agatat, cuie obisnute - Scule - echere dulgher, cutit, ciocan plat, sfoara, ruleta, netezitor, fierastrau, foarfeca de mana

pentru metal, panglica pentru trasat. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A MONTAJULUI

Se vor respecta tehnologia de montaj si succesiunea operatiilor indicate de furnizor. Plafonul se va monta la cota indicata in proiectul specialitatii arhitectura.

La realizarea plafonului se vor respecta indicatiile din proiect privind dispozitia in plan a placilor de plafon, corpurile de iluminat si a altor elemente de strapungere.

PLAFOANE FALSE EXTENSIBILE Plafonul fals extensibil este realizat conform proiectului, adaptandu-se suprafetelor,

formelor si conditiilor de utilizare existente, cu posibilitatea incorporarii in planul plafonului a oricaror corpuri de iluminat, instalatii, de climatizare, de avertizare sau stingerea incendiilor.

Caracteristici ale plafonului fals extensibil - Are ca alcatuire de baza, policlorura de vinil si nu contine cadmiu - Este clasificat, d.p.d.v. al comportamentului la foc, in clasa C1, gardul III, - Nu este afectat de umezeala si este impermeabil - Nu favorizeze crearea condensului - Este usor demontabil - Este usor de intretinut, antistatic,ignifug, lavabil, sterilizabil, nu favorizeaza dezvoltarea microorganismelor

- Poate fi incalzit fara sa isi modifice forma ( temperaturi intre -5 C si +60 C) - Este rezistent la clorina, medii saline, solutii 15% de acid sulfuric sau azotic, raze X - Permite reducerea timpilor de reverberatie - Este reciclabil Elementele componente: Plafonul fals extensibil este alcatuit din: - material flexibil – material avand la baza policlorura de vinil in grosime de 0.17-0.18 mm cu o greutate de aproximativ 200 g/mp format din una sau mai multe bucati, taiate si asamblate cu ajutorul unei tehnologii speciale, in functie de forma si dimensiunile incaperilor. Rezistenta la rupere: 22.2 N/mmp Alungire la rupere: 116.5 % Densitate: 1.25 g/cmc - margine din PVC extrudat - reprezinta o margine din PVC semirigid montata pe tot perimetrul materialului flexibil pentru prinderea acestuia in profilele din aluminiu extrudat. Marginile rezista la o forta de tractiune de 25 kg/ml - profile rigide – profile in care se prind marginile semirigide ale membranei flexibile, care realizeaza plafonul in sine. Acestea se monteaza pe pereti sau pe structuri cu o rigiditate sporita la o cota prestabilita.

Garantia oferita pentru plafoanele extensibile este valabila daca sunt respectate urmatoarele conditii: - Pentru realizarea releveului este necesar ca perimetrul de care se fixeaza plafonul

extensibil sa fie finalizat (nu trebuie neaparat sa fie finisat) - Perimetrul de fixare a plafonului extensibil trebuie sa fie rigid si sa reziste la

eforturi exercitate in planul plafonului. - Montajul plafonului extensibil este recomandat a fi realizat in momentul in care

restul finisajelor au fost realizate. - Spatiul in care urmeaza a se monta plafonul trebuie sa fie inchis si incalzit la o

temperatura minima de 18°C pentru a permite o buna intindere a membranei

- In zonele in care se foloseste sistemul de incalzire prin plafon, distanta dintre plafonul extensibil si serpentina prin care circula agentul termic trebuie sa fie de minim 5cm.

Indicatii pentru zonele in care se foloseste varianta translucida a plafonului

extensibil: - Distanta dintre tubul florescent si membrana va fi de minim 25cm (distanta

necesara doar pentru a avea o distributie uniforma a luminii). - Spatiul de deasupra membranei trebuie realizat ca o caseta perfect inchisa

(pentru a preveni patrunderea prafului sau insectelor).

Intretinerea plafonului: - Plafonul va fi curatat (numai in caz de nevoie) cu o laveta moale usor umezita (se

foloseste doar apa distilata) - Nu se va atinge plafonul cu obiecte ascutite sau taioase si se va evita folosirea in

imediata apropiere a unor surse de caldura ridicata. - Demontarea si remontarea tavanului se realizeaza de catre echipa specializata.

INTRETINEREA TAVANELOR SUSPENDATE Se va face prin stergerea de praf cu perii sau carpe moi, curate si uscate, atat a placilor cat si a grindului.

Eventualele pete sau zone umezite, in functie de natura si marimea lor, se pot curata cu gume de sters sau cu o carpa moale, usor umezita cu apa calduta si sapun. Nu se va lasa ud, ci se va sterge imediat cu o carpa moale, curata si uscata.

Aceasta operatie se va executa dupa ce placa murdarita va fi scoasa de pe pozitie. Eventualele murdarii grele sau deteriorari ale placilor duc la inlocuirea acestora cu placi de

acelasi tip. LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA VOPSITORIILOR

La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului start se av face inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luandu-se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintii pardoselilor.

PREGATIREA SUPRAFETELOR

Suprafetele suport (tencuieli gletuite) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri.

Toate fisurile, neregulariltatile se chituiesc de catre vopsitor sau se slefuiesc cu pasta de ipsos.

Pasta de ipsos folosita pentru chitirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin presarea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecarea rapida (in intervalul de maximum 1 minut de la presare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite inainte de ssarsitul prizei ipsosului (circa 6 minute).

Pentru spacuirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos-var, in proportie de 1

parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare.

Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit (in cazul pertilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate

Conditii tehnice pentru vopseaua pe baza de rasini pentru exterior: Vopseaua pe baza de rasini trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici: - rezistenta superioara la raze UV; - rezistenta sporita la cicluri de inghet-dezghet; - sa permita suportului sa respire si sa nu formeze bariera de vapori; - sa asigure protectie anticarbonatare pentru suprafetele de beton/mortar de ciment; - sa se poata curata cu jet de apa si detergent; - sa fie usor de aplicat; - sa fie produs ecologic. CONDITII DE EXECUTIE A VOPSITORIILOR

Lucrarile de vopsitorie se vor executa in conf. cu proiectul de executie si prevederile prezentului caiet de sarcini.

Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperature a aerului de cel putin +15º C.

Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.

Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire se va verifica daca suprafetele suport au atins umiditatea de regim.

Diferenta de temperature intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie sa fie mai mare de 6º C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit. In prealabil, se face verificarea si rectificarea eventuala a stratului suport. Dupa terminarea reparatiilor, suprafata stratului suport trebuie sa fie neteda si sa nu

prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m. Vopsitoria cu vopsea de dispersie lavabila se realizeaza pe santier, aplicand vopseaua

manual in doua sraturi. Diluarea vopselei se va face conf, indicatiilor fabricantului. Al doilea strat de vopsire se va aplica numai dupa uscarea completa a primului strat.

Inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita de 900 ochiuri/cmp. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans, pentru a impiedica formarea de pojghite si evacuarea apei de emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi omogenizata in prealabil.

In cazul in care prin proiect sunt indicate anumite tonuri de culoare se vor face probe de culoare pe suprafata suport, intr-un loc mai putin vizibil, inainte de punerea in opera, pana la obtinerea culorii indicate,

Executarea manuala a vopsitoriei se realizeaza cu bidineaua sau cu trafalet. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA MATERIALE SI PRODUSE

Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatra artificiala (gresie) trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de Stat si normele tehnice de ramura. ALCATUIREA PARDOSELILOR

Fiecare tip de pardoseala are im primcipiu urmatoarea structura: -imbracamintea propriu-zisa care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor rezultate din exploatare -stratul support al pardoselii care primeste incarcare de la imbracaminte si o transmite fundatiei sau elementului de rezistenta pe care este asezat pardoseala

–in unele cazuri alcatuirea pardoselilor mai cuprinde si un strat de egalizare, care are rolul sa asigure planeitatea stratului support sau de a prelua diferentele de solicitari din contractii, dintre stratul suport si imbracaminte.

SACAFE SAU PLINTE

Scafele sau plintele sunt obligatorii in incaperile prevazute cu instalatii de apa . In incaperile care au peretii placati cu faianta, executarea scafelor sau plintelor nu este

obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplute cu mortar de ciment.

La pardoselile cu mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100-150 mm inaltime turnate din mortar de ciment sclivisit.

La pardoselile din mozaic turnat, scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc, sau vor fi prefabricate din beton mozaicate. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mzaic, turnate pe loc, se vor executa cu dozaje si in conditiile tehnice indicate la pardoseli. Plintele vor fi de 100-150 mm inaltime, iar grosimea lor va fi astfel stabilita, incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5…8 mm.

Scafele din beton mozaicat prefabricate de 12 mm inaltime sau plintele din beton mozaicate sa depaseasca fata tencuielii cu 5…8 mm.

La pardoselile din placi de gresie ceramica, se vor monta elemente de racordare (colturi, scafe) fixate cu mortar de ciment, astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5…8 mm. La aceste pardoseli se vor executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate. PARDOSELI DIN COVOARE PVC

Caracteristici tehnice covor PVC antiderapant

Caracteristica Descriere

Antiderapant produs cu sprafata profilata contine, granule

de cuarţ pe suprafaţă

Grosime 2.5 mm

Greutate 2.5 kg/mp

Garantia produsului 7 ani

Clasa de trafic 34-43

Izolarea fonica 13dB

Rezistenta la uzura Grupa T

Clasa de ignifugare Class Bfl s1>8kW/m2

Rezistenta la alunecare R10

Caracteristici tehnice covor PVC antiderapant

Caracteristica Descriere

Antiderapant Contine granule de oxid de aluminiu, carbura

de siliciu şi granule de cuarţ

pe suprafaţă

Grosime 2mm

Greutate 2.4 kg/mp

Garantia produsului 7 ani

Clasa de trafic 34-43

Izolarea fonica 5dB

Rezistenta la uzura Grupa T

Clasa de ignifugare Class Bfl s1>8kW/m2

Rezistenta la alunecare R10

PARDOSELI DIN GRANIT MATERIALE SI PRODUSE

Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatra naturala trebuie sa corespunda prevederilor din Standardele de Stat si normele tehnice de ramura.

Placile de pardoseala din sparturi de pietre naturale de marmura sau granit sunt realizate sub forma de dale 400x400x20 mm sau 600x400x20 mm grosime.

Aceste produse se livreaza gata finisate, cu luciul realizat uzinal, insotite de certificate de calitate.

Placile trebuie sa aiba muchiile drepte, sa fie perfect plane, sa nu prezinte defecte care afecteaza aspectul sau functionalitatea lor.

Plintele au aceleasi caracteristici fizico-mecanice plane. Se livreaza un metraj la suprafata solicitata cu o latime de 100 mm. ALCATUIREA PARDOSELILOR

Fiecare tip de pardoseala are in principiu urmatoarea alcatuire: c) -imbracamintea propriu-zisa care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor

rezultate din exploatare d) –stratul suport al pardoselii care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite

fundatiiei sau elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala e) –in unel ecazuri alcatuirea pardoselilor mai cuprinde si un strat de egalizare, care are

rolul sa asigure planeitatea stratului suport sau de a prelua diferentele de solicitari din contractii, dintre stratul suport si imbracaminte

Alcatuirea structurii pardoselii se va stabili in functie de elemental de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de destinatia incaperilor, precum si de solicitarile in timpul exploatarii. CONDITII DE LIVRARE SI MANIPULARE Dalele si plintele se livreaza cu cerintele de garantie, in pachete. Placile se aseaza in pachete in pozitie verticala , pe cant, protejate cu panza sau polistiren Inainte de punerea in opera, placile se curate de toate impuritatile

Montajul cu adeziv:

Adezivul se aplica pe suprafete mici, dalele se aseaza dupa modelul dorit cu multa grija si se controleaza foarte constiincios, nivelul acestora pentru a evita diferenta de inaltime dintre placi. Se indeparteaza bine excesul de pasta dintre rosturile placilor, cu ajutorul unui burete umed. Aceasta operatie se executa imediat , cu multa grija. Plintele se pozeaza concomitant cu pardoseala dar dupa ce s-au montat placile de pardoseala, se monteaza pe perete.

Cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea - amorsarea peretelui - prepararea amestecului adeziv - aplicarea amestecului adeziv - asezarea si fixarea prin presare a plintei in stratul adeziv - curatirea excesului de adeziv - rostuire - curatarea, spalarea plintelor. Apoi se executa operatia de acoperire a rosturilor (rostuire) pentru toata suprafata montata

Protejarea lucrarilor:

Toate suprafetele finite se vor proteja cu hartie impermeiabila, care sa nu lase pete cu imbinari prin suprapunere de cel putin 10 cm.

Lucrarile se lasa doua-trei zile in cazul metodei cu adezivi si 5-6 zile in cazul metodei lipirii cu mortar de ciment, dupa care se permite circulatia.

Dupa perioada de protectie, pardoseala se va spala, fara adaosuri de detergenti corozivi CONFECTII METALICE

Lucrarile se incadreaza in categoria “B” de executie conform Normativ C 150-84 si categoria de calitate a sudurilor C3. MASURI PRIVIIND EXECUTIA LUCRARILOR

Pentru o executie corecta, este necesara respectarea urmatoarelor prevederi mai importante:

-masuri de depozitare corecta si ordonata a elementelor de constructii metalice -masuri de marcare a fiecarui element de constructie metalic,in vederea identificarii corecte si rapide -masuri pentru manipulare si transport pe verticala si orizontala a fiecarui element. -montarea propriu-zisa a elementelor cu pregatirea materialelor de adaos, prelucrarea marginilor pieselor, suduri, prelucrarea ulterioara a sudurilor -in timpul executiei se vor lua masuri de asigurare a stabilitatii fiecariu element in parte

PROTECTIA CONSTRUCTIILOR METALICE La elementele metalice a caror suprafata se poate proteja pe santier, se va verifica acest

lucru conform STAS 10166-76 prin indepartarea grundului initial, verificarea suprafetei si acoperirea apoi cu stratul de protectie temporara.

La elementele neprotejate se va aplica un strat de protectie temporara (miniu de plumb)imediat dupa primirea pe santier a alementelor metalice.

Depozitarea elementelor de constructii metalice se va face in locuri ferite de intemperii atmosferice. Dupa montarea structurii metalice se trece la realizarea protectiei anticorozove definitive prin vopsire cu vopsea de ulei in doua straturi

STRUCTURA DIN PROFILE

Structura primcipala este alcatuita din cadre realizate din otel galvanizat cu inalta limita elastica, antiseismica si anticiclonica (rezistenta la vand pana la 210km/ora)

Toate componentele sunt galvanizate, asigurand o excelenta rezistenta impotriva coroziunii fara nici o intretinere.

Extensiile sunt realizate pe travee in lungime si in latime Structura este compusa din profile Z realizate din otel galvanizat la rece (Z 350/E36) cu

inalta limita elastica (E36), pane, contra vanturi, piese de asamblare. Inchiderile laterale si invelitorea sunt din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica cu

grosimea de 50 mm in acoperis si pereti, grosimea tablei de otel galvanizat 0,5/0,5 mm cu cele doua fete prevopsite, protejate cu un strat de polyester rezistente la foc (clasa C1) si coroziune

Bordurile interioare si exterioare sunt din tabla de otel galvanizat prevopsit, cu grosime de 0,5 mm MATERIALE

- structura din otel galvanizat - pane din otel galvanizat pentru fixarea inchiderilor - montanti din otel galvanizat pentru fixarea portilor - jgheaburi laterale din otel galvanizat si burlane PVC - piese de imbinare - buloane de ancoraj pentru legatura cu funddatia - suruburi

Toate materialele sunt agrementate tehnic in Romania CARACTERISTICI TEHNICE

Structura principala este alcatuita din cadre realizate din otel galvanizat cu inalta limita elastica, antiseismica si anticiclonica (rezistenta la vant pana la 210km/ora).

Toate componentele structurii sunt realizate din role de otel galvanizat la cald, ceea ceconfera o remarcabila rezistenta la coroziune in orice conditii climatice.

Galvanizarea se face intr-o baie de zinc lichid, mnentinuta la o temperatura cuprinsa intre 4450-500 grade Celsius. Timpul de contact intre tabla de otel si baia de zinc este de ordinul catorva secunde.

Compazitiz zincului, bine controlata, permite obtinerea unei galvanizari foarte fine, piesele obtinute prezentand urmatoarele avantaje:

- calitatea foarte buna a suprafetei de acoperire cu zinc - calitatea si regularitatea grosimii stratului de zinc care este controlat sistematic si integral Toate profilele structurii sunt realizate din otel galvanizat la cald, cu urmatoarele

caracteristici: - caracteristica E 36 corespunde unei limite elastice a otelului de 36 daN/mm - caracteristica Z 350 corespunde unei minime de zinc in g/mp Grosimea tablei de otel galvanizat din care sunt realizate elementele Z ale structurii de

rezistenta (stalpi si grinzi) este de 4 mm. Elementele structurii sunt pregaurite, ele fixandu-se prin suruburi Suruburile de prindere si buloane de ancoraj pentru ansamblurile structurii sunt din otel

galvanizat la cald. Ca si piesele structurii, otel din care acestea sunt realizate area o inalta limita elastica de calitate 8.8. Caracteristica 8.8. corespunde unei limite elastice de 64 daN/mmp(8 x 8)

Extensiile sunt realizate pe travee in lungime si in latime. Toate elementele structurii sunt profile "Z", realizate prin indoire la rece.

AVANTAJE Datorita protectiei anticorozive, realizata uzinat prin zincare, durabilitatea constructiilor

realizate trebuie să fie superioara celor metalice traditionale, cu protectiile realizate prin vopsire clasica.

Realizarea constructiilor din profile metalice usoare, galvanizate este o metoda eficienta si economica, utilizandu-se in multe tari.

Utilizarea protectiei suprafetelor metalice prin zincare le confera acestora o durabilitate mare in timp si totodata o reducere substantiala a manoperei pe santier si o intretinere minima.

Realizarea imbinarilor intre elemente prin suruburi asigura mentinerea protectiei anticorozive realizata uzinat.

Elementele de structura sunt elemente usoare, ceea ce face fundatiile sa fie fundarii izolate sub stalpi.

CONDITII TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII, DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Coducerile santierelor vor elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv MASURI DE PROTECTIA MUNCII

In toate etapele cuprise in operatiile de executie vor fi respectate cerintele esentiale referitore la protectia , siguranta si igiena muncii si anume:

- siguranta in exploatare - giena si sanatatea oamenilor - protectia impotriva zgomotului - siguranta la foc La realizarea lucrarilor vor fi respecate cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari: Norme generale de protectia muncii NGPM - 96; Regulament privind protectia si igena muncii

in constructii - 1993. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor vor fi efectuate

respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente

Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:

- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii - realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult

30 de zile si consemnarae acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semante individual

- cotrolul aplicarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice - verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de

la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.

Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate

Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunnzator noilor conditii de lucru

Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca

PREVENIREA INCENDIILOR Respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace

si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din "Normele generale de

prevenire si stingere a incendiilor" (mI 1998), din normativul C 11 ("Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de costructii si instalatii aferente acestora"), "Normativ de siguarnta la foc a constructiilor " (P 118-99) si alte normative in vigoare.

Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii.

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa cat si local la unitatile specifice.

Personalul care executa instalatiile va fe instruit periodic in timpul executarii lor. Locurile cu pericol de incendiu sau explozive vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conf prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92.

In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.

Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.

Aceste zone vor fii imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive

sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluantii sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va

fi limitata la strictul necesar. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau

operatii cu substante inflamabile. LUCRARI DE CONSTRUCTII. INVELITORI Obiect si domeniu de aplicare.

Prezentul normativ se aplica la realizarea lucrarilor de invelitoare pentru constructii si este compus din caiete fiecare cuprinzand prescriptii tehnice pentru executarea invelitorii.

Alcatuire

Alcatuirea si executarea jgheburilor si burlanelor din tabla necesare din tipurile de invelitori din prezentul normativ se vor face in conformitate cu prevederile STAS 2389-77 si STAS 2274-88. Materiale

Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de fabricatie. Prescriptii de executie

Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul normativ si cataloagelor de detalii tip de arhitectura si constructii.

Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat in ceea ce priveste:

- respectarea solutiilor materiale, dimensiunilor, precum si a modului de prindere si asamblare a elementelor suportului conform proiectului; - respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii si a aliniamentelor formelor zonelor si caprariilor in conformitate cu datele din proiect, abaterile admisibile de la planeitate masurate cu drepatrul de 3 m lungime care terbuie sa fie de 5 mm in lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm perpendicular fata de acesta; - executarea pralabila a tuturor strpungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cabluri, etc.

- asigurarea scurgerii apei in cazul luminatorelor sau altor obstacole transversale mai late de 500 mm prin realizarea in amonte de sei in doua ape de minim 150 mm inaltime fata de planul invelitorii; - protectia anticoroxiva prevazuta in proiect pentru partile metalice; - indepartarea urechilor de montaj, mustatilor, rosturilor de materiale, molozuri, etc. de pe fata superioara a suportului. - in timp de iarna, ianinte de inceperea executiei invelitorii stratul suport si materialele ce se pun in opera vor fi bine curatite de zapada si gheata. Masuri de protectie contra incendiilor, de tehnica securitatii muncii La proiectarea se executarea invelitorilor se vor respecta: - Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decretul nr. 775/98. - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P 118/99. - Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotare cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi, echipament de protectie si stingerea incendiilor in unitatile M.P.Ind. aprobate cu Ordinul OMI 775/98 - Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul

Sanatatii cu Ordinul nr. 34/1975 si 60/97. In timp de ploaie, ceata deasa, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploile torentiale sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului executia lucrarilor de invelitoare se va intrerupe. Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza la acoperis pentru montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperisuri se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate, iar caile de acces vor fi degajate de materiale si obstacole. Invelitorile fiind necirculabile pentru accesul in vederea intretinerii se vor da instructiuni de catre proiectant.

HIDROIZOLAŢIE LA TERASĂ Strat suport: tabla -Pregatirea stratului suport: degresarea suprafetelor existente. -Reparatii ale stratului suport: indreptarea eventualelor zone cu defecte. Pentru realizarea aplicatiei propriu-zise, a hidroizoizolatiei terasei, solutia cu întarirea declasanta de umiditate are urmatoarea structura:

Componenta sistemului: 1.Amorsa: Primer pe baza de Poliuree, bicomponent, pentru amorasarea suprafetelor din metal in vederea aplicarii sisitemului MTC („Moisture Triggered Chemistry”) . Intarire rapida, in cca 15 min. Consumul este de cca 0,20 kg/strat. Ambalat la 5 litri(6.2kg).

2.Falturi: Banda de etansare: 15 cm latime impregnata in stratul de baza Lungime estima falturi: 3000 m liniari. X 15 15 cm latime pt protectie falt.

-Produs poliuretanic monocomponent utilizat ca strat de baza. Culoare: rosu caramiziu, ambalarea la cutii de 20,6 kg. -Banda 15 cmx 50m. 3. Petreceri tabla Etansare cu: -Strat de armare pe baza de fibre de sticla, netesute, speciala pentru sistemul de hidroizolatii. Role de 1,30m x 150m. Plasa de armare, se disipa in stratul de baza in care se impregneaza cu ajutoul rolei(doar cu rola, trafaletul). - RAL 3011, cca 1,4 kg/mp. Acoperire cu latime de 10 cm 4. Hidroizolatie generala pe intrega suprafata: In 3 straturi cu Ral 9016(alb) sau 7015(gri) cu un consum de 0,5 kg/strat aplicate cu trafaletul(rola cu par scurt). -produs poliuretanic monocomponent RAL 9016, pentru acoperiri finale, expuse UV. Ambalarea la cutii de 22 kg. -usor de aplicat -nu prezinta imbinari –nu prezinta risc de defect prezent la sistemele prin suduri. -aplicare la temperaturi intre +2°C si +41°C Strat suport: beton -Pregatirea stratului suport: degresarea suprafetelor existente. -Reparatii ale stratului suport: indreptarea eventualelor zone cu defecte. Pentru realizarea aplicatiei propriu-zise, a hidroizoizolatiei terasei, solutia recomandata: întarirea declasanta de umiditate are urmatoarea structura:

Componenta sistemului: 1. Primer pe baza de Poliuree, bicomponent, pentru amorasarea suprafetelor din beton, lemn, piatra, metal in vederea aplicarii sistemului cu întarire rapida, in cca 15 min. Dupa uscare este recomandata aplicarea stratului de baza. Consumul este de cca 0,13 kg/strat in maxim 2 straturi functie de absorbtia suprafetei. Ambalat la 12 kg. 2. Produs poliuretanic monocomponent RAL 3011, utilizat ca strat de baza pentru suportul existent. Consum specific:1,1 kg/mp, aplicat cu trafaletul pe suport uscat, desprafuit dupa sablarea pentru deschiderea porozitatilor. Consum real estimat: 1,30 kg/mp. In stratul proaspat aplicat se va impregna tesatura de armare cu ajutorul rolei de aplicare. Culoare: rosu caramiziu. Ambalarea la cutii de 20,6 kg. 3. Strat de armare pe baza de fibre de sticla, netesute, speciala pentru sistemul de hidroizolatii. Role de 1,30m x 150m. Plasa de armare, se disipa in stratul de baza in care se impregneaza cu ajutoul rolei(doar cu rola, trafaletul) Ambalat la role de 195 mp. Necesar: cca 100mp(se realizeaza suprapuneri de min 10-maxim 15cm la fiecare terminatie a rolei)

4. Produs poliuretanic monocomponent RAL 9016(alb) pentru acoperiri finale, expuse UV. Consum specific:1,1 kg/mp, aplicat cu trafaletul pe suport. Se aplica dupa intarirea primului strat. Consum real estimat: 1,20 kg/mp In stratul proaspat aplicat se va impregna tesatura de armare cu ajutorul rolei de aplicare. Culoare: rosu caramiziu. Ambalarea la cutii de 22 kg. Structura sistemului: Raportata la suprefetele existente: 1. 1 x Primer, 1 sau 2 x 0.13 kg.(0,20kg strat pt calcul de pret) 2. 1 x Strat aplicat cu rola, pe suport desprafuit si uscat 3. 1 x Strat Premium, plasa speciala de armare din fibra de sticla(inclus 10% suprapuneri) 4. 1 x Strat RAL 9016, 1,10 kg/mp/strat, aplicat cu trafaletul pana la impregnarea deplina a tesaturii.

Sistemul nu trebuie să fie conditionat de riscurile aduse de ploile accidentale pe durata executiei lucrarilor -rezistent la intemperii -nu arde. -elasticitate ridicata -rezistent la agresiuni chimice -usor de aplicat -nu prezinta imbinari –nu prezinta risc de defect prezent la sistemele prin suduri. -aplicare la temperaturi intre +2°C si +41°C -sistemul poate fi garantat de o echipa scolarizata de Sika, pentru maxim 10 ani. PERETI CORTINA SI TAMPLARII 1. Generalitati 2. Descriere sisteme utilizate

2.1. Fatada cortina verticala si luminatoare 2.2. Sisteme de usi

3. Tipuri vitraje

1. Generalitati Condiţiile contractului au la bază normele in vigoare. Se vor avea in vedere directivele producătorului de sisteme de aluminiu si al producatorului de geamuri izolate. Tipul şi volumul lucrarilor Subiectul acestei descrieri sunt executia si montajul tamplariilor de aluminiu. Dimensiuni Dimensiunile date în caietul de sarcini sunt dimensiunile de proiect. Modificările de dimensiuni, care la lucrarile de construcţie metalică per bucată sunt de până la +/- 50 mm din dimensiunea totală, nu permit schimbări ale preţului unic. La abateri mai mari se recalculează preţul conform cu modificarile suprafeţei. Inainte de darea in executie executantul va efectua un releveu. În cazul când pentru pentru construcţia (de aluminiu) trebuie asigurată o dimensionare preliminară în vederea montajului, dimensiunile finale sunt stabilite de comun acord cu beneficiarul, în scris.

Date despre sistemul de profile Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemelor de aluminiu. Datele despre dimensiunile standard ale profilelor (adâncimea de montaj şi lăţimea vizibilă) şi caracteristicile construcţiei în poziţiile de detaliu sunt de avut în vedere. Pentru sistemul de profile oferit se respectă prescripţiile şi regulile de prelucrare ale producătorului de profile. Producătorul de profile, respectiv furnizorul de profile trebuie să prezinte la cererea beneficiarului un certificat ISO 9001. Cerinţe pentru materiale Aluminiu Se folosesc profile laminate de aluminiu în aliaj AlMgSi0,5F22 în calitate vopsita .Pentru tablele de aluminiu vopsite se folosesc aliaje de AlMg1 sau Al99,5 de calitate normală. Abaterile se vor argumenta in scris si se vor specifica in memoriul atasat ofertei. Diversele materiale si forme de livrare (profile, table respectiv balamale si parti de feronerie) se vor stabili in functie de cerinte si mod de prezentare. Oţel Piesele de oţel pentru ancorări, rigidizări şi precadre sunt fie inoxidabile, fie prevăzute cu operaţii de zincare în baie topită. Prelucrările ulterioare trebuie evitate. Zincarea pieselor de oţel se va verifica temeinic după transportul la şantier şi înainte de montajul pieselor de aluminiu. Părţile zincate deteriorate ca şi eventualele suduri sunt curăţate, degresate şi apoi sunt vopsite bine cu vopsea de protecţie de cea mai bună calitate. Gaurile necesare procesului de zincare vor fi astupate etans cu materiale plastice. Solutiile propuse vor fi astfel formulate incat sa impiedice pe viitor coroziunea pieselor. Cerinţe pentru construcţie Alegerea profilelor Profilele (de aluminiu) izolate termic sunt alcătuite din o parte exterioară şi o parte interioară care sunt unite cu o punte izolatoare din material plastic de calitate înaltă (de exemplu: fibră de sticlă din poliamidă durificată) cu lungimea caracteristice ansamblului final structuara-suprafata vitrata. Profilele trebuie să suporte încărcarile în mod sigur. Momentele de inerţie oferite de producătorul de profile trebuie avute în vedere la alegerea profilelor. Pentru legăturile cu clădirea trebuie prevăzute sisteme de profile cu cleme şi cordoane de izolare. Principiul izolării termice este prevăzut pentru întreaga construcţie. Cerinţe statice Construcţia va trebui să respecte cerinţele statice. Dimensiunile şi grosimile materialelor vor fi, atâta timp cât nu sunt prevăzute iniţial, alese de către ofertant astfel încât să corespundă solicitărilor. Se impune ca incărcările efective sa fie preluate în siguranţă de către constructia luminatorului, respectiv de cladirea existenta. Pentru preluarea sarcinilor se vor lua respecta normativele romanesti, in special NP 082/2004 si SR EN 13116 pentru sarcinile din vant; NP 102/2004 –Indrumar de prelucrarea si montajul peretilor cortina; CR 1/3/2005 pentru incarcarile din zapada; P100/2004 incarcarile din seism. Deformatiile de calcul ale montantilor, traverselor si ramelor de tamplarie prevazute cu geam termoizolator nu trebuie sa depaseasca L/200 sau maxim 15 mm –conform SR-EN 13830- (L fiind distanta intre doua puncte de fixare). Săgeata celui mai lung cant de sticlă nu trebuie să depăşească L/300 dar maxim 8 mm. Sageata maxima a traverselor sub greutatea geamului nu trebuie sa depaseasca L/500 dar mai putin de 3 mm-conform SR EN 13830.

Prinderi şi rigidizări Toate prinderile şi rigidizările trebuie construite aşa încât să fie compatibile cu toleranţele clădirii de bază. Elementele de prindere (precum şuruburi, bolţuri, piuliţe şa) să fie confecţionate din oţel-crom-inoxidabil (cel puţin calitatea A4 cu conţinut redus de cupru). Pentru toate cuplajele uzuale şi piesele mărunte din oţel se folosesc materiale zincate în baie topită. Asamblările cu şuruburi, în totalitatea lor, sunt asigurate contra deşurubării neprevăzute. Pentru evitarea coroziunii de contact, trebuie ca la punerea în contact a două metale diferite să se folosească o piesă intermediară de PVC. Se face excepţie în cazul pieselor de legătură de oţel-crom-inoxidabil din domeniul uscat. Cerinţe fizice ale construcţiei Alungiri Deformările pieselor construcţiei datorită deplasărilor şi a condiţiilor de temperatură sunt dimensionate constructiv, derivând din aceasta stabilirea rosturilor de deplasare şi închidere, a etanşărilor la aer şi apă. Rosturile de cuplare cu corpul clădirii sunt etanşate faţă de apă. Construcţia trebuie să preia prin elementele de îmbinare toate forţele efective şi să le transmită la clădire. Ferestrele şi elementele de faţadă nu vor prelua sarcini de la corpul cladiri. În domeniul constructiv, rosturile convenite sunt pentru deplasări nezgomotoase şi cu posibilităţi de alunecare. Izolarea la corpul clădirii Cerinţe de protecţie la căldură, la umiditate, la zgomot, protecţie contra incendiului, cerinţe de deplasare ale rosturilor sunt de avut în vedere la alegerea izolărilor. La izolarea rosturilor de îmbinare cu materiale izolatoare elastice trebuie avute în vedere prescripţiile producătorului. Aplicarea izolatorilor trebuie făcută numai pe vreme favorabilă. La stabilirea lăţimii rosturilor este hotărâtoare deformabilitatea totală admisibilă a materialului izolator. Folii izolatoare (Bariere contra vaporilor) Legăturile la corpul clădirii sunt izolate cu o folie izolatoare specială din cauciuc butilic, respectiv APTK (denumire internaţională EPDM = Ethylen- Propylen- Termopolymere). Îmbinarea foliilor izolatoare şi dispunerile în diverse planuri se face cu respectarea unei suprapuneri suficiente. La lipirea foliei izolatoare trebuie curăţate suprafeţele de lipit de materiale/ substanţe străine. Trebuie evitata formarea bulelor de aer între suprafeţele de lipire. Foliile au lăţimi minime indicate de producător, şi lipiturile vor fi asigurate suplimentar mecanic. Materiale izolatoare Se vor monta numai materiale izolatoare termice ignifuge şi rezistente în timp. Pentru asigurarea unei bune izolări termice în timp trebuie împiedicată umezirea materialului termoizolant. Spaţiile goale între constructia la roşu şi precadre trebuie umplute cu materiale izolatoare termic care nu oxidează. Izolare termica Pe durata montajului construcţiei se va evita producerea punţilor termice. Separarea dintre clima interioară şi cea exterioară trebuie să se facă în zona caldă a profilelor.

