100 construct ed 32 web

%100

construct

An

ul V

II I Nr. 3

2I O

CTO

MB

RIE

-NO

IEM

BR

IE 2

01

4 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VII I Numărul 32 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei va fi gata la Primavară (36)

www.100construct.ro

“Aş elimina preţul cel mai scăzut ca unic criteriu de atribuire pentru servicii- este cel mai mare dezastru”

Michael Stanciu, Ceo Search Corporation:

PAGINA 33

Cea mai sustenabilă

clădire din Europa, la Boldeşti-

Scăieni Noile cerinţe ale consumatorului român

Calitatea construcţiei şi costurile de întreţinere

PALATUL Mogoșoaia,întâlnirea Veneţiei cu Orientul

PAGINA 46

PAGINA 15

Palate și castele din România

PAGINA 12

23www.100construct.ro | octombrie 2013

www.100construct.ro

Director general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaş[email protected]

Sediu: Str. Ionel Perlea nr. 9A, Sector 1, Bucureşti

Redacţie: Str. Dr. Joseph Lister nr. 39, Sector 5Tel/Fax: +40 21 411 81 84, Mobile: +40 755.07.67.40

E-mail: [email protected], © Copyright Suta la Suta Construct Srl

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial: Lucian Diaconu

[email protected]

secretar de redacŢie: Irina Pană

[email protected]

redactor ŞeF: Cristian Mateescu ([email protected])

art-Director: Dani Iancu

Senior DeSigner: Răzvan Anisoiu

[email protected]

dePartament Publicitate: Mihuţ Aviana

Director it: Robert Bălan

%100 construct

Editorial

Construiți măcar Drumuri Expres, numai să faceți

ceva!

L a începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul

cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030. Proiectul acum este în dezbatere publică.Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Co-marnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA. În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

În afară de a prezenta hărţi cu drumuri trasate „din condei“ şi care nu s-au concretizat, politicienii au „vândut“ tot timpul ceea ce se va întâmpla în viitor, fără a da socoteală asupra a ceea ce au făcut şi asupra modului în care proiectele anunţate s-au materializat în şosele. Pe hârtie, autostrăzile au fost în permanenţă o prioritate, dar materializarea lor s-a împotmolit în lipsa de finanţare, şpăgi neachita-te, dispute politice şi schimbări radicale de priorităţi de la un ministru la altul.Astfel s-a ajuns în situaţia în care Bucureştiul nu este legat nici acum de vestul Europei printr-o autostradă, deşi investitorii reclamă această subdezvoltare cu fiecare ocazie, iar politicienii, din vorbe, le dau dreptate. Pentru mulți români drumurile expres sunt o necunoscută, însă ace-stea cu siguranță pot fi o soluție pentru România actuală. Am circulat de curand, pe un drum expres în Turcia si intr-adevar se circula foarte bine pe un astfel de drum ( vezi foto). Drumul expres nu are benzi de urgenţă, iar stratul de uzură aplicat este mai mic. Când traficul va justifica acest lucru, se va putea trece de la un drum expres la o autostradă. Oricum, chiar şi dacă se vor construi doar drumurile expres şi tot ar fi o mare realizare.România are nevoie de drumuri sigure, faceți drumuri expres, numai să faceți și ceva concrect pentru țară!

Lucian Diaconu

Sumar

25

www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2014

24 octombrie - noiembrie 2014 | www.100construct.ro

Astfel, cea mai mare parte a celor care

optează pentru încălzirea individuală

aleg centralele termice de apartament,

mai ales în condiţiile unor economii de

până la 25%.

“Datele noastre arată că circa 65% din achiziţiile

de centrale termice realizate pe plan local sunt

făcute de familiile care au renunţat la sistemul

centralizat, acestea dorindu-şi în primul rând

reducerea costurilor lunare şi sporirea confortu-

lui”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Ma-

nager Ariston Thermo România.

Dacă producerea unei gigacalorii cu o centrală

termică pe gaz are un cost de cca. 175 lei, în ca-

zul CET-urilor media naţională arată că preţul

facuturat populaţiei pentru o Gcal este de 227

lei. Astfel, românii pot economisi, în medie, peste

20% din valoarea facturii lunare prin instalarea

unei centrale termice de apartament pe gaz.

Când vine vorba de alegerea centralei termice,

studiile arată că, în 41% dintre cazuri, principa-

lul criteriu este eficienţa şi randamentul urmat

apoi, în 25% dintre cazuri, de preţ. Pentru 21%

dintre clienţi, marca este foarte importantă la

realizarea achiziţiei, în timp ce pentru 7% sunt

perioada de garanţie şi cea de post-garanţie.

Chiar dacă studiile arată astfel, se consideră

că cel mai important criteriu de care românii

ar trebui să ţină cont este evaluarea atentă a

necesităţilor, dar şi a caracteristicilor tehnice

oferite de produsul pe care şi-l doresc.

„Înainte de achiziţie ar trebui să se facă o analiză

a necesarului de încălzire a locuinţei ţinând cont

de gradul de izolare, suprafaţa şi volumul spaţiului

ce urmează a fi încălzit, de numărul de consu-

matori de apă caldă menajeră şi numărul de băi

şi bucătării. Astfel poate fi determinată puterea

centralei termice, acest lucru fiind foarte impor-

tant deoarece, pe termen lung, este evitat riscul

neplăcerilor apărute ca urmare a unei cantităţi prea

mici de apă furnizată comparativ cu nevoile fami-

liei. Aşadar, puterea termică a centralei ar trebui să

fie direct proporțională cu dimensiunea spațiului și

cu numărul de consumatori de apă caldă menajeră

”, a mai adăugat Cătălin Drăguleanu.

ECONOMII Instalați i

Iată câteva sfaturi pentru alegerea corectă a unei CENTRALE TERMICE

Eliminarea subvenţiilor, facturile tot mai

mari şi dorinţa de confort vor determina şi

în această toamnă tot mai mulţi români să

renunţe la CET-uri în favoarea unui sistem

propriu de încălzire.

cu centrala termică de apartament

Înainte de achiziţie

ar trebui să se facă

o analiză a

necesarului de

încălzire a locuinţei

ţinând cont de

gradul de

izolare, suprafaţa

şi volumul spaţiului

ce urmează a fi

încălzit, de numărul

de consumatori de

apă caldă menajeră

şi numărul de

băi şi bucătării.

Astfel poate fi

determinată

puterea centralei

termice, acest lucru

fiind foarte im-

portant deoarece,

pe termen lung,

este evitat riscul

neplăcerilor apărute

ca urmare a unei

cantităţi prea mici

de apă furnizată

comparativ cu

nevoile familiei.

Cătălin Drăguleanu,

Country Manager

Randamentul şi eficienţa ar trebuie să fie cele

mai importante criterii care să stea la baza pro-

cesului de cumpărare deoarece, cu cât acestea

sunt mai ridicate, cu atât costurile vor fi mai mici.

Siguranţa în exploatare este un alt aspect

deosebit de important care trebuie luat în calcul

la achiziționarea unei centrale termice. Evacua-

rea corespunzătoare a gazelor arse sau protecția

la îngheț și la lipsa apei din instalație sunt printre

elementele care asigură o siguranţă sporită. În

acest sens, este recomandat să nu se opteze pen-

tru produse ale căror funcţii nu sunt atent stu-

diate şi care pot aduce probleme pe termen lung.

Sistemul de informare și de diagnoză al cen-

tralei termice trebuie, de asemenea, luat în

considerare. Se recomandă, astfel, o centrală

care să aibă integrat un sistem de informare

și de diagnoză printr-un display electronic ce

face posibilă verificarea constantă a stării de

funcționare. Acesta asigură detectarea din timp

a celei mai mici probleme, fiind foarte util şi în

cazul reviziilor periodice. Noile game de centrale

termice pot oferi informaţii complete, în timp

real, despre starea centralei, a instalaţiei, folo-

sind un afişaj generos, cu text în limba română,

cu posibilităţi multiple de programare.

Perioada de garanţie este indicat să se afle, de

asemenea, pe lista de criterii pentru achiziţie.

Cum durata de viaţa a unei centrale termice este

de cca. 10 ani, este important ca atât service-ul

în garanție, cât și cel de post-garanție, să fie asi-

gurate de către firme specializate.

13


12

The Park, un altfel de proiect

The Park este prima investiție a companiei litua-

niene în România. În trecut, Hanner a activat ca

investitor pe piața locală, în parteneriat cu alte

companii, care au implementat construcția imo-

bilelor.

Primul bloc din ansamblul The Park a fost fina-

lizat în primul semestru al anului 2014. Acesta

include 69 de apartamente și garsoniere cu

suprafețe cuprinse între 48 și 108 metri pătrați.

Dezvoltarea celorlalte trei clădiri a fost deja

demarată, urmând să fie livrate în trei etape, câte

un bloc pe an. Următoarea clădire va fi livrată în

anul 2015, iar ultima în anul 2017. Fiecare dintre

octombrie - noiembrie 2014 | www.100construct.ro

Într-o economie bazată pe venituri mici şi cos-

turi mari, aşa cum este cea a României, fiecare

posibilitate de reducere a cheltuielilor de întreţinere

începe să reprezinte criteriul principal de alegere a

locuinţelor. Cine nu şi-ar dori o casă ori un aparta-

ment pentru care facture la căldură să coste, de

exemplu, mai puţin de 100 de lei? Chiar 70 de lei,

aşa cum propune un proiect de curând lansat la

Bucureşti de dezvoltatorul lituanian Hanner Group,

care va construi în apropiere de Parcul Tineretului

complexul de locuinţe The Park care va cuprinde

patru blocuri, totalizând 460 de apartamente.

Actualitate


Noile cerinţe ale

aceste trei imobile noi va conține câte 130 de gar-

soniere și apartamente cu două, trei sau patru

camere. Întregul proiect respectă cele mai înalte

standarde europene în ceea ce privește calitatea

construcției, depășind normele locale în materie

de conductivitate termică.

Proiectul a suscitat atenția bucureștenilor aflați în

căutare de apartamente noi, situate în apropierea

unui parc. Astfel, în primele două luni de la fina-

lizarea primului bloc au fost achiziționate peste

30% dintre apartamente.

Consumatorii au fost atrași de detaliile construcției

și de elementele de noutate, cum ar fi izolarea

fonică, izolarea pardoselilor cu nouă straturi de

materiale, adâncimea tera-

selor, care permite ampla-

sarea de mese și scaune,

sau utilizarea de materiale

naturale, care asigură un

transfer optim de vapori.