Pentru împiedicarea aparitiei condensului, trebuie sa existe o zona de separatie clar definita intre zona caldă si zona rece în toate detaliile construcţiei de aluminiu cat şi la îmbinări. Coeficientul de transfer termic Ucw - conform DIN EN 12831 - al profilelor nu va depasi 1,6 W/m²K (clasa 1 de izolare termica), coeficientul de transfer termic Ug va fi maxim 1.1 W/m²K Coeficientul de transfer va fi verificat – la cerere – de catre o institutie de verificare abilitata. Protecţie la zgomot (izolarea fonică) Dacă în caietul de sarcini nu este cerut pentru închideri un anumit coeficient de izolare fonică Rw, se va prevedea un minim de 32dB, se vor avea in vedere si prescriptiile normativului DIN EN 4109. Protecţie la ploaie Toate legăturile la construcţie sunt izolate la interior contra apei, iar la exterior permit eliminarea apei. Trebuie atenţie la poziţionarea corectă a ramei în momentul montării. Falţurile şi nuturile de profil în care precipitaţiile pot pătrunde şi în care se poate forma condens trebuie să aibe din construcţie prevăzută posibilitatea de drenare a apei. Îndrumările de proiectare ale furnizorilor de profile trebuie respectate. Protecţie la foc Se vor avea in vedere prevederile normativului P118-99. Se vor respecta urmatoarele: Pentru intarzierea propagarii incendiilor, de la un nivel la altul, prin exteriorul fatadei , vitrarile sunt separate prin zone pline. Aceste zone trebuie sa fie rezistente la foc minim 30 minute. Tratarea suprafetelor de aluminiu Vopsirea cu pulberi Grosimea stratului de vopsea este cuprins între 60 +/-5 μm pentru suprafeţele principale vizibile. Suprafeţele secundar-vizibile sunt şi ele acoperite cu vopsea. Mostre de culoare sunt prezentate la cerere proiectantului lucrarii. Montajul geamurilor, montarea garniturilor Izolarea geamurilor şi a panelurilor se face cu ajutorul garniturilor de calitate superioara, originale sistemului APTK – EPDM sau acu rame vulcanizate (din acelasi tip de garnitura EPDM). Livrarea si montajul garniturilor exterioare cad in sarcina Executantului. Montaj şi executie Executantul va respecta proiectul tehnologic cu detalii de excutie,aprobat de proiectantul general.Eventualele modificari suplimentare se vor perzenta proiectantului general spre aprobare. Raspunderea pentru corectitudinea tehnica ,stabilitate, izolatii ramane dupa eliberarea desenelor de executie de partea celui care preia contractul si a proiectantului de specialitate. Dimensiunile pentru profile, prezentate in caietul de sarcini sunt dimensiuni minimale obligatorii, raspunderea pentru dimensionari cade in sarcinea executantului. Prelucrare Debitarea profilelor de aluminiu , în cazul de faţă – cu masini de debitat, se efectuează astfel încât precizia colţurilor prin asamblare să fie îndeplinită. După prelucrările mecanice canturile se curăţă cu grijă. După degajarea şpanului propriu, profilele de aluminiu prelucrate nu mai trebuie ajustate ulterior. În timpul prelucrării trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

Potrivirea exactă şi îmbinarea colţurilor şi a îmbinărilor T

Montarea la dimensiune exactă şi lipirea precisă a garniturilor, a colţurilor de garnitură şi a pieselor de etanşare

Dimensionarea şi ordonarea drenajelor pentru îndepărtarea apei

Izolarea contactului între profile, a zonelor crestate şi a celor de înşurubare

Potrivirea exactă a suporturilor de cercevea

Sistemul instalat original de accesorii de înaltă calitate este conform instrucţiunilor furnizorului/producătorului de accesorii. Trebuie asigurata o functionare impecabila printr-o ungere (dupa caz) si o pozitionare corecta a accesoriilor.

Prelucrarea tablelor Chiar dacă nu se menţionează separat în caietul de sarcini, trebuie să se ia in considerare materiale pentru realizarea unei funcţionări corecte la închiderile interioare şi exterioare, rame de fixare, construcţie invizibilă, materiale ajutătoare, izolatoare, de etanşare a rosturilor. Închiderile exterioare şi interioare sunt realizate din tablă de cel puţin 2 milimetri grosime. Prelucrarea tablelor trebuie să respecte prescripţiile prevăzute pentru suprafeţele respective. Schela Executantul va include in preturile unitare din oferta sa si costurile implicate de schele. Executia: Schela se va executa la alegerea Executantului. Volumul prestatiilor producatorului va include: transportul, montajul si celelalte lucrari aferente necesare in vederea aducerii intr-un stadiu functional, precum si demontarea si transportul de pe santier dupa incheierea prestatiilor contractate. Dimensionarea statica si incercarile exceptionale se vor include in preturile unitare. De asemenea, in pretul unitar se vor include incercarile curente si costurile de mentenanta. Protectia activitatii pe schela: Protectia activitatii pe schela va avea in vedere prevederile legale in vigoare si normele de protectia muncii. Scarile si accesul: In preturile unitare se vor include toate scarile si caile de acces necesare. Manipularea schelelor mobile, respectiv al celor atarnate, nu se vor calcula separat pe durata executiei lucrarilor. La mutarea schelei aceasta va fi demontata si apoi remontata in pozitia urmatoare. Protectia suprafetelor Se va asigura inlaturarea foliilor protectoare astfel incat sa se evite eventuale urme pe profile. Curatarea finala Se va efectua o curatare finala. Perioada dintre finalizarea montajului si curatenia finala nu trebuie sa depaseasca 1 an. Volumul lucrarilor de curatare corespunde clasei de curatare E, conform normelor privind curatarea fatadelor metalice, asigurarea calitatii RAL/GZ632. Pentru aceste lucrari, se vor utiliza numai agregate certificate (conform certificatului asigurarii calitatii RAL-GZ632). Asigurarea calităţii Executantul răspunde de calitatea producţiei precum şi de asamblarea profesională a elementelor construcţiei. Pentru asigurarea calităţii, în cataloagele producătorilor de profile de aluminiu se află norme de prelucrare şi de montare. Acestea vor fi puse la dispoziţia Proiectantului si Beneficiarului in faza de Proiect Tehnic. Atestarea faptului ca producatorul sistemului ofertat poseda un sistem de asigurare a calitatii in conformitate cu DIN EN ISO 9001. Executantul va pune la dispozitia Beneficiarului documente care sa ateste calitatea materialelor care urmeaza a fi puse in opera, respectiv declaratii de conformitate, certificate

de calitate, avize de expeditie, procese verbale de receptie calitativa, pentru fiecare livrare de materiale pe santier. De asemenea executantul va pune la dispozitia beneficiarului certificatul de asigurare a calitatii ISO 9001. Închideri la corpul cladirii Oferta trebuie sa includa elemente de inchideri perimetrale(bariere de vapori, hidroizolatii, termoizolatie si in functie de situatie sorturi de tabla ). Montajul pieselor de prindere a faţadei Constructiv, ancorele sunt astfel alcătuite ca să permită o dilatare nestânjenită a faţadei. De asemenea ele trebuie să compenseze proporţional deformările corpului clădirii, de exemplu încovoierea planşeelor. Fixarea consolelor de corpul clădrii se face cu şuruburi de oţel şi cu dibluri (conexpanduri) conform cerinţelor statice. Toate piesele de fixare ale faţadei trebuie să permită preluarea în siguranţă a eforturilor apărute în faţadă şi să le transmită structurii de rezistenţă a clădirii. Certificari si incercari La cererea Beneficiarului, se vor certifica proprietatile fizice ale sistemului de profile din aluminiu utilizat prin intermediul unui institut de verificare atestat. Breviarele de calcul se vor intocmi si verifica de catre un inginer constructor autorizat. De asemenea, tot la cererea Beneficiarului, se vor prezenta datele privind deformarile profilelor portante intr-o forma verificabila. NOTA GENERALA:

1. Suprafetele indicate in prezentul Caiet de sarcini sunt suprafete vizibile pe cladire si nu includ pierderile.

2. Referitor la tamplaria de aluminiu, sensurile de deschidere vor fi supuse aprobarii inainte de executie.

3. Toate caracteristicile fizice si geometrice ale elementelor de inchidere a luminatorului, indicate in prezentul Proiect Conceptual sunt cele minime acceptabile. Ofertantul/Executantul va trebui sa-si dimensioneze si sa-si insuseasca valorile rezultate din propriile calcule, pastrand arhitectura fatadelor si bugetul ofertat.

2. Descriere sistemelor utilizate 2.1. Fatada cortina verticala si luminatoare Peretii cortina

Sectiune orizontala montant

Sectiune verticala traversa Profilele de aluminiu vor fi solidarizate de profile rectangulare din otel care reprezinta elementul principal de rezistenta al peretilor cortina.Acestea vor forma o retea ce va avea punctele de prindere amplasate pe structura de rezistenta a cladirii (structura metalica din otel).Drenajul se face în cascada, pe trei nivele : Nivelul 1= riglă; nivelul 2= riglă; nivelul 3= montant, profilele de nivel inferior suprapunandu-se peste profilele de nivel superior. Îmbinarea riglelor pe montant se realizează prin înşurubarea profilelor / îmbinări T. Toate îmbinările sunt stabilite în funcţie de cerinţele statice. Zona de suprapunere este izolată cu piese de etanşare. Etanşarea ochiurilor de geam şi/sau a panourilor se realizează cu garnituri de EPDM. La exterior constructia va avea capace ornament pe verticala iar pe orizontala fara capace vizibile cu geamuri termoizolante speciale iar etansarea intre geamuri se face prin sigilatura structurala cu silicon special rezistent la radiatiile ultraviolete Dow Corning . Toate şuruburile de fixare folosite la exterior sunt din oţel inox – A4. In faltul montantilor se vor monta obligatoriu piese speciale pentru asigurarea egalizarii presiunilor si drenajul apelor infiltrate sau din condens. Aceste piese vor fi montate in punctele inferiore si superioare ale montantilor, cat si din maxim 8 in 8 metri.

Piesa evacuare condens In zona rosturilor de dilatare ale montantilor se vor monta obligatoriu piese pentru continuitatea canalelor de drenaj. Aceste piese trebuie fixare cu ajutorul suruburilor autofiletante. Piesele trebuie sa prezinte canale transversale, in interiorul carora sa se injecteze thiocol pentru etansarea corespunzatoare intre piesa si montant (apa nu va putea patrunde intre piesa si montant prin efectul de tensiune superficiala.

Caracteristicile de performanta ale sistemului folosit la peretele cortina:

Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN AW6060, DIN 1748 si DIN EN 12020-2

Izolarea termica Ucw<1.6 W/m2K cf DIN EN ISO 10077-1

Etanseitate la apa : RE 1000 cf DIN EN 12154 ( testata la o diferenta de presiune 1000 N/m2)

Etanseitate la aer: AE 1200 cf DIN EN12152 (testata la o diferenta de presiune 1200 N/m2

In cazul luminatoarelor, pentru preluarea eventulului condens care poate sa apara in interior, garnitura superioara de pe traversele inferioare ale fiecarui ochi de geam va fi prevazuta cu un canal special de colectare, iar la capetele garniturii se vor prevedea piese speciale cu supapa pentru evacurea condensului in faltul montantului (conform detaliului). La exterior, constructia va avea pe orizontala capace tesite la partea superioara, iar pe verticala capace normale, cu minim un milimetru mai inalte decat cele orizontale. Capacele de pe traversa vor fi mai scurte si vor fi prevazute pe capete cu piese speciale, care permit scurgerea apei. Intre cele doua garnituri ale tuturor presoarelor se va utiliza suplimentar o banda suplimentare de etansare.

2.2 Sistemul pentru usi Valoare Uf 2,2 W/m2K Latime vizibilã 147 mm Balamale cilindrice, reglabile continuu pe trei directii Rozetã coplanara Rezistenta anti-efractie pana la clasa WK2 Feronerie certificata pentru 1.000.000 cicluri de actionare (deschis-inchis) Posibilitate montaj control acces Posibiliatate montaj mecanism autoinchidere Feronerie antipanica conform EN 1125 Caracteristici de performanta ale sistemelor de usi

Rezistenta la incarcarea din vant conform EN 12210 clasa C3

Permeabilitatea la aer conform EN 12207 clasa 2

Impermeabilitate la apa conform EN 12208 clasa 5A

Coeficient de transfer termic global Ucw=2,2 W/m2K

Bara antipanica (aluminiu sau inox)

Observatie: Produsele descrise sunt produse de referinta,ofertele se vor intocmi respectand cerintele de performanta. Performantele sistemelor ofertate trebuiesc probate prin certifcate de produs internationale emis de IFT Rosenheim (centrul de cercetare si agrementare pentru tehnica ferestrelor)

3. Tipuri de vitraje: Constructiile descrise in CS se vor vitra cu geamuri termoizolante prin intermediul garniturilor de sistem. Geamurile termoizolante vor fi sigilate in general perimetral. Sigilarea primara se face cu cauciuc butilic, iar sigilarea secundara cu Polisulfid sau silcon bicomponent.Profilul distantier trebuie sa fie retras fata de cantul geamului cu minim 3mm.Alte sisteme de sigilare nu sunt admise.Ofertantul trebuie sa certifice ca tipul de geam ales are o durata de viata de minimum100 de ani conform “Skandinavian IG-Standard-Nordtest 11-74”.Grosimile de geam se vor dimensiona respectand cerintele fizicii cladirii in conformitate cu EN 12600/2002. Calitatea optica Pentru evaluarea optica a calitatii geamurilor termoizolante sunt valabile directivele de evaluare calitatii vizuale ale geamurilor termoizolate emise de SIV-Hadamar, editie aprilie 1990.Se va face dovada existentei unui contract intre furnizorul de geam si o firma terta de control autorizata.Se vor prezente doar produse, care pot fi vizualizate de furnizor la obiective deja realizate. Geamurile securizate trebuie sa aiba imprimat (vizibil si durabil) un numar de verificare.Se vor respecta cerintele refritoare la incovoiere DIN 52303, incercare la pendul DIN 52338 si DIN 52349 descrierea fragmentarii sticlei. Coeficient de transfer termic geam : 1,1 W/mpK Se vor defini parametrii spectrofototermici: TL (transmisia luminoasa) RL (reflexia luminoasa ) g (factor solar) U (coeficient de izolare termica) Grosimi sticla: Se vor verifica in functie de incaracarile si dimensionarile din normativele in vigoare.

Vitrare parapet de tip shadow box Vitrarea zonelor de parapet netransparente se vor executa in varianta shadow box . Panelul de parapet este compus din (de la exterior spre interior) geam securizat si emailat 8mm- culoare RAL stabilită de proiectant, vata minerala 2 cm grosime, tabla zincata de 0.7.Panelul va fi sigilat perimetral cu thyokol. Montajul este asemanator cu geamurile termoizolante . UgP<=0.8 W/m2K FINISAJE EXTERIOARE Generalitati. Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare pe suprafetele fatadei. Materiale utilizabile. 1. Ciment PA 35. 2. Nisip de rau sau de cariera bine spalat. 3. Piatra de mozaic gris de piatra. 4. Var pasta STAS 1134-71. 5. Ciment portland alb, vezi STAS 9201-80. Livrare , depozitare, manipulare si utilizare. Conditii de livrare, transport si depozitare pentru: - cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incat sa nu fie posibila udarea sau amestecarea cu corpuri straine; - depozitarea se va face in magazii sau soproane ferite de inghet; - materialele speciale pentru tinci (piatra de mozaic) se transporta de la furnizori si depoziteaza astfel incat sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Perioadele maxime de utilizare a materialelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare sunt: - la mortar de var-ciment M 25 T pana la 10 ore maxim;p

- la mortar de var-ciment M 25 T si M 100 T fara intarziere maxim 10 ore si cu intarziere pana la maxim 16 ore.

Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fisa tehnica caresa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale solului stas de etalon: *pentru sprit:

- aplicarea mecanizata a mortarului - 12 cm - aplicarea manuala a mortarului - 9 cm - aplicarea pe blocuri de b.c.a. - 14 - 15 cm *pentru smir in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 - 7 cm, iar in cazul apicarii mecanizate 10 - 12 cm; *pentru grund in cazul aplicarii manuale 7 - 8 cm in cazul aplicarii mecanizate 10 - 12 cm; *pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (piatra de mozaic alb spalata sau raschetata) prin probe 7 - 8 cm consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si material utilizat, temperatura, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului.

PLACAJE DE FAIANTA Generalitati. Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executarea placajelor de faianta executate pe pereti la zidarie din b.c.a. sau beton. Materiale si produse utilizate. Produse:

- placi de faianta conf. SR EN 122/94. Materiale:

- nisip de rau sau de cariera, bine spalat conf. STAS 1667-76; - ciment portland conf. SR 383-95; - apa conf. STAS 790-84; - var pasta conf. STAS 146-80;

- ciment portland alb STAS 7055-96; - aracet DP 25, STAS 8573/90. Livrare, depozitarea, manipulare.

Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor Depozitarae cutiilor la santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate. Placile nu se vor scoate din cutiile lor decat la locul de montaj. Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet. Depozitarea si manipulare tuturor materialelor se va face conf. prevederilor din STAS pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu cerifiactul de calitate caresa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Pregatirea suprafetei peretilor. Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafata peretilor din zidarie, beton celular autoclavizat sub beton, se vor pregati conf. normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii ) si P 104-94 (executarea peretilor din b.c.a.).

Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 3 mc/m pe orizontala.

Daca aceste abateri sunt depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau pentru taierea iesindurilor.

Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa rosturi de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adancime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta.

Trasarea suprafetelor pentru placare.

Pe orizontala, printr-un dreptar de lemn de 2 m asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii, linia de suparfata care se palcheaza, dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10 - 12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fie in lungul aceluiasi perete.

Orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea suparfetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din

placi de faianta fixate provizoriu cu ipsos de suprafata respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia

suprafetei placajului de faianta care se va realiza.

Racordarea suparfetei de palcaj la tencuielilr de la partea superioara se termina pe dosul placilor cu muchie rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe vericala cu fata tencuielii de pe suparfata neplacata. Aplicarea placilor de faianta.

Placile de faianta se curata de praf prin perierea tocului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte de aplicare se scurg 2 - 3 minute. Montarae palcilor se afce in randuri orizontale incepand de la stanga la dreapta si de al plinte in sus. Prin cele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra santului dreptarului la capetele acestuia rezemandu-se pe cant; prima palca se fixeaza definitiv, iaar cea din dreapta provizoriu urmand sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rand. Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizonatal pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Randul urmator de palci se va fixa in mod similar in acelasi sens de montare, insa cele doua palci se monteaza pe primul rand de palci deja existente. Parte de sus a placajului se va termina cu palci cu o margine rotunjita. Suprafetele orizontale (glafuri)se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca 2 mm. Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm. Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor se va aplica: - pe pereti de caramida si beton un spirt din mortar-ciment-nisip (0=3 mm) dozaj volumetric 1:1 si apa, consistenta 10 - 20 cm; mortarul se aplica dupa udarea cu apa a suparfetelor cu mistria sau cu canciocul in grosime de 3 - 5 mm; - montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta cu dozaj volumetric de 1:3.5:0,5 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 6 cm; - pe zidarie din blocuri mici de b.c.a. un sprit de ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0 - 3 mm, si aracet DP 25) si apa pana la consistenta 11 - 13 cm in grosime de 3 mm; - montarea placilor pe blocuri de b.c.a. se face cu acelasi mortar ca pentru sprit, avand o consistenta de 7 - 8 cm; - pe rabit se va aplica smirul din mortar de ciment cu aceeasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T). In vederea montarii placajului ce se va executa cu grund suport de 1,5 - 2 cm grosime driscuite din grosime si striat cu mistria, iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi coonditii ca pe suparfetele de beton. Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei palci de faianta a motarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosimea de 2 cm pe cel putin 2/3 din suprefata placii, care se fixeaza prin apasarea cu mana si o usoara ciocanire cu coada mistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trbuie sa formeze un camp continuu, pentru limitarea constructiei. Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal, (exclusiv cele cu desen). Golurile ramase in dosul placilor se vor compacta cu mortar dupa executarae fiecarui rand , pe la partea superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc. placile de faianta se vor taia la dimensiunile necesare cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role. Gruparea placilor pentru trecerea tevilor pentru suporti metalici de sustinere se face cu ciocanul de faianta cu cioc de otel dur, iar largirea se realizeaza cu un cleste special. Dupa fixarea a 3 - 4 randuri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atat in directia orizontala, cat si verticala. Dupa 5 - 6 ore de la montare se curata rosturile de mortar cu carpa. Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb cu o pensula cu porii moi si cu un spaclu din material plastic ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprefata placajului cu o carpa umezita cu apa. Etansarile intre suprafetele placate cu fainta si recipienti de orice fel se face cu o pasta de ciment aracet DP 25.5:1 si apa pana la consistenta de lucru.

In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura mai mica de +5º C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indiactiv C 16-79.

d. Ordinea de execuţie, probe, teste, verificări ale lucrării

EXECUTIA TAMPLARIEI DIN PROFILE DE ALUMINIU Tamplaria din profile de aluminiu se executa de catre firme specializate, pe baza

indicatiilor din proiect si dupa verificarea pe santier a dimensiunilor golurilor real executate. Executantul / furnizorul tamplariei va stabili prin calcul dimensiunile profilelor ce urmeaza a fi folosite pentru executarea tamplariei. Avand in vedere dimensiunile mari ale elementelor de tamplarie se vor prevedea elemente speciale de ancorare a tamplariei de elementele structurii de rezistenta adiacente golurilor.

Executantul va respecta indicatiile din proiect privind dispozitia ochiurilor fixe si mobile, modul de deschidere, culoarea finisajului conform paletarului RAL.

De asemenea se vor respecta indicatiile privind tipul de geam ce urmeaza a se monta la fiecare element de tamplarie.

MONTAREA TAMPLARIEI DIN PROFILE DE ALUMINIU

Montajul tamplariei din profile de aluminiu se va executa numai dupa finalizarea tuturor lucrarilor de finisaj pentru goluri (tencuieli, vopsitorii, galafuri)

Montajul va fi asigurat sau asistat de catre furnizor. Tamplaria se va pozitiona cu nivela si cu firul de plumb. Toate suprafetele din aluminiu care vin in contact cu suprafete din otel se vor proteja

cu banda adeziva din P.V.C. sau alt material similar aplicat pe suprafete din otel. Banda de protectie va avea o culoare apropiata de cea a profilelor din aluminiu. Piesele de ancorare se vor fixa bine de elementele structurii de rezistenta.

Se vor etansa rosturile dintre tamplaarie si elementele care delimiteaza golurile cu mastic siliconic.

Operatiunea de montaj a geamurilor se va executa numai dupa montajul definitiv al tamplariei.

Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor:

Se va verifica: - existenta si completitudinea certificatelor d calitate pentru tamplaria sosita pe santier gata confectionata. - corespondenta dintre proiect, detalii si tamplarie ce se pune in opera - asamblarea corecta a elementelor componente - prinderea corecta a tamplariei de elementele de structura - existenta, calitatea si functionarea corecta a accesoriilor de prindere, manevrare - functionarea cu usurinta a partilor si a feroneriei (fara vibratii, la inchideri sau deplasari bruste) - etansarea si finisarea corecta a rosturilor dintre tamplarie si elementele care delimiteaza golul - suprafata tamplariei sa nu prezinte zgarieturi sau indoituri ale elementelor.

MASURI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE Beneficiarul, pe tot parcursul exploatarii, trebuie sa efectueze periodic:

- verificarea balamalelor, dispozitivelor de actionare si a celorlalte accesorii - verificarea prnderilor - verificarea starii geamurilor

Defectiunile constatate se vor mentiona in procese verbale si vor fi remediate. Portalurile, usile si ferestrele din profile de aluminiu se pot curata prin spalare cu apa si solutie de detergenti. Se interzice folosirea acetonei, benzinei sau a solventilor clorurati.

Executia lucrarilor. Operatiuni pregatitoare.

Aplicarea placajelor de faianta pe elementele de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutatea permanebta, inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul, impreuna cu investitorul vor aprecia acest termen si pe acre il vor consemna intr-un proces verbal. Inainte de incepere executarii placajelor de faianta trebuie sa fie terminate:

- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea palcajului);

- tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se palcheaza; - montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire, inclusiv probele si

remedierile respective; - executarea scarilor si sliturilor din plasa de rabit;

- montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire; - executarae lucrarilor ce necesita spargere pe fata zidului opusa celui placat; - imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor

paloca, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor. Palcajele de gresie se vor executa numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie se vor monta inante de placarea cu fainata, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului; - la incaperile cu umiditate mare ( peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatie, conf. normativului C 112-80. Executarea lucrarilor. Operatiuni premergatoare Lucrarile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare sunt: - controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite; - terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu executarae tencuielilor ar putea provoca deterioararea acestora; - suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mai mari ca cele admise; - suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabitz (daca este prevazuta) sa fie bine intinsa si legata; - rosturile zidariei sa fie curatite pe 3 0- 5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa; - pe suprafetele exterioare ale peretilor trasarea se va face prin repere de mortar (stalpisori);

- se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele din golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul. Executarea amorsarii. Suprafetele de beton si ale zidariei de caramida se stropesc cu apa, apoi se amoeseaza cu un sprit din ciment si apa. Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment-var compozitie 1:0,25:3 (ciment, var,nisip). Amorsa se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Executarea grundului. Grundul in grosime de 15 - 20 mm se va executa pe suparfetele de beton (plasa de rabitz) dupa cel putin 1 ora in cazul suparfetelor de caramida. Grundul la tencuielile din piatra de mozaic din mortar de ciment-var marca M100T

Smirul prea usacat se uda cu apa inainte de executia grundului. Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra va fi de 10 -

12 mm grosime din mortar 1 : 2 : 6 (ciment, var, nisip), 3 mm, consistenta 12 - 13 cm.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare (stalpisori) si se av verifica obtinerea unei suprafete vertivcale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri.

Este interzisa aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte deintarire.

Pe timpul de arsita se iau masuri contra uscarii rapide. Grundul (ca si spirtul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de

fatada independenta montata la circa 0,50 m fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea tinciului (la tencuielile speciale) suprafata grundului sa fie uscata

si sa nu aiba granule de var nestins. Executarea stratului vizibil.

La tencuielile de piatra de mozaic alb, stratul vizibil de 15 - 20n cm grosime se va ezecuta din mortar marca M 100 T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip, finisat prin spalare sau raschetare conf indicatiilor din proiect. Tencuielile exterioare se vor realiza pe campuri mari din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru evitarea diferentei de culoare. In treruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante. Nu se vor executa tencuieli exterioare la o temoeratura mai mica de + 5º C. Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite. Executarea pardoselilor din placi de gresie ceramica:

Pardoselile din placi de gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat.

Placile de gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid prin intermediul unui strat de mortar de ciment inpoza, avand dozajul de 300…350 kg ciment la 1mc nisip, in grosime de 25…30 mm.

Pardoselile de gresie ceramica se pot folosi si la incaperile la care pardoselile nu vin in contact dacat intamplator, pe scurta durata sip e suprafete restranse, cu acizi slabi, cu solutii acide sau cu solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie reduse.

Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2…3 ore.

In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planeul de beton din elemente prefabricate – sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare, dupa o prealabila umezire a placii de beton.

Asezarea se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu roasturi

de 2…3 mm intre ele. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii

muncitorului (circa 60 cm latime) la placile la care se constata denivelari, se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executae si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar, si sa asigure planeitatea suprafetei.

Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine in rosturi, hidratand si mortarul de poza.

Umplerea rosturilor se va face 3…5 zile dupa montarea placilor de gresie ceramica, iar in intervalul de la montarea si pana la rostuire, pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.

Curatirea pardoselii din placi de greasie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus uscat, dupa 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului.

Pardoseala din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatirea rumegusului de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.

Placile di grasie ceramica se vor monta simplu sau cu bordure de alta culoare in conformitate cu desenele din proiect.

La intersectia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte se vor realiza interspatii de 5-10 mm care se vor umple cu un material elastic.

In cadrul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 mp, sau la 6 ml, in functie de modularea structurii. In cazul montarii pardoselii pe stratul port din beton, rostul va fi in acest strat suport.

e. Standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste şi verificări

I.18 - Normativ pentru proiectare si executarea instalatiilor de telecomunicatii din cladiri civile si industriale I 13-02 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. 113/1-02 - Normativ privind exploaterea instalatiilor de incalzire centrala. 19/1-96 - Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare 136-93 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice. GP 051-2000- Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. Anexa 1 si 2 la Ordinul 58-2004 privind Normele Tehnice pentru Proiectarea, Executarea Sitemelor de alimentaare cu Gaze Naturale. Legea 10 / 95 - Privind calitatea in constructii. PE 009 / 81 - Norme de prevenirea, stingerea si dotarea impotriva incendiilor PE 027 / 89 - Instructiuni privind receptia lucrarilor de revizii tehnice si reparatiilor

curente in centralele electrice PE 731 / 85- Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice. C142 - 85 - Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii; C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente; N.G.P.M. - Norme generale de protectia muncii, ed. 1996; STAS 7657 -Tevi din otel fara sudura pentru instalatii si tevi sudate longitudinal; STAS 3589/1-86 - Manometre indicatoare STAS 8374/2- 82 - Termometre termice; STAS 404 - Tevi din otel pentru constructii fara sudura. Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor" ind.N.P.55-1988 Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale constructiilor. "Interventii la deschideri exterioare" NE 007- 1997 aprobat de MLPAT cu ord. nr. 79/N din 20.05.1997 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale constructiilor. "Interventii la compartimentele spatiilor interioare " ind. NE 006-97 aprobat de MLPAT cu ordinul nr 80/N din 20.05.1997. Legea mediului nr 137/1996. NE 0011-96- Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri C 17-82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala C 16-84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros Ordonanta nr 60/20.08.1997 privind apararea impotriva incendilor, aprobata cu Legea 212/16.dec.1997 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ordinul ministrului de interne nr 775/22.07.1998 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului ind. P118/99 Normativ C300/1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT nr.20/11.1994 pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii. Normativ de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93 Normativ PE-101/95 STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Legea nr. 90 aparuta in Monitorul Oficial nr. 157/23 iulie 1996 – Normele metodologice de aplicare a acesteia.

Norme generale de protectie a muncii nr.2002, aprobat cu Ord. nr. MMSS 508/2002 si MSF nr. 933/2002. Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 983/23.06.94. "Regulamentul privind protectie si igena muncii in constructii "elaborat de MLPAT ord. nr. 9/N/15.03.1993. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu Ord. nr. 235/26.07.1995 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. STAS 8859-90- Profile extrudate din aluminiu si aliaje de aluminiu. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 853-80 - STAS 949-86- pentru geamuri STAS 4670/74- Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale C 47 - 1986-Instructini tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii - aprobat cu HGR nr. 273/1994 STAS 5838/1-vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale de calitate STAS 5838/5-Placi din vata minerala Agremente tehnice pentru placile din gips-carton si pentru sistemul de sustinere si de aplicare la pereti. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

ind. P118/99. Normativ PE-101/95. STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Legea nr .90 aparuta in Monitorul Oficial nr .157/23 iulie 1996 - Normele metodologice de aplicare a acesteia. Norme generale de protectie a muncii nr. 2002, aprobate cu Ord. nr. MMSS 508/2002 si MSF nr. 933/2002. Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 983/23.06.94. "Regulamentul privind protectia si igena muncii in constructii" elaborat de MLPAT (Ord. nr. 9/N/15.03.1993). Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea pardoselilor la cladiri civile aprobat de MLPTL cu Ordinul nr.50/N/17.06.1998 STAS 3430-82- Pardoseli interioare. Clasificare. GP 037/0 - 1998 -Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile. Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii in care se desfasoara activitati de productie-indicativ NPO 13-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 68/N/28 august 1996. STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole, constructii din otel, conditii tehnice de calitate. STAS 10208/0-78 - Constructii din otel. Principii de calcul si alcatuire. STAS 424-80 - Otel cornier cu aripi egale. STAS 564-80 - Otel U. STAS 395-80 - Otel lat . STAS 437-80 - Tabla groasa. STAS 1125/1…6-88 - Electrozi penru sudura. STAS 1126/80 - Sarma de otel pentru sudura. STAS 9101/80 - Abateri limita la imbinari sudate. C. 150 - Normativ privind protectia anticoroziva a constructiilor metalice. SR 1907/1-2/97 - Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare conventionale de calcul. SR 4839-97 - Numarul anual de grade - zile. STAS 6472-1985 - Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii. STAS 7132-86 - Masuri de siguranta la instalatii de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115 0C. STAS 9960-1991 - Instalatii de ventilare si climatizare. STAS 12025/2-1994 - Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirii sau partilor de cladire, limite admisibile.

STAS 11357-1990 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructii din punct de vedere al combustibilitatii. STAS 8974/1-1971 - Fiabilitate, menteriabilitate. STAS 10702-1983 - Protectia contra coroziunii. Acoperiri protectoare. GP 051-2000 - Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor. *** - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor MI - 1998. P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale. HG 392/1994 - regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii. Norme generale de protectia muncii NGPM - 96. Regulament privind protectia si igena muncii in constructii - 1993. Prescriptii tehnice ISCIR. ISO/IEC 11801, EN 50173, TIA/EIA 568A, CD 14763-1, TIA/EIA 569, prEN 50174, CD 14763-2, TIA/EIA 606, TIA/EIA 607, CD 14763-3, CD 14763- IEC 1131, IEC 60.870-5.6, IEC 439, IEC 364, IEC 61.000, IEC 225, IEC 529, IEC 243, IEC 167) *STAS 3338-80 - Ciment portland * STAS 2500-77 - Ciment PA 35 *STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru montare si beton cu lianti minerali. *STAS 1134-71 - Piatra de mozaic (gris de piatra) *STAS 146-84 - Var pentru constructii *STAS 7055-87 - Ciment portland alb * C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede * P 118 - Normativ P.S.I. - ignifugare bitum *STAS 465-91 - Ferestre si usi de nbalcon din lemn pentru constructii civile. *SRAS 466-92 - Usi din lemn pentru constructii civile. *STAS 1657-91 - Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si

ferestrelor, a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.

*STAS 4670-85 - Modularea constructiilor, golul pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale.

*SR 5333/93 - Ferestre, usi de balcon si usi interioare de lemn pentru constructii civile.

*STAS 9317/87 *STAS 9317/2/87 - Tamparie pentru constructiile civile si industriale. *STAS 465-91 - Ferestre si usi de balcon din lemn cuplate pentru constructii civile. Tocurile oarbe metalice vor fi conf. N.I.I. de productie. *STAS 3230-84 - Geamuri trase. *STAS 949-94 - Geamuri armate. *STAS 8316-81 - Chit de geam: C.101-1 din creta. C.101. din creta cu minium de plumb sau oxid rosu din fier. *STAS 3230-84 - Geamuri de cauciuc profilat. *N.I. - Garnituri din cauciuc neopren. *STAS 2111-90 - Tinte pentru geamuri. *STAS 1453/80 - Suruburi cu cap inecat, curbat, semiingropat, semiprecise. *STAS 1452/80 - Suruburi cu cap inecat crestat precise. *N.I.I. 7988-91 - Chit permanent elastic. *STAS 233-86 - placi de faianta; *STAS 4606/80 - agregate anturale pentru mortare; *SR 388-95 - ciment portland; *STAS 790-84 - apa; *SR ENV 459/1 - 97 - var pentru constructii; *STAS 7055-96 - ciment portland alb; *STAS 8573/90 - aracet DP 25.

Mostre. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia investitorului spre aprobare mostre pentru:

- placaj de faianta - doua mostre, cu desenul si culoarea specificata; - borduri pentru placajul de faianta - doua mostre, cu desenul si culoarea specificata.

f. Condiţii de recepţie, măsurători, aspect, culoare, toleranţe

Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor: La receptia lucrarilor de montaj a comparimentarii se va verifica: - aspectul si starea generala - elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate) - fixarea panourilor de suport, corespondenta cu proiectul Denivelarea admisa de la cota de referinta din plan este de 1,5mm/m. Diferenta de planeitate admisa intre pardoseala si tavan este de 3mm/m

Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse pentru structura de sustinere si pentru finalizarea peretelui.

Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor: Pe parcursul lucrarilor de vopsitorie se vor verifica: - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport - calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conf. standardelor si normelor interne de

fabricatie respective - corectitudinea executiei

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

Receptia lucrarilor de vopsitorie se va face numai dupa uscarea lor completa. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca s-a

format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocnirea usoara cu degetul in mai multe puncte.

Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor avandu-se in vedere urmatoarele:

-suprafetele vopsite trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect, dupa cum se prevede in proiect sau in monstrele stabilite

-vopseaua de orice fel, trebuie sa fie aplicata pana la “perfect curat”adica sa nu prezinte straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula.


Sistemul calitatii in constructia pardoselii trebuie sa reprezinte ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor In toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postulizare a acestora.

Prin reglementarile tehnice se stabilesc in principal conditiile minime de calitate cerute in constructii, precum si modul de determinare si verificare a acestora. In acest sens se prevad: -verificari ale proiectelor pentru executarea tipurilor de pardoseli -verificari pe parcursul executarii lucrarilor de pardoseli -receptia pardoselilor -urmarirea comportarii in exploatare -intretinere, reparatii si postulizare -posibilitati de producere incendii Obigatii si raspunderi ale executantilor:

sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii

inceperea executiei lucrarilor numai in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati.

Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati.

Convocarea factorilor care trebuie sa participle la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor

Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului

Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice care conduc la realizarea cerintelor

Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor

Supunerea la receptie numai a lucrarilor care corespund cerintelor de calitate

Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de pardoseli

CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile se vor executa in regim de asigurarea calitatii, standardul de calitate aplicabil fiind SR EN ISO 9001:2001.

Ca parte componenta a ofertei contractantul va prezenta: Informatii privind sistemul propriu de conducere si asigurarea calitatii lucrarilor care

fac obiectul ofertei. Planul calitatii, cu descrierea sistemului calitatii aplicat, inclusiv lista procedurilor

aferente sistemului calitatii si listele procedurilor tehnice de executie a principalelor categorii de lucrari, p.c.c.v.i.-urile aferente si fisele insotitoare de lucrare.

Contractantul are obligatia de a intocmi si transmite beneficiarului graficul director de executie si rapoarte de progres lunar (stadiul de executie)

Contractantul va permite responsabilului cu asigurarea calitatii al beneficiarului sau reprezentantului de asigurarea calitatii al acestuia , sa aiba aceleasi drepturi de acces la lucrarea in executie ca si responsabilul cu asigurarea calitatii propriu.

Contractantul are obligatia de a prezenta responsabilului cu asigurarea calitatii al beneficiarului sau reprezentantului de asigurarea calitatii al acestuia neconformitatile aparute in executia produsului si modul de solutionare a acestora.

Contractantul are obligatia de a convoca beneficiarul sau reprezentantul acestuia pentru a participa la punctele de inspectie stabilite in Planul Calitatii. Contractantul va instiinta beneficiarul sau reprezentantul acestuia cu minim 5 (cinci) zile lucratoare inaintea datei in care este prevazuta inspectia.

Executantul va prezenta documente prin care va dovedi ca are sistemul de management al calitatii certificat de un organism de certificare acreditat in tara sau in strainatate.

Receptia lucrarilor se va efectua de catre comisia de receptie in urma prezentarii de catre contractantul lucrarii a urmatoarelor:

a) certificat de conformitate, de caaliatte si garantie pentru lucrarea executata b) proces verbal de autoreceptie c) buletinele probelor si verificarilor executate

Acte, rapoarte, inregistrari:

Rezultatela probelor, verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse sau faze de lucrari se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.

Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

MENTIUNI SPECIALE

Executantul are obligatia de a incheia cu beneficiarul conventii de protectia muncii, PSI si administrative.

Toate materialele rezultate din demolari se vor preda pe baza de proces verbal beneficiarului lucrarii.

Beneficiarul va asigura contracost utilitatile (energia electrica, apa, aer comprimat).

TERMENELE DE EXECUTIE Termenul de executie al lucrarii este de 30 luni ce la incheierea contractului. TERMEN DE GARANTIE Termenul de garantie pentru lucrarile executate este de 24 luni de la terminarea lucrarilor. Controlul calitatii si receptia lucrarilor Controlul executiei

Controlul calitatii in timpul executiei se va face conf prevederilor "Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii aferente " indicativ C 56-85.

Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special: - indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii conf. pct. 4.2. consemnandu-se aceasta in procesul verbal de lucrari ascunse; - calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conf standardelor si normelor respective; - respectarea intocmirii prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiri conf. prevederilor cap. 4 al fiecarui caiet al prezentului normativ.

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da diapozitii de santier pentru remediere sau refacere.

Receptia lucrarilor de invelitoare se va face la completa terminare a executiei lor inclusiv tinichigerie (jgheaburi, burlane, pazii, etc.) si va consta in: a) Verificari scriptice privind: - calitatea suportului pe baza de certificate de calitate si eventual buletine de incercari si analize. b) Verificari fizice privind: - completa terminare a lucrarilor de invelitori; - respectareaa prevederilor prezentului normativ; - remedierea defectelor sau abaterilor connstatate in decursul executiei, conf dispozitiilor de santier.

La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa in special la detalii, racordari, strapungeri rosturi. Invelitoarele terminale trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii: - sa respecte cotele si pantele prevazute cu abatere admisibila la pante de maxim 5%

fata de cele prevazute in proiect; - sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor fluviale si sa asigure

conditia de etanseitate generala. Masurarea si decontarea lucrarilor

Invelitoarea se masoara la mp pe suprafata reala execuatta in planul invelitorii cu scaderea golurilor mai mari de 0,5 mp, inclusiv ocupate de lucrare, luminatoare, tabachere, etc.)

Coamele de orice fel, detaliile, sorturile, paziile, imbracatul cosurilor di tabla nu se masoara separat fiind cuprinse in normele invelitoarelor respective.

Jgheaburile, burlanele, glafurile, copertinele din tabla zincata se masoara la metru. Diverse accesorii de lemn asezate in lungul capriorilor se masoara la mp dee invelitoare

masurata in planul acesteia. Astereala pentru invelitori se masoara la mp de suprafata reala executata masurata in

planul invelitorii cu scaderea golurilor mai mari de 0,5 mp Paziile din lemn de foioase la streasina se masoara la metru de lungime reala Sarpanta din lemn se masoara la metru patrat in proiectie orizontala masurata la picatura

Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptia lor.

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conf. instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului.

Rezultatele incercarilor pe eprubete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.

Incercarile de control la care rezultatele sunt sub 90% din marca prescrisa conduce la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese verbale.

Receptia pe faze de lucrari se afce in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea: a) rezistentei mortarului; b) numar de straturi aplicate si grosimile respective cel putin un sondaj la 100 mp; c) aderentei la suport si intre straturi (sondaj ca la punctul b); d) plenitatiisuporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata); e) dimensiunile calitatii si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri,

cornise, etc. pe fatada) bucata cu bucata. Abaterile admise sunt cuprinse in anexa. La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi

verificari, dar cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizibil cercetand suprafata tencuita,

forma muchiilor intrande si iesinde. Suprafetele vor fi uniforme ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii

impuscaturi, urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului si modul de prelucare a fortei vazute cu

prevederile din proiect sau monstre apobate. Muchiile de arcordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie rotunjite, drepte,

verticale sau orizontale. Solbancurile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o

executie a la crimarului. Verifiacrea planeitatii suprafetelor tencuite se afce cu un drepatar de 2 m lungime in

orice directie pe suprafata tencuita. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sonadj in

locurile putin vizibile. Aderenta stratului de tencuiala pe stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un

ciocan de lemn, un sunet de gol arata caliattea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite. Masuratori si decotare.

Tencuielile exterioare se masoara si se platesc la metru patrat de suprafata dsfasurata. Niturile in tencuieli la fatada se masoara si se decontaeza la metru. Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg. Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi, etc., a caror suprafata este mai mica de 0,5 mp nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare. Golurile mai maru de 0,5 mp se scad din suparfata tencuielilor si se va adauga suprafata golurilor si spaletilor. Profilele trase cu sablonul la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm si latime pana la 20 cm inclusiv, nu se masoara separat, ele incluzandu-se in pretul tencuielilor respective. Suprafetele partial ramase in vederea palcarii cu placaje (ceramice, piatra, etc.) sau executarii se scad din suparfata tencuielilor, fiecare dimensiune ce se ia in calcul; pentru calculul acestei suprafete se reduce cu 5 cm.

ANEXA

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIAVA TENCUIELILOR

Denumirea defectului

Tencuieli la retrageri, curti de lumina, fatada posterioara

Tencuieli la fatade si alte elemente exterioare si constructii

1. Umflaturi, ciupituri (impuscaturi), crapaturi, lipsuri de glafuri, solbancuri, cosuri ventilatii

Nu se admit Nu se admit

2. Zgrunturi mari pana la 3 mm, basici si zgarieturi adanci formate la driscuire in stratul de acoperire

Nu se admit Nu se admit

3.Neregularitati ale suprafetelor

Max. 2 neregularitati la 1 mp in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 2 m.

Max. o neregularitate pe mp in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 2 m.

4. Abateri fata de vericala sau orizontala a unor elemente ca: intranduri, iesinduri, ornamente, pilastrii, calcane, muchii, braie, cornise, solbancuri, ancadramente, asize, rosturi adancite, nuturi, etc.

Pana la 2 mm/m si max. 5 mm pe inaltimea unui etaj

Pana la 1 mm/m si maxim 3 mm pe inaltimea uni etaj.

5. Abateri fata de raza la suprafete curbe.

Pana la 5 mm Pana la 3 mm

Referitor la placarea cu lemn: pereti, plafoane, pereti exteriori, stalpi, grinzi, deci atat

la interior cat si la exterior, elementele din lemn (barne, lamele, etc.) se vor trata cu substante antiseptice si ignifuge. Verificari in vederea receptiei au ca obiect:

- aspectul si starea generala; - elementele geometrice liniare in cadrul subansamblurilor (fata de

coridoare, holuri) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare. Acolo unde apar neconcordante beneficiarul poate decide completarile si inlocuirile

ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri.

Masuratori si decontare.

Tamplaria se va plati la mp diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decontare. Lucrarile de inchidere a golurilor fata de tamplarie se vor plati separat, defalcat pe

genuri si operatiuni de maateriale. Receptia lucrarilor si verificarea calitatii.

Se va controla aspectul general al placajului privind: umiditatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suptrafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti.

Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu fiirul cu plumb, nivela cu bule de aer si un dreptar.

Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitatea a culorii pe intreaga suprafata; nu se admite diferenta de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect.

Suprafata placajului trebuie sa fie plana: sub dreptarul de 2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 cm.

Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiaacente la colturi intrande sau iesite sa fie verticale si rectilinii.

Randurile de palci trebuie sa fie reulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latimea uniforma; nnu se admite diferentierea panourilor de palci in campul general al palcajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat dupa caz.

Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport la ciocanire usoara a placii cu un corp, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sunt bine fixate (suna a gol) acestea se vor scoate si se vor fixa din nou.

Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, faraondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine etansat cu pasta de ciment.

La racordarea fainatei cu tencuiala aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal.

Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.

In jurul strapungerilor prin suprafete de palcaj gaurile trebuie sa fie marcate cu rozete metalice, capace, intrerupatoare, prize, etc., gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile.

Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.

Masuratori si decontare

Placajul de faianta la pereti si stalpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazanndu-se golurile mai mari de 2,50 mp.

Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul execuatrii palcajului. Bordurile din placile ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor se

vor plati la mp. Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor:

Tencuielile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punnct de vedere al aspectuluo poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.

Este interzis a se incepe executarea lucrarilor de tencuire, inainte ca suportul sa fie verificat si receptionat conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remediilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare.

Inainte de receptionsrea lucrarilor de tencuire, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu invelitori, plansee) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare(ghermele, praznuri, coltare).

Toate materialele si semiprefabricatele (mortarele preparate centralizat) nu pot fi introduse in lucrare decat daca, in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise. De asemenea este necesar a se urmari, aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie communicate conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentatrea ce se preda comisiei de receptie preliminara. Aceasta comisie va hotara definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.

Receptia pe faze de lucrari se face, in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte:

- rezistenta mortarului

- numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje) - aderenta la suport si intre straturi

- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata) - dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe bucata cu bucata. Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in

registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac una cate una la

fiecare incapere. RECEPTIA TAMPLARIEI DIN PROFILE DE ALUMINIU

La receptionarea tamplariei de aluminiu se va verifica existenta si completitudinea certificatelor de calitate si se vor face verificari ale calitatii lotului, iar in cadrul acestuia, a elementelor de tamplarie, separat.

In cadrul lotului se va verifica daca acesta contine numarul de lemente comandat, precum si tipul de elemente, in conformitate cu documentatia. Se va verifica de asemenea starea fizica generala a tamplariei, numarul si cantitatea de elemente auxiliare necesare montajului.

Pe elemente se vor face verificari privind gabaritul, starea fizica a tuturor elementelor tamplariei. Acestea nu trebuie sa prezinte;

- stirbiri ale muchiilor - zgarieturi in profunzime

- montarea incorecta a elementelor de inchidere, deschidere, blocare - deficiente in rigiditatea imbinarilor

In cazul montarii incorecte a accesoriilor, acestea se desfac, eventual se inlocuiesc si se monteaza in pozitia corecta.

Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor: La receptionare lucrarilor de placaje de faianta, se vor controla aspectul general al

placajului in ceea ce priveste uniformitatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita a rosturilor, aderenta placilor pe pereti.

Verificarea orizontalitatii si verticalitatii rosturilor sau supafetelor se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb sau al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.

Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii.

Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu pasta de ciment alb sau colorat. Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport, la ciocanirea usoara a

placii cu un corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In caz contrar se vor scoate si se vor ifxa din nou cu pasta adeziva.

In asemenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere si aderenta placilor adiacente.

Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinte trebuie sa fie rectilinii, fara ondule in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa ife etansat cu pasta de ciment.

La racordarea suprafetei placajului cu peretele, acesta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare sa fie dreapta, faara ondulari in plan orizontal sau vertical.

Nu se admite racordarea placajului cu peretele din gips-carton prin scafe de pasta de ciment si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.

In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice) gaurile din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv cap[acele intrerupatoarelor, prizelor.

Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate (oglinda).

Tinand seama ca asemenea lucrari au un caracter de finisaj pretios, introduse anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus conducand la respingerea lucrarii.

MATERIALE SI PRODUSE Materialele utilizate la executarea pardoselilor din mocheta trebuie sa corespunda

prevederilor din urmatoarele Standarde si norme tehnice de ramura: -STAS 1667-76; STAS 2111-90;-STAS 1500-96; -STAS 790-84; -STAS 7058 -91


La receptia lucrarilor de montaj a tavanelor suspendate se va verifica: - cota la care a fost montat

- corectitudinea montajului (grindului) - aspectul general Suprafata plafonului suspendat nu trebuie sa prezinte diferente de culoare, placi

stirbite sau cu marginea taiata neglijent Nu se admit suprafete neacoperite, montajul de bucati de placa pe locul placilor

intregi, completari la margini cu dimensiuni mai mici de 30 cm pe o latura. Modul de executie, conditiile tehnice de calitate si modul de verificare a acestora, pentru lucrarile de vopsitorii lavabile cu vopsea de dispersie si vopsea pe baza de rasini aplicate pe tencuieli gletuite pe suprafete din zidarie si rigips.

MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE Vopsea de dispersie lavabila pentru interior Vopsea pe baza de rasini pentru exterior Apa STAS 790-73 Ipsos de constructii STAS 445-66 Var pentru constructii STAS146-70 Hartie de slefuit uscata STAS 1581-61 Se va verifica in mod obligatoriu termenul de valabilitate al produselor Materialele vor avea caracteristicile tehnice conf. satandardelor si normelor interne,

specificate in capitolele 11, 12, 13, 14 ale Normativului C3-76. Materialele din import vor fi in mod obligatoriu insotite de agrementul tehnic emis

conf. legislatiei in vigoare, valabil la data punerii in opera, de certificatul de calitate si fisa tehnica.

Materialele utiluizate la lucrari de vopsitorii, livrate in bidoane detabla sau PVC, vor fi depozitate separat, pe locuri uscate si ferite de inghet.

Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7º C si +20º C. In timpul depozitarii se va urmari ca amnbalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita

scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor. Conditii tehnice pentru receptia lucrarilor:

Sistemul calitatii in constructia pardoselilor trbuie sa reprezinte ansamblul de stucturi organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si posutilizare a acestora

Prin reglementari tehnice se stabilesc in principal conditiile minime de calitate cerute in constructii, precum si modul de determinare si verificare a acestora. In acest sens se prevad:

- verificari ale proiectelor pentru executarea tipurilor de pardoseli - verificari pe parcursul executarii lucrarilor de pardoseli - receptia pardoselilor - urmarirea comportarii in exploatare - intretinere, reparatii si postutilizare.

RECEPTIA CONFECTIILOR METALICE Toate confectiile metalice vor fi executate in ateliere specializate, conform detaliilor de

executie din proiect Abaterile limita la dimensiunili de gabarit (lungime) si la distantele dintre imbinarile de

montaj vor fi conform STAS 767/0-67 Se vor verifica lungimile coordonatelor de sudura precum si calitatea sudurilor

Toate subansamblele se vor livra din atelier cu un strat de protectie (miniude plumb). In zonele eventual neprotejate se va aplica un strat de protectie imediat dupa primirea pe santier a elementului.

Depozitarea elementelor se va face in locuri ferite de intemperii atmosferice.

Întocmit, arh. Tudor Răgălie

pg. 1

4. SPECIFICATII TEHNICE ANVELOPA

1. CONDITII GENERALE pentru ofertarea si executia inchiderilor exterioare

1.1. REFERINTE SI STANDARDE ce stau la baza prezentului Caiet de Sarcini: a. Lege privind calitatea in constructii Legea 10/1995.

b. “Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru

cladiri“ INDICATIV P100/2006*

c. “Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.

Actiunea vantului“. INDICATIV NP-082-04*

d. “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor“.

Indicativ CR 1-1-3-2005*.

e. “Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii“, indicativ CR

0-2005*.

f. Calculul elementelor din otel. STAS 10108/0-78

g. “Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru ancorarea

in beton si sisteme mecanice si metode de incercare – indicativ ST

043/2001

h. SR EN 1991-1-1:2004 “Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1 :

Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru

cladiri“

i. ”Normativ de siguranta la foc a constructiilor”- Indicativ P118-99 revizuit +

i. ”Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a

prevederilor normativului P118-99 – Siguranta la foc a constructiilor”,

indicativ MP 008-2000

j. Standard ”Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetilor” – STAS 6131-79

k. ”Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale

cladirilor”, indicativ C107-2005

l. Standarde de produs pentru elementele componente ale anvelopelor:

pg. 2

Glass

EN 1279 1..6 – Glass in building: Insulating Glass Unit EN 673 - Glass in building. Determination of Thermal Transmittance (U value) EN 356 - Glass in building. Security glazing (against manual attack).

Gaskets & Sealants

EN 12365-1,2 – Gasket and water stripping for doors, windows, shutters and curtain walling. EN ISO 11600 - Jointing products, classification and requirements for Sealants.

Curtain Walling – product standard

EN 13830 – Curtain Walling. Product standard.

Fire protection

EN 13501-1,2 - Fire classification of construction products and elements

Aluminium EN 12020-1,2 – Extruded precision profiles

Quality control EN ISO 9001 – Quality management systems. BS 8000-5,7,16 – Workmanship on building sites

Windows and doors - product

standard

EN 14351-1 – Windows and doors Product Standard performance characteristics

Nota: Materialele si produsele ofertate si ulterior folosite vor avea obligatoriu marcaj CE.

1.2. OBLIGATII ale OFERTANTILOR/EXECUTANTILOR: a. sa respecte regulamentul de desfasurare a licitatiei, stabilit de Beneficiar.

b. sa se familiarizeze cu particularitatile construcţiei şi cu documentaţia de

licitatie înainte de predarea ofertei. Daca considera ca este cazul, trebuie să

solicite autorilor documentatiei lamuriri în ceea ce priveşte execuţia;

c. sa intocmeasca detaliile de executie in conformitate cu solutiile din prezentul

„Caiet de sarcini” si cu realitatile din santier, apoi sa le prezinte spre

aprobare către consultantul tehnic al Beneficiarului. În cazul executiei fara

solutii tehnice desenate si aprobate, Beneficiarul are dreptul să rezilieze

contractul si sa solicite Executantului daune interese;

d. să prezinte la inceputul execuţiei:

- Agremente şi Certificate de Calitate ale materialelor folosite;

- Proiect de executie verificat de un verificator atestat M.L.P.T.L.

- Manualul Calitatii

- Proceduri Tehnice

- Planul calitatii specific prezentului proiect

- Decizii interne privind atribuirea responsabilitatilor in cadrul

companiei

pg. 3

e. sa intocmeasca in timpul executiei toate documentele necesare (Procese

Verbale de trasare, de preluare a amplasamentului, de verificare a lucrarilor

executate)

f. să respecte procedura legală privind ”FAZELE DETERMINANTE” stabilite de

către proiectant.

g. în cadrul confecţiilor metalice existente toate îmbinările nedemontabile de tip

”SUDARE CU ARC ELECTRIC CU ELECTROD ÎNVELIT” vor trebui

executate de persoane autorizate; fiecare îmbinare va fi poansonată şi va fi

supusă prevederilor legale în perioada de garanţie. La efectuarea acestor

îmbinări se vor respecta prevederile ”Standardului European EN 29692:1994

– versiunea românească aprobată IRS cu aplicare din 01 decembrie 1994”;

h. sa ia măsurile de protecţie a muncii necesare. Executantul va fi răspunzător

de respectarea prescripţiilor legale şi judiciare, care reglementează protecţia

muncitorilor pe terenul construcţiei, cât şi pe terenurile învecinate. Acesta

este răspunzător pentru orice pagubă care decurge din nerespectarea

acestor prescripţii, şi trebuie să absolve de orice pagubă pe beneficiar, în

cazul în care acesta este tras la răspundere dintr-un motiv oarecare. La

cerere, Executantul trebuie să facă proba încheierii unei asigurări în

beneficiul terţilor. Măsurile de protecţia muncii aplicabile acestui proiect sunt

cele prevăzute în Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de

M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993 precum şi cele prevăzute în normele

de igiena şi protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate cu

ordinul M.C.Ind. nr. 1233/D/29.12.1980 şi menţinut în vigoare cu ordinul

M.L.P.A.T. nr. 1/N/03.01.1994. În timpul execuţiei, Executantul va respecta

atât normele de mai sus cât şi alte norme de protecţia muncii şi tehnica

securităţii muncii în construcţii specifice activităţii de şantier sau uzină, în

vigoare la data executării lucrării;

i. sa pastreze curatenia si ordinea in santier; reziduurile ce-i apartin trebuie

îndepărtate în totalitate şi depozitate conform cu directivele conducerii

şantierului;

j. sa nu foloseasca alţi sub-antreprenori pentru executie decat cu aprobarea

scrisă a Beneficiarului.

k. sa asigure utilităţile particulare precum schele, spaţii de depozitare, protecţia

propriilor lucrări; utilitatile generale precum apa, energie electrica, paza vor fi

puse la dispozitie de catre Beneficiar.

pg. 4

l. sa predea toate lucrările în condiţiile de calitate si tolerante impuse de lege si

proiectant; in caz contrar, nu are dreptul sa invoce posibile necorelări între

standarde, detalii arhitectură, realitatea construcţiei si soluţiile prezentate în

memoriul tehnic;

1.3. TERMENE:

- Termenele de incepere a executiei pot varia cu cateva zile functie de predarea

frontului de lucru; termenele de finalizare vor fi modificate corespunzator,

perioada de executie ramanand constanta. La contract se va anexa un grafic

detaliat pe zile si saptamani. Finalizarea lucrărilor se va face conform graficului

convenit. Influenţele intemperiilor în timpul execuţiilor, care în mod normal

trebuie luate în calcul la predarea ofertei, nu sunt considerate stânjenitoare.

- Lucrările suplimentare nu dau dreptul la modificarea termenelor, decat dacă

acestea depăşesc 10% din totalitatea lucrărilor din „Caietul de sarcini”.

1.4. GARANTII:

Perioada de garantie va fi:

- de 10 ani pentru profile, geam, garnituri, accesorii, feronerie si

vopsea

- de 3 ani pentru buna executie

Prin negociere, se va constitui un cont de garantie de buna executie la dispozitia

Beneficiarului, conform legii.

2. CONDITII TEHNICE

pentru ofertarea si executia inchiderilor exterioare

2.1. IPOTEZELE DE CALCUL SPECIFICE obiectivului WATERPARK, localizat in Bd

Stirbei Voda, Parcul Tineretului, Craiova, Romania:

2.1.1 Actiunea vantului

Presiunea de referinta a vantului : Q.ref=50daN/m2

Categorie teren : zona urbana cu densitate redusa de constructii

pg. 5

Valorile de calcul ale actiunii vantului asupra sistemului de inchidere al cladirii au

urmatoarele valori :

In

alt

ime [

m]

ACTIUNEA VANTULUI

Presiune vant [daN/m2] Suctiune vant [daN/m

2]

SLU SLS SLU SLS

+ 5,0m 78.0 52.0 97.5 65.0

+ 10,0m

99.0 66.0 123.8 82.5

+ 15,0m

117.0 78.0 146.3 97.5

+ 20,0m

132.0 88.0 165.0 110.0

COEFIFIENTI AERODINAMICI :

Presiune 0.8 pentru zonele de camp ale laturilor cladirii

Suctiune 1 pentru zonele de colt ale laturilor cladirii

COEFICIENTI DE SIGURANTA : S.L.U. 1.5 Starea Limita Ultima

S.L.S. 1 Starea Limita de Serviciu

Evaluarea incarcarilor din vant s-a facut conform „Indicativ NP-082-04*”.

Evaluarea coeficientilor de siguranta s-a realizat conform ”Cod de proiectare. Bazele

proiectarii structurilor in constructii”, indicativ CR 0-2005.

2.1.2. Actiunea zapezii

Valorile de calcul ale actiunii zapezii asupra sistemului de inchidere al cladirii (la acoperis)

au urmatoarele valori :

VALORI DE CALCUL ACTIUNE ZAPADA

SLU [kN/mp] SLS [kN/mp]

sk,1 2.4 1.6

sk,2 2.7 1.8

sk,3 1.2 0.8

COEFICIENTI DE SIGURANTA : S.L.U. 1.5 Starea Limita Ultima

S.L.S. 1 Starea Limita de Serviciu

pg. 6

Evaluarea incarcarilor date de actiunea zapezii s-a facut conform indicativ CR1-1-3-2005

"Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor"

Evaluarea coeficientilor de siguranta s-au realizat conform INDICATIV CR 0-2005* : “Cod

de proiectare . Bazele proiectarii structurilor in constructii"

2.1.3. Actiunea seismica

Evaluarea incarcarilor date de actiunea seismica s-a facut conform

„Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri”,

Indicativ P100-1/2006*

Categorie element constructie : componente nestructurale (panouri tamplarie, panouri

pereti cortina, copertine, placare bond).

Clasa de importanta cladire : III

Categoria de importanta : C

Amplasament :Craiova - Acceleratia terenului de calcul = 0.16g

(IMR=100.0 ani), Perioada de colt a spectrului de raspuns = 1.0 secunde

Pentru calculul elementelor structurale s-au impus urmatoarele conditionari :

- sageata maxima admisibila pentru structura de aluminiu (montanti si rigle de)

suspusa la incarcari perpendiculare pe planul fatadei va fi mai mica decat l/200 si nu

mai mare de 15 mm (l=distanta dintre 2 prinderi succesive);

- Sageata admisa pentru rigle la actiunea incarcarilor verticale va fi mai mica decat

l/500 si nu mai mare decat 3 mm;

- Sageata maxima admisa al unui panou de sticla la actiuni perpendiculare pe el

trebuie sa fie egal cu Ld/100, dar nu mai mare de 19mm (LD=lungimea diagonalei

panoului de sticla);

- structura de beton armat a clădirii va fi realizata din beton clasa minima C20/25.

- compoziţia şi rezistente de calcul pentru structura din aluminiu:

- AlMgSi0,5

- modul de elasticitate: EAl=7x104 N/mm2

- coeficientul lui Poisson: ρ=0,3

- întindere/compresiune, incovoiere: adm=140 N/mm²

- forfecare: τadm=85.0 N/mm²

pg. 7

- compoziţia şi rezistenţe de calcul pentru structura din oţel:

- OL37

- modul de elasticitate: EOL=2,1x105 N/mm2

- coeficientul lui Poisson: ρ=0,3

- întindere/compresiune, incovoiere: adm=210 N/mm²

- forfecare: τadm=126 N/mm²

- rezistente de calcul pentru imbinari:

imbinari sudate cap la cap; forfecare: τadm=130 N/mm²

imbinari sudate de colt; forfecare: τadm=150 N/mm²

imbinari cu nituri; forfecare: τadm=136 N/mm²

intindere in tija: adm =28 N/mm²

imbinari cu suruburi (grupa 4.6); forfecare: τadm=130 N/mm²

presiune pe gaura: adm=340 N/mm²

intindere in tija: adm=170 N/mm²

2.2. CARACTERISTICI TEHNICE ALE TIPURILOR DE INCHIDERI EXTERIOARE

2.2.1. PERETI CORTINA (verticali si la acoperis)

a. Structura aluminiu+otel

Profilele de aluminiu vor fi realizate prin extrudare din aliaj de aluminiu conform

EN AW 6060, EN 12152, 12154. Abaterile dimensionale, torsiunea, rectilinitatea şi

planeitatea profilelor vor trebui să fie echivalente cu prevederile EN 12020-2;

certificat prin agrementul sistemului.