Costuri mici la

încălzire, confort

sporitProiectul este realizat

conform celor mai înalte

standarde în materie de izo-

lare termică şi de siguranţă.

Ceea ce este cel mai im-

portant e că factura pentru

încălzirea unui apartament

cu două camere din The

Park este de aproximativ 70

de lei în sezonul rece, una

dintre cele mai mici valori din piaţă.

„Piața rezidențială din România va intra curând

într-o nouă eră”, a declarat Mindaugas Valuckas,

CEO Hanner Group și acționar al companiei. „Pro-

filul consumatorului s-a schimbat mult în ultimii

ani. Clienții din segmentul mediu nu mai pun ac-

centul pe suprafața apartamentului, ci pe calita-

tea construcției și pe costurile de locuire, pentru

a echilibra valoarea investiției și raportul calitate/

preț”, a explicat Mindaugas Valuckas. „Suntem o

companie foarte dinamică și am remarcat aceste

tendințe ca fiind prezente pe mai multe dintre

piețele pe care activăm. În acest moment avem

în construcție peste 1.000 de apartamente în opt

proiecte diferite în cadrul grupului Hanner.”

Clienții români tind să se orienteze spre apar-

tamente cu suprafețe rezonabile, în felul acesta

reușind să cumpere imobile construite după stan-

darde de calitate superioare, la un preț decent.

The Park este prima dezvoltare a companiei li-

tuaniene în România. În trecut, Hanner a activat

ca investitor pe piața locală, în parteneriat cu alte

companii, care au implementat construcția imo-

bilelor. „Am ales să ne implicăm în toate fazele

proiectului, cu accent pe fiecare detaliu, urmărind

îndeaproape calitatea construcției, fără a mai

apela la parteneriate. În Lituania am avut onoa-

rea de a fi premiați pentru dezvoltări armonioase

și pentru calitatea lucrărilor. Este un aspect mai

mult decât important pentru noi și considerăm

că prin implicarea personală a acționarilor și a

echipei Hanner din România putem fi siguri de

rezultat”, explică Mindaugas Valuckas.

Cristian Mateescu

CONSUMATORULUI ROMÂN

37



„N outatea pasajului pietonal constă în faptul că acesta va fi montat în 54 de ore. Acesta va avea trei tronsoane, care se vor monta de vi-

neri, ora 20.00, până luni, la ora 02.00, în primul weekend de după sărbătoarea naţională de 1 De-cembrie», a spus reprezentantul constructorului.Partea cea mai grea la pasajul subteran din Piaţa Presei Libere, respectiv primele cinci luni, se apropie de final, în care s-au realizat pereţii mulaţi ai pasajului, urmând ca pe timpul iernii să se lucreze numai în subteran. “Sunt multumit de evoluţia lucrărilor la acest

proiect de infrastructură, extrem de important

pentru fluidizarea traficului în zona de Nord a oraşului. Structura subterană este aproape gata, pereţii mulaţi ai pasajului sunt executaţi în proporţie de 75 la sută. Din noiembrie, Piaţa Presei va fi redată total circulaţiei, urmând ca lucrările să continue în subteran, pe durata întregii ierni, prin metoda pe care constructorul o numeste <<top down>>” a declarat Primarul General care a explicat că pasajul se execută în aşa fel încât traficul din zonă să nu fie întrerupt pe perioada desfăşurarii lucrărilor.Pasajul se construieşte pe un singur sens, cel de intrare în Bucureşti de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi va avea două ieşiri: una pe Şoseaua

Infrastructură

Anunţul a fost făcut vineri, 24 octombrie, de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, în timpul unei vizite efectuate pe şantier. Oprescu a adăugat că se va realiza şi un pasaj pieto-nal pe sub Şoseaua Kiseleff, care va face legătura între Parcul Herăstrău şi capătul tramvaiului 41, lucrare în plus faţă de proi-ectul aprobat iniţial de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Kiseleff şi una pe Bulevardul Mărăşti.În fapt, primarul general a anunţat amânarea deschiderii pasajului, cu toate că proiectul pre-vedea iniţial termenul de 9 luni de la demararea lucrărilor, adică luna decembrie a acestui an, aşa cum anunţaseră reprezentanţi ai Primăriei Capi-talei în această primăvară. Istoria acestei lucrări a început cu un protest al

Ordinului Arhitecţilor - Bucureşti şi al societăţii civile, care susţin ca acest pasaj va distruge as-pectul Şoselei Kiseleff, una dintre cele mai fru-moase artere din Bucuresti. «În octombrie 2013 Asociaţia ProDoMo a cerut Instanţei de judecată suspendarea planului urbanistic pentru acest pasaj. Printre motivele invocate în sprijinul acţiunii, în principal referitoare la încalcarea legislaţiei de patrimoniu şi de mediu, am invocat şi faptul că toate avizele obţinute de PMB pentru PUZ se refereau la construirea unui nod inter-modal: staţie de metrou, parcare, pasaj subte-ran rutier, spaţii comerciale şi pasaje pietonale, în timp ce pe 28.08.2013 CGMB a adoptat doar proiectul de pasaj rutier subteran, încalcindu-se astfel legislaţia în vigoare. În realitate, CGMB a votat pentru un alt proiect decât cel care fusese avizat şi dezbătut public, şi anume, nodul inter-modal», a declarat pentru HotNews.ro Roxana

Wring, preşedinta asociaţiei ProDoMo la începu-tul anului 2014. Primarul Oprescu a explicat de data aceasta că

impactul architectural asupra zonei va fi minim, pe când eficienţa sa se va dovedi prin fluidiza-rea circulaţiei intense (de aproximativ 12 mii de vehicule pe oră) care acum este grea şi creează ambuteiaje pe acest sens de intrare în oraş. În lungime de circa 700 de metri, pasajul va cos-ta aproximativ 60 de milioane de lei.

Pasajul rutier subteran de la Piaţa PreseiVA FI GATA LA primăvară

pag 24

pag 36

pag 12

Drum Expres Regiunea Kırklareli - Turcia

5

Cu toate acestea, condu-cerea companiei îşi manifestă nemulţumirea „pentru că este extrem de

derutant să funcţionezi într-o piaţă care şi-a pierdut total direcţia”, conform unui comunicat remis redacţiei noastre. Anul 2014, “cel mai neprietenos din istoria de 18 ani a AdePlast” a adus o scădere a pieţei construcţiilor – un comportament cu totul atipic pentru sectorul construcţiilor”, susţine Mar-cel Bărbuţ, CEO AdePlast, care pune situaţia în sarcina lipsei aproape în totalitate a investiţiilor publice de stat. Observaţie corectă, adăugăm noi, dacă avem în vedere “efuziunea” dezbaterii elec-torale ce a crescut la cote foarte înalte începând din această vară. Este o caracteristică a perioade-lor premergătoare alegerilor din România, în care tot ceea ce “mişcă” în politică rupe ritmul firesc al lucrurilor, aşa cum nu se poate întâmpla într- o economie normală. Impredictibilitatea este o veche meteahnă a poli-ticii româneşti, care a dat “peste cap” de cele mai multe ori planuri şi programe guvernamentale de investiţii. În aceste condiţii rolul capitalului privat a fost şi este crucial în menţinerea cursului firesc, pentru ca piaţa să nu cadă. Este şi convingerea managerului AdePlast care spune „Cu toţii ştim că România are nevoie de investiţii pentru a nu cădea în recesiune economică, ştim că trebuie să ieşim la export cu marfa noastră ca să aducem valoare adăugată economiei, iar mediul privat se pare că asta încearcă să facă. Însă, lipsa aproape totală a investiţiilor publice a tras puternic în jos sectorul construcţiilor şi economia în ansamblul ei în cele nouă luni scurse din 2014”. Cu toate acestea, AdePlast susţine că a reuşit o creştere de 24% până în septembrie, fapt dato-rat în primul rând folosirii la capacitate maximă a investiţiior sale din ultimii ani: vopsea, polistiren expandat şi extrudat şi mortare uscate. Mişcare inteligentă, care a ajutat compania să-şi crească vânzările fără a mări preţurile! „Într-o piaţă în

care preţul este singurul crite-riu de alegere a unui produs, să reuşeşti să creşti fără campanii de reduceri permanente şi fără a-ţi afecta profitabilitatea, înseamnă că poţi să oferi acel preţ. Asta nu e de mirare dacă ne gândim că de la începutul crizei AdePlast a investit permanent în tehnolo-gie şi în tehnologia cea mai noua

la momentul contractării lucrării” susţine Mar-cel Bărbuţ. O altă sursă de creştere în cele nouă luni este şi exportul, cu o cifră de afaceri de aproape 2,6 milioane de euro. „AdePlast a reuşit să pătrundă la Vest până în Belgia, prin Ungaria, Austria şi Germania, la Sud mergem şi în Gre-cia, dar avem deja o prezenţă buna în Bulgaria, iar la Est suntem prezenţi în Moldova. Aşteptăm cu mare interes aşezarea pe un făgaş normal a situaţiei în Ucraina şi vom începe vindem şi acolo” a adăugat Bărbuţ. AdePlast este cel mai important producător ro-mân materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman. Compania deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capa-citate de 450.000 de tone şi o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din Ro-mânia, având toate materialele componente reali-zate în fabricile proprii.

Companii

Paradox românesc: Pe o piaţă în uşoară scădere, AdePlast anunţă o creştere semnificativă a afacerii

6

Producătorul de lacuri și vopsele Policolor a anunţat o creştere cu 5% a vânzărilor consolidate în prima jumătate a anului în urma actualizării și lansării de noi game

de produse, corelate cu dezvoltarea canalelor de distribuție. Reprezentanții Policolor estimează menținerea creșterii de 5% - 6% până la sfârşitul anului 2014 pentru afacerile sale de pe plan local. În anul 2013 compania a înregistrat o cifră de afa-ceri consolidată de peste 29 de milioane de euro. Sub semnul unei continue oscilații a pieței și a prețurilor materiilor prime, Policolor a atins noi praguri de producție în perioada propice lucrărilor de construcții și a lansat noi game de produse atât pentru divizia de Vopsele și Lacuri Decorative cât și pentru domeniul auto, prin Klar Professional.

Fundamentul evoluției Policolor este reprezen-tat de inovație, efortul echipelor de cercetare și dezvoltare, consolidarea și coeziunea echipei și orientarea produselor spre nevoile exprimate de către consumatori. Numărul angajaților Policolor a crescut în prima jumătate a anului cu 18%, la un total de 381 de persoane.