Profilele de aluminiu vor fi solidarizate de profile rectangulare din otel (S235),

deci practic profilele rectangulare din otel dubleaza profilele de aluminiu reprezentate de

montanti si rigle. Profilele din otel au sectiunea Tv 120x60x6 – S235 si reprezinta

elementul principal de rezistenta al peretilor cortina. Acestea vor forma o retea ce va

avea punctele de prindere amplasate pe structura de rezistenta a cladirii (structura

metalica din otel). Detalierea acestor prinderi este la punctul c. de mai jos.

Toti peretii cortina sunt pereti cortina semistructurali cu capace pe o

singura directie – vezi detalii.

pg. 8

b. Acoperire profile

Se vor folosi profile finisate prin vopsire în câmp electrostatic cu pulberi poliesterice;

grosimea stratului depus fiind de 60 m±5%; dupa ce in prealabil s-au facut urmatoarele

operatii: degresare, spălare, decapare, spălare, cromatare, spălare simplă, spălare cu apă

demineralizată.

c. Legătura cu structura de rezistenţă a clădirii:

Prinderile de structura de rezistenta a cladirii (intre tevile 120x60x6-S235 si structura

metalica) vor fi de 2 tipuri:

- prinderi fixe, care preiau incarcari date de actiunea vantului si incarcari date de

actiunea greutatii proprii a peretilor cortina. Aceste prinderi fixe se vor amplasa pe cat

posibil numai pe stalpii structurii de rezistenta (Tv 300x300) si pe planseul de beton

armat de la cota ±0.00m.

- prinderi glisante (de dilatare) care vor prelua incarcari date de actiunea vantului.

Acest tip de prindere se poate amplasa pe toate elementele

Piesele din oţel vor avea următoarele caracteristici de execuţie:

i. execuţie mijlocie conform STAS 11111/86;

ii. protectie anticoroziviva: galvanizare termica conform EN ISO 1461

iii. sudurie se încadrează în clasa B de calitate conform Normativ C150-99

Fixarea pieselor pe structura cladirii se va face cu elemente tip conexpand,

dimensiunile, tipul si numarul acestora fiind stabilit de catre Proiectantul de Specialitate

prin calcul.

Memoriul tehnic, schemele si notele de calcul vor fi detaliate, semnate si insusite de

catre Proiectantul de Specialitate si verificate de catre un verificator autorizat MLPTL.

Controlul montarii conform fiselor tehnice va fi facut , element cu element, de catre

Responsabilul Tehnic cu Executia.

Toate elementele de fixare trebuie prevazute cu elemente de asigurare impotriva

desurubarii.

d. Garnituri

Garniturile folosite vor trebui să fie cele din sistemul ofertat, din EPDM conform DIN

EN 12365-1/2003. Pentru orice alt element de etanşare care nu este menţionat in

”Agrementul SISTEMULUI” vor trebui prezentate ”Certificate de calitate” si ”Fisele

pg. 9

tehnice” pentru aprobare. Garanţia acestora trebuie să fie cel puţin egală cu a acelor

din SISTEM şi nu mai mică decât perioada de garanţie dată întregii lucrări.

e. Sticla

Caracteristicile principale ale vitrajelor vor fi:

Uvalue ≤ 1.3 W/(m2K)

SF ≤ 35% (factorul solar pentru zona vision)

LT > 50%

Culoare neutra

Peretii cortina verticali:

Configuratia panourilor din zona Vision Parapet (primul rand de sticla de peste finit):

- foaie exterioara : 10 mm - sticla securizata (thermally toughened glass)

strat intermediar: Aer / argon

- foaie interioara : 5.2.5 mm - laminat float (laminated safety glass)

Configuratia panourilor din zona Vision:



- foaie interioara : 8 mm - sticla float (float glass)

Peretii cortina acoperis:

Configuratia panourilor din zona Acoperis Cladire:



- foaie interioara : 8.2.6 mm – laminated safety glass with thermally toughened glass

f. Inchiderile perimetrale

Rolul inchiderilor perimetrale este acela de a asigura o PERFECTA

termo/hidroizolatia Peretelui Cortina in zonele perimetrale sau de racord cu structura.

Furnizarea, instalarea si responsabilitatea pentru corectitudinea executiei cade in sarcina

executantului de Perete Cortina.

Inchiderile perimetrale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

sa aiba in componenta bariera de vapori cu:

- grosime≥0,5mm

- coeficient de rezistenta la difuzie μ≥50000.

pg. 10

sa aiba in componenta termoizolatie cu:

- clasa de combustibilitate C0

- densitate minima 60kg/m3

- cu pori deschisi

sa aiba in componenta membrane hidroizolatoare, de preferinta autoadezive, pe

baza de butil (interzis bitum). Aceste membrane trebuie sa fie etanse la apa

exterior-interior si permisive la vapori interior-exterior.

sa aiba elemente de protectie al ansamblului, de preferinta table aluminiu de 2mm

vopsite in camp electrostatic.

Nota:

- absolut toate membranele folosite trebuie sa fie montate pe suport rigid

- absolut toate membranele folosite trebuie sa aibe suprapuneri minim 5cm intre ele si

pe structuri metalice, si minim 10 cm pe structuri din beton.

- elementele de protectie trebuie sa asigure protectia la:

- actiuni mecanice ce pot deteriora membranele

- ultraviolete

- fixarea si suprapunerea elementelor de protectie se va face astfel incat sa asigure o

buna etanseitate la apa dar si la dilatarile/contractiile datorate variatiilor de

temperatura.

g. Tolerante

h.1. Tolerante de executie

- structuri metalice – conform C150-99 dar nu mai mari decat cele impuse de

Proiectantul de Specialitate pentru elemente specifice

- structuri de aluminiu: - debitari ±0,5mm

- gauri/alezaje/frezari ±0,2mm

- sticle: - dimensiuni b sau h ±1‰ dar nu mai mari de 1,5mm

- planeitate masurata in pozitia verticala a sticlei:

- max 0,5mm convexitate sau concavitate a centrului fata de

margini (sageata)

- in urma calirii max 1‰ masurat pe muchie in oricare element

etalon de 260mm sau max 0,076mm intre maxim si minim

(valuri aparute in urma calirii), masurat in orice directie intr-o

suprafata de 1m2 in centrul sticlei.

pg. 11

h.2. Tolerante de montaj

- structuri metalice ascunse – conform indicatiilor Proiectantului de Specialitate

- structuri metalice (otel si aluminiu) vizibile - conform indicatiilor Proiectantului de

Specialitate, dar nu mai mult de:

- abateri maxime admisibile de la verticalitate in orice directie:

±0,2%mm/m dar nu mai mult de 10mm pe intreaga inaltime a cladirii, masurat intre

oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la orizontalitate in orice directie:

±0,2%mm/m dar nu mai mult de 10mm pe intreaga lungime a fatadei, masurat intre

oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la planeitate in orice directie:

- relativa – max 2cm intre un punct de referinta (la

alegere) si oricare alt punct al fatadei

- absoluta – fata de axele cladirii, de maxim 10cm dar

numai cu acordul Proiectantului de Specialitate si al

Proiectantului General

2.2.2. PLACARE TABLA ALUMINIU

A. Pereti verticali

a. Descriere

Se va folosi tabla din aluminiu cu grosimea g=2mm. Nuturile vor fi de 2 feluri de

50mm si de 10 mm si vor fi dispuse in conformitate cu cerintele Arhitectului. Nuturile

verticale verticale vor fi poligonale. O posibila realizare a acestora este prezentata de

noi in detalii (substructura de aluminiu va fi o teava din aluminiu ce se va rolui dupa

forma nutului).

Peretele metalic suport pentru placare se va realiza din tabla cutata fixata pe

o structura metalica.

Structura metalica va fi realizata din profile rectangulare cu sectiunea Tv

120x60x6 – S235. Aceste tevi metalice vor fi amplasate central, in pozitie verticala

intre 2 stalpi (Tv 300x300) ai cladirii, si in dreptul fiecarui stalp (Tv 300x300) amplasat

pe fatadele imobilului. Acest lucru se va realiza pe tot perimetrul cladirii. Teava

120x60x6 verticala, amplasata central intre 2 stalpi va fi pozitionata cu directia laturei

lungi perpendiculare pe fatada, astfel incat sectiunea tevii verticale sa preia incarcarile

date de actiunea vantului pe directia sa lunga. Profilele verticale, amplasate in dreptul

pg. 12

fiecarui stalp, la exterior, vor fi pozitonate cu directia laturii lungi paralele cu fatada

cladirii.

Prinderea profilelor rectangulare, verticale (Tv 120x60x6) se va realiza astfel:

- prinderea pe placa de beton armat de la cota +0.00m va fi de tip incastrat.

- Prinderea de la cota +4.80m, pe grinda cu zabrele special proiectata pentru preluarea

incarcarilor aduse de fatada cladirii va fi de tip articulat.

- Prinderea de la cota +9.80m, va fi de tip articulat

- Prinderea in dreptul panelor marginale de acoperis va fi de tip articulat

Tabla cutata va fi de grosime min 0.8mm si adancime 60mm . Aceasta se va

amplasa pe profilele rectangulare, la exterior. Cutele tablei cutate vor fi pozitionate

orizontal.

b. Structura de sustinere

Structurile care sustin casetele ornamentale din tabla de aluminiu de 2mm vor fi

din aluminiu extrudat, cu posibilitati de reglaj pe 3 directii. O posibila varianta este

prezentata de noi in detalii. Elementele de prindere de tip surub / conexpad vor fi din otel.

Fixarea placilor de structura se va face cu nituri pop sau suruburi la culoare, montate

conform indicatiilor de sistem.

c. Material de placare

Va fi tabla de aluminiu cu grosimea 2mm vopsita RAL.

Codul de culoare va fi ales de catre arhitect in urma vizionarii mostrelor.

d. Termoizolatie

Izolaţia termică recomandată este din vata minerală clasa de combustibilitate C0, cu

grosime 100 mm culoare inchisa, o densitate minima de 80 kg/m3 şi o conductivitate

termică maximă de 0,042 W/mK. Succesiunea straturilor va fi astfel realizată încât să nu

se producă condens sau şocuri termice, tot odata sa fie etanse si rezistente la foc 30

minute.

Vata minerală se va monta de către montatorul fatadei.

e. Tolerante

e.1. Tolerante de executie

- casete dimensiuni b sau h ±1‰ dar nu mai mari de 1,5mm

pg. 13

e.2. Tolerante de montaj

- structuri dimensiuni nuturi verticale si orizontale ±1mm

- abateri maxime admisibile de la verticalitate a nuturilor in orice directie: ±0,2%mm/m

dar nu mai mult de 10mm pe intreaga inaltime a cladirii, masurat intre oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la orizontalitate a nuturilor in orice directie:


oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la planeitate a fatadei in orice directie:

- relativa – max 2cm intre un punct de referinta (la alegere) si oricare alt

punct al fatadei

- absoluta – fata de axele cladirii, de maxim 10cm dar numai cu acordul

Proiectantului de Specialitate si al Proiectantului General

B. Acoperis

a. Descriere

Se va folosi tabla din aluminiu cu grosimea g=2mm. Nuturile vor fi de 2 feluri de

50mm si de 10 mm si vor fi dispuse in conformitate cu cerintele Arhitectului. Nuturile

vor fi poligonale. O posibila realizare a acestora este prezentata de noi in detalii

(substructura de aluminiu va fi o teava din aluminiu ce se va rolui dupa forma nutului).

Substructura de aluminiu se va fixa pe niste ”picioruse” din otel (vezi detalii).

Acoperisul (structura suport pentru placarea ornamentala cu tabla alumiu) se va

realiza din tabla cutata cu adancimea 120mm fixata pe o structura metalica (conform

planuri structura). De structura metalica vor fixa niste piese din otel („picioruse”) ce vor

fi suportul substructurii din aluminiu. Pe tabla cutata se va monta termoizolatie (vezi

punctul d) si peste aceasta se vor pune 2 straturi de hidroizolatie (primul fixat

mecanic si cel de-al doilea fixat prin lipire). Piesele de otel ce penetreaza aceasta

hidroizolatie vor fi etansate perimetral cu un strat de hidroizolatie ce se ridica min.

100mm pe piese si/sau cu un manson din cauciuc.

b. Structura de sustinere

Structurile care sustin casetele ornamentale din tabla de aluminiu de 2mm vor fi

din aluminiu extrudat, cu posibilitati de reglaj pe 3 directii. O posibila varianta este

prezentata de noi in detalii. Elementele de prindere de tip surub / conexpad vor fi din otel.

Fixarea placilor de structura se va face cu nituri pop sau suruburi la culoare, montate

conform indicatiilor de sistem.

pg. 14

c. Material de placare

Va fi tabla de aluminiu cu grosimea 2mm vopsita RAL.

Codul de culoare va fi ales de catre arhitect in urma vizionarii mostrelor.

d. Termoizolatie

Izolaţia termică recomandată este din vata minerală clasa de combustibilitatae C0, cu


termică maximă de 0,042 W/mK. Succesiunea straturilor va fi astfel realizată încât să nu

se producă condens sau şocuri termice, tot odata sa fie etanse si rezistente la foc 30

minute.

Vata minerală se va monta de către montatorul fatadei.

e. Hidroizolatia

Va fi realizata din membrana bituminoasa in 2 straturi (primul fixat mecanic si cel de-

al doilea fixat prin lipire). Piesele de otel ce penetreaza aceasta hidroizolatie vor fi

etansate perimetral cu un strat de hidroizolatie ce se ridica min. 100mm pe piese

si/sau cu un manson din cauciuc.

f. Tolerante

f.1. Tolerante de executie

- casete dimensiuni b sau h ±1‰ dar nu mai mari de 1,5mm

f.2. Tolerante de montaj

- structuri dimensiuni nuturi verticale si orizontale ±1mm

- abateri maxime admisibile de la verticalitate a nuturilor in orice directie: ±0,2%mm/m

dar nu mai mult de 10mm pe intreaga inaltime a cladirii, masurat intre oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la orizontalitate a nuturilor in orice directie:


oricare 2 puncte

- abateri maxime admisibile de la planeitate a fatadei in orice directie:

- relativa – max 2cm intre un punct de referinta (la alegere) si oricare alt

punct al fatadei

- absoluta – fata de axele cladirii, de maxim 10cm dar numai cu acordul

Proiectantului de Specialitate si al Proiectantului General

pg. 15

2.3. REGLEMENTARI GENERALE

2.3.1. Mentenanta si comportamentul in timp al fatadei

Proiectantul de specialitate va asigura elemente de fixare a alpinistilor pentru

curatarea/mentenanta fiecariu element de fatada.

Daca in proiectul general sunt prevazute alte echipamente de curatare a fatadei, fatada va

avea prevazute doar elementele speciale cerute de echipament.

Proiectantul de Specialitate va prevedea pentru fiecare element de fatada un program de

control a comportamentului in timp. Obligatoriu va indica intervalul de timp la care se vor

face inspectiile precum si ce anume se urmareste.

2.3.2. Competente si asigurari profesionale

Atat firma de executie cat si Proiectantul de Specialitate ales trebuie sa aiba, la data

semnarii contractului:

- Asigurare de raspundere profesionala cu limita de raspundere pe eveniment de

1.000.000 EUR

- Asigurare de raspundere civila generale cu limita de raspundere pe eveniment de

1.000.0000 EUR

- Asigurare de raspundere civila a angajatorului fata de angajati cu limita de

raspundere pe eveniment de 100.000 EUR

Executantul trebuie sa probeze cu documente nivelul profesional si pregatirea

tehnica a angajatilor sai, pe specialitati. Un exemplu de document acceptat este

”Atestatul profesonal” valabil la data semnarii contractului, emis de P.P.T.T. sau alte

asociatii profesionale abilitate sa instruiasca, verifice si certifice pregatirea tehnica de

specialitate a executantilor.

NOTA GENERALA: 1. Datele prezentate mai sus sunt rezultatul calculelor structurale. Calculele structurale s-au realizat tinandu-se seama de urmatoarele impuneri:

- deformabilitatea admisa a profilelor de aluminiu (rigle si montanti) la incarcari perpendiculare pe planul fatadei s-a considerat minimul dintre D/200 si 15.0mm, unde D reprezinta lungimea intre 2 prinderi succesive;

- deformabilitatea admisa a profilelor de rigle la incarcari paralele cu planul fatadei (incarcari date de greutatea panourilor de sticla) s-a considerat minimul dintre D/500 si 3.0mm, unde D reprezinta lungimea de calcul a riglei;

- rezistenta de calcul a materialului (Aluminiu) din care sunt realizate profilele montanti si rigle are urmatoarele caracteristici: rezistenta de calcul R=140.0 N/mm2; modulul de elasticitate longitudinal E=70 000.0 N/mm2; modulul de elasticitate transversal Et=28 000.0 N/mm2;

pg. 16

- S-a considerata ca panourile de sticla, la montaj pe santier, se aseaza pe rigle prin intermediul unor cale de pvc (2 bucati/rigla), cale care sunt amplasate la distante de 100.0mm fata de capetele riglei;

- Deformabilitaea admisa a panourilor de sticla s-a considerata minimul dintre Ld/100 si 19.0mm, unde Ld reprezinta lungimea diagonalei panoului de sticla;

- Caracteristicile mecanice ale foilor de sticla folosite la alcatuirea panourilor termoizolatoare sunt urmatoarele: rezistenta de calcul pentru sticla float Rfg=40.0 N/mm2, rezistenta de calcul pentru sticla semicalita (zone toughened glass) Rfg=140.0 N/mm2, rezistenta de calcul pentru sticla securizata (full temepered glass) Rfg=210.0 N/mm2.

2. Furnizorul trebuie sa asigure etanseitatea precum si evitarea oricaror punti termice pe intreaga anvelopa pentru a reduce transferul termic.

3. Suprafetele indicate in prezentul Caiet de sarcini sunt suprafete vizibile pe cladire si nu includ pierderile !

4. Toate caracteristicile fizice si geometrice ale elementelor de fatada, indicate in prezentul Proiect sunt cele minim acceptabile. Ofertantul / Executantul va trebui sa-si dimensioneze si sa-si insuseasca valorile rezultate din propriile calcule, pastrand arhitectura fatadelor si bugetul ofertat.

pg. 1

5. CAIET DE SARCINI ANVELOPA

A. PERETI CORTINA

A.1. GENERALITATI

Prezenta documentatie contine cerintele tehnice minime obligatorii, necesare

elaborarii ofertelor de licitatie.

Documentatia va fi completata cu un proiect de specialitate care va contine: proiect

de arhitectura, proiect de rezistenta si proiect de montaj - proiect tehnologic.

Constructia este:

• Categoria de importanta C - conform HGR 766/1997

• Clasa de importanta III - conform P 100-1/2006

A.1.1. OBIECTUL SPECIFICATIEI

TIPUL LUCRARILOR

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile ce formeaza sistemul de

inchidere a fatadelor (pereti cortina semistructurali realizati din profile de aluminiu si

otel, cu geam termoizolant).

DIMENSIUNI DE OFERTARE / EXECUTIE

• Dimensiunile mentionate in elevatii sunt dimensiuni de ofertare-proiectare.

• Modificarea dimensiunilor de executie cu ±1% din dimesiunile de proiectare, nu va

implica modificari ale pretului de oferta. Pentru abateri mai mari sau modificari radicale

ale formei si dimensiunilor, se va lua in considerare recalcularea pretului.

• Masuratorile/releveul golurilor, in vederea fabricatiei, se vor efectua de catre

executant.

• Deschiderile ochiurilor mobile pot reprezenta subiect de discutie inainte de executia

acestora.

A.1.2. DATE GENERALE

A.1.2.1. SISTEMELE REALIZATE DIN PROFILE DE ALUMINIU

• Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemelor de aluminiu.

• Echivalenta cu cerintele constructiei va fi dovedita cu certificate de verificare,

pg. 2

desene de detalii si cu mostre.

• Pentru sistemul de profile oferit se vor respecta prescriptiile si regulile de prelucrare

ale producatorului de profile.

• Producatorul de profile, respectiv fumizorul de profile trebuie sa prezinte la cererea

beneficiarului un certificat ISO 9000.

A.1.2.2. DESCRIERE

Pereti cortina in sistem semistructural cu capace pe o singura directie.

Profilele de aluminiu vor fi solidarizate de profile rectangulare din otel (S235), deci

practic profilele rectangulare din otel dubleaza profilele de aluminiu reprezentate de

montanti si rigle. Profilele din otel au sectiunea Tv 120x60x6 – S235 si reprezinta

elementul principal de rezistenta al peretilor cortina. Acestea vor forma o retea ce va

avea punctele de prindere amplasate pe structura de rezistenta a cladirii (structura

metalica din otel). Prinderile sunt detaliate in Specificatiile Tehnice.

A.1.3. CERINTE DE CALITATE PENTRU SISTEM

A.1.3.1. SIGURANTA SI STABILITATE

• Sistemul trebuie sa reziste la actiunile izolate sau combinate ale: agentilor

atmosferici (vant, temperatura, insorire ...), agentilor chimici si biologici si solicitarilor

seismice.

CERINTE STATICE

• Scheletul de rezistenta al peretelui cortina va fi astfel dimensionat incat sa

transmita structurii de rezistenta a cladirii, greutatea proprie (~0,5 KN/m²).

ACTIVITATEA SEISMICA

• Evaluarea incarcarilor date de activitatea seismica se va face conform cerintelor

"P100-1 /2006".

• Proiectarea antiseismica corespunzatoare tipului de perete cortina se refera la:

- alcatuire de ansamblu

- detalii de rost

- detalii dispozitive fixare care trebuie sa asigure prevenirea:

pg. 3

- degradarii si/sau avarierii panourilor si a dispozitivelor de

fixare,constand in fragmentarea panourilor si expulzarea fragmentelor sau a panourilor

care prin cadere ar putea accidenta persoane.

- degradarii rosturilor ce poate afecta etansarea la aer si umezeala

precum si izolarea termica.

Proiectarea panourilor pentru prevenirea degradarilor si a accidentelor de persoane

trebuie sa satisfaca conditii specifice.

Pentru nivelul de intensitate seismica considerat, nu trebuie sa se dezvolte degradari si

avarieri ale panourilor. Se admite degradarea etanseitatii rosturilor cu conditia asigurarii

posibilitatii de reparare a lor dupa cutremur.

• Amplasament :Craiova - Acceleratia terenului de calcul = 0.16g


ACTIUNEA VANTULUI

• Evaluarea incarcarilor se va face conform "NP-082 -04"

• Valorile caracteristice si cele de calcul ale actiunii vantului asupra acestei cladiri

sunt:

Inalt

ime [

m]

ACTIUNEA VANTULUI


2]

SLU SLS SLU SLS

+ 5,0m 78.0 52.0 97.5 65.0

+ 10,0m

99.0 66.0 123.8 82.5

+ 15,0m

117.0 78.0 146.3 97.5

+ 20,0m

132.0 88.0 165.0 110.0

ACTIUNEA ZAPEZII

• Evaluarea incarcarilor date de actiunea zapezii s-a facut conform indicativ CR1-1-3-

2005 "Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor"

• Evaluarea coeficientilor de siguranta s-au realizat conform INDICATIV CR 0-2005* :

“Cod de proiectare . Bazele proiectarii structurilor in constructii"

• Valorile de calcul ale actiunii zapezii asupra sistemului de inchidere al cladirii (la

acoperis) au urmatoarele valori :

pg. 4



sk,1 2.4 1.6

sk,2 2.7 1.8

sk,3 1.2 0.8

SAGEATA MAXIMA ADMISIBILA

• sageata maxima admisibila pentru structura va fi mai mica decat l/200 si nu mai

mare de 15 mm (l = distanta dintre 2 prinderi succesive); Sageata admisa pentru rigle la

actiunea incarcarilor verticale va fi mai mica decat l/500 si nu mai mare decat 3 mm.

SOLICITARI LA VIBRATII

• Vibratiile provocate de actiuni exterioare sau interioare (actiunea vantului, ploii sau

grindinei, zgomote aeriene sau din interiorul spatiului) nu vor produce spargeri, ruperi

sau deteriorari ale elementelor componente ale peretelui cortina. Foarte important este

ca aceste elemente sa nu intre in fenomenul de rezonanta.

REZISTENTA LA SOCURI PROVENITE DIN INTERIOR/EXTERIOR

• Scheletul de sustinere, ancorajul si panourile (vitrate sau opace) trebuie sa reziste,

fara deformatii, la un soc ce produce o energie de 1000 Jouli.

• Socurile interioare nu trebuie sa conduca la caderi de sparturi, care pot cauza

vatamari sau raniri.

• Fata interioara a peretelui cortina nu trebuie sa se deformeze sub o presiune statica

exercitata de om in mod direct.

PROTECTIA CONTRA TRAZNETELOR

• Acumularea electricitatii statice trebuie evitata. Pentru aceasta, scheletul metalic si

eventuala imbracaminte a acestuia continua pe toata inaltimea fatadei constructiei,

trebuie legata la reteaua de impamantare.

A.1.3.2. COMPORTAREA LA FOC

• Indiferent de principiul de fixare al unui perete cortina, avand partea vitrata inserata

in rame metalice sau lipita pe acestea, siguranta la actiunea focului trebuie sa fie

aceeasi. In cazul fatadelor cu vitraje exterioare lipite, lipirea nu trebuie sa cedeze

inaintea distrugerii geamului.

• Peretii cortina trebuie sa raspunda la urmatoarele cerinte:

pg. 5

- materialele constitutive ale peretilor sau gazele care se pot degaja in timpul

incendiului nu trebuie sa favorizeze direct sau indirect dezvoltarea sau propagarea

focului

- gazele toxice sau nocive, ce se produc, sa nu fie in cantitate periculoasa

- cresterea temperaturii sau arderea fatadei nu trebuie sa se faca cu proiectarea

materialelor, in special in exterior

- dispozitivele de fixare ale unui perete cortina de structura constructiei trebuie sa

asigure rezistenta la un incendiu limitat la spatiul respectiv

- peretii cortina, prin conceptia lor, trebuie sa asigure trecerea cu dificultate a focului, de

la un nivel la altul, pe verticala sau de la o compartimentare la alta, pe orizontala. In

aceste conditii este necesar a se lua masuri deosebite pentru evitarea golurilor de tiraj.

• Zonele vitrate sunt realizate din materiale RF 15' C0 (practic incombustibile).

• Peretii cortina cu geam termoizolant, pe zona planseelor si a grinzilor din beton

armat, pe o inaltime de 1,20m se vor realiza cu geam etans la foc 30', pentru a intarzia

propagarea focului de la un nivel la altul.

A.1.3.3. CARACTERISTICI TERMICE

• Sistemul de aluminiu va trebui sa se incadreze din punct de vedere al protectiei

termice in grupa de materiale 2.1, avand K=2 ÷ 2,8 W/m2K°.

A.1.3.4. ETANSEITATE LA APA SI AER

• Profilele metalice vor fi propuse astfel incat prin asamblare sa se creeze o

succesiune de camere de decompresiune prin care se asigura etenseizarea. Aceasta

se va asigura corespunzator, prin tipul de lipire al panourilor exterioare si prin tratarea

corespunzatoare a rosturilor dintre acestea.

• Etanseizarea va fi facuta astfel incat sa nu permita patrundera apei de ploaie sub

actiunea vantului (incadrare in clasa E4).

• Nici o parte exterioara a fatadei nu trebuie sa impiedice scurgerea apei.

• Este exclus contactul apei ce provine din exterior cu materialul izolant al zonelor

opace.

• La partea inferioara, sistemul de aluminiu trebuie sa fie perfect izolat contra

infiltratiilor de apa.

• Eliminarea apei provenite din condens se realizeaza prin slituri practicate la partea

exterioara a ramei fixe.

pg. 6

• Canalele de drenare a apei vor respecta prescriptiile furnizorului.

• Legaturile la corpul cladirii sunt izolate cu o folie izolatoare speciala din cauciuc

butilic. Imbinarea foliilor izolatoare si dispunerile in diverse planuri se face cu

respectarea unei suprapuneri suficiente. La lipirea foliei izolatoare trebuie curatate

suprafetele de lipit de materiale / substante straine. Trebuie evitata formarea bulelor de

aer intre suprafetele de lipire. Foliile au latimi minime indicate de producator, si lipiturile

vor fi asigurate suplimentar mecanic.

A.1.3.5. PROTECTIA ACUSTICA

• Peretele, cortina si tamplaria propuse trebuie sa reduca:

- transmiterea zgomotelor aeriene din exterior;

- transmiterea zgomotului de ploaie si de grindina;

- transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior in altul prin

intermediul peretelui cortina.

• Limita admisibila a nivelului de zgomot: maxim 35dB.

A.1.3.6. LUMINARE SI INSORIRE

• Conform indicatiilor din prezenta documentatie.

A.1.3.7. CERINTE PRIVIND ASPECTUL

• Pentru toate elementele ofertei, culoarea si stralucirea ei vor ramane constante pe o

perioada cat mai mare, iar daca va exista o variatie in timp, aceasta va fi uniforma.

A.1.4 CERINTE DE CALITATE PENTRU SUBSISTEME

A.1.4.1. STRUCTURA / ELEMENTE DE REZISTENTA

• Piesele din otel pentru ancorari, rigidizari sunt fie inoxidabile fie prevazute cu

operatii de zincare in baie topita. Prelucrarile ulterioare trebuie evitate.

• Zincarea pieselor de otel se va verifica temeinic dupa transportul la santier si inainte

de montajul pieselor de aluminiu. Partile zincate deteriorate ca si eventualele suduri vor

fi curatate, degresate si apoi vopsite cu vopsea de protectie de cea mai buna calitate.

A.1.4.2. SISTEME DE PROFILE DIN ALUMINIU

• Profile din aliaj de aluminiu cu rupere de punte termica, grupa de izolare 1.0

(premium).

pg. 7

• Alegerea ramelor, montantilor si traverselor se va face tinand cont de incarcarile

statice din greutate proprie, greutatea geamului si presiunea vantului. La

dimensionarea profilelor se vor lua in considerare momentele de inertie mentionate in

cataloagele de produse, si presiunea vantului specifica zonei de amplasare a cladirii.

A.1.4.3. SUPRAFETE VITRATE

Caracteristicile principale ale vitrajelor vor fi:

Uvalue ≤ 1.3 W/(m2K)

SF ≤ 35% (factorul solar pentru zona vision)

LT > 50%

Culoare neutra

Grosimile de sticla se regasesc in Specificatiile Tehnice.

A.1.4.4. GARNITURI

• Se vor monta numai gamituri originale din cauciuc, EPDM cu dimensiuni si sectiuni

prevazute in cataloagele furnizorului (DIN 7863 ).

A.1.4.5. ACCESORII SI FERONERIE

• Se vor utiliza numai piese originale Tijele de actionare vor fi anodizate.

• Rosturile de glisare se vor unge la montaj. Alegerea feroneriei se va face in functie

de incarcarile si solicitarile estimate.

• Feroneria trebuie sa fie ajustabila, in functie de dimensiunile elementelor si de

incarcari vor fi prevazute piese de reazem si inchidere suplimentare.

A.1.5. STANDARDE SI NORMATIVE

• La proiectare, executie si montaj se vor respecta cerintele:

- Legea 10-95 - Legea calitatii in constructii.

- P 118 - 99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor

- P 100 - 1/2006 - Codul de proiectare seismica

- NP 102-04 - Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina

- NP 082-04 - Cod de proiectare - Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.

Actiunea vantului

- CR 0-2005 - Cod de proiectare - Bazele proiectarii structurilor in constructii

- EN 13830 - 2002 - Proiectarea, testarea si executia peretilor cortina

- C 107 - 2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie

ale cladirilor

pg. 8

- GP 001-1996 - Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane

din punct de vedere acustic

- C 125 -2005 - Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica

si a tratamentelor acustice in cladiri

- P 122-89 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica

- STAS 5912 - 89 - Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii

termice.

- STAS 6156 - 86 - Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii

civile si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustica.

- SR ISO 10292 * 97 - Sticla pentru constructii. Calculul transmisiei termice U in regim

stationar a geamurilor multiple.

- C 56 - 86 - Norme pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalalii

aferente.

- HG nr. 273 / 94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalalii

aferente acestora.

- HG nr. 728 / 94 - Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in

constructii.

- Ordin 9/ N 15.03.93 - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.

Normativ cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.

- HG 261/94 - Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii

- HG 272/94 - Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii

- SR EN 13116/2002 - Pereti cortina. Rezistenta la incarcarea data de vant. Exigente

de performanta

- SR EN 12179/2002 - Pereti cortina. Rezistenta la incarcarea data de vant. Metode

de testare

- SR EN 12154/2002 - Pereti cortina. Impermeabilitatea la actiunea apei. Clasificarea

exigentelor de performanta

- SR EN 12155/2002 - Pereti cortina. Impermeabilitatea la actiunea apei. Incercare de

laborator la presiune statica

- SR EN 13050/2002 - Pereti cortina. Impermeabilitatea la actiunea apei. Incercare de

laborator la presiunea dinamica a aerului si la pulverizarea apei

- SR EN 13051/2002 - Pereti cortina. Impermeabilitatea la actiunea apei. Incercari in

situ

- SR EN 12152/2002 - Pereti cortina. Permeabilitatea la aer

- SR EN 12153/2002 - Pereti cortina. Permeabilitatea la aer. Incercari de laborator

pg. 9

- SR EN ISO 717-1/2000 - Acustica - izolarea la zgomot aerian

- SR EN ISO 717-2/2000 - Acustica - izolarea la zgomot de impact

A.1.6. GRADUL DE DETALIERE A PROIECTELOR DE SPECIALITATE

• Antreprenorul va prezenta spre aprobare proiectantului general / beneficiarului

delaliile de executie ale firme producatoare, impreuna cu certificatele de calitate si

agrementele tehnice.

• Toate materialele ce compun sistemul de pereti cortina vor fi achizitionate de la

acelasi producator, care va asigura si asistenta tehnica, care se compune din:

- executarea releveului

proiectarea sistemului in functie de cerintele proiectantului general sau al

beneficiarului.

• De asemenea, furnizorul va asigura si executarea (montarea) lucrarilor. Absolut toate

elementele componente ale sistemului vor fi poansonate cu sigla producatorului si

marcate codificat.

• Proiectantul general va pune la dispozitie urmatoarele date:

- forma si caroiajul / desenul peretilor cortina

- incarcarile statice

- grad de seismicitate

- viteza vantului

- variatiile de temperatura

- date despre sticla:

- reflexie solara

- expunere la soare

- coeficient de umbrire

- antiefractie

- antifoc

- culoare

- localizarea elementelor de automatizare si telecomanda.

A.1.7. MOSTRE, TESTE, PROBE

• Producatorul va pune la dispozitia beneficiarului probe martor din fiecare sistem

folosit, care vor ramane alaturi de cartea constructiei, pe baza carora se vor face

verificarile si testarile.

pg. 10

A.2. MATERIALE SI PRODUSE

A.2.1. MATERIALE

• Profile de sustinere (structura de rezistenta).

• Profile din aliaje de aluminiu, vopsite in camp electrostatic, cu rupere de punte

termica, cu profil unic- special pentru schimbarea directiei.

• Profile rectangulare din otel (S235).

• Panouri de geam termoizolant cu caracteristicile mentionate in prezenta

documentatie.

• Piese de imbinare si prindere, speciale pentru preluarea eforturilor tridimensionale.

• Elemente de prindere din otel inox sau otel zincat la cald.

• Materiale izolatoare termic, ignifuge si rezistente in timp.

• Gamituri cauciuc si banda butil.

• Feronerie si accesorii.

• Elemente de automatizare si telecomanda.

.O descriere detaliata a sistemului se regaseste in Specificatiile Tehnice.

A.2.2. TIPODIMENSIUNI

• Dimensiunile si formele vor fi conform cu cerintele proiectantului general /

beneficiarului.

A.2.3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

• Intra in sarcina producatorului, care va asigura si executia (montajul).

A.2.4. TRATAMENTUL SUPRAFETELOR PROFILELOR de aluminiu

• Se vor folosi profile finisate prin vopsire în câmp electrostatic cu pulberi poliesterice;

grosimea stratului depus fiind de 60 m±5%; dupa ce in prealabil s-au facut urmatoarele

operatii: degresare, spălare, decapare, spălare, cromatare, spălare simplă, spălare cu

apă demineralizată.

A.2.5. PRELUCRARE

• Taierea profilelor se va face cu utilaje specializate astfel incat sa permita imbinarea

cu precizie la colturi. Inainte de asamblare se vor curata suprafetele taiate de span.

• Se va urmari indeosebi ca diagonalele elementelor dreptunghiulare sa fie egale.

pg. 11

• Alte elemente ce trebuiesc indeplinite:

- identificarea corecta a pozitiilor de perete cortina / tamplarie si dimensiunile

acestora;

- determinarea corecta a sensului de deschidere a ochiurilor mobile;

- asezarea corecta a gamiturilor, lipirea coltarelor de gamitura;

- urmarirea canalelor de drenare a apei si de aerisire;

- montarea corecta a balamalelor si a dispozitivelor de actionare;

- ungerea falturilor de glisare a tijei din cadrul sistemului de actionare.

A.3. MONTAJ

A.3.1. LEGATURI SI RIGIDIZARI

• Toate legaturile si rigidizarile trebuie construite asa incat sa fie compatibile cu

tolerantele de baza ale cladirii.

• Elementele de cuplare (precum suruburi, bolturi, piulite s.a.) sa fie confectionate din

otel-crom-inoxidabil (cel putin calitatea A4 cu continut redus de cupru ).

• Pentru toate cuplajele uzuale si piesele marunte din otel se folosesc materiale

zincate in baia topita. Asamblarile cu suruburi vor fi asigurate contra desurubarii.

• Pentru evitarea coroziunii de contact, trebuie ca punerea in contact a doua metale

diferite sa se foloseasca o piesa intermediara de metal neutru, cu rol izolator.

A.3.2. IMBINAREA PROFILELOR

• Se va avea in vedere ca executia tamplariei de aluminiu (ochiuri mobile, usi) sa se

faca in ateliere specializate cu utilaje performante.

• Imbinarile se vor executa cu coltare sau cleme corespunzatoare sectiunii interioare

a profilelor.

• Se va urmari in special izolarea si rigidizarea imbinarii cu adeziv A+B si asigurarea

mecanica a acesteia prin sertizare sau cu suruburi si stifturi.

A.3.3. PRELUARE EFORTURI, DILATARI, ETANSARI

• Elementele de etansare si imbinare cu corpul cladirii trebuie sa permita transmiterea

tuturor eforturilor la cladire. Rostul dintre rama de aluminiu si precadru se va stabili

functie de dimensiunile elementului, dar mai putin de 8 mm.

• Se va urmari ca profilele din aluminiu sa nu fie in contact direct cu otelul, mortarul

sau betonul. Inainte de a se izola cu silicon trebuie facuta o verificare pentru a

determina ce materiale de aderenta sunt potrivite pentru o astfel de operatiune astfel

pg. 12

incat sa nu se creeze tensiuni suplimentare in zona de adeziune sau in vecinatatea ei.

• Se va tine cont de asemenea de temperatura la care se efectueaza operatiunea.

• Panourile cu dimensiuni mai mari de 4 m vor fi prevazute rosturi de dilatare cu

gamituri specifice in camera interioara si exterioara, cf. detalii fumizori.

A.3.4 GEAMURI

• Montarea geamurilor si a gamiturilor de etansare revine in sarcina fabricantului,

acesta avnd calificarea necesara efectuarii operatiunii.

A.3.5. OBLIGATII FURNIZOR / PRODUCATOR

• Intra in sarcina furnizorului, care, dupa terminarea si receptionarea lucrarilor, se

obliga ca periodic (perioada ce va fi stabilita prin contractul dintre producator si

beneficiar) sa efectueze:

- verificari asupra sistemelor cat si asupra modului de utilizare si intretinere a

acestora

- verificari si testari pentru confirmarea garantiei.

• In cazul in care apar disfunctionalitati datorate profilelor sau sticlei, producatorul isi

va lua obligatia sa schimbe elementele cu probleme pe cheltuiala lui.

• Producatorul va garanta sistemul pe toata durata de viata proiectata a constructiei.

A.4. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

A.4.1. VERIFICARI

• Se va verifica existenta: certificatelor de calitate, certificatelor de conformitate,

instructiunilor de utilizare si montaj si a agrementelor tehnice pentru toate materialele ce

compun sistemul.

• Se va verifica si corespondenta dintre mostrele martor si materialele care se pun in

opera.

A.4.2. CONTROL

• In situatia nerespectarii prezentelor specificatii, a desenelor de executie si a

mostrelor aprobate, beneficiarul / proiectantul general va putea decide stoparea

lucrarilor si inlocuirea acestora cu altele, care sa respecte toate cerintele.

pg. 13

A.4.3. RECEPTIE

• La intocmirea procesului verbal de receptie vor participa reprezentanti ai

beneficiarului, constructorului, proiectantului si fabricantului si se vor urmari

urmatoarele:

- indeplinirea aspectului fizic solicitat, calitatea executiei;

- realizarea si montarea fiecarei pozitii din tabloul de tamplarie conform proiectului;

- indeplinirea conditiilor de etanseitate;

- functionalitatea in exploatare a elementelor mobile;

- respectarea tuturor prescriptiilor din caietul de sarcini.

• Se vor respecta precizarile din normativul C56/1986 "Normativ pentru verificarea

calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente".

A.5 MASURARE SI DECONTARE

• PretuI unitar cuprinde toate materialele componente ale sistemului.

• Decontarea se face la suprafata, in metri patrati, conform cantitatilor rezultate

din proiectui producatorului insusit de proiectantul general sau de beneficiar.

A.6. DISPOZITII FINALE

• Prevederile caietului de sarcini pot fi completate cu masuri suplimentare propuse de

executanti cu conditia ca acestea sa nu contravina normativelor in vigoare sau a celor

mentionate mai sus.

B. PLACAJE EXTERIOARE DIN MATERIAL DE ALUMINIU

B.1. GENERALITATI

Prezenta documentatie contine cerintele tehnice minime obligatorii, necesare

elaborarii ofertelor de licitatie.

Documentatia va fi completata cu un proiect de specialitate care va contine: proiect

de arhitectura, proiect de rezistenta si proiect de montaj - proiect tehnologic.

Constructia este:

• Categoria de importanta C - conform HGR 766/1997.

• Clasa de importanta III - conform P 100-1/2006.

pg. 14

B.1.1. OBIECTUL SPECIFICATIEI

TIPUL LUCRARILOR

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile ce formeaza sistemul de

placare exterioara a fatadelor, cu casete din tabla de aluminiu de grosime 2mm, pe

structura metalica proprie.

DIMENSIUNI DE OFERTARE / EXECUTIE

• Dimensiunile mentionate in documentatie sunt dimensiuni de ofertare-proiectare.

• Modificarea dimensiunilor de executie cu ±1% din dimesiunile de proiectare, nu va

implica modificari ale pretului de oferta. Pentru abateri mai mari sau modificari radicale

ale formei si dimensiunilor, se va lua in considerare recalcularea pretului.

• Masuratorile/releveul golurilor, in vederea fabricatiei, se vor efectua de catre

executant.

B.1.2. DATE GENERALE

B.1.2.1. SISTEMELE DE PLACARE EXTERIOARA A FATADELOR

• Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemului de montaj

mecanic a placajelor din table de aluminiu .

• Echivalenta cu cerintele constructiei va fi dovedita cu certificate de verificare,

desene de detalii si cu mostre.

• Pentru sistemul de profile oferit se vor respecta prescriptiile si regulile de prelucrare

ale producatorului de sistem, in concordanta cu tipul casetelor si a sistemului de

prindere / agatare.

Producatorul, respectiv furnizorul trebuie sa prezinte la cererea beneficiarului un

certificat ISO 9000.

B.1.2.2. DESCRIERE

Se va folosi tabla din aluminiu cu grosimea g=2mm. Nuturile vor fi de 2 feluri de 50mm

si de 10 mm si vor fi dispuse in conformitate cu cerintele Arhitectului. Nuturile verticale

verticale vor fi poligonale. O posibila realizare a acestora este prezentata de noi in

detalii (substructura de aluminiu va fi o teava din aluminiu ce se va rolui dupa forma

nutului).

pg. 15

Peretele metalic suport pentru placare se va realiza din tabla cutata fixata pe

o structura metalica.

Structura metalica va fi realizata din profile rectangulare cu sectiunea Tv

120x60x6 – S235. Aceste tevi metalice vor fi amplasate central, in pozitie verticala

intre 2 stalpi (Tv 300x300) ai cladirii, si in dreptul fiecarui stalp (Tv 300x300) amplasat

pe fatadele imobilului. Acest lucru se va realiza pe tot perimetrul cladirii. Teava

120x60x6 verticala, amplasata central intre 2 stalpi va fi pozitionata cu directia laturei

lungi perpendiculare pe fatada, astfel incat sectiunea tevii verticale sa preia incarcarile

date de actiunea vantului pe directia sa lunga. Profilele verticale, amplasate in dreptul

fiecarui stalp, la exterior, vor fi pozitonate cu directia laturii lungi paralele cu fatada

cladirii.

Prinderea profilelor rectangular este detaliata in Specificatiile Tehnice.

Tabla cutata va fi de grosime min 0.8mm si adancime 60mm . Aceasta se va

amplasa pe profilele rectangulare, la exterior. Cutele tablei cutate vor fi pozitionate

orizontal.

B.1.3. CERINTE DE CALITATE PENTRU SISTEM

B.1.3.1. SIGURANTA SI STABILITATE

• Sistemul trebuie sa reziste la actiunile izolate sau combinate ale: agentilor

atmosferici (vant, temperatura, insorire ...), agentilor chimici si biologici si solicitarilor

seismice.

CERINTE STATICE

• Structura metalica suplimentara si dispozitivele de prindere mecanica a placajului

vor fi astfel dimensionate incat sa transmita structurii de rezistenta a cladirii,

greutatea proprie.

ACTIVITATEA SEISMICA

• Evaluarea incarcarilor date de activitatea seismica se va face conform cerintelor

"P100-1 /2006".

• Proiectarea antiseismica corespunzatoare tipului de placaj din casete de aluminiu

compozit se refera la:

- alcatuire de ansamblu

- detalii de rost

pg. 16

- detalii dispozitive fixare care trebuie sa asigure prevenirea:

- degradarii si/sau avarierii casetelor si a dispozitivelor de fixare,

constand in fragmentarea panourilor si expulzarea fragmentelor sau a panourilor care

prin cadere ar putea accidenta persoane.

- degradarii rosturilor ce poate afecta etansarea la aer si umezeala

precum si izolarea termica.

Proiectarea panourilor pentru prevenirea degradarilor si a accidentelor de persoane

trebuie sa satisfaca conditii specifice.

Pentru nivelul de intensitate seismica considerat, nu trebuie sa se dezvolte degradari si

avarieri ale panourilor. Se admite degradarea etanseitatii rosturilor cu conditia asigurarii

posibilitatii de reparare a lor dupa cutremur.

• Amplasament :Craiova - Acceleratia terenului de calcul = 0.16g


ACTIUNEA VANTULUI

• Evaluarea incarcarilor se va face conform "NP-082 -04"

• Valorile caracteristice si cele de calcul ale actiunii vantului asupra acestei cladiri

sunt:

Inalt

ime [

m]

ACTIUNEA VANTULUI


2]

SLU SLS SLU SLS

+ 5,0m 78.0 52.0 97.5 65.0

+ 10,0m

99.0 66.0 123.8 82.5

+ 15,0m

117.0 78.0 146.3 97.5

+ 20,0m

132.0 88.0 165.0 110.0

ACTIUNEA ZAPEZII

• Evaluarea incarcarilor date de actiunea zapezii s-a facut conform indicativ CR1-1-3-

2005 "Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor"

• Evaluarea coeficientilor de siguranta s-au realizat conform INDICATIV CR 0-2005* :

“Cod de proiectare . Bazele proiectarii structurilor in constructii"

• Valorile de calcul ale actiunii zapezii asupra sistemului de inchidere al cladirii (la

acoperis) au urmatoarele valori :

pg. 17



sk,1 2.4 1.6

sk,2 2.7 1.8

sk,3 1.2 0.8

SAGEATA MAXIMA ADMISIBILA

• sageata maxima admisibila pentru structura va fi mai mica decat l/200 si nu mai

mare de 15 mm (l = distanta dintre 2 prinderi succesive); Sageata admisa pentru rigle la

actiunea incarcarilor verticale va fi mai mica decat l/500 si nu mai mare decat 3 mm.

SOLICITARI LA VIBRATII

Vibratiile provocate de actiuni exterioare sau interioare (actiunea vantului, ploii sau

grindinei, zgomote aeriene) nu vor produce deteriorari ale casetelor din aluminiu

compozit.

REZISTENTA LA SOCURI PROVENITE DIN EXTERIOR

• Scheletul de sustinere, dispozitivele de prindere si casetele trebuie sa reziste,

fara deformatii, la un soc ce produce o energie de 1000 Jouli.

• Fata exterioara a placajului nu trebuie sa se deformeze sub o presiune statica

exercitata de om in mod direct.

PROTECTIA CONTRA TRAZNETELOR

• Acumularea electricitatii statice trebuie evitata. Pentru aceasta, scheletul metalic si

eventuala imbracaminte a acestuia continua pe toata inaltimea fatadei constructiei,

trebuie legata la reteaua de impamantare.

B.1.3.2. COMPORTAREA LA FOC

• Materialele folosite vor fi din clasa C0 - incombustibile

• Sistemul nu trebuie sa favorizeze direct sau indirect dezvoltarea sau propagarea

focului.

• Cresterea temperaturii sau arderea fatadei nu trebuie sa se faca cu proiectarea

materialelor, in special in exterior.

• Dispozitivele de fixare de structura constructiei trebuie sa asigure rezistenta la un

incendiu limitat la zona respectiva.

pg. 18

B.1.3.3. CARACTERISTICI TERMICE

• Izolaţia termică recomandată este din vata minerală clasa de combustibilitate C0, cu


termică maximă de 0,042 W/mK.

B.1.3.4. ETANSEITATE LA APA SI AER

• Intregul sistem se incadreaza in categoria "fatada ventilata", cu strat de aer de

min. 40mm, fara cerinte speciale legate de etansare.

• Nici o parte exterioara a fatadei nu trebuie sa impiedice scurgerea apei.

• Zonele de racordare la goluri / tamplarii, se vor etansa conform indicatiilor

producatorului.

B.1.3.5. PROTECTIA ACUSTICA

• Sistemul propus trebuie sa reduca:

- transmiterea zgomotelor aeriene din exterior sau a celor de impact;

- transmiterea zgomotului de ploaie si de grindina.

B.1.3.6. CERINTE PRIVIND ASPECTUL

• Culoarea fetelor vazute ale casetelor va ramane constanta pe o perioada cat mai

mare, iar daca va exista o variatie in timp, aceasta va fi uniforma.

B.1.4 CERINTE DE CALITATE PENTRU SUBSISTEME

B.1.4.1. STRUCTURA / ELEMENTE DE REZISTENTA

• Piesele din otel pentru ancorari si rigidizari sunt fie inoxidabile fie prevazute cu

operatii de zincare in baie topita. Prelucrarile ulterioare trebuie evitate.

• Zincarea pieselor de otel se va verifica temeinic dupa transportul la santier si inainte

de montajul pieselor de aluminiu. Partile zincate deteriorate ca si eventualele suduri vor

fi curatate, degresate si apoi vopsite cu vopsea de protectie de cea mai buna calitate.

B.1.4.2. SISTEMUL DE PRINDERE

• Structura metalica va fi realizata din profile rectangulare cu sectiunea Tv 120x60x6

– S235.

• Intreaga structura se va proteja anticoroziv prin grunduire in 2 straturi de culori

pg. 19

diferite si vopsea RAL conform cerinte arhitect.

• Profile din aluminiu extrudat prinde de structura de OL cu console de aluminiu cu

posibilitati de reglaj pe 3 directii.

• Casete montate de profilele de aluminiu prin fixare mecanica.

B.1.4.3. CASETE DIN TABLA DE ALUMINIU g=2mm

• Se va oferta tabla de aluminium cu grosime 2mm

• Pozitia imbinarilor nu este indicata in elevatii si depinde de lungimea prefabricatului;

acestea se vor stabili de catre proiectantul de specialitate si arhitecti; la imbinari,

acestea vor fi cap la cap cu luft de dilatare si eclisa hidroizolata intre ele.

• Tipul si culoarea finisajului se vor alege de catre arhitect si/sau beneficiar in urma

vizionarii monstrelor.

B.1.4.4. TERMOIZOLATIE

• Vata minerala clasa de combustibilitate C0, cu grosime 100 mm culoare inchisa, o

densitate minima de 80 kg/m3 şi o conductivitate termică maximă de 0,042 W/mK.

• Fixarea de planul fatadei se va face cu dibluri din material plastic sau metalice cu

disc la unul din capete (ciupercute) montate conform specificatiilor furnizorului.

B.1.5. STANDARDE SI NORMATIVE

• La proiectare, executie si montaj se vor respecta cerintele:

- Legea 10-95 - Legea calitatii in constructii.

- P 118 - 99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor

- P 100 - 1/2006 - Codul de proiectare seismica

- NP 082-04 - Cod de proiectare - Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.

Actiunea vantului

- CR 0-2005 - Cod de proiectare - Bazele proiectarii structurilor in constructii

- C 107 - 2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie ale cladirilor

- GP 001-1996 - Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor

urbane din punct de vedere acustic

- C 125 -2005 - Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare

fonica si a tratamentelor acustice in cladiri

- P 122-89 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica

pg. 20

- STAS 5912 - 89 - Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii

termice.

- STAS 6156 - 86 - Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotulul in

constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare

acustica.

- C 56 - 86 - Norme pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalalii

aferente.

- HG nr. 273 / 94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalalii

aferente acestora.

- HG nr. 728 / 94 - Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in

constructii.

- Ordin 9/ N 15.03.93 - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.

Normativ cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.

- HG 261/94 - Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii

- HG 272/94 - Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii

- SR EN ISO 717-1/2000 - Acustica - izolarea la zgomot aerian

- SR EN ISO 717-2/2000 - Acustica - izolarea la zgomot de impact

B.1.6. GRADUL DE DETALIERE A PROIECTELOR DE SPECIALITATE

• Antreprenorul va prezenta spre aprobare proiectantului general / beneficiarului

delaliile de executie ale firme producatoare, impreuna cu certificatele de calitate si

agrementele tehnice.

• Toate materialele ce compun sistemul de placaj vor fi achizitionate de la acelasi

producator, care va asigura si asistenta tehnica, care se compune din:

- executarea releveului

- proiectarea sistemului in functie de cerintele proiectantului general sau al

beneficiarului.

• De asemenea, furnizorul va asigura si executarea (montarea) lucrarilor. Absolut toate

elementele componente ale sistemului vor fi poansonate cu sigla producatorului si

marcate codificat.

• Proiectantul general va pune la dispozitie urmatoarele date:

- forma si caroiajul / desenul placajului

- incarcarile statice

- grad de seismicitate

pg. 21

- viteza vantului

- variatiile de temperatura

- date despre placaj:

- culoare

- finisaj

- detaliile la schimbarile de plan

- distanta fetei placajului fata de elementele de structura sau inchidere a

cladirii.

B.1.7. MOSTRE, TESTE, PROBE

• Producatorul va pune la dispozitia beneficiarului probe martor din fiecare sistem

folosit, care vor ramane alaturi de cartea constructiei, pe baza carora se vor face

verificarile si testarile.

B.2. MATERIALE SI PRODUSE

B.2.1. MATERIALE

• Profile de sustinere (structura de rezistenta).

• Schelet propriu (sistem) din aluminiu.

• Casete din tabla de aluminiu

• Accesorii.

• Materiale termoizolante.

B.2.2. TIPODIMENSIUNI

• Dimensiunile si formele vor fi conform cu cerintele proiectantului general /

beneficiarului.

B.2.3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

• Intra in sarcina producatorului, care va asigura si executia (montajul).

B.2.4. PROTECTIA SUPRAFETELOR

• Fata vazuta a casetelor va fi protejata cu folii pe care va fi marcat, prin sageti,

sensul de montaj.

pg. 22

B.2.5. PRELUCRARE

• Prelucrarea casetelor se va face, in ateliere specializate, cu scule si dispozitive,

conform specificatiilor tehnice ale producatorului.

B.3. MONTAJ

B.3.1. LEGATURI SI RIGIDIZARI

• Toate legaturile si rigidizarile trebuie construite asa incat sa fie compatibile cu

tolerantele de baza ale cladirii.

• Elementele de cuplare (precum suruburi, bolturi, piulite s.a.) sa fie confectionate din

otel-crom-inoxidabil (cel putin calitatea A4 cu continut redus de cupru).

• Pentru toate cuplajele uzuale si piesele marunte din otel se folosesc materiale

zincate in baia topita. Asamblarile cu suruburi vor fi asigurate contra desurubarii.

• Pentru evitarea coroziunii de contact, trebuie ca punerea in contact a doua metale

diferite sa se foloseasca o piesa intermediara de metal neutru, cu rol izolator.

B.3.2. MONTAREA CASETELOR

• Montarea casetelor se va face conform specificatiilor din proiectul tehnologic.

• Inaintea montarii casetelor se va verifica planeitatea profilelor de aluminiu pentru a

se evita torsiunea placajului.

B.3.3. PRELUARE EFORTURI, DILATARI

• Elementele de imbinare cu corpul cladirii trebuie sa permita transmiterea tuturor

eforturilor la cladire.

B.3.4. OBLIGATII FURNIZOR / PRODUCATOR

• Intra in sarcina furnizorului, care, dupa terminarea si receptionarea lucrarilor, se

obliga ca periodic (perioada ce va fi stabilita prin contractul dintre producator si

beneficiar) sa efectueze:

- verificari asupra sistemelor cat si asupra modului de utilizare si intretinere a

acestora

- verificari si testari pentru confirmarea garantiei.

• In cazul in care apar disfunctionalitati datorate profilelor sau sticlei, producatorul isi

va lua obligatia sa schimbe elementele cu probleme pe cheltuiala lui.

pg. 23

• Producatorul va garanta sistemul pe toata durata de viata proiectata a constructiei.

B.4. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

B.4.1. VERIFICARI

• Se va verifica existenta: certificatelor de calitate, certificatelor de conformitate,

instructiunilor de utilizare si montaj si a agrementelor tehnice pentru toate materialele ce

compun sistemul.

• Se va verifica si corespondenta dintre mostrele martor si materialele care se pun in

opera.

B.4.2. CONTROL

• In situatia nerespectarii prezentelor specificatii, a desenelor de executie si a

mostrelor aprobate, beneficiarul / proiectantul general va putea decide stoparea

lucrarilor si inlocuirea acestora cu altele, care sa respecte toate cerintele.

B.4.3. RECEPTIE

• La intocmirea procesului verbal de receptie vor participa reprezentanti ai

beneficiarului, constructorului, proiectantului si fabricantului si se vor urmari

urmatoarele:

- indeplinirea aspectului fizic solicitat, calitatea executiei;

- realizarea si montarea fiecarei pozitii din tabloul de tamplarie conform proiectului;

- indeplinirea conditiilor de etanseitate;

- functionalitatea in exploatare a elementelor mobile;

- respectarea tuturor prescriptiilor din caietul de sarcini;

• Se vor respecta precizarile din normativul C56/1986 "Normativ pentru verificarea

calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente".

B.5 MASURARE SI DECONTARE

• PretuI unitar cuprinde toate materialele componente ale sistemului.

• Decontarea se face la suprafata, in metri patrati, conform cantitatilor rezultate

din proiectui producatorului insusit de proiectantul general sau de beneficiar.

B.6. DISPOZITII FINALE

• Prevederile caietului de sarcini pot fi completate cu masuri suplimentare propuse

de executanti cu conditia ca acestea sa nu contravina normativelor in vigoare sau a

celor mentionate mai sus.

Denumire documentaţie: CRAIOVA WATER PARK

Complex de agrement acvatic în parcul Tineretului din municipiul Craiova



Anul: 2010

A.4 CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA

LUCRARILOR DE SAPATURA, BETON SI BETON ARMAT

CUPRINS

1. Generalitati

2. Scopul si obiectul caietului de sarcini

3. Executia infrastructurii prezentului obiectiv de investitie

4. Armarea betonului

5. Executia lucrarilor de betonare

6. Decofrarea

7. Conditii de calitate si verificarile ce trebuie respectate 8. Controlul calitatii lucrarilor 9. Lucrari de hidroizolatii





Anul: 2010

1. GENERALITATI

1.1 Prezentele prescriptii se vor aplica la betonarea constructiilor si au drept scop stabilirea

calitatii betoanelor, conditiilor de fabricare, transport si punere în opera, materialele necesare fabricarii betoanelor.

1.2 In cursul executiei lucrarilor, nu se vor putea face abateri de la prezentele prescriptii fara aprobarea în scris a sefului de proiect sau a proiectantului de specialitate.

1.3 Daca pe parcursul executiei lucrarilor intervin factori care ar conduce la modificarea prevederilor prezentului caiet de sarcini, Proiectantul si Furnizorul vor analiza si stabili modificarile corespunzatoare.

1.4 Furnizorul este obligat sa respecte toate STAS-urile, instructiunile tehnice departamentale si normativele în vigoare publicate în Buletinul Constructiilor nr.5-6/1996 si sarcinile tehnice cuprinse în prezentul caiet de sarcini.

Se atrage atentia în mod deosebit asupra obligativitatii aplicarii prevederilor COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

1.5 Pentru lucrarile de terasamente si fundatii se vor respecta urmatoarele Normative:

- C.169-88 -Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale; - P.10-86 -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe în constructii.

1.6 Furnizorul are obligatia de a tine evidenta turnarii betoanelor în “Jurnalul de betonare zilnica”.

1.7 Furnizorul este obligat sa prezinte, la cererea în scris a proiectantului si clientului, probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si punere în opera, etc.

1.8 In cazul în care proiectantul-clientul constata ca prevederile Caietului de sarcini nu sunt respectate punîndu-se în pericol stabilitatea si durabilitatea constructiilor, poate dispune oprirea temporara a lucrarilor si precizeaza masurile pentru preîntîmpinarea nerespectarii în viitor a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

1.9 In cazuri speciale, Proiectantul si Clientul îsi rezerva dreptul de a da dispozitii de demolare a acelor structuri sau parti de structura, care nu respecta conditiile cerute de Caietul de sarcini, normele în vigoare si legea 10/95 privind calitatea lucrarilor în constructii.

Se precizeaza ca în astfel de situatii, remedierele datorate defectiunilor de executie sunt în sarcina exclusiva a Furnizorului, care va prezenta spre avizare la Proiectant documentatia întocmita în acest sens (Legea 10/95,art.23pct.K). 2. SCOPUL SI OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini este întocmit în scopul tratarii unitare a lucrarilor de constructii, privind executia si verificarea lor.

Prezentul Caiet de sarcini este specific realizarii obiectivului de investitie: „CRAIOVA WATER PARK, COMPLEX DE AGREMENT ACVATIC IN PARCUL TINERETULUI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA”, OBIECT 2 - CLADIRE ADMINISTRATIVA.

Prezentul Caiet de sarcini se refera la modul de executie în santier a: - fundatiilor si a sistemului infrastructurii; - operatiilor de cofrare; - operatiilor de armare a betonului;





Anul: 2010

- operatiilor de betonare; - operatiilor de decofrare;

3. EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR FUNDATIILOR 3.1 LUCRARI PREGATITOARE PENTRU FUNDATII Prevederi generale:

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului si a trasarii reperelor de la cota ±0.00m, consemnate intr-un proces verbal incheiat intre client, proiectant si constructor.

La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C 169-88 "Terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale – executie" precum si "Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii" C83-75.

Lucrarile pentru fundatii se vor face în conformitate cu studiul geotehnic elaborat. Inaintea începerii lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate

lucrarile pregatitoare de terasamente si anume: a.) Nivelari. Inceperea lucrarilor de catre constructor se va face numai dupa ce va primi de la

proiectant (client) ridicarea topo a amplasamentului la scara 1:500 sau 1:1000. Furnizorul este obligat ca pe ridicarea topo primita sa indeseasca reteaua de puncta in asa fel incit noua ridicare sa reflecte exact situatia reala. Aceasta va fi insusita de dirigintele de santier atestat si va sta la baza decontarilor lucrarilor de nivelare real executate.

b.) Sapaturi in general. Toate lucrarile de sapaturi trebuie executate urmarind geometria

generala cum este indicata in desene si profile. Lucrarile de sapaturi trebuie executate incit sa nu permita alunecari de pamint sau prabusiri de teren. Furnizorul va fi total raspunzator de orice vatamare a oamenilor sau stricaciuni si are obligatia sa aiba grija de indepartarea materialului prabusit, pe socoteala sa. Orice apa care curge la suprafata solului sau sub pamint in cadrul adincimii necesare pentru lucrari, trebuie deviata pe cheltuiala clientului si in conformitate cu instructiunile dirigintelui de santier. Tot materialul sapat, care dupa parerea dirigintelui de santier atestat este potrivit pentru umplere sau o folosire ulterioara, trebuie sa fie depozitat, conform instructiunilor dirigintelui de santier atestat, pe suprafete potrivite de unde va fi folosit cind este necesar. De regula, materialul depozitat nu va dauna lucrarilor proprietatii publice sau private si nu va fi un obstacol pentru curgerea naturala a apei de suprafata. Tot materialul sapat, care dupa parerea inginerului nu este potrivit sau nu poate fi folosit la umplere, trebuie indepartat de pe santier in zone de descarcare publice. Tolerantele admisibile sunt in special cele legate de trasarea constructiei pe teren si sunt date in STAS 9824/1-87.

c.) Sapaturi deschise. Lucrarile de sapaturi in taietura deschisa sunt definite ca acele categorii de excavari necesare pentru nivelarea terenului unde urmeaza sa fie inaltata constructia, pentru taierea suprafetelor inalte si pantelor abrubte, formarea fundatiilor, pantelor santurilor sau santurilor drumului, patul drumului, etc.





Anul: 2010

d.) Sapaturile pentru fundatii. Aceasta categorie de lucrari include toate sapaturile cu

sectiune restrinsa care sunt necesare pentru a crea baza fundatiei; lucrarile de sapatura pentru sistemul de alimentare cu apa si canalizare, drenaj, tevarie, canale si santuri.