„Am avut parte de o perioadă cu o situație me-teo nefavorabilă pentru lucrările de construcții dar brandurile fanion ale Policolor au înregistrat creșteri de peste două cifre în ultimele luni. Piața ne arată însă că dacă activitatea de construcții nu se dezmorțește și nu recuperază, nu vom avea o evoluție pozitivă a sectorului până la final de an”, a declarat Marius Văcăroiu, CEO Policolor.


Actualitate

Creştere susţinută în primul semestru la PoliColor

Bilka a produs până în trimestrul iV peste 3 milioane de metri pătraţi de învelitori metalice

Marius Văcăroiu, CEO Policolor.

Bilka anunţă că la finalul primelor trei trimestre ale anului 2014 cu o cifră de afaceri de peste 100 milioane de lei, în creștere cu 34 de procente com-parativ cu aceeași perioadă a lui 2013. Aceasta se traduce prin producerea şi comercializarea în această perioadă a peste 3 milioane de metri pătraţi de învelitori metalice! ”Creşterea de 34% înregistrată în primele 9 luni ale acestui an confirmă aşteptările noastre cu privire la numărul mare de acoperișuri ce necesită înlocuirea imediată. Chiar dacă nu au fost demarate noi lucrări de construcții sau proiecte de anvergură, în domeniul nostru cerere există și vine în mare parte din renovări, peste jumătate din totalul cererilor înregistrate de noi. Considerăm vara lui 2014 ca fiind cea mai bună din istoria BILKA”, a declarat Horaţiu Ţepeş, pro-prietar BILKA.În 201, piața de acoperișuri s-a situat la nivelul de 27 milioane mp, 62% fiind reprezentată de acoperișurile metalice. Pentru 2014 compania estimează o creștere similară celei din 2013, de 5 procente și o creștere de 2-3 procente a pon-derii acoperișurilor metalice în totalul pieței de acoperișuri.Bilka va continua să investească în dezvoltarea sa conform planului început la începutul acestui

an şi care se ridică la o valoare de aproximativ 5 milioane de euro.BILKA a înregistrat în 2013 afaceri de 104 mi-lioane de lei. Fabrica BILKA din Brașov are în prezent mai multe hale de producţie și depozitare care acoperă o suprafaţă de peste 45.000 mp. Pe poarta fabricii au ieșit doar anul trecut peste 3,2 milioane mp de țiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

7www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2014

Pentru a-şi aniversa cei 10 ani de activitate pe piaţa închiderilor rezidențiale și indus-trial din România, RTH Proconstruct a realizat în parteneriat cu FotoTapet prima

ușă de garaj acoperită în totalitate cu imagini care o personalizează faţă de tot ce există acum în comerţ. Reprezentanţii RTH promit o gamă infinită de va-riante, de la peisaje exotice până la lucrări abstracte, astfel că ușa garajului va deveni centrul imaginației oricui își amenajează sau reamenajează casa. În cadrul evenimentului festiv de la finalul săptămânii trecute, de la noul sediu RTH, la care au participat parteneri și colaboratori RTH atât din țară, cât și din străinătate, Eugen Romașcanu, direc-torul general RTH Proconstruct, a supliniat faptul că “un atuu important pe care îl are o companie este acela de a identifica și de a aduce pe piață produse inovative, în tendințe. Acesta este și motivul pen-tru care compania RTH a demarat parteneriatul cu Fototapet.ro. Cred că produsul pe care l-am lansat

este, nu numai inedit pe piața românească, dar o să câștige interesul publicului, în special al celor care își construiesc sau modernizează o casă. Imaginația fiecăruia poate să zboare, în sensul în care, pe ușa de garaj RTH poate să apară acum orice imagine, iar baza de fotografii pe care v-o pune la dispoziție partenerul nostru FotoTapet.ro este de ordinul a mii de fotografii”.

De acum încolo, uşile de garaj vor avea personalitate…

Preşedintele şi totodată fondatorul grupului Pruszynski, ar putea fi numit Antreprenorul anului În Polonia.Find la baza inginer tehnolog în industria

lemnului, acesta a creat o afacere profitabilă în do-meniul oţelului. Construită de el, compania Blachy Pruszynski, parte a grupului Pruszynski, este cel mai mare producător polonez de acoperişuri din oţel - acoperişuri Pruszynski. Aventura sa de afaceri a început în timpul schimbărilor po-litice din Polonia pe atunci domnul Pruszynski se ocupa cu producția de ... pâlnii pentru combustibil.În prezent, Grupul are zeci de com-panii Pruszynski care operează în străinătate.Angajarea a peste o mie de oa-meni precum şi calitatea produse-lor livrate, cum ar fi soluţiile pen tru construcţia Aeroportului Okecie, Modlin, pista de ciclism în Pruszkow sau stadionul Legia

Varşovia şi Ergo Arena din Tri-City, pot fi argumen-tele prin care Krysztof Pruszynski poate fi numit antreprenorul anului în Polonia. În România, Bla-chy Pruszynski produce în cele două fabrici de la Filipeştii de Pădure (PH) şi Craiova sistemele de acoperişuri Viking Pruszynski. Sub acest brand sunt comercializate pe pieţele din România şi Republica

Moldova ţigle metalice ce suportă trei tipuri diferite de acoperire - po-liester lucios, poliester mat structu-rat şi poliuretan, o paletă standard de 24 culori, calitatea superioară a materiei prime provenite de la combinate siderurgice verificate în decursul anilor de către GRU-PUL PRUSZYNSKI din Polonia. De asemenea, oferta societăţii include acoperişuri din panouri prefălţuite, tablă cutată pentru faţade şi înveli-tori, panouri tip casetă şi sandwich, sistemul pluvial Niagara, precum şi diverse elemente de placare pentru faţade arhitecturale din oţel.

Krzysztof Pruszynski, nominalizat în finala «AntrePrenorul Anului în PoloniA»


Actualitate

Cele 2 mall-uri administrate de Anchor Grup continuă cu succes procesul de reconstrucţie demarat pe baza strategiei adoptate în martie 2013 şi anunţată public

în mai 2014. Constructorii confirmă că lucrările se vor desfaşura conform planului. În acest mo-ment, 90% din suprafaţa închiriabilă a celor doua centre, Bucureşti Mall şi Plaza România, este deja contractată si agreată.Primele doua malluri din România sunt pe cale să îşi schimbe infăţişarea. Bucureşti Mall şi Plaza România se reinventează printr-un proces major de remodernizare, ceea ce reprezintă o premieră pentru piaţa de retail din România prin realizarea unor lucrări extinse de renovare fără a întrerupe sau perturba semnificativ activitatea comercială a celor doua centre.Renovarea consta in lucrări de structură de mare anvergură, în reconfigurarea spaţiilor de retail şi în implementarea un design contemporan atractiv al

faţadelor şi finisajelor interioare. Sistemele şi teh-nicile inovatoare de construcţie folosite în renovare vor reduce, pe durata lucrărilor, la minimum dis-confortul clienţilor celor două centre comerciale.Anchor Grup este prezent in Romania din 1997. Compania a devenit unul dintre cei mai puternici jucatori de pe piata imobiliara locala prin porto-foliul considerabil de proiecte de retail, reziden-tiale si de cladiri de birouri. Anchor Grup detine Bucuresti Mall si Plaza Romania -, primele centre comerciale moderne din Romania, Movieplex - ci-nematograful cu 11 sali din Plaza Romania, Anchor Plaza - cladirea de birouri de clasa A integrata cu proiectul comercial Plaza Romania, precum si In-City Residences – un ansamblu de locuinte de mare succes dezvoltat in Bucuresti. Anchor Grup conti-nua dezvoltarea de proiecte de mari dimensiuni, in prezent lucrandu-se la finalizarea proiectului Me-tropol Office Building care este situat in partea de vest a Bucurestiului.

renovări la Bucureşti-Mall şi Plaza romania

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4


Metal Work 20 de ani în româniaMetal Work, producător de sisteme me-

talice pentru gips-carton și singurul producător român de sisteme meta-lice pentru tavane casetate și pali-

saje viticole, împlinește 20 de ani, timp în care a realizat investiții totale de 10 milioane de euro.”Cea mai mare parte din investiții au fost direcționate către cele 17 linii de producție și utilaje, pe care le avem în prezent (mașini de profilat, mașini de tăiat și fâșiat, prese, poduri rulante, macarale, moto-stivuitoare, linii au-tomate pentru ambalat și imprimat etc). Capa-citatea mare de producție, tehnologia modernă și forța de muncă specializată, ne-au permis să ținem pasul cu nevoile și schimbările pieței, să întâmpinăm cererea cu oferte potrivite, să ne menținem anual cota de piață”, declară Paul Goia, director național de vânzări la Metal Work.Pentru anul în curs, Metal Work are în vedere creşterea exporturilor, consolidarea afacerii şi menținerea cotei de piață. Compania estimează pentru 2014 afaceri cu 10 procente mai mari decât în 2013, când a înregistrat o cifră de afa-ceri de 7 milioane de euro. Metal Work deține 50% din piața locală de profile pentru tavane casetate, piață estimată la aproxi-mativ 3,5 milioane de metri liniari și a cărei va-loare se ridică la 2 milioane de euro și o cotă de circa 20% din piața de profile metalice pen-tru gips-carton, piață estimată la 18 milioane de euro și 40 milioane de metri liniari, în anul 2013. ”În prezent 25% din producție ajunge la export, pe piețele din Algeria, Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Elveția, Franța, Grecia, Israel, Italia, Ko-sovo, Republica Moldova, Serbia, Ungaria. Anul acesta ne concentrăm pe creșterea cu 20% a ex-porturilor, suntem deja în discuții pentru a livra în țările arabe din Golful Persic”, a precizat Paul GOIA.


Actualitate

În perioada 23-26 septembrie a avut loc la Ber-lin Târgul Internațional pentru Tehnologia Transport - InnoTrans 2014. InnoTrans, cel mai important târg internațional dedicat teh-

nologiilor de transport, atrage, din doi în doi ani, mii de expozanți și peste 100.000 de vizitatori din întreaga lume. Evenimentul le oferă profesioniștilor din această industrie oportunitatea de a-și dezvolta cunoștințele despre cele mai recente inovații din transportul feroviar – în special cu privire la infras-tructura feroviară.Cu un număr mare de proiecte de referință și peste 220 de firme de tehnologie de transport, Berlin este principalul obiectiv al industriei de ingine-rie de transport din Germania și un loc ideal pen-tru InnoTrans, o platformă internațională pentru cumpărătorii și vânzătorii de tehnologie transport de călători și de mărfuri. InnoTrans a devenit un principal reper al industriei internaționale, concen-trându-se pe tehnologia de căi ferate. O gamă completă de vehicule feroviare sunt prezentate şi pe afișe statice amplasate pe pistele Messe Berlin, situate în afara sălile de expoziție. Alte caracteris-tici cheie InnoTrans includ infrastructura feroviară, soluţii pentru interior (inclusiv Travel Catering & Confort Services), transport public și construcţii de tuneluri.Târgul include un forum de dialog special organi-zat de Forumul de Transport German, Asociația germană a firmelor de transport, Asociația In-dustriei Feroviare Europene (UNIFE) și Asociația germană a industriei feroviare.La ediția de anul acesta, experții Schneider Elec-tric vor prezenta soluțiile, serviciile și expertiza

companiei în ceea ce privește substațiile electrice de tracțiune și infrastructura asociată, incluzând tuneluri și stații. Standul Schneider Electric din ca-drul târgului va fi dedicat soluțiilor de electrificare, distribuție electrică, automatizări și managementul energiei, siguranța furnizării energiei electrice, se-curitate video, managementul integrat al activelor și operațiunilor, precum și serviciilor bază instalată pentru sistemele feroviare electrice.Companie specializată la nivel global în manage-mentul energiei, cu operaţiuni în mai mult de 100 de ţări, Schneider Electric oferă soluţii integrate pentru diverse segmente de piaţă, deţinând poziţii de lider în domeniul infrastructurii, al proceselor industriale, automatizărilor în construcţii şi al centrelor de date sau reţelelor. Schneider Electric are, de asemenea, o prezenţă extinsă şi în domeniul aplicaţiilor pentru segmentul rezidenţial. În România, Schneider Elec-tric activează din 1991 şi are reprezentanţe în şapte dintre cele mai mari oraşe.

Schneider electric, prezent la innotrans 2014

Caseta perfect plată de la Daikin Europe a câştigat Universal Design Award pentru de-signul sau remarcabil şi unic, combinat cu o eficienţă energetică şi nivel de confort ri-

dicate. Aceasta a fost remarcată de membrii juriului graţie abilităţii sale de a se integra discret în tavan şi flexibilităţii designului, deoarece poate fi utilizată în orice tip de clădire comercială. Caseta perfect plată este prima unitate interioară destinată uzului

comercial care a fost creată în mod special pentru pieţele europene, fiind rezultatul colaborării dintre Daikin şi o agenţie de design de renume mondial. Caseta a fost concepută astfel încât să se integreze discret în interioarele moderne ale clădirilor comer-ciale şi este prima care se încadrează perfect în pa-nourile de tavan fals permiţând montarea corpuri-lor de iluminat, a difuzoarelor şi a aspersoarelor în panourile alăturate.

CASetA PerFeCt PlAtĂ , câștigătoare la universal Design Award


Siniat turceni, un nou producător de rigips în românia

La Turceni, în judeţul Gorj, se află în plin proces de construcţie ce mai nouă fabrică de producere a plăcilor de gips-carton din România. Unitatea de producţie a firmei

belgiene Siniat va fi pusă în funcţiune în luna septembrie a anului viitor, a anunţat conducerea companiei. Lucrările de construcţie au avansat destul de repede, fiind realizate în proporţie de aproape 80%.Amplasarea fabricii la Turceni nu este aleasă întâmplător, materia primă fiind asigurată din imediata apropiere, de la CE Turceni, care pro-duce gips sintetic. Pentru a scurta drumul de la fabrică până la drumul naţional compania a realizat un drum de 1 km, cu fonduri proprii, astfel încât utilajele grele să nu treacă prin locali-tate. Mai mult decât atât, compania are în plan ca anul viitor să trans-porte materia primă de la termocentrală cu ajutorul unui transportor cu bandă ce va avea o lungime de 1.5 km. În prezent, gipsul este transportat de la termocentrală cu camioanele. ”În momen-tul de faţă avem 304 zile fără accidente, care înseamnă şi 304 zile de când a început şantierul, în noiembrie 2013. Clădirea va fi terminată anul acesta însă montarea echipamentelor va mai lua ceva timp. Prin martie estimăm că tot echipa-mentul va fi montat, după care va începe commi-sioningul care va dura 3-4 luni, trebuie să facem teste, sunt foarte multe faze de aceea ne ia aşa mult timp astfel încât, prin august să facem start up-ul şi în septembrie dorim ca fabrica să fie operaţională”, a declarat Gheorghe Budrugeac, directorul de proiect. Circa jumătate din echipa-mentele necesare procesului tehnologic vor fi aduse de la o fabrică dezafectată din Germania, iar restul vor fi achiziţionate noi. Peste 200 de tiruri vor aduce echipamentele la Turceni. Compania Siniat, care investeşte aici 50 de mi-

lioane de euro, a lansat deja oferta de angajare a circa 80 de lucrători din localitate. Unitatea va funcţiona 24 din 24 de ore, deci angajaţii vor tre-bui să lucreze în 4 schimburi. O parte din perso-nal a fost deja selectat de companie. Cei care vor lucra pe partea de producţie vor fi specializaţi în Bucureşti, acolo unde compania mai deţine o fabrică, mai mică decât cea de la Turceni, dar şi în Germania, Italia sau Bulgaria. „Facem afaceri în continuare, asta este menirea noastră. Vrem să facem acest lucru într-un mod cât mai bene-fic pentru oameni, pentru natură şi să lăsăm o

urmă cât mai fină în mediu. Avem măsuri so-ciale pe care le luăm, faptul că vor fi create aceste locuri de muncă directe în cadrul fabricii de la Turceni, dezvolta-rea fabricii şi afacerile care vor fi construite pe lângă fabrică vor aduce mult mai multe locuri de muncă”, a declarat Mark-Andre Fritsche, directorul

general al companiei Siniat. Producția anuală se va ridica la aproximativ 27 de milioane de metri pătraţi de gips-carton și va fi vândută în zece țări din Sud-Estul Europei.Lansarea Siniat Romania a venit ca urmare a achizitiei diviziei Lafarge Gips de catre Grupul Etex din Belgia, unul dintre cei mai mari produ-catori si furnizori mondiali de materiale si solutii pentru constructii. Aceasta schimbare a marcat inceputul unui nou capitol pentru unul dintre principalii producatori de placi din gips-carton si ipsos pentru industria constructiilor din Ro-mania.

Compania Siniat este un furnizor global de top pentru solutii de constructii bazate pe gips-car-ton. Opereaza 43 de fabrici, in 13 tari din Eu-ropa si America Latina, cu o cifra de afaceri de circa 1 miliard de euro reprezentand circa 35 % din cifra de afaceri a Grupului Etex.

Fabrica Siniat de la Turceni este unicul producător din România de plăci de gips-carton folosind ca materie primă gips sintetic. Este unul dintre cele mai importante proiecte din România care pune un accent deosebit pe economisirea resurselor naturale şi protecţia mediului.

12

The Park, un altfel de proiectThe Park este prima investiție a companiei litua-niene în România. În trecut, Hanner a activat ca investitor pe piața locală, în parteneriat cu alte companii, care au implementat construcția imo-bilelor. Primul bloc din ansamblul The Park a fost fina-lizat în primul semestru al anului 2014. Acesta include 69 de apartamente și garsoniere cu suprafețe cuprinse între 48 și 108 metri pătrați. Dezvoltarea celorlalte trei clădiri a fost deja demarată, urmând să fie livrate în trei etape, câte un bloc pe an. Următoarea clădire va fi livrată în anul 2015, iar ultima în anul 2017. Fiecare dintre


Într-o economie bazată pe venituri mici şi cos-turi mari, aşa cum este cea a României, fiecare posibilitate de reducere a cheltuielilor de întreţinere începe să reprezinte criteriul principal de alegere a locuinţelor. Cine nu şi-ar dori o casă ori un aparta-ment pentru care facture la căldură să coste, de exemplu, mai puţin de 100 de lei? Chiar 70 de lei, aşa cum propune un proiect de curând lansat la Bucureşti de dezvoltatorul lituanian Hanner Group, care va construi în apropiere de Parcul Tineretului complexul de locuinţe The Park care va cuprinde patru blocuri, totalizând 460 de apartamente.

Actualitate


Noile cerinţe aleconsumatorului român


aceste trei imobile noi va conține câte 130 de gar-soniere și apartamente cu două, trei sau patru camere. Întregul proiect respectă cele mai înalte standarde europene în ceea ce privește calitatea construcției, depășind normele locale în materie de conductivitate termică. Proiectul a suscitat atenția bucureștenilor aflați în căutare de apartamente noi, situate în apropierea unui parc. Astfel, în primele două luni de la fina-lizarea primului bloc au fost achiziționate peste 30% dintre apartamente.Consumatorii au fost atrași de detaliile construcției și de elementele de noutate, cum ar fi izolarea fonică, izolarea pardoselilor cu nouă straturi de

materiale, adâncimea tera-selor, care permite ampla-sarea de mese și scaune, sau utilizarea de materiale naturale, care asigură un transfer optim de vapori.

Costuri mici la încălzire, confort sporitProiectul este realizat conform celor mai înalte standarde în materie de izo-lare termică şi de siguranţă. Ceea ce este cel mai im-portant e că factura pentru încălzirea unui apartament cu două camere din The Park este de aproximativ 70 de lei în sezonul rece, una dintre cele mai mici valori din piaţă.„Piața rezidențială din România va intra curând într-o nouă eră”, a declarat Mindaugas Valuckas, CEO Hanner Group și acționar al companiei. „Pro-filul consumatorului s-a schimbat mult în ultimii ani. Clienții din segmentul mediu nu mai pun ac-centul pe suprafața apartamentului, ci pe calita-tea construcției și pe costurile de locuire, pentru a echilibra valoarea investiției și raportul calitate/preț”, a explicat Mindaugas Valuckas. „Suntem o companie foarte dinamică și am remarcat aceste tendințe ca fiind prezente pe mai multe dintre piețele pe care activăm. În acest moment avem în construcție peste 1.000 de apartamente în opt proiecte diferite în cadrul grupului Hanner.” Clienții români tind să se orienteze spre apar-tamente cu suprafețe rezonabile, în felul acesta reușind să cumpere imobile construite după stan-darde de calitate superioare, la un preț decent.The Park este prima dezvoltare a companiei li-tuaniene în România. În trecut, Hanner a activat ca investitor pe piața locală, în parteneriat cu alte companii, care au implementat construcția imo-bilelor. „Am ales să ne implicăm în toate fazele proiectului, cu accent pe fiecare detaliu, urmărind îndeaproape calitatea construcției, fără a mai apela la parteneriate. În Lituania am avut onoa-rea de a fi premiați pentru dezvoltări armonioase și pentru calitatea lucrărilor. Este un aspect mai mult decât important pentru noi și considerăm că prin implicarea personală a acționarilor și a echipei Hanner din România putem fi siguri de rezultat”, explică Mindaugas Valuckas.