Furnizorului i se interzice sa inceapa lucrarile de betonare inainte de inspectarea de catre

inginerul geotehnician a naturii terenului de fundare. Cind constructia fundatiei a fost terminata, toate sapaturile care au fost facute in jurul ei pentru acces, trebuie sa fie acoperite si compactate cu grija pina la nivelul initial al terenului natural.

e.) Ramblee si umpluturi. Ca regula toate materialele obtinute din orice fel de sapaturi, facute pe santier, daca se aproba de catre dirigintele de santier atestat, vor fi folosite la executarea de ramblee si pentru orice umplutura a terenului sau golurilor dintre santuri si pereti. In caz de lipsa totala sau partiala a materialelor mentionate mai sus, clientul le va furniza pe cheltuiala sa in cantitatile necesare dupa aprobarea de catre dirigintele de santier atestat.

f.) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului

de lucru, a depozitelor de materiale si instalatiilor auxiliare;

g.) Trasarea axelor fundatiilor. Aceasta operatiune se face cu respectarea prevederilor din STAS 9824/1-87 "Trasarea pe

teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice" si consta in determinarea, materializarea si repararea elementelor caracteristice care definesc amplasamentul si axele acestor lucrari.

Proiectarea trasarii si aplicarea pe teren a bazei de trasare se face de proiectant. Aplicarea pe teren a retelei de trasare si trasarea constructiilor se face de constructor, dupa

verificarea prealabila a documentatiei de trasare. Trasarea pe teren a constructiilor cuprinde urmatoarele lucrari : - identificarea, reconstituirea si dupa caz materializarea reperelor de trasare (ale retelei

geodezice, ale bazei de trasare sau ale retelei de trasare); - aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevazute in planul de trasare care definesc

pozitia punctelor caracteristice ale constructiilor ; - verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare.

Receptia lucrarilor de trasare se face in doua faze si anume:

- receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare aplicata pe teren de proiectant; - receptia trasarii constructiilor efectuata de constructor care se va face conform STAS

9824/0-74. Dupa efectuarea receptiei beneficiarul si constructorul raspund de conservarea (pastrarea) punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere si de reconstituirea lor pe toata durata executiei constructiilor, aceasta raspundere revine constructorului.

h.) Verificarea corespondentei dintre situatia reala si cea din proiect; i.) Incheierea procesului verbal de lucrari ascunse. Atunci când caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la proiectare,

masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai în scris. La terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte

dimensiunile si cotele de nivel realizate; este interzisa executia fundatiilor inainte de a se face





Anul: 2010

corectiile necesare. Conform cerintelor scrise pe plan nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare decat dupa verificarea naturii terenului de fundare de catre geotehnician.

Protejarea lucrarilor de sapatura se va face prin sprijiniri in zonele in care se impune aceasta

(adincimea sau conditiile locale de fundare). 3.2 TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII. 3.2.1 Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor întinse de-a lungul axelor materializate în acest scop, pe profile de colt sau intermediare, ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi. 3.2.2 Intrucat în timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala, este necesar ca înaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.

Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (teodolit). Acesta va fi calat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului. 3.3 EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite încat sa îndeplineasca conditiile: a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute în proiect pentru elemente ce

urmeaza a fi executate; b) sa fie etanse încât sa nu permita pierderea laptelui de ciment; c) sa fie stabile si rezistente; d) sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar de refolosiri; e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar; f) sa permita, la decofrare, o preluare treptata a încarcarilor de catre elementele executate. Cofrajele pot sa fie executate din lemn sau produse pe baza de lemn sau polimeri, precum si

din metal. Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere si asamblare se recomanda si fie

confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor de asamblare sau de sustinere.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinând seama de indicatiile cuprinse în COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 cap. 11.

Pentru reducerea aderentei între beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin în contact cu betonul, înainte de fiecare folosire cu produse speciale (agenti de decofrare).

Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate în conditiile climatice de executie a lucrarilor.

Operatiile de montare a cofrajului se succed, în principiu, în urmatoarea ordine: - curatirea si nivelarea locului de montaj; - trasarea pozitiei cofrajelor;

- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar în apropierea locului de montaj; - curatirea si ungerea panourilor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;





Anul: 2010

- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atât în plan orizontal, cât si pe verticala si fixarea lor în pozitie corecta; - încheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravântuiri);

- etansarea rosturilor. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel :

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;

- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa).

3.4 EXECUTAREA FUNDATIILOR

La executarea fundatiilor din beton si beton armat se vor respecta si prevederile cuprinse la cap. 6 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99, cap. 10 din Normativul P10-86 precum si cele de la cap. 6.3 din prezenta lucrare.

La executarea fundatiilor vor fi avute în vedere urmatoarele: a) Materialele trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie în vigoare; b) Executia fundatiilor nu poate sa înceapa daca nu s-a facut controlul sapaturilor de fundatie; c) Fundatia constructiei se va executa fara întrerupere pe distanta dintre doua rosturi de

tasare, în cazul în care aceasta conditie nu a putut fi respectata, se va proceda conform prevederilor de la cap. 6.5, avându-se în vedere urmatoarele:

- durata maxima admisa a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii, va fi între 1,5 - 2 ore, functie de tipurile de ciment folosite (cu sau fara adaosuri);

- in cazul în care rostul de lucru din zidul de sprijin nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 1/3 din deschidere;

- suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toata înaltimea;

d) Turnarea benzilor de fundatie se face în straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu înaintea începerii prizei cimentului din stratul inferior (nu se admit rosturi de betonare în zonele de concentrari mari de forte);

e) La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta si prevederile de la cap. 6.3 din prezentul Caiet de sarcini. Rezultatele verificarilor vor fi consemnate în procese verbale de lucrari ascunse;

f) In cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 - COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99, privind marcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus;

g) Pentru elementele de beton simplu sau armat ce sunt în contact cu ape naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

La executarea fundatiilor se va respecta in mod obligatoriu incadrarea in tolerantele indicate in cap. 7.1.1.





Anul: 2010

3.5 DECOFRAREA FUNDATIILOR

Decofrarea fundatiilor se face cu respectarea prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 si a celor cuprinse la cap.7 din prezenta lucrare. Depozitarea cofrajelor se va face asfel încât sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarie, putrezire, ruginire). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamânt sau depozitarea altor materiale pe stavila de panouri de cofraj. 4. ARMAREA BETONULUI 4.1 CURATIREA SI INDREPTAREA BARELOR Aceste operatii, se efectueaza înaintea taierii si fasonarii barelor. La curatire se va îndeparta:

- pamântul, urmele de ulei si vopsea, alte impuritati; - rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul; - rugina aderenta prin frecare cu peria de sârma în zona de sudura a barelor care urmeaza

sa fie înadite prin sudura. Dupa îndepartarea ruginii neaderente sau aderente, reducerea dimensiunilor sectiunii barei

nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametrul si anume: *pentru bare cu d < 25mm abatere limita de -0,50mm; *pentru bare cu d > 25mm abatere limita de -0,75mm;

Otelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie sa fie îndreptat înainte de a se proceda la taiere sau fasonare, fara a se deteriora profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m.

Nu se admite ruperea nervurilor sau altor elemente în cursul operatiei de îndreptare. 4.2. FASONAREA BARELOR, CONFECTIONAREA SI MONTAREA CARCASELOR DE ARMATURA

Se vor face în stricta conformitate cu prevederile proiectului, si STAS 10107/0-90. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât sa se evite

confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei în momentul montarii. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul

armaturilor netede, ciocul se îndoaie la 180o, cu raza interioara de minimum 1,25d, si portiunea dreapta de la capat de 3d (d=diametrul barei).

In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90o, cu raza interioara de 2d, si portiunea dreapta de la capat de 7d.

Indoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi, sau a celor de trecere peste colturile unui cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10d.

In cazul etrierilor care se îndoaie dupa un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minim 2d (d=diametrul etrierului).

Fasonarea ciocurilor si îndoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de îndoit cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea cu diametre mai mari de 25mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C.

4.3. LEGAREA ARMATURILOR





Anul: 2010

Legarea armaturilor trebuie efectuata la încrucisarea barelor, prin legaturi cu sârma neagra

sau prin sudura electrica prin puncte. Când legarea se face cu sârma, se vor executa 2 fire de sârma de 1-1,5mm.

Retelele de armaturi din placi vor avea legate, în mod obligatoriu, 2 rânduri de încrucisari marginale, pe întreg conturul. Restul încrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (sah).

La elemente de beton, vor fi legate toate încrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor,

sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în sah (cel putin din 2 în 2).

Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încruciseaza. Etrierii si agrafele montate înclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele longitudinale cu care se încruciseaza.

Pentru folosirea armaturilor metalice ca priza de pamint naturala trebuie sa se asigure continuitatea electrica intre armaturi si intre acestea si structura metalica de rezistenta. 4.4. INNADIREA BARELOR

Se face în conformitate cu prevederile proiectului. In cazul în care, prin proiect nu se indica locul si modul de înnadire a barelor, se vor respecta urmatoarele reguli:

- pozitia înadirii se va stabili de catre conducatorul de lot care conduce direct executia lucrarilor respective, în zonele cu cele mai reduse solicitari.

- înnadirea se efectueaza tinând seama de urmatoarele prevederi principale : - innadirea armaturilor cu diametre de peste 25 mm se face cu sudare (obligatoriu de la

diametrul de 32 mm). Nu se vor admite cu sudura bare avand diametrul sub 10 mm; - innadirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obisnuite de sudare

prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescriptiile speciale; - sectiunea armaturilor intinse, din otel PC52 sau PC60 innadite prin petrecere, fara

sudura, intr-o singura sectiune trebuie sa fie de maxim 50% din sectiunea totala de armatura intinsa;

- lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate in zona intinsa a elementelor solicitate la incovoiere, compresiune excentrica si intindere excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel putin cu valorile lungimilor de ancorare prevazute in tabelul numarul 1, multiplicate cu coeficientul ks = 1 + ri , in care ri este raportul dintre aria armaturilor innadite in aceeasi sectiune si aria tuturor armaturilor din sectiunea respectiva;

- innadirea plaselor STNB, pe directia armaturilor de rezistenta, se face prin suprapunere pe doua ochiuri plus 5 cm;

- lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va fi de 30d pentru elementele executate cu beton de clasa mai mica ca Bc22,5, respectiv 20 d pentru elementele executate cu beton Bc22,5 sau mai mari. Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunzator daca innadirea se face intr-o zona de solicitare redusa. La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de intindere, etrierii vor fi indesiti, distanta maxima intre ei fiind de 10 d.

4.5 MONTAREA ARMATURILOR

Se poate face bara la bara (bare flotante), sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate), realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea obiectivului.





Anul: 2010

Utilizarea subansamblelor realizate în conditii industriale asigura o crestere a productivitatii muncii. Montarea armaturilor se va face astfel incat sa fie respectate abaterile prevazute in tabelul nr. 2: Tabel 2

Abateri în mm Element

Dist. între axele barelor

Gros. strat acoperire

Lung.parţiale sau totale faţă de proiect

Lung. trecerii la înnă- dire prin sudare

Poziţia înnă-dirii

Obser- vaţii

< 1 m 1..10 m > 10 m 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fundaţii ± 10 + 10

± 5

± 20

± 30

± 3d

± 50

La îmbinări şi înnădiri sudate conf. C28-83

Pereţi ± 5 + 3

Stâlpi Grinzi

± 3 + 3

Plăci ± 5 + 2 Între etrieri şi la pasul fretelor

±10

-

La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora, cât si a faptului ca, dupa turnarea betonului, ele nu pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obigatoriu receptionate, încheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.

Pentru a putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta în devize, este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte.

a) Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la

fundatii, grinzi (în special la cele continue) si placi. Executarea lucrarilor se face cu grija pentru a nu introduce în cofraj pamânt, murdarii sau

alte corpuri care ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate

conform proiectului, legându-se între ele si montând distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduc, de asemenea, mustatile pentru cuzineti, si elementele pentru realizarea unei rezemari articulate ale cadrelor.

b) Montarea carcaselor se face cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.

Montajul carcaselor necesita urmatoarele pregatiri: - degajarea de alte elemente sau materiale de constructii; - elementele de cofraj sa fie deschise; - cofrajul sa fie curatat; - verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Asezarea în cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija pentru a nu produce deformarea

acestora.





Anul: 2010

Carcasele grinzilor (din jurul bordarii golurilor) se duc la locul de montaj si se aseaza cu un

capat pe un suport, iar celalalt se lasa pe cofraj. Se scoate suportul si se verifica acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.

Operatiile necesare montarii carcaselor sunt: - prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat; - ridicarea carcasei spre locul de montaj; - asezarea carcasei la locul de montaj si prinderea ei; - desfacerea dispozitivului de ridicat.

4.6. DISTANŢE ÎNTRE ARMĂTURI

Pentru ca barele de armare care intră în alcătuirea elementelor de beton armat să nu

împiedice turnarea betonului în condiţii bune (provocând goluri, segregări etc.), ele trebuie să se

aşeze la anumite distanţe. Aceste distanţe sunt în funcţie de tipul, de mărimea elementelor de beton

şi de mărimea agregatelor folosite la prepararea betonului. Când distanţa între barele armăturii este

cu cel puţin 5 mm mai mare decât dimensiunea maximă a granulelor agregatelor, betonul trece în

bune condiţii printre armături.

În cazul plăcilor în consolă, distanţa dintre caprele de menţinere a poziţiei armăturii trebuie să fie de maximum 50 cm (respectiv 4 buc/m2).

Praznurile şi plăcuţele metalice înglobate se fixează prin puncte de sudură de armătura elementului sau se leagă cu sârmă de cofraj sau armături, asigurând menţinerea poziţiei lor corecte în tot timpul turnării betonului.

4.7. LEGAREA ARMĂTURILOR

Pentru menţinerea armăturii în poziţia din proiect trebuie să se dea atenţie la legarea armăturilor, astfel : • La încrucişări, barele de armare trebuie să fie legate între ele cu legături de sârmă neagră sau

prin sudură electrică prin puncte. Când legarea se face cu sârmă, se utilizează două fire de sârmă de 1 – 1,5 mm diametru.

• Reţelele de armături din plăci au legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, sunt legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah).

• La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în şah (cel puţin din 2 în 2).

• Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează.

• Pentru a-şi păstra poziţia în timpul turnării şi să asigure o uşoară turnare a betonului este necesar ca armătura să aibă un minim de rigiditate (vezi tabel 4).

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate

proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.





Anul: 2010

Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate

trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0 – 1990 sau din alte reglementări specifice. Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei. Montarea armăturilor poate să înceapă numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor,

acceptarea de către proiectant a fişelor tehnologice de betoane în cazul elementelor sau părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 mc.

La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului.

Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificatul de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii : • denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat ; • toate informaţiile pentru identificarea loturilor ; • greutatea netă ; • valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conţine : • marca produsului ; • tipul armăturii ; • numărul lotului şi al colacului sau legăturii ; • greutatea netă ; • semnul CTC.

Barele de armătură, plase sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton – armătură.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure : • evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturilor ; • evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale ; • asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment şi diametru.

Controlul calităţii oţelului se face conform prevederilor capitolului 17 din “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” , indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999. 4.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, are drept scop asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor, este indicata în cap.7.2.6.

Montarea armaturilor va fi efectuata în pozitiile prevazute în proiect, asigurându-se mentinerea acestor pozitii si în timpul turnarii betonului.

La montare se vor prevedea: - cel putin trei distantieri, la fiecare metru patrat de placa sau perete;





Anul: 2010

- cel putin un distantier, la fiecare metru liniar de grinda (de fundatie); - cel putin un distantier, la fiecare doi metri liniari de grinda, în zona cu armatura; Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme din mortar, prevazute cu câte o

sârma, pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Praznurile si placutele metalice înglobate, vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura

elementului sau vor fi legate cu sârma de cofraj sau armaturi, asigurând mentinerea pozitiei carcaselor în timpul turnarii betonului.

Se recomanda, ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,

armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte. 4.9. INLOCUIREA ARMATURILOR

Se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute în proiect, cu respectarea conditiilor:

- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel înlocuit, se va face astfel încât aria armaturii sa rezulte egala, sau cu cel mult 5% mai mare decât, cea din proiect;

- în cazul armaturilor de rezistenta, din grinzi, diametrul poate fi mai mare decât cel prevazut în proiect, dar fara a se schimba tipul de otel;

- distantele minime si maxime, rezultate între bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa îndeplineasca conditiile din cap.10.2.;

- înlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, decât cel prevazut în proiect, se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant. 5. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 5.1. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – cap. 5.

Materiale utilizate la prepararea betoanelor: a) Cimenturi. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile

de utilizare sunt precizate în COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – Anexa I.1 si I.2.

b) Agregate naturale.

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta cuprinsa între 2201 si 2500 kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfarâmarea naturala sau/si din concasarea rocilor.

c) Apa.

Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar în acest ultim caz trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în STAS 790-84.





Anul: 2010

d) Aditivi.

Utilizarea aditivilor, la prepararea betoanelor poate avea ca scop:

- îmbunatatirea lucrabilitatii, în cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a

betoanelor pompate; - obtinerea de betoane de rezistenta superioara; - reglarea procesului de întarire: întârziere sau accelerare, în functie de cerintele tehnologice; - îmbunatatirea comportarii la înghet-dezghet repetat; - cresterea rezistentei, durabilitatii si îmbunatatirea omogenitatii betonului. Grupuri uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate în COD DE PRACTICA pentru

executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – cap 4.4. Prepararea si transportul betonului.

Statiile de betoane. Prin statie de betoane se întelege orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu

una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Statia de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10mc beton/ora

(respectiv productie efectiva mai mare de 50mc beton/schimb), sunt conduse de catre “seful setiei” si functioneaza pe baza certificatului de atestare eliberat la înfiintarea statiei de comisia de atestare in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT.

Prepararea betonului trebui sa respecte cerintele din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – cap. 9.

Tipuri uzuale de beton.

Pentru lucrarile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza în functie de :

- clasa betonului; - consistenta betonului proaspat; - tipul de ciment utilizat; - marimea agregatelor.

De exemplu un beton de clasa C16/20, cu consistenta T3 preparat cu ciment I32.5 si având

agregate 0-31 se noteaza: C16/20-T3-I32.5/0-31. Pentru cazurile în care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate

notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel un beton de clasa C16/20 cu grad de impermeabilitate P8 si se noteaza:

C16/20-P8-T3-I32.5/0-31.

Prepararea betonului. a) Dozarea materialelor. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:

± 3% pentru agregate; ± 2% pentru ciment si apa; ± 5% pentru aditivi; ± 3% pentru cenusa de centrala termoelectrica.





Anul: 2010

Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin o data pe saptamâna, folosindu-se greutati verificate în prealabil, masuratori sau alte procedee operative. Daca se constata depasirea a 1/2 din abaterile prevazute se va proceda astfel:

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de ciment sau agregate , se va sista prepararea betonului la instalatiile respective pâna la remedierea lor;

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de apa sau aditivi, se admite functionarea în continuare a instalatiei (sectiei) de preparare, pe un interval de maxim 5 zile, perioada în care dozarea se va face cu recipienti gradati.

In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cântarire si care nu sunt supuse testarii, se admite ca dozarea materialelor sa se faca volumetric, procedându-se astfel:

- pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati. Pentru nisip, pe baza curbei de înfoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare în functie

de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi ± 5% pentru agregate, respectiv ± 3% pentru

ciment si apa, si ± 5% pentru aditivi. b) Amestecarea betonului si încarcarea în mijloacele de transport. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu

cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betoniera se va face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula mai mare.

Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru: - utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenusa de centrala termoelectrica); - perioade pe timp friguros; - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm; - betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).

Durata de încarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului în buncar

tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la întreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de

1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet putenic de apa sau apa amestecata cu pietris si imediat golita complet.

Transportul betonului.

Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau ploaie în cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de

3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporarii apei.





Anul: 2010

Durata de transport se considera din momentul terminarii încarcarii mijlocului de transport si

sfârsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 12.1 COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – cap 12., pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 decit daca se utilizeaza aditivi intârzietori.

Observatie. In cazul transportului cu autobasculanta durata transportului se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul 12.1.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reîncarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora precum si întreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu apa cca.1mc, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. 5.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Inainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

a) Corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal, cât si pe verticala, cu cele din proiect.

b) Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor. c) Verticalitatea cofrajelor, si corespondenta acestora în raport cu elementele nivelelor

inferioare. d) Existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etansarii lor. e) Masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere. f) Rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a

sustinerilor, existenta penelor sau altor dispozitive de decofrare. g) Dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din

proiect, solidarizarea armaturilor între ele (prin legare, sudura, petrecere), existenta în numar suficient a distantierilor.

h) Instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramâne înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri. Verificarea respectarii intocmai a cotelor indicate in proiect atat pentru pozitionarea in plan cat si pe verticala.

In cazul în care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nesigura rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.

Inainte de a se începe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la închiderea ferestrelor de curatire.

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la începutul betonarii intervin evenimente de natura sa modifice situatia constatata (întreruperi, accidente, etc.), se va proceda la o noua verificare conform prevederilor sus mentionate si la încheierea altui proces verbal.

Suprafata betonului turnat anterior si întarit, care va veni în contact cu betonul proaspat va fi curatata cu grija prin ciocanire, de o pojghita superficiala de ciment si betonul slab compactat, îndepartându-se materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.

Cofrajele de lemn, beton vechi vor fi udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore înaintea turnarii betonului, iar apa ramasa în denivelari va fi îndepartata.

Daca se constata crapaturi între scândurile de cofraj, care nu s-au închis la udarea acestuia, ele vor fi astupate.

Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local si de compactare a betonului.





Anul: 2010

Se interzice începerea betonarii înainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate

anterior. 5.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea constructiilor, va fi condusa de maistru sau seful punctului de lucru. Acestia vor fi permanent la locul de turnare si vor supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si vor lua masuri operative de remediere a deficientelor constatate. Acestea vor fi consemnate de condica de betoane.

Betonul trebuie sa fie pus în lucrare în maximum 15 min. de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fara întreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor cap.6.5.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:

a) La locul de punere în lucrare, descarcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari.

b) Daca betonul adus la locul de punere în lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si reamestecarea lui pe platforme special amenajate, fara a se adauga apa.

c) Inaltimea de cadere libera a betonului, nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m. d) Turnarea betonului de la înaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din

tronsoane de forma tronconica. e) Betonul trebuie sa fie raspândit uniform si în grosime de cel mult 5 cm. Nu se admite

întinderea betonului prin tragere cu grebla sau zvârlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m. f) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitiile

prevazute în proiect, în deosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor în consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnarii.

g) Se va urmari cu atentie înglobarea completa în beton a armaturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.

h) Nu este permisa lovirea sau scuturarea armaturii în timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.

i) In nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin îndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.

j) Circulatia muncitorilor si utilajului de transport în timpul betonarii, se va face pe punti speciale, care sa nu se rezeme pe armaturi.

k) Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe plansee de beton, precum si depozitarea pe ele a schelelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24 - 36 ore, functie de temperatura si tipul de beton utilizat.

Betonarea diferitelor elemente de constructie se va face conf. COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – Anexa IV.1. 5.4. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Pentru a se asigura conditii favorabile de întarire si a se reduce din contractie, se va asigura

mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejând suprafetele libere, prin: - acoperirea cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa;





Anul: 2010

- aplicarea de pelicule de protectie. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.

Aceasta operatie se face imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi mentinute permanent în stare umeda. Stropirea cu apa, va începe dupa 2-12 ore de la turnare, în functie de tipul de ciment utilizat

si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de întarit, pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în asa fel încât suprafata betonului sa se mentina umeda.

Se va folosi apa care îndeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în STAS 790-84.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul în care, temperatura mediului este mai mica de 50C, nu se va proceda la stropirea cu apa.

Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat, vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena, atât timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Betonul ce ar urma sa fie în contact cu apa curgatoare, va fi protejat de actiunea acesteia, prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri). 6. DECOFRAREA 6.1. REGULI GENERALE

6.1.1 La îndepartarea elementelor de cofraj trebuie respectate prevederile din COD DE

PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – cap. 14.

Dupa turnarea si întarirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 – Anexa V.1.

6.1.2 In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:

a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot. In cazul în care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta

stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pâna la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare.

b) sustinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrala a deschiderii elementelor si continuând simetric catre reazeme.

c) decofrarea se va face astfel încât sa se evite preluarea brusca a încarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. 7.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Controlul de calitate se poate face astfel :

• control interior : - control intern :

� autocontrol





Anul: 2010

� control ierarhic

- control extern (CQ) • control exterior

• control de conformitate

Controlul interior se desfăşoară de către producător şi/sau executant, fiecare în domeniul său din cadrul activităţii de construcţii. Acest control este exercitat :

• din iniţiativă proprie (proceduri interne de control); • în conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de către o organizaţie

independentă, la cererea investitorului. Controlul exterior - controlul care se efectuează asupra unei întreprinderi de către un organism independent de acesta. Controlul exterior poate consta din :

• verificarea măsurilor de control interior (atâta tipm cât acestea sunt în conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau

• procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior. Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dacă funcţionarea unei unităţi sau a producţiei se desfăşoară în conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este în general o parte din controlul exterior şi se efectuează de către organisme independente autorizate pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii conform HG 728 / 94. Frecvenţa şi intensitatea controlului depind de consecinţele cauzate de unele posibile erori în diferite stadii ale procesului de execuţie / producţie a betonului şi se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicaţi. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie se face având ca bază Legea 10 privind calitatea în construcţii din 1995. Obligaţiile şi răspunderile ce revin investitorilor, proiectanţilor, administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor sunt stipulate în Legea calităţii, HG 925/95 şi HG 766/97. Prin controlul producţiei şi execuţiei se înţeleg toate măsurile necesare pentru menţinerea la un nivel corespunzător a calităţii betonului în conformitate cu cerinţele specificate. Ea include inspecţiile în diferite etape ale producerii / punerii în lucru a betonului şi determinările (utilizarea şi interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspăt şi betonul întărit. Controlul producţiei şi/sau execuţiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funcţie de natura lucrărilor (producţie, betonare, tratare, etc.) – (control interior) – sau printr-un organism independent (control exterior). 9. LUCRARI DE HIDROIZOLATII.

Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate se vor respecta urmatoarele conditii: - lucrarile vor fi executate de întreprinderi de specialitate sau echipe specializate; - se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor, utilajelor necesare

executiei, sculelor si dispozitivelor; - se vor asigura caile de acces cele mai scurte, pentru transportul si manipularea

materialelor; - se va controla calitatea si cantitatea materialelor hidroizolante, daca au certificate de

calitate si corespund prescriptiilor tehnice; - lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperatura de peste 5oC si este interzisa

executia acestora pe timp de ploaie sau burnita; - la lucrarile pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84;





Anul: 2010

Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, precum

si daca sunt executate racordurile. Se va curata suprafata suport, se vor poza si croi foile hidroizolante la lungimea necesara pe

locul de aplicare. Se vor rula si se vor lipi prin derulare succesiva peste stratul suport. Al doilea strat al hidroizolatiei se va aplica în mod asemanator, cu decalari între

suprapunerile straturilor. Dupa aplicarea fiecarui strat, cât si dupa terminarea lucrarilor, se va examina suprafata cu

grija prin ciocanire, iar defectele constatate ca: basici, aderenta slaba, întepaturi, etc., se vor remedia, dupa care se vor executa straturile urmatoare.

Hidroizolatia la elementele verticale, respectiv pereti, etc, se va executa cu fâsii croite la dimensiunile respective, derulate începând de jos în sus. Data : decembrie 2010 Intocmit : Ing. Bodoga Florin





Anul: 2010

1

CRAIOVA WATERPARK, COMPLEX DE AGREMENT ACVATIC

IN PARCUL TINERETULUI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA,

OBIECT DE CONSTRUCTIE NR 2 - CLADIRE ADMINISTRATIVA

A6 - BREVIAR DE CALCUL

Data: decembrie 2010





Anul: 2010

2

IDENTIFICAREA ACTIUNILOR SI A GRUPARILOR DE ACTIUNI

In prezentul proiect se folosesc terminologia, definitiile si caracterizarea actiunilor (si implicit

a efectelor acestora) conform CR 0-2005 “Bazele proiectarii structurilor in constructii”.

Astfel, structura si infrastructura vor fi proiectate la stari limita ultime in gruparile

fundamentala si respectiv speciala de incarcari:

• Gruparea fundamentala:

1.35 ��,��

� 1.5 � ��, � 1.5 � �� unde:

Gk,j - efectul pe structura al actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica;

Qk – efectul pe structura al actiunii variabile din zapada;

ψ0 – factor de simultaneitate al efectelor pe structura al actiunilor variabile luate cu valorile lor

caracteristice , avand valoarea = 0.7;

Qk,1 – efectul pe structura al actiunii variabile care are ponderea predominanta intre actiunile

variabile, respectiv incarcarea utila.

• Gruparea speciala:

��,��

� �� ,� � ��,� unde:

Gk,j - efectul pe structura al actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica;

Qk,i - efectul actiunii variabile i , luata cu valoarea caracteristica;

AEk - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recurenta IMR adoptat de P100-1/2006 pentru Starea Limita Ultima (ULS) ;

ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile i ( pentru

incarcarile din zapada si cele datorate exploatarii , ψ2 = 0.4 );

γI – coeficient de importanta si de expunere al cladirii conform P100-1/2006 tabel 4.3

Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale actiunilor conform standardelor de

incarcari.





Anul: 2010

3

PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor structurale are

o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationale si la masa cladirii.

Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile),

de ductilitate, sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.

Predimensionarea placii

La faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea interax.

Incarcarea utila nu este preponderenta. Pentru limitarea sagetilor verticale si obtinerea unor

procente de armare economice, se poate utiliza conditia:

�� 180 � 1800180 � 10��

unde:

hf – este grosimea placii;

P – este perimetrul tramei.

Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica. In final se va

alege o grosime de placa de 15 cm.

Predimensionarea grinzilor

La faza de predimensionare, lumina grinzii se considera egala cu deschiderea. Pentru grinzi

de cadru se recomanda pe criterii de rigiditate, rezistenta si simplitate a executiei urmatoarele

rapoarte:

� � !12… !10 $ � %13…11& � �

unde:

hw – inaltimea sectiunii grinzii;

bw – latimea sectiunii grinzii;

L – deschiderea grinzii.

Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la alegerea unor grinzi de dimensiuni 30x50cm.





Anul: 2010

4

Predimensionarea stalpilor

La actiuni seismice severe exista posibilitatea ca unele sectiuni de stalpi sa dezvolte

deformatii plastice semnificative rezultate din deformarea laterala a structurii. Din aceasta cauza si

pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori ale fortei axiale normalizate νd moderate si

anume νd nu va depasi valoarea de 0.55 (cap. 5.4.4.2.2 din P100-1/2006).

Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea clădirilor, pentru a evita variaţia

rigidităţii etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin

degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremure.

Astfel, se vor alege sectiuni ale stalpilor de 45x45cm.

EVALUREA INCARCARILOR SEISMICE

Actiunea seismica a fost modelata folosind metoda de calcul static neliniara a calculului

modal, utilizand spectre de raspuns.Astfel, tinand cont de factorul de comportare al cladirii q=4.725

(determinat pe baza prescriptiilor din P100-1/2006 tabel 5.1, q=3,5αu/α1, rezulta q=4.725 – conform

5.2.2.2 (5) (a), deoarece αu/α1=1.35 – structuri in cadre), s-a determinat spectrul de raspuns de

proiectare:





Anul: 2010

5

Sd(T1)=ag*β(T)/q , unde:

ag – acceleratia terenului pentru proiectare;

T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii;

β(T) – spectrul normalizat de raspuns elastic;

q – factorul de comportare al cladirii;

3,5αu/α1 – introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta

cladirii, in special a redundantei.

In functie de TB, TC, TD, (perioadele de control ale spectrului de raspuns elastic), ag, s-a

determinat graficul spectrului de raspuns de proiectare:

Pe baza lui s-a construit cazurile de incarcari SeismX, SeismY, SeismXY, care se vor folosi

in continuare la definirea combinatiilor de incarcari ce vor conduce la aflarea eforturilor sectionale

pentru dimensionarea sectiunilor de beton armat.





Anul: 2010

6

DETERMINAREA INCARCARILOR GRAVITATIONALE

Greutatea proprie a elementelor structurale este calculata implicit in programul de calcul

utilizat. Sunt date in continuare, tabelele cu incarcarile caracteristice pentru fiecare tip de planseu:

pentru terasa necirculabila, terasa circulabila si pentru planseul curent.

Încărcări pe planşeul terasă necirculabila (structura metalica)

Incarcari caracteristice qk [kN/m2] Zăpadă 2.00

Utila acoperis metalic 1

Termo-hidro izolatii + instalatii 1

Tencuială Nu este cazul

Total incarcari 4.00

Încărcări pe planşeul curent

Incarcari caracteristice qk [kN/m2] Utila planseu curent 2.00

Utila planseu sala fitness 4.00

Pereti despartitori 1.00

Sapa + Pardoseala + alte straturi 2,50

Tencuiala tavan (2,5cm) 0.50

Total incarcari Nu se combina





Anul: 2010

7

DEFINITIVAREA EVALUARII INCARCARILOR SI A GRUPARILOR DE ACTIUNI

Actiuni verticale

Actiunile verticale sunt utilizate in calcul prin valorile incarcarilor combinate care actioneaza

gravitational.