Cristian Mateescu

consumatorului român

14

Cemacom derulează lucrări ample de re-tehnologizare și modernizare a liniei teh-nologice la fabrica de la Zalău, care a fost pusă în funcțiune în anul 2007, și s-a aflat

în conservare în ultimii trei ani, din cauza scăderii pieței construcțiilor. Astfel, prin redeschiderea fa-bricii din Zalău, Cemacon va crea anul viitor 65 de noi locuri de muncă la noua linie care, alături de fabrica de la Recea, județul Sălaj, vor produce gama EVOCERAMIC. „Pentru prima dată de la apariția crizei, în 2008, am constatat cât de dificil este să gestionezi o ce-rere de produse din ce în ce mai mare, pe care să nu o poți satisface, din cauza stocurilor insufi-ciente. Am început prin a căuta soluții de dezvol-tare în afara companiei, orientându-ne către pre-luarea altor producători sau către construirea unei fabrici noi. Dar am constatat că aceste soluții sunt foarte costisitoare, atat din punctul de vedere al timpului necesar pregătirii pentru producție, cât și al investițiilor. Ne-am în-tors, astfel, către propria facilitate de producție nevalorificată, care se află încă la stadiul tehnologic al altor producători din piață. Investițiile necesare pen-tru retehnologizarea, mo-dernizarea și pregătirea ei pentru gama EVOCE-RAMIC sunt mai mici decât oricare dintre celalte soluții investigate, în plus, această soluție ne permite

să începem producția încă din primul trimestru al anului 2015”, a spus Liviu Stoleru, Director Ge-neral și Președinte al Consiliului de Administrație al CEMACON. Noile blocuri ceramice s-au impus rapid în piață datorită caracteristicilor inovato-are. Cărămizile EVOCERAMIC au dimensiuni și caracteristici atipice, ceea ce permite realizarea construcțiilor mai rapid și cu costuri considerabil reduse. Portofoliul include și cărămida EVOCERA-MIC 44 SUPER TH, singura cărămidă din România care nu necesită termoizolație. Astfel, beneficiarul economisește sume considerabile de bani, care ar fi fost cheltuite pe o cantitate suplimentară de blo-

curi ceramice, materiale auxiliare și manoperă. CEMACON SA este in topul producătorilor de sisteme de zidării ceramice din Ro-mânia şi unul dintre liderii pieței din Transilvania.Compania operează cea mai modernă şi mai mare capacitate de producție din România cu produse inovatoare, care aduc plus-valoare utilizatori-lor, obținute la costuri de producție foarte competi-tive.


“Ne-am întors, către propria fa-

cilitate de producție nevalorificată, care

se află încă la stadiul tehnologic al altor

producători din piață. Investițiile necesare

pentru retehnologiza-rea, modernizarea și

pregătirea ei pentru gama

EVOCERAMIC sunt mai mici decât

oricare dintre celalte soluții investigate, în plus, această soluție

ne permite să în-cepem producția încă

din primul trimestru al anului 2015

Liviu Stoleru, Director General și Președinte

al Consiliului de Administrație al

CEMACON.

Companii

Soluţie de criză:

Extinderea capacităţii de producţie?Pe o piaţă a construcţiilor care stagnează, extinderea capacităţii de producţie a părut o adevărată aventură, pe care unii nu au înţeles-o, alţii au criticat-o şi foarte puţini au luat-o în serios. Până la urmă, viaţa a arătat că e cea mai bună măsură pentru companiile serioase, cu o dezvoltare în paşi mici dar siguri.


În aceast sens, OMV Petrom lansează un proiect unic de dezvoltare comunitară în localitatea Boldeşti-Scăeni din judeţul Prahova, oraş în care compania desfăşoară activităţi operaţionale.

Centrul educaţional şi vocaţional se adresează, în principal, comunităţii de rromi din localitate (aproximativ 10% din populaţia oraşului), dar şi al-tor persoane defavorizate şi va sprijini peste 500 de beneficiari de toate vârstele cărora le va oferi şansa la o viaţă decentă. ”Centrul educaţional şi vocaţional din Boldeşti-Scăeni este unic prin faptul că tot ce se va întam-pla acolo are la bază principiile sustenabilităţii. Clădirea centrului este proiectată conform celor mai riguroase standarde în construcţie şi îşi propune să devină cea mai sustenabilă clădire din Europa. Programele educaţionale şi de formare profesională dezvoltate de partenerii de la Amare Rromentza sunt aplicate pe nevoile comunităţii şi pe un dialog constant. Centrul este construit prin activitatea vo-luntarilor, sub atenta coordonare a celor de la Habi-tat for Humanity România. Centrul din Boldeşti este expresia cea mai concretă a principiilor care stau la baza strategiei noastre de intervenţie comunitară.” declară Mona Nicolici, Manager Sustenabilitate OMV Petrom. Viitoarea clădire a centrului este realizată conform Passive House, un standard cunoscut la nivel internaţional care urmărește pe lângă factorul de eficiența energetică şi provenienta materialelor fo-losite în construcţie, independenţa de apă sau po-litica ‚zero deşeuri pe şantier’ (reciclarea tuturor materialelor folosite). De exemplu, o construcție care se certifică Passive House trebuie să consume maximum 25 kWh/mp/an, în timp ce o construcție obișnuită în România consumă peste 200 kWh/mp/an. În tot procesul de construcție, se utilizează pro-duse provenite de la antreprenori şi furnizori locali, cum ar fi lâna pentru izolația termică, nuiele împle-tite pentru piese de mobilier sau baloţi de paie pen-tru umplerea structurii de lemn. ”Sustenabilitatea a fost o valoare principală a proiectului încă de la început. Pe de o parte o suste-nabilitate tehnică, referitoare la calitatea superioară a ambientului interior, a impactului minim asupra

mediului și a compensării energiei consumate sau a amprentei de carbon produse, iar pe de altă parte o sustenabilitate culturală și socială: am ales mate-riale și tehnici locale (structură din lemn, umplutură din baloți de paie, tencuieli din lut, învelitoare din șindrilă), care conlucrează cu soluții inovatoare și tehnologii performante (fundații pe șuruburi meta-lice, tâmplării cu triplu vitraj, panouri solare) și am cooptat în echipa de execuție persoane din comu-nitatea de rromi, pentru a se specializa în tehnicile constructive folosite.”, a declarat autorul proiectului, Arhitectul Adrian Pop, membru al echipei PRISPA, câştigătoarea locului 2 pentru eficienţă energetică la competiţia Solar Decathlon Europe ediţia 2012 desfăşurată la Madrid. Clădirea centrului social de la Boldești-Scăeni va beneficia de independență totală față de toate utilitățile disponibile în rețeaua publică. De exem-plu, apa folosită provine dintr-o fântână forată pe parcela care găzduiește construcția, iar apa de ploaie este colectată și refolosită. Întreg necesarul de energie electrică și termică este asigurat de un sistem de 30 de panouri fotovoltaice și două panou-ri solare termice. Deși energia electrică necesară e preluată din rețeaua publică, cea produsă de pa-nourile fotovoltaice este „injectată” înapoi în sistem, ceea ce generază zero costuri. Mai mult, consumul anual al clădirii va fi mai mic decât cantitatea de energie produsă.

Construcți i

Cea mai sustenabilă clădire din Europa, la Boldeşti-ScăieniCasele “pasive” se bucură din ce în ce mai mult de interesul românilor. Costurile mici de constru-ire, împletite cu tradiţia românească a caselor ţărăneşti, fac ca aceste case să fie preferate pentru acei locatari care îşi permit cheltuieli foarte mici de întreţinere şi de cei cu idealuri ecologiste.

16

Proprietățile de izolare termică ale unora dintre materialele de zidărie din piață înregistrează astăzi îmbunătățiri semnifi-cative. Astfel, cei care își doresc case care

sa corespundă ultimelor cerințe din domeniul construcțiilor au ajuns rapid la concluzia că folosi-rea materialelor de zidărie de calitate superioară si cu un grad ridicat al eficienței energetice presu-pune costuri de construire și de locuire mult mai mici față de utilizarea celor tradiționale. Astăzi, viitorii proprietari sunt foarte atenți atât la detaliile de structură, cât și la beneficiile pe termen lung ale materialelor folosite pentru construcția casei. Spre exemplu, YTONG este o soluție de zidărie de cea mai bună calitate care conferă locuitorilor un confort termic deosebit și care permite și meșterilor o punere în operă mult mai rapidă. Cu YTONG se asigură termoizolarea construcției încă din faza de zidărie, datorită proprietăților specifice ale materialului!Pentru o locuință durabilă și cu consum de ener-gie aproape de zero, YTONG îți propune soluția monostrat eficientă energetic cu cea mai mare grosime de pe piață: YTONG A+ de 50 cm, simplu și ușor de pus în operă. Cu blocurile de zidărie YTONG A+ de 50 cm vei construi rapid și fără a mai fi nevoie să aplici un sistem suplimentar termoizola-tor pe fațada casei, întrucât aceste blo-curi de zidărie garantează cel mai re-dus nivel de transfer termic! Costurile cu răcirea sau încălzirea locuinței vor fi considerabil reduse!Îți recomandăm să folosești morta-

rul YTONG pentru montarea blocurilor de zidărie de 50 de cm. Acesta se aplică în pat subțire și are rolul de a reduce pierderile de căldură prin ros-turi. Cu aproximativ un sac de 25 de kilograme vei pune în operă un palet de blocuri de zidărie YTONG A+ de 50 cm. Astfel, datorită consumului de mortar redus și pierderilor minime de material vei beneficia de economii importante în faza de construcție.Blocurile de zidărie YTONG A+ de 50 de cm pot fi manipulate foarte ușor datorită celor două mâ-nere de prindere laterale. Sistemul de îmbinare nut-feder îți va garanta o planeitate a peretelui în plan vertical și un timp de execuție scăzut.Cu YTONG A+, vei obține un cost considerabil mai mic per metru pătrat de perete, cu performanțe apropiate de conceptul Casei Pasive. Climatul interior va fi constant și plăcut. Casa va dispune atât de protecție ridicată la incendii, cât și de izo-lare termică și fonică pe toata durata de viață a

clădirii. Cu îndemânarea ta, materialele YTONG și sfaturile pentru pune-rea în operă corectă, pe care ți le

vor oferi specialiștii YTONG, casa construită de tine îți va asigura economii de energie pe termen

lung. Pentru un calcul al necesa-

rului de produse YTONG și costurile aferente poți trimite proiectul locuinței tale pe adresa [email protected].


Materiale de construcți i

Casă cu consum de energieaproape de zero

17www.100construct.ro | octombrie 2014

®

CONSTRUIEȘTE CU ZIDĂRIA YTONG A+ CU GROSIMEA DE 50CM pentru o izolare termică peste normele în vigoare

Pentru mai multe informații despre sistemele complete de zidărie termoizolantă Ytong A+ accesați www.ytong.ro

Yton

g® e

ste

mar

că în

regi

stra

tă a

Xel

la G

roup

Cu Ytong A+ obții: o Termoizolare superioară a pereților fără a aplica termosistem pe fațadăo Consumuri optimizate de materialo Rapiditate în execuție și economii considerabile în timp

λ = 0.09 W/mKCasă cu consum mic de energie

18

Sika România a efectuat un studiu privind priorităţile românilor atunci când îşi renovează locuinţele. Conform acestuia, principala concluzie este că proprietarii

de apartamente alocă fonduri pentru renova-rea băii şi a bucătăriei, iar cei de case pentru hidroizolarea şi termoizolarea acoperişului şi pereţilor.Băile şi bucătăriile se află pe primele poziţii când vine vorba de lucrările de renovare realizate în-tr-un apartament, în timp ce în cazul unei case proiectele de termo şi hidrorizolare a pereţilor

şi a acoperişurilor sunt prioritare, potrivit unei analize realizate de Sika România, unul dintre principalii jucători ai pieţei locale de materiale chimice pentru construcţii. „În funcţie de tipul de locuinţă pe care îl deţin, românii îşi stabilesc priorităţile investiţiilor în re-novare în aşa fel încât să răspundă principalelor nevoi. Astfel, pentru un apartament, dorinţa de împrospătare a ambientului sau micile accidente precum infiltraţiile sunt motivele principale pen-tru renovarea băii şi a bucătăriei, urmate de balcon”, a declarat Petrişor Grindeanu, National


Analiză

Ce şi cum investesc românii pentru

renovarea locuinţei


Sales Manager Distribution Sika România. Po-trivit afirmaţiilor sale, situaţia se schimbă în ca-zul românilor care deţin o casă. Astfel, aceştia optează în principal pentru renovări care au ca principal scop creşterea confortului. În acest sens, principalele proiecte de renovare în care investesc sunt termoizolarea şi hidroizolarea acoperişului, a pereţilor şi, nu în ultimul rând, a fundaţiei. „De asemenea, sigilările sunt o altă categorie de lucrări des întâlnite mai ales la proprietarii de case. Deoarece nu acordă din primul moment o importanţă crescută acestui aspect, lucrările se degradează rapid din cauza sigilărilor defec-tuoase şi atrag, astfel, necesitatea unei renovări”, a mai spus reprezentantul companiei. Cele mai importante sume investite în renovare sunt destinate adezivilor pentru termoizolare datorită cantităţii mari necesare într-o lucrare, urmaţi de mortarele pentru hidroizolare şi mem-branele lichide. Adezivii pentru gresie şi faianţă folosiţi în renovarea băilor şi a bucătăriilor sunt pe poziţii inferioare din cauza cantităţii mici ne-cesare. Analiza Sika România a mai arătat că în ultimii ani românii au devenit mai precauţi în privinţa cheltuielilor pe care le fac şi se informează sau cer sfaturi consultanţilor din magazine şi meşterilor pentru a se asigura că fac cea mai bună alegere. „Dacă în trecut preţul era principalul criteriu de achiziţie, acum românii sunt atenţi la raportul preţ - calitate deoarece au învăţat că un produs ieftin nu garantează calitatea şi nici durata de viaţă mai lungă a lucrării”, a mai spus Petrişor Grindeanu. Cei mai mulţi clienţi au înţeles că un cost mic al produsului ascunde de fapt un consum dublu sau chiar triplu. Astfel, în final, costul întregii lucrări este mult mai mare, iar ris-curile deteriorării în timp scurt sunt, de aseme-nea, ridicate.Dincolo de atenţia tot mai mare la produsele achiziţionate şi la echipele de montatori, românii acordă o importanţă sporită şi tehnologiilor mai avansate din domeniu. „Treptat românii încep să înlocuiască în lucrările individuale materialele folosite pentru termoizolări, spre exemplu. Ast-fel, polistirenul începe să piardă teren, treptat, în avantajul vatei minerale bazaltice sau a panouri-lor termoizolante cu spumă poliuretanică”, a ex-plificat Petrişor Grindeanu. Tendinţa în ceea ce priveşte alte materiale de renovare este de a se folosi produse care nu limitează designul - spre exemplu folosirea de adezivi elastici rezistenţi la apă speciali pentru lipirea sticlei, mai ales în băi,

sau sigilanţi şi chituri care rezistă la mucegaiuri. Siguranţa este, de asemenea, foarte importantă şi, tocmai din acest motiv, membranele hidroizo-lante lichide rezistente chimic, la foc, sunt tot mai alese de către clienţii români.Sika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o com-panie activă la nivel global în domeniul mate-rialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utili-zate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante. În prezent, Sika numără subsidiare în 80 de ţări şi mai mult de 16.000 de angajaţi la nivel glo-bal, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor parteneri-lor. În 2013 Sika a generat vânzări de 5,14 mi-liarde CHF. Sika România, subsidiară a concer-nului elveţian Sika AG, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov - prima unitate de producţie Sika din România. În plus, Sika a inaugurat în acest an şi cea de-a doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi.

20

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti propune un sistem integrat de producere şi transport a energiei termice pentru lo-cuitorii marelui oraş. Ideea nu este nouă,

ea a funcţionat în anii comunismului, dar acum este gândită ca o soluţie modernă de eficienti-zare economică a încălzirii în apartamente şi în instituţii şi, totodată, ca o rezolvare a problemei datoriilor istorice acumulate de RADET la furni-zorul său de energie termică, ELCEN. Noua entitate urmează să reunească, aşadar, producătorul şi distribuitorul sub conducerea unică a Primăriei Generale prin interarea acestor servicii, ca o necesitate obiectivă în condiţiile în care directive ale Uniunii Europene impun obliga-tivitatea creşterii eficienţei energetice. Aici, chemarea utilizatorilor casnici de a renunţa la centralele proprii de apartament are o altă logică, determinată de o variantă viabilă pe care Primăria o va putea pune la dispoziţie în viitorul apropiat. Realizarea Serviciului integrat de alimentare cu energie termică în Municipiul Bucureşti are, în principal, următoarele avantaje:-Responsabilitatea asupra operării şi gestionării serviciului pentru întregul lanţ energetic (produ-cere, transport şi distribuţie a energiei termice), cu consecinţe pozitive în abordarea sistematică şi coerentă a măsurilor de eficienţă începând de la consumator spre sursa de căldură (cu avan-tajul unui control total asupra pieţei de energie termică) şi reducerea costurilor operaţionale, în-chiderea capacităţilor neperformante şi realiza-rea de investiţii pentru înlocuirea şi moderniza-

rea capacităţilor existente;Asigurarea continuităţii Serviciului Public prin măsuri privind creşterea fiabilităţii echipamen-telor şi sistemelor tehnologice, îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea nivelului de pregătire şi disciplină a personalului; -Asigurarea calităţii Serviciului Public prin res-pectarea parametrilor de calitate ai energiei ter-mice, presiune, temperatură, debit, astfel încât să fie satisfacute cerinţele de confort termic;-Promovarea unui sistem unitar de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, ges-tionat de un operator unic care poate gestiona în mod optim evoluţia costurilor reale cu posibilita-tea de obţinere a unor reduceri ale preţului local al energiei termice;-Asigurarea pe termen lung a resurselor necesare Serviciului Public prin reabilitarea şi moderniza-rea SACET pe tot lanţul tehnologic;-Asigurarea Siguranţei în funcţionare a Serviciu-lui Public.

octombrie - noiembrie2014 | www.100construct.ro

Actualitate

Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (S.A.C.E.T.) – o vAriAnTă pEnTru buCurEşTEni

21

Sorin Oprescu, Primarul General al Municipiului Bucuresti: «Ţinând cont că la ora actuală calen-darul unificării dintre ELCEN şi RADET se află în etapele finale, nu este justificată o discuţie despre majorarea tarifului la transportul şi distribuţia energiei termice. În momentul în care va apărea o singură entitate, respectiv Sistemul Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Ter-mice (SACET) toate neconcordanţele între deci-ziile autorităţilor naţionale şi ale celor locale vor dispărea. Municipalitatea va fi în măsură atunci să controleze tarifele, în beneficiul cetăţenilor. “Bună socoteală, rea tocmeală” sună o zicală românească. Bine-ar fi să fie aşa cum ne spune domnul primar general, dar românul este “Stan Păţitul” când vine vorba de birurile pe care le stabileşte stăpânirea! La o adică, nu este chiar rău să ne încălzim de la un sistem centralizat, dar cine ne garantează nouă că vom plăti preţul corect pe căldură? Gigacaloria, bat-o vina, a fost tocmai motivul debranşărilor masive din ultimii ani, mai precis scumpetea ei... De acum, dacă municipa-litatea va controla absolut tarifele, suntem siguri

că va face asta mereu în beneficiul cetăţenilor? Ni se propune o soluţie economică mai bună, viabilă, dar tocmai acest „amănunt” al monopolu-lui municipalităţii asupra preţului va fi piedica de care se vor lovi consumatorii. Risc un prognostic: perioada de revenire a consu-matorilor casnici debranşaţi la sistemul centrali-zat de încălzire va fi cu mult mai mare decât du-blul celei de implementare a SACET.

„Centrala verde” cu compost – cea mai ieftină sursă naturală de căldură şi energieCentrala verde cu compost inventată de francezul Jean Pain în anii ’70 este o sursă naturală independentă de energie termică şi gaz natural, pe care şi-o poate construi oricine, cu o minimă investiţie. Ingeniosul sistem este construit ca un generator pe baza fermentării naturale a compostului şi poate furniza unei ferme cu suprafaţa de 1500 mp întreaga căldură, gaz metan şi electricitate necesare pentru iarnă pe o perioadă de 12-16 luni. O metodă vizionarăCompostul este un amestec de lemn verde tocat cu frunze cu tot până la dimensiunea aşchiilor şi în-muiat bine cu apă, care are proprietatea de a gene-ra căldură; pe baza acestei proprietăţi Jean Pain a construit, după multe încercări de variante, o movilă din resturi de lemn tocat într-o formă circulară, asemănătoare unei pile electrice, cu diametrul de 5 metri şi înălţimea de 2,5 metri. Unele surse dau dimensiuni mult mai mari, de 10 x 6 metri. În orice caz, importante sunt forma cilindrică şi un raport de ½ între înălţime şi diametru.Materialul folosit la compost este nepretenţios, crengi de copaci şi de tufişuri, adică exact ceea ce rămâne de la curăţarea pădurilor şi a perdelelor fo-


Actualitaterestiere pentru întinerire! Condiţia de bază este ca lemnul să fie verde, nu uscat. Se pot folosi esenţe de foioase pentru că generează o mai bună fermentare decât răşinoasele.