Actiuni orizontale

Modelarea actiunii seismice se face, dupa cum a fost aratat inainte, prin metoda fortelor

laterale static echivalente.Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale constructiei

analizate, valorile caracteristice pentru calculul la starea limita ultima (ULS) au fost amintite anterior.

Grupari de actiuni

Se detaliaza calculul in gruparile fundamentala (GF) si respectiv speciala (GS) de incarcari.

Combinatiile de incarcari s-au facut raspunzand cerintelor CR0-2005 “Cod de proiectare pentru

bazele proiectarii structurilor in constructii”. Ele se vor grupa in clase de incarcari corespunzatoare

starilor limita : SLU (starea limita ultima) si SLS (starea limita de serviciu).

CALCULUL STRUCTURII LA ACTIUNI VERTICALE SI ORIZONTALE

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul

SCIA ESA PT elaborat de Nemetschek. Modelul de calcul al suprastructurii este cel spatial

considerat incastrat la baza primului nivel, diferenta de rigiditate intre infrastructura si suprastructura

permitand adoptarea acestei ipoteze simplificatoare.

Planseul de beton armat are rigididate si rezistenta substantiala pentru a prelua eforturile

produse de fortele laterale, iar datorita regularitatii si omogenitatii structurii poate fi considerat

indeformabil in planul sau.

Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi , grinzi si pereti au fost modelate folosind

elemente finite de tip bara si shell. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile.

Structura spatiala modelata in SCIA ESA PT folosind elemente finite este ilustrata in

continuare:





Anul: 2010

8





Anul: 2010

9

Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale :

- alegerea unitatilor de masura (kN si m) si declararea geometriei (axele cladirii si deschiderile

dintre ele, a regimului de inaltime si a inaltimilor de nivel);

- declararea tipurilor si caracteristicilor mecanice ale materialelor si a tipurilor si dimensiunilor

sectiunilor elementelor liniare (stalpi si grinzi) si plane (pereti si placi);

- declararea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: din greutatea proprie a

elementelor structurale, incarcari permanente (straturi terasa, pardoseli si compartimentari) si

variabile (utile si zapada);

- declararea incarcarilor orizontale din seismul de proiectare;

- declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile verticale

asociate, precum si a claselor de incarcari;

- pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel;

- declararea pozitiei si valorilor incarcarilor (altele decat greutatea proprie a elementelor structurale)

asociate diferitelor ipoteze de incarcare;

- declararea conditiilor de rezemare (deplasari generalizate blocate);

- alegerea tipului de calcul (spatial elastic).

Dupa stabilirea modelului spatial de calcul s-a efectuat calculul structural determinand

primele 3 moduri proprii de vibratie (translatie X, translatie Y, rotatie Rz) si valorile deplasarilor si

eforturilor (efectele actiunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate in U.I.

respectiv m, kN, kNm, secunde, dupa caz.





Anul: 2010

10





Anul: 2010

11

DIMENSIONAREA ARMATURII PLACILOR

Calculul eforturilor se face cu programul automat SCIA ESA PT, in cazurile de incarcari cele

mai dezavantajoase (clasa de incarcari SLU pentru verificarea de rezistenta).

Programul afiseaza armarea necesara, pentru ambele directii, pe ambele fete ale placilor,

atat la partea inferioara, cat si la partea superioara.

Se va afisa cazul placii de peste parter, ea fiind cea mai solicitata. Celelalte placi (ale

subsolului si supanta) se vor arma dupa modelul acesteia.

Armarile pentru partea inferioara si superioara rezulta din urmatoarea diagrama de eforturi:

Armarea efectiva va fi aleasa in modul urmator :

• la partea superioara se vor dispune bare de Φ12/15 otel tip PC52 pe ambele directii;

• la partea inferioara se vor dispune bare de Φ12/15 PC52 pe ambele directii.





Anul: 2010

12

DIMENSIONAREA ARMATURII ORIZONTALE PENTRU PERETII DE CONTUR DE BETON

ARMAT AI SUBSOLULUI

Calculul eforturilor se face cu programul automat SCIA ESA PT, in cazurile de incarcari cele

mai dezavantajoase (clasa de incarcari SLU pentru verificarea de rezistenta).

Programul afiseaza ariile necesare de armatura, pentru ambele directii, pe ambele fete ale

elementelor 2D.

Armarea va tine cont de prescriptiile date in normativul CR 2-1-1.1 “Cod de proiectare a

constructiilor cu pereti structurali de beton armat” (bare verticale) privind armarea minima:

-pentru armarea in camp 0.3% pentru zona A si 0.2% pentru zona B

Armatura de rezistenta verticala se va realiza din doua retele dispuse la ambele fete ale

peretelui.

Solutia de armare va fi: se vor dispune bare Φ10 otel tip PC52 la distante de 150mm una de

alta.

ARMATURA VERTICALA A PERETILOR DE CONTUR LA SUBSOL

In acest caz, programul afiseaza ariile necesare de armatura, pe ambele fete ale elementelor

2D.

Solutia de armare va fi: in camp bare orizontale Φ10 la distante de 150mm una de alta, aria efectiva

de armare rezultand, pe o fata, de 523mm2.

ARMARE LONGITUDINALA STALPI

Armarea longitudinala a stalpilor se va face utilizand programul XTRACT, astfel: se va

propune pentru fiecare stalp in parte o armare, se va solicita sectiunea definita cu eforturile cele mai

defavorabile furnizate de programul de calcul structural SCIA ESA PT si se va verifica incadrarea

punctului de coordonate (My,Mx) in limita curbei de interactiune a momentelor capabile furnizate de

XTRACT. Procesul este unul iterativ, in final ajungandu-se la solutia finala, ce respecta atat conditia

de mai sus cat si conditia de armare economica bazata pe procentul minim specific fiecarei sectiuni

in parte.





Anul: 2010

13

La fiecare stalp in parte se vor lua eforturile cele mai defavorabile din calculul static elastic

realizat de SCIA, respectiv din gruparea de incarcari cea mai defavorabila.

Modul de calcul si verificare in programul XTRACT parcurge urmatoarele etape principale:

se ilustreaza cazul lui S1(45x45cm):

- definirea unui nou proiect;

- definirea numelui sectiunii, alegerea unitatilor, a tipului de material (beton neconfinat);

-definirea caracteristicilor betonului: rezistenta de calcul la compresiune fcd, a deformatiilor ultime, a

modulului de elasticitate;





Anul: 2010

14

- definirea caracteristicilor otelului: rezistenta de calcul la intindere fyd, a deformatiilor ultime, a

modulului de elasticitate E;





Anul: 2010

15

-desenarea sectiunii cu prima solutie de armare propusa 3Φ16 pe fiecare latura:

-se scot din SCIA eforturile maxime (forta axiala si momentele pe cele doua directii principale ale

sectiunii M2-2 si M3-3) - mai jos sunt aratate fortele axiale maxime:

-pentru fiecare etaj si pentru fiecare valoare a fortei axiale se genereaza curba de interactiune a

momentelor si se verifica sectiunea, fiind un proces iterativ. Daca sectiunea nu se verifica, se

modifica armarea corespunzator, modificand numarul sau diametrele barelor;

-se ilustreaza modul de generare al curbei limita pentru parter:





Anul: 2010

16





Anul: 2010

17

-se scot din SCIA eforturile maxime (forta axiala si momentele pe cele doua directii principale ale

sectiunii M2-2 si M3-3) - mai jos sunt aratate momentele incovoietoare maxime:

-pentru armarea propusa, sectiunea nu se verifica, prin urmare procesul iterativ continua si se

ajunge la 2Ø20 + 2Ø16 pe fiecare latura. Coeficientul actual de armare este:

ρ=Aef/(bc*hc)=2864mm2/(450mm*450mm)=0.014=1.4%

Coeficientul minim de armare este ρmin = 0.01=1%

Dat fiind faptul ca in stalpul S1 se inregistreaza cele mai defavorabile eforturi, toti ceilalti stalpi se

vor arma identic: 2Φ20 + 2Φ16.

ARMARE TRANSVERSALA STALPI

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stâlpului la fiecare

nivel, sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzând, pentru fiecare sens al actiunii

seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie în grinzi, fie în stâlpii conectati în nod.

Momentul de la extremitati se determina cu:

'�,( � �)( � ')*,� � min /1, ∑')1∑')*2 în care:

γRd - factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului în zonele

comprimate = 1;

MRc,i - valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat.

Σ MRc si Σ MRb - sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor si grinzilor care intra

în nod. Valoarea Σ MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stâlp în situatia asociata

sensului considerat al actiunii seismice.

Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele

asociate sensului considerat al actiunii seismice.

Algoritmul de calcul parcurge urmatorii pasi:

se apreciaza a – acoperirea cu beton = 25 mm

d=hc-a este inaltimea utila a sectiunii

3�( � /' ( �'�(24*5

unde lcl este inaltimea libera a stalpului





Anul: 2010

18

NEd – forta axiala din ipoteza de calcul corespunzatoare MRc

6 � 7�($* � 8 � 9*(

Daca stalpul este comprimat:

9:*;( � 9*;( � /1 � 0.5 � 62 �< � 3�(,=>?$* � 8 � 9:*;(

Daca �< @ 5 nu mai este necesar calculul etrierilor, ei fiind prevazuti constructiv

A � �B � 100$* � 8

AC� �<� � 9:*;( � 1003.2 � DA � 9E(

F�8 � G100 � DA � 9:*;(AC � 0.8 � 9E(

unde si – proiectia pe orizontala a fisurii inclinate

F @ 100 � HC � �CAC � $*

unde ne – numarul de ramuri de etrier; Ae – aria unei ramuri.

Zonele de la extremităţile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta lcr:

lcr = max{hc ; lcl/6 ; 450mm} unde hc – cea mai mare dimensiune a sectiunii

Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:

0.0035 in zona critica a stalpilor de la baza lor , la primul nivel;

0.0025 in restul zonelor critice.

Distanta dintre etrieri nu va depasi : s ≤ min{b0/2; 175 mm ; 6*dbL} unde

b0 – latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar dbL este

diametrul minim al armaturilor longitudinale.

Se va ilustra cazul lui S1(450mmx450mm):

VEd=(M1d+ M2d)/lcl=(11.6kNm+5.8kNm)/2.75m=6.3kN





Anul: 2010

19

ν=1680*103 N/(300mm*275mm*13.3N/mm2)= 1.53

f’ctd= fctd*(1+0.5* ν)=1*(1+0.5*1.53)=1.77N/mm2

Q=VEd,max/(bc*d*f’ctd)=6300N/(300mm*275mm*1.77N/mm2 )=0.043

p=1.1%

pe=(Q2* f’ctd*100)/(3.2*rad(p)*fyd)=0.0432*1.77*100/3.2*rad(1.1)*300=0.0003

Se va alege diametrul de Φ8 pentru etrieri, cu Ae = 50.3mm2 si ne = 4 (numarul de ramuri).

In zonele critice, lcr = 600mm, se va adopta armarea cu etrieri Φ8 la 100mm distanta. Pentru restul

zonelor, se va adopta o distanta de 150mm.

DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE A GRINZILOR

Momentele incovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea claselor

de incarcari SLU amintite anterior.

Armarea se va realiza pentru fiecare grinda in parte, in doua sectiuni caracteristice: la

moment negativ (in reazeme) si la moment pozitiv (in camp), facandu-se continuu pentru toata

deschiderea grinzii; nu se vor folosi bare inclinate.





Anul: 2010

20

In continuare se va arata cazul unei grinzi puternic solicitate, GT E:

= latimea grinda

= inaltime grinda

= distanta de la fata inferioara a grinzii la axul armaturii inferioare

= distanta de la fata superioara a grinzii la axul armaturii superioare

= distanta de la fata superioara a grinzii la axul armaturii inferioare

= distanta dintre axele armaturii de jos si a celei de sus

= rezistenta la compresiune a betonului

= rezistenta la intindere a otelului

Armare grinda la moment pozitiv

= momentul de proiectare (pozitiv)

= inaltimea zonei comprimate

= aria necesara

=aria efectiva

ρ =coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa

= valoarea de proiectare a momentului capabil

bw 300 mm⋅:=

hw 500 mm⋅:=

a 35 mm⋅:=

a1 35 mm⋅:=

d hw a−:= d 465 mm⋅=

hjw d a1−:= hjw 430 mm⋅=

fcd 13.3N

mm2

⋅:=

fyd 300N

mm2

⋅:=

MEd1 72 kN⋅ m⋅:=

xu 2a<

As.nec1

MEd1

fyd hjw⋅558.14 mm

2⋅=:=

As1 603mm2

:=

ρ1

As1

bw d⋅4.323 10

3−×=:=

Mrb1 As1 fyd⋅ hjw⋅ 77.787 kN m⋅⋅=:=





Anul: 2010

21

Mrb2 As2 fyd⋅ hjw⋅ 121.518 kN m⋅⋅=:=

Armare grinda la moment negativ

= momentul de proiectare (negativ)

= inaltimea zonei comprimate

= aria necesara

=aria efectiva (3Φ20)

ρ =coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa

= valoarea de proiectare a momentului capabil

= valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului

= valoarea caracteristica a limitei de curgere a otelului

= procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzi (P100-1/2006)

MEd2 106kN m⋅:=

xu 2a1<

As.nec2

MEd2

fyd hjw⋅821.705 mm

2⋅=:=

As2 942mm2

:=

ρ

As2

bw d⋅6.753 10

3−×=:=

xu

As2 As1−( ) fyd⋅

bw fcd⋅14.887− mm⋅=:=

fctm 2.2N

mm2

:=

fyk 345N

mm2

:=

ρ 0.5fctm

fyk

⋅≥ 0.5fctm

fyk

⋅ 3.188 103−

×=





Anul: 2010

22

Grinzile se vor arma astfel:

- grinzile din axele 1 si 8 de la cotele +3.40 si +6.90 vor avea 3Ø22 sus si 3Ø16 jos.

- grinzile din axele 2,3,4,5,6 si 7 de la cota +3.40 vor avea 3Ø20 sus si 3Ø16 jos.

- grinzile din axele 2,3,4,5,6 si 7 de la cota +6.90(grinzi in consola) vor avea 3Ø28 sus si 3Ø25

jos.

- grinzile din axele A, D, 1 si 8 de la cota -0.10 vor avea 3Ø14 sus si 3Ø14 jos.

- grinzile din axele 2,3,4,5,6 si 7 de la cota -0.10 vor avea 3Ø20 sus si 3Ø16 jos.

- grinzile din axele A, B, C si D de la cotele: +3.40 si +6.90 vor avea 3Ø20 sus si 3Ø16 jos.





Anul: 2010

23

DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR

Grinzile se vor arma cu etrieri individuali, dispusi la distante diferite unul de celalalt, in functie

de zona de dispunere : curenta sau potential plastica.

Se va expune procedeul de calcul pentru grinda unde se inregistreaza cele mai mari forte

taiatoare si anume GL 3 :

Se dau :

• b=300 mm – latimea grinzii

• h=500 mm – inaltimea grinzii

• Rt=1.1 N/mm2 – rezistenta de calcul la intindere a betonului (C20/25)

• Ra=210 N/mm2 – rezistenta de calcul la intindere a armaturii (OB37)

• Aa(m)= 1875mm2 (sus) , 1140mm2 (jos)

• Q=155 kN – forta taietoare maxima inregistrata in sectiunea de reazem

Se cer :

• Ae – aria armaturii transversale

• ae – diametrul etrierului

a = 25+20/2=35mm - distanta de la fata superioara a grinzii la axul armaturii superioare

h0 = h-a = 500-35 = 465mm - distanta de la fata inferioara a grinzii la axul armaturii superioare

Qbarat = Q/bh0Rt = 1.01

ms = (3- Qbarat)/2 = 0.995

Rt(red) = msRt = 1.09

Se recalculeaza Qbarat

Qbarat = Q/bh0Rt(red) = 1.019

p = Aa(m)/bh0 = 1.3% - procentul de armare cu bare longitudinale

pe = Qbarat2Rt(red)*100/3.2√pRa = 0.14% - procentul de armare cu etrieri

si/h0 = √(100√pRt(red)/(pe*0.8Ra)) = 2.3<2.5 , deci pe a fost calculat corect





Anul: 2010

24

Se alege Ae – etrieri Φ8 ( Aa = 50.3mm2)

ne = 2 – numarul de ramuri ale unui etrier

ae ≤ 100neAe/peb = 240mm - distanta dintre etrieri

Pe zona critica se va adopta o armare cu etrieri Φ8/10 (din conditiile normativului P-100/1-2006)

Pe celelalte zone se va adopta o armare cu etrieri Φ8/20 (din conditiile normativului 10107/0-90)

Data : decembrie 2010 elaborat :ing Bodoga Florin

Denumire documentaţie: CRAIOVA WATER PARK Complex de agrement acvatic în parcul Tineretului din municipiul Craiova



Anul: 2010

A5 - CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA

STRUCTURII METALICE A ACOPERISULUI

CUPRINS

1. Obiectul caietului de sarcini

2. Constructia metalica, executia în uzina

3. Constructia metalica, executia pe santier

4. Receptia lucrarilor de constructii

5. Dispozitii finale

6. Intretinerea constructiilor

7. Anexa 1 - Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon,

slab aliate

8. Protecţia împotriva coroziunii

9. Protecţia muncii şi P.S.I.




Anul: 2010

2

1. Generalitati

1.1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor

metalice ce fac parte din prezentul obiectiv de investitie: „CRAIOVA WATER PARK,

COMPLEX DE AGREMENT ACVATIC IN PARCUL TINERETULUI DIN MUNICIPIUL

CRAIOVA”, OBIECT 2 - CLADIRE ADMINISTRATIVA.

Executia, receptia, depozitarea, atât în uzina cât si pe santier, transportul,

ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie

metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in

vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le

completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini,

este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare

sau a ansamblului ei.

Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de

executie, în uzina si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si

prezentul Caiet de sarcini în asa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii

sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin în respectarea conditiilor tehnice de calitate a

lucrarii.

In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de

sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, în vederea realizarii corecte a

elementelor constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.

Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:

- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel.

Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si

imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de

executie

- SR EN 10025-1/05 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii.




Anul: 2010

3

Partea 1 : Condiţii tehnice de livrare;

- SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru construcţii din oţeluri

de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1:

Condiţii tehnice de livrare;

- SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii,din

oţeluri de constructie nealiate şi cu granulatie fina.- Partea

1: Condiţii tehnice de livrare.

- C 150 - 1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale

constructiilor civile, industriale si agricole.

- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile

de acceptare a defectelor.

- SR EN 14399-1/05 Asamblări de înaltă rezistenta cu şuruburi pretensionate

pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinţe generale.

- C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

- SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.

1.2. Documentatia

1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de :

- proiectant;

- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;

- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.

1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant.

1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la

articolul 1.4.1 din STAS 767/0 - 88, la care se adauga :

- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului

1.3. din STAS 767/0 - 88;

- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte,

nivelul de acceptare al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;

- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a),




Anul: 2010

4

aceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a

produselor laminate care se imbina, conform tabelului A.

TABELUL A

GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT

Grosimea tablelor

t (mm)

Grosimea cusaturilor

de colt a (mm) min.

4....8 3.5

9....15 4.0

16...20 4.5

21 ...30 5.0

31 ...40 6.0

> 40 8.0

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a

cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.

Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu

clientul.

1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de

confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si

preasamblare in uzina.

Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de

inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da

verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii

unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor,

imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda

dupa cum urmeaza :

- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al

rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale,




Anul: 2010

5

etc.), uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si

proiectantului;

- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei

sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.

Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a

proiectantului.

Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre

proiectant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste

avizul in scris al proiectantului.

1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina

constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :

a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand

de la debitare si terminand cu expedierea lor.

b) Tehnologia de debitare si taiere.

c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care

trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele

ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect

pentru cusaturile sudate.

d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.

1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :

- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea

clasei de calitate a taieturilor;

- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;

- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;

- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din

proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO

9692-

2 :2000;

- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si




Anul: 2010

6

flexuri;

- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

- procedeele de sudare;

- regimul de sudare;

- ordinea de executie a cusaturilor sudate;

- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;

- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;

- tratamentele termice daca se considera necesare;

- ordinea de asamblare a subansamblelor;

- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;

- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;

- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din

STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.

Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari

de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor

distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund

prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv.

Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare

subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de

catre ISIM.

1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.

In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie,

intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de

mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.

La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea

dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor

admise prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.

Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea

subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect,

dimensiunile se inteleg la + 200C.

1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii




Anul: 2010

7

proceselor tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal

(cap de serie), stabilit de proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si

incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura

vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al sudurilor cap la cap si control US

pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe epruvete extrase din

placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra geometriei

subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele

prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din

reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.

In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori

si incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie)

executat se va introduce in lucrare.

Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de

omologare al subansamblului de proba.

Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare

elaborate de uzina si avizate de ISIM.

Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va

cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa

omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru

toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003.

1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si

definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului,

beneficiarului si intreprinderii de montaj.

1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul

sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de

executie si conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei

echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie,

haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu

acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.




Anul: 2010

8

1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce

monteaza structura metalica.

1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj

(ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si

utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de

sudare la montaj.

1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea

care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de

executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri

constatate, precum si sa propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari

sau completari ce ar usura montajul.

1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :

- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de

constructii;

- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de

transport si ridicare ce se folosesc;

- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;

- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;

- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;

- ordinea de montaj a elementelor;

- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare

de montaj;

- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor

uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.

1.3.- Materiale.

Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect (marca,

clasa de calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si

sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate,

numarul sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.




Anul: 2010

9

La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :

- otel S235 J2G3

- otel S355 J2G3; S355 J2G4; S355J2H;

Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale catre

furnizorul laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele anume

marcate, însotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui

prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10

ani.

Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la

fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie

sa coerespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

Materialele de adaos

La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi

care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in

fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al

unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta

a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.

Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.

Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 si

10.9 conform SR EN ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 10

conform SR EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89.

Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a

suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi

de cite un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina

furnizoare pe baza aceluias certificat de calitate.

Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate




Anul: 2010

10

special.

Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate.

2. Constructia metalica executata în uzina

2.1 - Generalitati

Furnizorul lucrarilor va întocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic

de executie în asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrarii.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:

- piesele desenate pe repere cu toate cotele;

- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);

- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;

- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea

automata si semiautomata;


- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a

tensiunilor interne mari;

- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;

- modul de prelucrare a cordoanelor;

- ordinea de asamblare;

- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerându-se

corespunzatoare numai dupa efectuarea încercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor

de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor

tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina), de

alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si

calitatea lucrarilor executate, în conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet

de sarcini.

2.2. Executarea elementelor metalice sudate




Anul: 2010

11

Pregatirea laminatelor

La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii,

starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de

analiza si încercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele

proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si

eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea

se vor curata înainte de prelucrare.

Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte

defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin

standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei

metalice sudate.

Se poate face si un control ultrasonic, prin întelegere între parti, în masura în care

acest lucru va aparea necesar si în functie de posibilitatile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul în

care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in

standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.

Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie

indreptate inainte de trasare si debitare.

Indreptarea laminatelor se face în conditiile precizate in prescriptiile in vigoare.

Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din

standardele pentru laminate în vigoare.

2.3. - Trasarea.

Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind

tehnologia

proprie fiecarui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de ±1.00 mm daca in proiect nu se prevede o

precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de

cotare.




Anul: 2010

12

Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de

control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii,

numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.

La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca

valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea

intregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare

poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.

Dupa trasare, înainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe

fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate

prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau

planului de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata

prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere.

2.4.- Prelucrarea laminatelor.

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu

laser folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile

cu arcul electric.

Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute în proiect se vor executa

obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale

muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea

inferioara a taieturii.

Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin sudura este

obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie.

Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex, prin

aschiere) cât si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este

obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite

prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.

Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin

aschiere pe o adancime de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori

rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita




Anul: 2010

13

prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii

clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO 9013 – 1998.

O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform

prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile

fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare

sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata

taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul

proiectantului.

Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful

unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de

copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm,

urmata de polizare.

Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si

poansonare, prin care se noteaza :

- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual

indicativul elementului la care se foloseste ;

- marca si clasa de calitate a tablei;

- numarul lotului din care provine.

Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste

tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza

executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea

muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in

vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect, de

procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederile din SR

EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie

prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.

Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii

mai mari decât cele indicate în prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse îndreptarii.

Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin încalzire locala. Temeratura

tablei în zonele încalzite local va fi de cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.

In cazul îndreptarii prin încalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor încalzite




Anul: 2010

14

( de expemplu cu jet de apa sau aer).

Gaurirea se face dupa operatiile de îndreptare si sudare. Ea se poate face si

înaintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din

piesele care se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât dupa sudarea definitiva

sa nu se depaseasca abaterile admise.

2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, îndreptare si prelucrarea muchiilor.

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;

- dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor;

- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a

taieturii;

- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa îndreptare, în

limitele tolerantelor;

- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:

- sunt necorespunzatoare dimensional;

- nu au marcajul corect si vizibil;

- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

2.6.- Asamblarea.

Operatii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate.

Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc.

prezentând exfolieri.

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe

ambele fete pentru îndepartarea completa a tunderului si ruginii.

Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de

taiere cu flacara, vor fi remediate înainte de asamblare .

2.7.- Asamblarea pieselor în vederea sudarii (asamblare provizorie)




Anul: 2010

15

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare,

sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a

pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu împiedice

deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare în bune conditii.

La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a

dispozitivelor de tragere.

Asamblarea în vederea sudarii automate sub flux a îmbinarilor cap la cap se

poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.

In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel întrebuintat la sudarea otelului

respectiv. Fluxul va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea

în perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata

a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza.

Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte

subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare

trebuie sa se încadreze în cele prevazute în acest Caiet de sarcini.

Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc

pe cele prevazute în acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie înlaturate prin prelucrare,

realizându-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.

La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.

2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de

organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei

prinderi, folosind în acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.

Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari cap la cap, se

vor îndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o

polizare pâna la îndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire)

pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari de colt acestea se

vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri).




Anul: 2010

16

Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.

Dupa polizarea portiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se

faca un control amanuntit a acestor zone atât vizual cât si cu lichide penetrante.

2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalitati

Executarea unor îmbinari sudate de buna calitate este conditionata de:

- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari,

suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;

- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor în zona

îmbinarii;

- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;

- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârma, flux) corespunzatoare

materialului de baza ce se sudeaza;

- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare

prescrisa pentru fiecare tip de îmbinare ;

- sudarea în plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea în jgheab a

imbinarilor de colt;

- sudarea în stare nerigidizata a îmbinarilor pentru evitarea concentrarii

tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.

Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatura

de minim + 5oC. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer

care ar influenta asupra calitatii sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele îmbinari

manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului

sudor al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al

sudorului, de vânt, ploaie, zapada, care ar împiedica buna executie a lucrarilor.

In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub +

5oC dar nu mai mica de – 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din

laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor preîncalzi muchiile

pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 – 150oC.




Anul: 2010

17

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut în carbon mai mic de

0,18%, muchiile vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200oC. Racirea zonelor

sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100oC a pieselor sa se stinga nu mai

devreme de 30 min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea

zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara

gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a îmbinarilor sudate va fi special

instruit.

La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de

250 – 300oC timp de minim 1 ora.

Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor

corespunde prevederilor .

Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure

stabilitatea regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele

tolerante:

- la viteza de sudare ±10%;

- la intensitatea curentului de sudare ± 3%;

- la tensiunea arcului voltaic ± 5%.

Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi

considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter

periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.

2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de catre laboratorul de sudura, pe

baza de încercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei

calitati bune a îmbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:

- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;

- patrunderea corespunzatoare în materialul de baza;

- patrunderea la radacina;

- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).

La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare a

marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile




Anul: 2010

18

pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc

ulterior însa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc

la sudarea subansamblelor metalice.

Regimurile stabilite se mentin atâta timp cât nu se schimba unul din factorii:

marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.

Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul

optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.

Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea

placutelor terminale.

-Pentru îmbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute

terminale în forma de T.

-Pentru îmbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului

placute terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se îmbina.

In cazurile în care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se

asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie îndepartate iar

capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai

prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea

încercarilor mecanice necesare controlului calitativ al îmbinarii respective se vor executa

placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie

sudate, având aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate în acelasi mod.

Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercari

mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.

Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea

indentifica locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul

tehnologic.

Placile de proba se vor suda în acelaesi conditii in care se executa îmbinarea si

de catre acelasi sudor, care îsi va imprima poansonul pe placa.

2.9.3.- Controlul subansamblelor înaintea sudarii.

Inainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul




Anul: 2010

19

respectiv si de catre organul AQ.

Nu se va permite începerea sudarii daca:

- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei

sale din planul de operatii;

- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile

procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;

- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate în

prezentul Caiet;

- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si

curatirea zgurii hafturilor;

- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decât cele

indicate în procesul tehnologic;

- rosturile au local abateri mai mari decât cele admise;

- îmbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate

înainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.

Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate înainte de începerea

operatiei de sudare a îmbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea

haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este

necesar sa se faca încarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv

introducerea în rost a unor adaosuri formate din sârma, electrozi, etc.

2.9.4.- Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu

sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal

topit.

Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndeparta numai

dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,îndepartarea

fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.

La sudurile cap la cap, înainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri

se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pâna se obtine o

suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se




Anul: 2010

20

polizeze suprafetele rostului pâna la îndepartarea completa a materialului ars.

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul

propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. In acest scop

primul strat va începe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi

complet eventualele cratere, realizându-se cordoane fara îngrosari bruste în dreptul

haftuirilor.

Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii sa se

raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La

îmbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute între doua

straturi succesive de sudura).

2.9.5- Sudarea manuala.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului.

Se vor avea în vedere urmatoarele:

- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cât mai scurt, efectuând mici pendulari

perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin

care la fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de sudare. Ultimul strat se va

putea executa cu acoperirea întregului rost;

- La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul

subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate

simultan de doi sudori începând de la mijloc spre capete;

- La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor de

electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina îmbinarii;

- Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în plan

orizontal;

- Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic

si va fi în functie de marca otelului.

- Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod obligatoriu

de la un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.

Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului




Anul: 2010

21

precedent.

2.9.6.- Sudarea automata.

Materialele de adaos (sârma, flux) sa îndeplineasca conditiile prevazute de

prescriptiile in vigoare.

Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin

polizare (în cazul când nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).

Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab,

asigurându-se patrunderea necesara.

La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului

respectiv fara a fi necesara întreruperea procesului de sudare.

Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va

relua in mod obligatoriu în acelasi sens si cât mai repede.

La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul

sau pe metalul de baza în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si

anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la început si sfârsit la cordoane mai

lungi de 1 m.

Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata

cusaturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de

la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite

matarea sudurilor.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în procesul

tehnologic în conformitate cu proiectul de executie

2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate se executa în fazele

principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza:

Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda

prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari

folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor în bune conditiuni.




Anul: 2010

22

Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.

Controlul procesului de sudare - în timpul procesului de sudare se va verifica

respectarea întocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se

va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si

sudare, a regimului de sudare.

Cordoanele de sudura se vor verifica:

- între straturi vizual, cu lupa, iar în caz de dubii si cu lichide penetrante;

- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (în caz de dubii) si cu

instrumente de masurat.

2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din

proiect si procesul tehnologic.

Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere urmata de polizare.

Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului în piesa respectiva. Este

interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului.

2.9.9. – Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si

cusaturilor

sudate

a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de +

200C.

Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare,

coeficientul de dilatare termica liniara fiind α = 12 x 106.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt

cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu

urmatoarele limitari si precizari :

- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm

- abateri limita la lungimea grinzilor principale :

- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm




Anul: 2010

23

- la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm

- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : ± 2 mm.

- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare :

+2 ... -4 mm.

Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare

prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-

1/2004 sau din procesele tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca

rezulta mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.

- inclinarea limita ∆ 1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1

din tabel 1 din STAS 767/0-88 ;

- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte

piese asezate deasupra:

∆ max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;

- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm.

- deformatia limita in ciuperca ∆ 1, conform numarului 2 din tabel B

- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte

piese pozitionate deasupra elementului :

∆ 1 ≤ 0,005 C dar cel mult 1 mm;

- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.

Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile

superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.

In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si

tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform

numarului 13 si 14 din tabel B : +2 ... -3 mm.

Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza

grinzi fara rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult ± 2 mm; aceste tolerante

trebuiesc respectate pe inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.

Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru

tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998.




Anul: 2010

24

b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se

verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide

penetrante, exceptional si prin sfredelire.

Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea

indicate in planul de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode

nedistructive (cu radiatii penetrante sau mixte si cu ultrasunete).

Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor,

corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C

150 -99.

Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6

din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.

2.9.10.- Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinarilor lor sudate se face de

catre organele competente ale furnizorului.

Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.

La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 –88.

Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de îmbinare cu

alte elemente.

Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj încercari la rupere pe epruvete din

materialul de baza folosit (otelul) si încercari pe epruvete sudate, conform SR EN

895/1997 .

2.9.11.- Remedierea defectelor.

Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul

final al unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a

realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele

tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.

In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu

organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care




Anul: 2010

25

vor fi analizate si avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.

Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de

remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile

prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99.

Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si

supravegherea directa a inginerului sudor.

Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului

electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.

Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai

adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza

urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.

Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia

eforturilor.

Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari

ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.

Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile

sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.

Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :

- polizare sau taiere cu discuri abrazive;

- rabotare;

- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;

- taiere prin procedeul arc - aer.

Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu

ochiul liber si cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a

fost eliminat, dupa care se face resudarea portiunii excavate.

Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne

minime, se stabileste de inginerul sudor.

Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista

convingerea ca lucrarea a fost corect executata.

In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau

o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.




Anul: 2010

26

Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face

prin polizare.

Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.

Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele

de urmarire a executiei".

Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste

tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si

raspunderea acestuia.

In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si

prin presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 ....

3000C) sau prin ciocanire.

In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe

piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.

2.9.12.- Marcare.

Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier,

se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.

Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:

- tipul elementului - conform denumirii din proiect;

- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);

- pozitia piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga, dreapta,

centrala, marginala).

Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul

de pozitie al piesei ( în extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.

2.9.13.- Preasamblarea.

Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina, se va verifica colinearitatea

barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa

dezasamblare si coletare.

La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.




Anul: 2010

27

2.9.14.- Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un

certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional

corespunzator proiectului si Caietului de sarcini.

Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de calitate

respectiv.

2.9.15.- Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va

face atât la uzina cât si în drum spre santier, în asa fel încât acestea sa nu se

deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa

fie aparate de rugina.

2.9.16.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:

- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa,

stergerea cu

carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald

- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare

- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.

- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare,

sablare)

- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire

cu

sudura si slefuire

Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si

nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a

elementului care se protejeaza.

In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.

Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile

imbinarilor cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.




Anul: 2010

28

Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.

3. Constructia metalica. Executia pe santier.

3.1.- Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate în uzina

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor ,

se vor respecta indicatiile de la cap.2.

Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice

confectionate în uzina decât numai daca sunt însotite de un certificat de calitate.

Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea

pieselor metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de

sarcini si reglementarile tehnice in vigoare.

Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.

In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja

platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.

Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit

de organele tehnice ale furnizorului, în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.

3.2.- Sudorii.

Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor

trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate în pozitia în care

vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de

sudura pentru care au dovedit însusirea cunostintelor teoretice si practice.

Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR în vigoare de catre serviciul

tehnic al furnizorului si se va consemna în scris.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar înregistrat la AQ, cu

care va marca fiecare cordon de sudura executat de el.

Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati

sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj.




Anul: 2010

29

3.3.- Sudura

La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din

prezentul Caiet de sarcini.

3.4.- Imbinari cu suruburi

Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile

tehnice C133-82". In prezentul proiect suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la

presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.

Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment

egal cu 50% din momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat

in C133-82.

Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu

cheia dinamometrica,si prin sondaj cu metada « unghiului de strangere », conform

prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 133-82.

Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii

cu suruburi IP se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie

metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare).

Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea

se refera atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati

care executa astfel de imbinari.

3.5.- Materiale.

Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :

- OL 37.3 – SR EN 10025-1/2005 clasa I-a de calitate

- OL 52.3 - SR EN 10025-2/2004 clasa I-a de calitate

Tolerante.

Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele

din STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini.

3.6. - Controlul executiei.




Anul: 2010

30

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al

operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau

element, atât la sol cât si la montaj.

Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin

masuratori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de

sudura de la îmbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor

de montaj .

Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze

de executie, de un delegat permanent al clientului.

3.7.- Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de

evidenta a constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o

singura persoana .

Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala

sau totala a lucrarii.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest

caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care

se receptioneaza.

Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care îl va pastra anexat la “Cartea

Constructiei”.

4. Receptia lucrarilor de constructii.

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii

îmbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.

Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile

metalice.

5. Dispozitii finale.

In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare întocmirii

cartii constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier




Anul: 2010

31

emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de

lucrari ascunse întocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale

materialelor folosite, buletine de încercari, etc.

Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul

proiectantului.

6. Intretinerea constructiei.

In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie

încarcate peste limitele admise în proiect.

Depunerile de industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât acestea

sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza

unui program întocmit în acest sens de beneficiar.

Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu

caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de

exploatare, etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.

7. Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate

din otel carbon, slab aliate

a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa

cu respectarea prescriptiilor prevazute în STAS 767/0-1988 - Constructii din otel -

Conditii tehnice generale de calitate .

b) La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta:

(în lipsa prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 –

Taiere termica. Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor si

tolerante referitor la calitati.

c) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala

se vor încadra în prevederile SR EN ISO 9692-1/2004 - Sudarea cu arc electric cu

electrod învelit, sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin

topire. Pregatirea pieselor de îmbinat din otel.

d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale îmbinarilor sudate se vor încadra în




Anul: 2010

32

prevederile SR_EN ISO 13920 : 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii

sudate. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii.

e) La executia îmbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004 -

Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 :

Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.

- Tipurile de îmbinari sudate prevazute în documentatie sunt obligatorii pentru

executant.

- Materialul de aport va fi în conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre

executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.

- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor

pentru respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate

mai sus sunt sarcina executantului.

f) Calitatea îmbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004

- Îmbinari sudate cu arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a

defectelor.

În lipsa unor precizari speciale prevazute în documentatie se va alege nivelul de

acceptare “c” - intermediar pentru defecte.

g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor

SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale

pentru materiale metalice .

În lipsa specificatiilor din documentatie, îmbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv în

functie de posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate

astfel

-Controlul cu RX pentru 10 % din îmbinari, conform:

- SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru

examinarea radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice;

- Controlul cu lichide penetrante pentru îmbinarile critice (depistate pe cale optica -

vizuala), în baza indicatiilor cuprinse în:

- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante.

Partea 1 : Principii generale;

- SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire.




Anul: 2010

33

Examinare vizuala.

8. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

La execuţia şi montajul confecţiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP

111-2004,

“ Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia împotriva coroziunii a

construcţiilor

din oţel “.

Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra

coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 2

m – cu agresivitate medie. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2

/2002 la clasa de agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3

Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce

corespunde unei durabilitati ridicate „R” conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile

de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul

4 Tabelul 4.2 din GP 035-98;

Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea

elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare.

Se pot aplica înainte de montaj numai straturile de grund şi cel puţin un strat de vopsea

din componen|a sistemului de acoperire pe întreaga suprafaţă, iar pe zonele care se

suprapun se va aplica numărul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.

Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS

10166/1-77. Pregătirea suprafeţei realizându-se în conformitate cu SR EN ISO 8501-

1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 şi SR EN ISO 8504-3:2002.

Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze

urmatoarele conditii de mediu ambiant :

- lipsa de praf;




Anul: 2010

34

- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;

- temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 şi 400C dacă nu se specifică

alte valori de către producătorul de materiale de protecţie;

- umiditatea relativă a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dacă nu se

specifică altfel de către producătorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel mult 3

ore de la pregătirea suprafeţelor elementelor din oţel.

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai

pe suprafeţe curate, lipsite de apă, praf sau de impurităţi.

Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, bă]ici sau

exfolieri, fisuri, neregularităţi.

Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementului şi

nuanţa culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului

de straturi aplicat.

Numărul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaţa pieselor din

oţel trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect, inclusiv la colturi şi

muchii.

Cifra minimă de aderenţă admisă la sistemele de protecţie prin vopsire este 2

pentru clasele de agresivitate 1 m şi 2 m şi 1 pentru clasele de agresivitate 3 m şi 4 m.

Aderenta se va determina conform SR EN ISO 2409: 2007 – Vopsele si lacuri.

Incercarea la caroiaj.

8.1. Controlul calitatii lucrarilor.

Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de

constructii-montaj, în asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea

nr.10/1995. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de




Anul: 2010

35

evidenta stabilit prin reglementarile în vigoare.

9. PROTECTIA MUNCII SI PSI

9.1. PROTECTIA MUNCII

1. La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate

a muncii dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :

- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ;

- Hotărârea nr. 1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate si

sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrătiri a echipelor de

muncă;

- Hotărârea nr. 1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate si

sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipelor individuale de

protecţie la locul de muncă;

- Hotărârea nr. 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru locul de muncă;

- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului

Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului

Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap.

3.1 – 3.9,

cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii me-

talice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj

prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod

27);

- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul ,

tur-

narea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat ,

emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;

- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin

purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin




Anul: 2010

36

Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise

prin


- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azboci-

mentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III

,

subcap. 1.

2. In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii , furnizorul lucrarilor este

obligat:

- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand

proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale.

- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si

prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de

baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor ;

- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul

realizarii unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a

muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul cind constata ca masurile

propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prpuneri de

solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare ;

- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute

in executarea lucrarilor de constructii ;

- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,

precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.

In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a

Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea

durabilitatii, calitatii riguroase, sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructiilor.

3. Clientului ii revin , conform Normelor generale de protectie a muncii , urmatoare-




Anul: 2010

37

le obligatii legale privind executarea constructiilor :

- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a

muncii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata

de prevederile legislatiei in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea

deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea

in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;

- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezol-

varii tuturor problemelor de securitate a muncii.

- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de

productie, sa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita

suprafata pe care se executa lucrarea, pentru care raspunde privind

asigurarea masurilor de protectia a muncii revine furnizorului; in protocol

se va specifica si conditiile care trebuie respectate de catre furnizor, astfel

incit desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie

afectat de lucrarile de constructii executate concomitent cu aceasta.

- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a

tuturor masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica,

refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al

securitatii muncii.

- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau

grupele de activitati necesare exploatarii constructiilor.

4. La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale

privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele

acte:

- Legea 90/1996 a protectiei muncii;

- Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului

Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului

Sanatatii nr. 5840/1996;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin

Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).




Anul: 2010

38

9.2 PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – PSI

• La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :

- Ordonanta nr. 60 din 1997 .

- N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .

- Norme tehnice P 118/83 .

• In timpul executiei se vor respecta :

- Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate

la punctul 1 de mai sus .

- Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele

elaborate de forurile tutelare ale acestora .

- Dispozitiile organelor de control .

- Ordonanta nr. 60 din 1997.

• Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii :

- Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii , la prezentul proiect .

- Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la

punctul 1 , de mai sus , inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I. , in

conformitate cu Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor

privind obiectul din prezenta documentatie

- Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .


Data: decembrie 2010 Intocmit : ing Bodoga Florin




Anul: 2010

10. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA STRUCTURII METALICE

1.1 Obiectul caietului de sarcini

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice

ce fac parte din investitie.

Executia, receptia, depozitarea, atât în uzina cât si pe santier, transportul, ambalarea,

montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta

prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului

Caiet de sarcini.

Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le

completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este

obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a

ansamblului ei.

Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de executie, în

uzina si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini în

asa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le

revin în respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.

In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu

alte prevederi pe care le va considera necesare, în vederea realizarii corecte a elementelor

constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.

Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:

- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii

tehnice generale de calitate.

- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu

suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie

- SR EN 10025-1/05Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii. Partea 1 :

Condiţii tehnice de livrare;

- SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru construcţii din oţeluri de

construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice de

livrare;




Anul: 2010

- SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii,din oţeluri de

constructie nealiate şi cu granulatie fina.- Partea 1: Condiţii tehnice

de livrare.

- C 150 - 1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor

civile, industriale si agricole.

- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de

acceptare a defectelor.

- SR EN 14399-1/05 Asamblări de înaltă rezistenta cu şuruburi pretensionate pentru

structuri metalice. Partea 1: Cerinţe generale.

- C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente.

- SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.

1.2. Documentatia

1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de :

- proiectant;

- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;

- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.

1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant.

1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1

din STAS 767/0 - 88, la care se adauga :

- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din

STAS 767/0 - 88;

- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de

acceptare al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;

- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se

stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate care

se imbina, conform tabelului A.




Anul: 2010

TABELUL A

GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT

Grosimea tablelor

t (mm)

Grosimea cusaturilor

de colt a (mm) min.

4....8 3.5

9....15 4.0

16...20 4.5

21 ...30 5.0

31 ...40 6.0

> 40 8.0

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a

cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.

Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu clientul.

1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de

confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in

uzina.

Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea

uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si

formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea

usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia

imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza :

- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei

sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza

modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;

- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al

montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.

Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.

Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru

unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.




Anul: 2010

1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina

constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :

a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la

debitare si terminand cu expedierea lor.

b) Tehnologia de debitare si taiere.

c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa

asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de

baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.

d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.

1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :

- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea

clasei de calitate a taieturilor;

- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;

- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;

- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din

proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692-

2 :2000;

- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri;

- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

- procedeele de sudare;


- ordinea de executie a cusaturilor sudate;

- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;

- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;

- tratamentele termice daca se considera necesare;

- ordinea de asamblare a subansamblelor;

- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;

- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;

- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din

STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.

Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba,

acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor

metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al

normativului respectiv.




Anul: 2010

Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare

subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.

1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.

In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea

executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de

executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.

La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea

dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin

STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.

Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor.

Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.

1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor

tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de

proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor

cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al

sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe

epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra

geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele

prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din

reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.

In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si

incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va

introduce in lucrare.

Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al

subansamblului de proba.

Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de

uzina si avizate de ISIM.

Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si

tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor

de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu

SR EN ISO 15614-8 :2003.

1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate

in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si

intreprinderii de montaj.




Anul: 2010

1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va

extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de

calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare,

sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase

vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect

sarcinile ce ii revin.

1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza

structura metalica.

1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri,

maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se

dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.

1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o

intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa

semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna,

daca considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.

1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :

- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de

constructii;

- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport

si ridicare ce se folosesc;

- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;

- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;

- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;

- ordinea de montaj a elementelor;

- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;

- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate

cu unele piese ce se sudeaza pe santier.

1.3.- Materiale.

Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect (marca, clasa de

calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe

fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul

AQ al furnizorului de material.




Anul: 2010

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :

- otel S235 J2G3

- otel S355 J2G3

Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale catre furnizorul

laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele anume marcate, însotite de

certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in

uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.

Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare

200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda

punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

Materialele de adaos

La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie

sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a

materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de

executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de

sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.

Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.

2. Constructia metalica executata în uzina

2.1 - Generalitati

Furnizorul lucrarilor va întocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de

executie în asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrarii.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:

- piesele desenate pe repere cu toate cotele;

- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);

- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;

- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si

semiautomata;




Anul: 2010


- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a

tensiunilor interne mari;

- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;

- modul de prelucrare a cordoanelor;

- ordinea de asamblare;

- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerându-se

corespunzatoare numai dupa efectuarea încercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura

care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologige de

executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina), de alegerea regimurilor optime

de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, în

conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.

2.2. Executarea elementelor metalice sudate

Pregatirea laminatelor

La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si

aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si

încercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si

prezentului Caiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele

defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata înainte

de prelucrare.

Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte

neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul

Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.

Se poate face si un control ultrasonic, prin întelegere între parti, în masura în care acest

lucru va aparea necesar si în functie de posibilitatile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul în care

abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in

vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.

Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate

inainte de trasare si debitare.




Anul: 2010

Indreptarea laminatelor se face în conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea

la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate

în vigoare.

2.3. - Trasarea.

Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia

proprie fiecarui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie

mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.

Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control

verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul

desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.

La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile

cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces

tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in

proiect nu se prevede altfel.

Dupa trasare, înainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa

trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau

poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii.

Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ,

trasatorul nefiind scutit de raspundere.

2.4.- Prelucrarea laminatelor.

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser

folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric.

Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute în proiect se vor executa

obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor,

este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.

Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin sudura este

obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie.

Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cât si

mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor




Anul: 2010

sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu

flacara de oxigaz.

Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o

adancime de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile

taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca

prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN

ISO 9013 – 1998.

O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor

procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o

prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau

polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura,

cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.

Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului

cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile

intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.

Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin

care se noteaza :

- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul

elementului la care se foloseste ;

- marca si clasa de calitate a tablei;

- numarul lotului din care provine.

Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa

faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a

modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea

rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul

imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama

de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme

trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.

Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari

decât cele indicate în prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse îndreptarii. Indreptarea se va putea

face la laminorul de planat sau prin încalzire locala. Temeratura tablei în zonele încalzite local va fi

de cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.

In cazul îndreptarii prin încalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor încalzite

( de expemplu cu jet de apa sau aer).




Anul: 2010

Gaurirea se face dupa operatiile de îndreptare si sudare. Ea se poate face si înaintea

acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care

se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât dupa sudarea definitiva sa nu se

depaseasca abaterile admise.

2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, îndreptare si prelucrarea muchiilor.

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;

- dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor;

- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a

taieturii;

- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa îndreptare, în limitele

tolerantelor;

- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:

- sunt necorespunzatoare dimensional;

- nu au marcajul corect si vizibil;

- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

2.6.- Asamblarea.

Operatii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se

interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentând

exfolieri.

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete

pentru îndepartarea completa a tunderului si ruginii.

Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu

flacara, vor fi remediate înainte de asamblare .

2.7.- Asamblarea pieselor în vederea sudarii (asamblare provizorie)




Anul: 2010

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare.

Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele

tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu împiedice deformarea libera a pieselor

precum si executarea lucrarilor de sudare în bune conditii.

La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de

tragere.

Asamblarea în vederea sudarii automate sub flux a îmbinarilor cap la cap se poate face

direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.

In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel întrebuintat la sudarea otelului respectiv.

Fluxul va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea în perne a unui strat

de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime

din fluxul cu care se sudeaza.

Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu

dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se încadreze în

cele prevazute în acest Caiet de sarcini.

Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele

prevazute în acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie înlaturate prin prelucrare, realizându-se

racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.

La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.

2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul

AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind în

acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.

Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari cap la cap, se vor

îndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pâna

la îndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari de colt acestea se vor elimina

prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica

va fi urmata obligatoriu de polizare.

Dupa polizarea portiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un

control amanuntit a acestor zone atât vizual cât si cu lichide penetrante.




Anul: 2010

2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalitati

Executarea unor îmbinari sudate de buna calitate este conditionata de:

- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri,

sufluri, fisuri, incluziuni;

- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor în zona îmbinarii;

- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;

- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârma, flux) corespunzatoare materialului de

baza ce se sudeaza;

- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa

pentru fiecare tip de îmbinare ;

- sudarea în plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea în jgheab a

imbinarilor de colt;

- sudarea în stare nerigidizata a îmbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin

folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.

Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatura de minim

+ 5oC. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta

asupra calitatii sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele îmbinari manuale,

de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor

trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vânt, ploaie,

zapada, care ar împiedica buna executie a lucrarilor.

In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar

nu mai mica de – 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel

cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la

temperatura de 100 – 150oC.

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut în carbon mai mic de 0,18%,

muchiile vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200oC. Racirea zonelor sudate se va efectua

astfel ca temperatura de 100oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la

temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest

sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea

lenta a îmbinarilor sudate va fi special instruit.

La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 –

300oC timp de minim 1 ora.

Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde

prevederilor .




Anul: 2010

Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea

regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:

- la viteza de sudare 10%;

- la intensitatea curentului de sudare 3%;

- la tensiunea arcului voltaic 5%.

Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o

nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza

calitatii cordoanelor de sudura executate.

2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de

încercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a

îmbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:

- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;

- patrunderea corespunzatoare în materialul de baza;

- patrunderea la radacina;

- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).

La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare a marginilor

recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea

regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior însa cu material de

baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.

Regimurile stabilite se mentin atâta timp cât nu se schimba unul din factorii: marca

materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.

Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de

sudura pentru fiecare tip de cordon.

Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor

terminale.

-Pentru îmbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute

terminale în forma de T.

-Pentru îmbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute

terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se îmbina.




Anul: 2010

In cazurile în care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure

completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie îndepartate iar capetele

codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu

flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea încercarilor mecanice necesare

controlului calitativ al îmbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de

aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, având aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate

în acelasi mod.

Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercari mecanice se

stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.

Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul

unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.

Placile de proba se vor suda în acelaesi conditii in care se executa îmbinarea si de catre

acelasi sudor, care îsi va imprima poansonul pe placa.

2.9.3.- Controlul subansamblelor înaintea sudarii.

Inainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv

si de catre organul AQ.

Nu se va permite începerea sudarii daca:

- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din

planul de operatii;

- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului

tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;

- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate în

prezentul Caiet;

- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea

zgurii hafturilor;

- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decât cele indicate în

procesul tehnologic;

- rosturile au local abateri mai mari decât cele admise;

- îmbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate înainte de

asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.

Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate înainte de începerea operatiei de

sudare a îmbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca

micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca




Anul: 2010

încarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea în rost a unor adaosuri

formate din sârma, electrozi, etc.

2.9.4.- Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura.

Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.

Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndeparta numai dupa racirea

normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,îndepartarea fluxului trebuie sa se faca

la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.

La sudurile cap la cap, înainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va

curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pâna se obtine o suprafata metalica

curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului

pâna la îndepartarea completa a materialului ars.

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul propriu-zis

pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. In acest scop primul strat va începe

intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere,

realizându-se cordoane fara îngrosari bruste în dreptul haftuirilor.

Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii sa se raceasca.

Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La îmbinarile scurte, se va

lasa pentru racire un timp de 5-6 minute între doua straturi succesive de sudura).

2.9.5- Sudarea manuala.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului.

Se vor avea în vedere urmatoarele:

- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cât mai scurt, efectuând mici pendulari

perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la

fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu

acoperirea întregului rost;

- La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului

catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori

începând de la mijloc spre capete;

- La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor de electrozi

astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina îmbinarii;

- Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în plan orizontal;




Anul: 2010

- Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi în

functie de marca otelului.

- Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod obligatoriu de la un

capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.

Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului

precedent.

2.9.6.- Sudarea automata.

Materialele de adaos (sârma, flux) sa îndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in

vigoare.

Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (în

cazul când nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).

Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab, asigurându-se

patrunderea necesara.

La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi

necesara întreruperea procesului de sudare.

Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod

obligatoriu în acelasi sens si cât mai repede.

La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe

metalul de baza în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul

lungimii la cordoane de 1 m si de la început si sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.

Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor

trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile

cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în procesul

tehnologic în conformitate cu proiectul de executie

2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate se executa în fazele principale ale

procesului de sudare, dupa cum urmeaza:

Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor

standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a

materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor în bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare

sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.




Anul: 2010

Controlul procesului de sudare - în timpul procesului de sudare se va verifica

respectarea întocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica

respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului

de sudare.

Cordoanele de sudura se vor verifica:

- între straturi vizual, cu lupa, iar în caz de dubii si cu lichide penetrante;

- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (în caz de dubii) si cu instrumente

de masurat.

2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si

procesul tehnologic.

Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile

rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului în piesa respectiva. Este interzisa

prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului.

2.9.9. – Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor

sudate

a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.

Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul

de dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele

specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari

si precizari :

- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm

- abateri limita la lungimea grinzilor principale :

- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm

- la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm

- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : 2 mm.

- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare :

+2 ... -4 mm.




Anul: 2010

Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate

ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele

tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta

mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.

- inclinarea limita 1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel

1 din STAS 767/0-88 ;

- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte

piese asezate deasupra:

max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;

- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm.

- deformatia limita in ciuperca 1, conform numarului 2 din tabel B

- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte

piese pozitionate deasupra elementului :

1 0,005 C dar cel mult 1 mm;

- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.

Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare

ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.

In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si

tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si

14 din tabel B : +2 ... -3 mm.

Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara

rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuiesc respectate

pe inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.

Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele

de aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998.

b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica

dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante,

exceptional si prin sfredelire.

Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in

planul de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii

penetrante sau mixte si cu ultrasunete).




Anul: 2010

Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare

claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.

Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din

Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.

2.9.10.- Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinarilor lor sudate se face de catre

organele competente ale furnizorului.

Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.

La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 –88.

Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de îmbinare cu alte

elemente.

Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj încercari la rupere pe epruvete din materialul de

baza folosit (otelul) si încercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997 .

2.9.11.- Remedierea defectelor.

Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui

subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de

calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se

stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.

In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de

supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si

avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.

Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere

ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de

sarcini si Normativul C 150 -99.

Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si

supravegherea directa a inginerului sudor.

Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric,

care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.

Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se

vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate

lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.

Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.

Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele

admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.




Anul: 2010

Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se

fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.

Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :

- polizare sau taiere cu discuri abrazive;

- rabotare;

- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;

- taiere prin procedeul arc - aer.

Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si

cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care

se face resudarea portiunii excavate.

Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se

stabileste de inginerul sudor.

Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista

convingerea ca lucrarea a fost corect executata.

In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o

examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.

Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin

polizare.

Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.

Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de

urmarire a executiei".

Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste

tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si

raspunderea acestuia.

In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin

presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 .... 3000C) sau prin

ciocanire.

In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si

se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.

2.9.12.- Marcare.

Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va

marca cu vopsea rezistenta la intemperii.

Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:

- tipul elementului - conform denumirii din proiect;

- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);




Anul: 2010

- pozitia piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga, dreapta, centrala,

marginala).

Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie

al piesei ( în extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.

2.9.13.- Preasamblarea.

Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina, se va verifica colinearitatea barelor,

respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si

coletare.

La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.

2.9.14.- Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de

calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si

Caietului de sarcini.

Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de calitate respectiv.

2.9.15.- Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atât la

uzina cât si în drum spre santier, în asa fel încât acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze

pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.

2.9.16.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:

- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu

carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald

- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare

- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.

- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)

- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu

sudura si slefuire

Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie

sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se

protejeaza.

In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.




Anul: 2010

Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu

buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.

Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.

3. Constructia metalica. Executia pe santier.

3.1.- Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate în uzina

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor , se vor

respecta indicatiile de la cap.2.

Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate în uzina

decât numai daca sunt însotite de un certificat de calitate.

Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor

metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si

reglementarile tehnice in vigoare.

Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.

In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme

pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.

Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de

organele tehnice ale furnizorului, în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.

3.2.- Sudorii.

Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui

scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate în pozitia în care vor suda pe

santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au

dovedit însusirea cunostintelor teoretice si practice.

Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR în vigoare de catre serviciul tehnic al

furnizorului si se va consemna în scris.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar înregistrat la AQ, cu care va

marca fiecare cordon de sudura executat de el.

Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa

nu foloseasca poansonul de marcaj.




Anul: 2010

3.3.- Sudura

La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet

de sarcini.

3.4.- Imbinari cu suruburi

Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile tehnice C133-

82". In prezentul proiect suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura. Gaurile

sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.

Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50%

din momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.

Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia

dinamometrica,si prin sondaj cu metada « unghiului de strangere », conform prevederilor din

"Instructiuni tehnice " C 133-82.

Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu

suruburi IP se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt

necesare masuri speciale de finisare).

Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera

atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel

de imbinari.

3.5.- Materiale.

Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :

- OL 37.3 – SR EN 10025-1/2005 clasa I-a de calitate

- OL 52.3 - SR EN 10025-2/2004 clasa I-a de calitate

Tolerante.

Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS

767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini.

3.6. - Controlul executiei.




Anul: 2010

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al operatiunilor

de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atât la sol cât si

la montaj.

Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori

dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la

îmbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .

Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de

executie, de un delegat permanent al clientului.

3.7.- Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a

constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o singura persoana .

Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a

lucrarii.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu

este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.

Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care îl va pastra anexat la “Cartea

Constructiei”.

4. Receptia lucrarilor de constructii.

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii îmbinarilor

sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.

Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice.

5. Dispozitii finale.

In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare întocmirii cartii

constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe

parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse întocmite

pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de

încercari, etc.

Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.

6. Intretinerea constructiei.

In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie încarcate

peste limitele admise în proiect.




Anul: 2010

Depunerile de industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât acestea sa nu

depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program

întocmit în acest sens de beneficiar.

Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter

exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face

în mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.

7. Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel

carbon, slab aliate

a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu

respectarea prescriptiilor prevazute în STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice

generale de calitate .

b) La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (în lipsa

prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 – Taiere termica.

Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitati.

c) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor

încadra în prevederile SR EN ISO 9692-1/2004 - Sudarea cu arc electric cu electrod învelit,

sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregatirea

pieselor de îmbinat din otel.

d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale îmbinarilor sudate se vor încadra în prevederile

SR_EN ISO 13920 : 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni

pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii.

e) La executia îmbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004 -

Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 : Verificarea

procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.

- Tipurile de îmbinari sudate prevazute în documentatie sunt obligatorii pentru executant.

- Materialul de aport va fi în conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre

executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.

- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru

respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina

executantului.

f) Calitatea îmbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 - Îmbinari

sudate cu arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.




Anul: 2010

În lipsa unor precizari speciale prevazute în documentatie se va alege nivelul de acceptare “c” -

intermediar pentru defecte.

g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor

SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru

materiale metalice .

În lipsa specificatiilor din documentatie, îmbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv în functie de

posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate astfel

-Controlul cu RX pentru 10 % din îmbinari, conform:

- SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea

radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice;

- Controlul cu lichide penetrante pentru îmbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala),

în baza indicatiilor cuprinse în:

- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea 1

: Principii generale;

- SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire.

Examinare vizuala.

8. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

La execuţia şi montajul confecţiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-2004,

“ Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor

din oţel “.

Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra coroziunii a

constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 2 m – cu agresivitate

medie. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2 /2002 la clasa de

agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3

Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde

unei durabilitati ridicate „R” conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de performanta ale

sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 035-98;

Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor

de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare. Se pot aplica înainte

de montaj numai straturile de grund şi cel puţin un strat de vopsea din componen|a sistemului de




Anul: 2010

acoperire pe întreaga suprafaţă, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numărul total de

straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.

Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-

77. Pregătirea suprafeţei realizându-se în conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO

8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 şi SR EN ISO 8504-3:2002.

Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele

conditii de mediu ambiant :

- lipsa de praf;

- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;

- temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 şi 400C dacă nu se specifică alte valori

de către producătorul de materiale de protecţie;

- umiditatea relativă a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dacă nu se specifică

altfel de către producătorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel mult 3 ore de la

pregătirea suprafeţelor elementelor din oţel.

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe

suprafeţe curate, lipsite de apă, praf sau de impurităţi.

Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, bă]ici sau exfolieri,

fisuri, neregularităţi.

Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementului şi nuanţa

culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicat.

Numărul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaţa pieselor din oţel trebuie

să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect, inclusiv la colturi şi muchii.

Cifra minimă de aderenţă admisă la sistemele de protecţie prin vopsire este 2 pentru

clasele de agresivitate 1 m şi 2 m şi 1 pentru clasele de agresivitate 3 m şi 4 m. Aderenta se va

determina conform SR EN ISO 2409: 2007 – Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.




Anul: 2010

8.1. Controlul calitatii lucrarilor.

Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de constructii-

montaj, în asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In activitatea

de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile în

vigoare.

9. PROTECTIA MUNCII SI PSI

9.1. PROTECTIA MUNCII

1. La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a

muncii dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :

- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ;

- Hotărârea nr. 1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru

utilizarea în muncă de către lucrătiri a echipelor de muncă;

- Hotărârea nr. 1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipelor individuale de protecţie la locul de muncă;

- Hotărârea nr. 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncă;

- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.

5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 – 3.9,

cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii me-

talice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj

prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);

- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , tur-

narea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise

prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;

- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin

purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul

MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin





Anul: 2010

- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azboci-

mentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III ,

subcap. 1.

2. In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii , furnizorul lucrarilor este obligat:

- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand proiectantului

modificarile necesare conform reglementarilor legale.

- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din

documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare

necesare realizarii constructiilor ;

- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei

exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze

clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau

necorespunzatoare, sa faca prpuneri de solutionare si sa solicite acestora

aprobarile necesare ;

- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii

problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea

lucrarilor de constructii ;

- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si

cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.

In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a Ordonantei

Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitatii, calitatii

riguroase, sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructiilor.

3. Clientului ii revin , conform Normelor generale de protectie a muncii , urmatoare-

le obligatii legale privind executarea constructiilor :

- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a

muncii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata

de prevederile legislatiei in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea

deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea in

concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;

- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezol-

varii tuturor problemelor de securitate a muncii.

- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie,

sa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se

executa lucrarea, pentru care raspunde privind asigurarea masurilor de protectia a




Anul: 2010

muncii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile care trebuie

respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de productie in

conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii executate

concomitent cu aceasta.

- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor

masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind receptia

lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii muncii.

- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de

activitati necesare exploatarii constructiilor.

4. La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind

securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte:

- Legea 90/1996 a protectiei muncii;

- Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.

5840/1996;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin Ordinul

MMPS nr. 235/1995 (cod 12).




Anul: 2010

9.2 PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – PSI

La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :

- Ordonanta nr. 60 din 1997 .

- N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .

- Norme tehnice P 118/83 .

In timpul executiei se vor respecta :

- Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul

1 de mai sus .

- Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de

forurile tutelare ale acestora .

- Dispozitiile organelor de control .


Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii :

- Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii , la prezentul proiect .

- Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 1 , de

mai sus , inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I. , in conformitate cu Normativul

Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul din prezenta

documentatie

- Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .


1.01.Caiet de Sarcini Constructie Cladiri 01

Documents

Transcript of 1.01.Caiet de Sarcini Constructie Cladiri 01