ConstruireaResturile de lemn şi frunzele se toacă până la di-mensiunea unor aşchii cu o grosime de până la 5 mm. Atenţie, o dimensiune mai mică a aşchiilor pro-duce întotdeauna o tasare mai puternică a stratului de compost, eliminarea unei mari părţi de aer şi, în consecinţă, reducerea posibilităţii de fermentare!Baza grămezii de compost trebuie să fie plană şi acoperită de o folie din plastic care se foloseşte la amenajarea iazurilor, pentru a nu permite apei să se scurgă în sol. Materialele folosite la construcţie sunt: circa 100 de metri de ţeavă maleabilă din plas-tic pentru conducerea apei în interiorul movilei, o pompă pentru circulaţia apei, un rezervor metalic solid de 4 mc pentru biogaz cu conductă de metal pentru colectarea gazului şi o plasă de susţinere a compostului (care poate fi un gard de oţel obişnuit). Construcţia se poate ridica în circa şase ore de muncă susţinută, dacă se utilizează mijloace meca-nizate. Peste folia aşezată pe pământ se montează circu-lar gardul de susţinere şi apoi se trece la umplerea spaţiului cu lemnul tocat, concomitent cu aşezarea în spirală, de jos în sus, în jurul rezervorului de biogaz, a conductei pentru apa caldă. În centrul construcţiei se aşează rezervorul pentru biogaz, care trebuie să fie situat cu capătul de sus la limita superioară a movilei şi cu cel de jos la cel puţin un metru deasupra bazei movilei, pentru a i se asi-gura încălzirea constantă. Pe timpul construirii şi în următoarele patru zile se udă din belşug fiecare strat de lemn adăugat şi tasat, astfel încât să aibă o umiditate de cel puţin 70%. Cea mai frecventă greşeală care duce la eşec este tocmai umiditatea prea mică a amestecului de lemn, care întârzie pro-ducerea compostului. Compostul pentru rezervorul de biogaz trebuie prelucrat şi înmuiat în apă cu cel puţin două luni înainte de construirea „centralei”. Rezervorul tebuie să aibă un volum de aproximativ 4 mc din care tre-

buie asigurat un spaţiu liber pentru acumularea gazului. Odată terminată construcţia, conducta de apă şi ţeava de bio-gaz se racordează la instalaţiile de încălzire şi la terminalul de gaz dorit. Biogazul se poate uti-liza, după o filtrare prealabilă de impurităţi, la bucătărie ori la alimentarea autovehiculelor cu

motoare adaptate, prin stocare în butelii spe-ciale. Noi recomandăm consultarea şi acredita-rea acestei activităţi de către instituţiile specia-lizate. Este bine ca întreaga construcţie să se acopere cu un strat din baloţi de paie peste care se poate aşeza, bine legată, o folie de plastic cu găuri de aerisire pe latura verticală, pentru a o feri de intemperiile sezonului rece – vânt puternic, ploi, zăpadă, ger. De reţinut!- Trebuie avut în vedere faptul că procesul de fermentaţie are nevoie de o perioadă cuprinsă între 70 şi 90 de zile, aşa că trebuie să terminaţi lucrarea cu cel puţin trei luni înainte de începerea iernii!- Unii specialişti recomandă adăugarea gunoiului de grajd, care accelerează fermentaţia şi măreşte concentraţia biogazului. - Aţi remarcat, desigur, construcţia „centralei” bio sub forma unei pile electrice; butelia de biogaz în centru, înconjurată de o manta de compost care îi asigură căldura necesară formării biogazului. Ei bine, această căldură se poate recupera prin apa circulată în interiorul movilei, care ajunge la o temperatură de 60-65 de grade Celsius şi cu un de-bit de 4 litri/minut, suficientă pentru nevoile casnice ale unei gospodarii precum încălzirea pe timp de iarnă a unei suprafeţe de 1500 mp şi utilizarea la bucătărie şi la baie. - Cantitatea de biogaz produsă în rezervor poate ajunge la 300-400 mc pe toată durata de funcţionare.- La sfârşitul duratei de viaţă a instalaţiei, compos-tul se poate utiliza ca cel mai bun îngrăşământ na-tural pentru grădină. De aceea, această instalaţie este recomandată fermelor şi mai ales agricultorilor care îşi strâng toamna gunoiul de grajd în grădini pentru a fermenta fără folos până în primăvară; folosind această inovaţie ei pot exploata la maxi-mum posibilităţile pe care le oferă această resursă naturală gratuită în loc să o lase să-şi piardă de-geaba una dintre cele mai importante calităţi pe care o oferă natura – aceea de a produce căldură!

Cristian Mateescu

23www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009

Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru implementarea acestuia: un concept unitar de modelare, de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii împreună cu un software integrat, de tip Web application, de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor financiare ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime activitatea unei firme mari din domeniul serviciilor: consultanţă, avocaţi, servicii financiare, medicale, industriale, real-estate, publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing, juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc. Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât

sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar firme separate simultan. Câteva dintre avantajele folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la distanţă (remote/mobile office), procedurizarea activităţii, flexibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi, de la cele din firme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari, cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fiecare informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi folosit în prezent în mai multe bănci, firme de consultanţă, de publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.) Numele produsului nu este ales întâmplător…

ERP pentru firmele de servicii

www.kazier.eu

� CRM � Project management � Intraweb/Intranet portal � Contact management � Time-tracking (time-sheet)

� Document management � Financial management � Event management � Bănci de date � Contract management


Astfel, cea mai mare parte a celor care optează pentru încălzirea individuală aleg centralele termice de apartament, mai ales în condiţiile unor economii de

până la 25%. “Datele noastre arată că circa 65% din achiziţiile de centrale termice realizate pe plan local sunt făcute de familiile care au renunţat la sistemul centralizat, acestea dorindu-şi în primul rând reducerea costurilor lunare şi sporirea confortu-lui”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Ma-nager Ariston Thermo România. Dacă producerea unei gigacalorii cu o centrală termică pe gaz are un cost de cca. 175 lei, în ca-zul CET-urilor media naţională arată că preţul facuturat populaţiei pentru o Gcal este de 227 lei. Astfel, românii pot economisi, în medie, peste 20% din valoarea facturii lunare prin instalarea unei centrale termice de apartament pe gaz.Când vine vorba de alegerea centralei termice, studiile arată că, în 41% dintre cazuri, principa-lul criteriu este eficienţa şi randamentul urmat apoi, în 25% dintre cazuri, de preţ. Pentru 21% dintre clienţi, marca este foarte importantă la realizarea achiziţiei, în timp ce pentru 7% sunt perioada de garanţie şi cea de post-garanţie. Chiar dacă studiile arată astfel, se consideră

că cel mai important criteriu de care românii ar trebui să ţină cont este evaluarea atentă a necesităţilor, dar şi a caracteristicilor tehnice oferite de produsul pe care şi-l doresc. „Înainte de achiziţie ar trebui să se facă o analiză a necesarului de încălzire a locuinţei ţinând cont de gradul de izolare, suprafaţa şi volumul spaţiului ce urmează a fi încălzit, de numărul de consumatori de apă caldă menajeră şi numărul de băi şi bucătării. Astfel poate fi determinată puterea centralei ter-mice, acest lucru fiind foarte important deoarece, pe termen lung, este evitat riscul neplăcerilor apărute ca urmare a unei cantităţi prea mici de apă furnizată comparativ cu nevoile familiei. Aşadar, puterea termică a centralei ar trebui să fie direct proporțională cu dimensiunea spațiului și cu numărul de consumatori de apă caldă menajeră”, a mai adăugat Cătălin Drăguleanu.

Economii Instalați i

Iată câteva sfaturi pentru alegerea corectă a unei centrale termIce

Eliminarea subvenţiilor, facturile tot mai mari şi dorinţa de confort vor determina şi în această toamnă tot mai mulţi români să renunţe la CET-uri în favoarea unui sistem propriu de încălzire.

cu centrala termică de apartament

Înainte de achiziţie ar trebui să se facă

o analiză a necesarului de

încălzire a locuinţei ţinând cont de

gradul de izolare, suprafaţa

şi volumul spaţiului ce urmează a fi

încălzit, de numărul de consumatori de

apă caldă menajeră şi numărul de

băi şi bucătării. Astfel poate fi

determinată puterea centralei

termice, acest lucru fiind foarte im-

portant deoarece, pe termen lung, este evitat riscul

neplăcerilor apărute ca urmare a unei

cantităţi prea mici de apă furnizată

comparativ cu nevoile familiei.

Cătălin Drăguleanu,Country Manager


Iată câteva sfaturi pentru alegerea corectă a unei centrale termIcecu centrala termică de apartament

Randamentul şi eficienţa ar trebuie să fie cele mai importante criterii care să stea la baza pro-cesului de cumpărare deoarece, cu cât acestea sunt mai ridicate, cu atât costurile vor fi mai mici.Siguranţa în exploatare este un alt aspect deosebit de important care trebuie luat în calcul la achiziționarea unei centrale termice. Evacua-rea corespunzătoare a gazelor arse sau protecția la îngheț și la lipsa apei din instalație sunt printre elementele care asigură o siguranţă sporită. În acest sens, este recomandat să nu se opteze pen-tru produse ale căror funcţii nu sunt atent stu-diate şi care pot aduce probleme pe termen lung. Sistemul de informare și de diagnoză al cen-tralei termice trebuie, de asemenea, luat în considerare. Se recomandă, astfel, o centrală care să aibă integrat un sistem de informare și de diagnoză printr-un display electronic ce

face posibilă verificarea constantă a stării de funcționare. Acesta asigură detectarea din timp a celei mai mici probleme, fiind foarte util şi în cazul reviziilor periodice. Noile game de centrale termice pot oferi informaţii complete, în timp real, despre starea centralei, a instalaţiei, folo-sind un afişaj generos, cu text în limba română, cu posibilităţi multiple de programare.Perioada de garanţie este indicat să se afle, de asemenea, pe lista de criterii pentru achiziţie. Cum durata de viaţa a unei centrale termice este de cca. 10 ani, este important ca atât service-ul în garanție, cât și cel de post-garanție, să fie asi-gurate de către firme specializate.

26

Celebrul program “Rabla” al Guvernu-lui României a inspirat şi companiile producătoare şi pe cele de distribuţie de unelte, scule, agregate să scoată de pe

piaţă vechiturile pentru a-şi vinde noile produse, mai performante şi mai eficiente economic. După Stihl, a venit rândul Grundfos să treacă la acţiune: cel mai mare producător de pompe de circulaţie la nivel mondial, îşi propune să vândă peste 10.000 pompe de circulaţie prin programul de Buy Back derulat în această toamnă în România. Odată cu noile pompe, românii vor face şi o eco-nomie substanţială la energie întrucât acestea au

un consum redus la jumătate, în comparaţie cu modelele vechi, cu motor asincron. Astfel, potrivit estimărilor Grundfos, pe parcursul unui an, un consumator care utilizează o pompă nouă, împreună cu un sistem de încălzire tip centrală sau

încălzire prin pardoseală, va face o eco-nomie la energie de 3.360 KW, adica de

aproximativ 1.680 RON într-un an.Pornind de la aceleaşi calcule, Grundfos estimează că, la nivel naţional economia de energie electrică realizată prin această campanie de Buy Back este de aproximativ 33.600.000 KW pe parcursul unui an.Regiunile din România cu cele mai bune rezultate în materie de înlocuiri de pompe sunt Transilva-nia şi Moldova, iar cea mai populară lună în care românii investesc într-o nouă pompă este octombrie. Între 25 şi 30% din totalul de pompe de circulaţie vândute de Grundfos în România este reprezentat de pompe montate pe sisteme deja existente, restul fiind instalate pe centrale sau sisteme de încălzire noi.Consumatorii români care vor să îşi schimbe pompa trebuie să predea o pompă veche de circulaţie, de uz domestic, indiferent de marcă sau de producător, până la sfârşitul anului la distribuitorii autorizaţi Grundfos sau la magazinele partenere. În plus, aceştia vor primi şi un tichet cadou în valoare de 10 RON.Noile pompe sunt disponibile pe piaţa locală în marile lanţuri de magazine DIY, precum şi la dis-tribuitorii autorizaţi Grundfos. Produsele se fo-

losesc în combinaţie cu centrale pe lemn/ peleţi/ boilere sau instalaţii de încălzire prin pardoseală, pentru a păstra căldura în locuinţe în condiţii op-time.Cu o producţie anuală de peste 16 milioane de pompe, Grundfos este cel mai mare producător mondial de pompe de circulaţie. Grupele princi-pale de pompe sunt: pompele de circulaţie pentru încălzire şi aer condiţionat, pompele centrifugale pentru industrie, alimentare cu apă, apă uzată şi dozare. În afară de pompe, Grundfos produce motoare electrice pentru pompe standard şi submersibile, şi vinde electronice de înaltă clasă pentru contro-lul şi monitorizarea pompelor. Grupul Grundfos este reprezentat prin peste 80 de companii în mai bine de 55 de ţări. Suplimentar, produsele Grundfos sunt vândute şi în alte ţări prin dis-tribuitori lo-cali.


Actualitate

Un alt program “rabla”: pompele de circulaţie de la grundfos

Importator materiale pentru instalaţii

După ce luna trecută, la Tulcea, premie-rul a anunţat că românii posesori de centrale termice individuale vor plăti din 2016 o taxă „de poluare” pe care –

spunea domnia-sa – Uniunea Europeană însăşi o cere, autorităţile locale şi centrale au demarat o acţiune de convingere a populaţiei din mediul urban să se rebranşeze la sistemele de incălzire centralizată (acolo unde ele mai există...).Informaţia care a înspăimântat o mare parte din populaţie a fost preluată de toate mediile de presă din România şi prezentată ca atare, fără nici o reacţie imediată din partea Guvernului. La două zile, pe 26 august, realiza situaţia şi, în şedinţă de guvern, primul ministru decla-ra că ştirea este o dezinformare: „Nu băgăm nicio taxă, pe nicio centrală de apartament sau, nu ştiu, poate bagă postul de televiziune care a anunţat asta”. Da... Dincolo de „vina” permanentă a presei pentru orice greşeală ori bîlbă a politicienilor, episodul vine să confirme încă o dată incoerenţa guvernelor României dintre concepţie şi practică într-o speţă atât de sensibilă, care a fost şi unul din motivele ieşirii în stradă a românilor în Decembrie 1989 – confortul termic din apartamente. Numai că astăzi nu mai este vorba doar de frigul din case, ci şi din buzunarele locatarilor!

Dar de ce căldură centralizată şi nu individuală?Principalul motiv pentru care premierul anunţa viitoarea taxă de poluare pe centralele termice

individuale din 2016 era, după cum vă amintiţi, fără să o şi numească, o cerinţă a Uniunii Euro-pene. Dar, reprezentanţi ai asociațiilor de pro-prietari au arătat cu exemple că în unele țări din Uniunea Europeană se acordă subvenții pentru montarea de centrale de apartamente perfor-mante și numai cele învechite sunt taxate! De ce, totuşi, guvernul a introdus tema aceasta? Una din explicaţii ar putea fi cerinţele europene în materie de sustenabilitate şi de protejare a mediului înconjurător. Este adevărat că un sis-tem centralizat de încălzire performant poate asigura, pe de o parte, respectarea normelor pri-vind poluarea minimă a mediului prin utilizarea celor mai moderne soluţii de filtrare a noxelor din emisiile rezultate, iar pe de altă parte utiliza-rea pe o scară din ce în ce mai mare a resurselor neconvenţionale de energie, ceea ce pentru un sistem privat individual – la o scară atât de mică – ar fi extrem de scump şi, deci, neperformant. Dar... astea în condiţiile în care producătorii de energie termică din ţara noastră ar avea aseme-nea preocupări...! O altă explicaţie ar putea fi „văduvirea” CET-urilor din oraşe (acolo unde mai există!) de clienţi şi, în consecinţă, de veniturile aferente acestora. Acestea sunt, în majoritate, regii auto-nome care aparţin administraţiilor locale. Or, se ştie că tocmai în acest segment economic există cele mai mari posibilităţi de „afaceri” pentru cei care ştiu să se descurce în jungla înfracţiunilor economice. Nu acuzăm, ci constatăm din mul-tele exemple apărute în presă. Directorii de regii


Analiză

O dilemă apărută de câţiva ani, nu în mod întâmplător, este readusă astăzi în actualitate. Într-o declaraţie făcută nu cu mult timp în urmă, premierul Victor Ponta opina că sistemul de încălzire centralizată este cu mult superior celui individual şi, deci, ar fi bine ca proprietarii de centrale individuale să renunţe la ele în favoarea căldurii venite de la CET-uri.

Încălzirea centralizată sau individuală?

Sol

dec ®

umid

ific

are

-

dezu

mid

ific

are

www.dezumidificare.ro

29

(deci şi ai producătorilor şi distribuitorilor de ener-gie termică) sunt instalaţi conform intereselor par-tidelor aflate la putere în plan local şi ei trebuie să fie „recunoscători” pentru aceasta. O a treia explicaţie, dar care poate decurge foarte bine din a doua, este fragmentarea circuitu-lui de aprovizionare a cetăţeanului cu agent termic, de la producător până la calori-fer. Împărţirea în producători şi distribuitori a dus la apariţia intermediarului care, pe baza a ceva ce exista şi înainte de el – sistemul de distribuţie, fără a aduce mai nimic în plus şi fără a produce efectiv ceva nou, „smulge” o bucată consistentă din preţul plătit de consumator. Şi cum nici producătorul nu se lasă mai prejos în simţul său de proprietate, consumatorul este cel care umflă artificial preţul gigacaloriei pentru a plăti chiria pe pompele de căldură şi ţevile pe care vine agentul termic...

Cum pregătesc autorităţile renunţarea cetăţenilor la centralele individuale?În timp ce premierul anunţa noua taxă, producătorii de agent termic deschideau subiec-tul creşterii preţurilor în sistemul centralizat cu cel puţin 10%. Cu toate acestea, fostul vicepri-mar bucureştean Marcel Nicolaescu (revocat din funcţie la 30 iunie a.c.) susţinea că soluția optimă pentru vremea rece ar fi rămânerea în sistemul centralizat şi că o ieftinire a facturilor la încălzire ar putea fi luată în considerare cel mai târziu din iarna viitoare! Reacţia consilie-rilor generali la afirmaţia fostului viceprimar a fost promptă: asta se va putea discuta abia peste patru ani... Autorităţile primăriei generale a capitalei discută, de fapt, de mai mult timp şi o creştere a preţului de transport şi distribuţie a energiei termice cu 10 procente la consumatorii casnici şi cu 20 la cei economici. Asta ar însemna plata în plus a 60,48 de lei de lei în cazul persoanelor fizice și 68,16 lei în cazul firmelor.O ştire mai “liniştitoare” a adus-o tot Victor Pon-ta când, în aceaşi Şedinţă de Guvern anunţa că executivul nu intenţionează să introducă o taxă pentru centralele de apartament, dar vrea să modernizeze sistemele de termoficare din ma-rile oraşe. Care sunt mult mai puţine decât su-tele de oraşe mici şi mijlocii, adăugăm noi...

Una peste alta, intenţia gu-vernului şi a autorităţilor locale de a convinge utili-zatorii casnici să renunţe la centralele individuale de apartament ar fi o soluţie

modernă şi eficientă, dar în alte condiţii decât cele pe

care le oferă acum. Concret, utilizatorul casnic nu este atras

cu nimic de starea actuală a siste-mului centralizat de încălzire, mai ales

cu preţuri care înfrâng orice bună-voinţă. În România,”preţul gigacaloriei” a ajuns să fie o expresie folclorică ce aduce coşmaruri în fiecare iarnă. Descentralizarea a adus, pe lângă avan-tajele economice pentru fiecare administraţie locală în parte, o situaţie paradoxală în care preţul căldurii oscilează între 150 de lei şi 387 de lei de la oraş la oraş. Dacă la Tulcea căldura este plătită cu 150 lei/gigacalorie, la polul opus se află Reşiţa cu 387,9 lei. Între ele, o diversitate de preţuri pentru aceeaşi unitate de măsură: Arad – 290 lei, Suceava 185, Focşani 190, Braşov 170, Călăraşi 354 de lei (din care 212,77 sunt subvenţionaţi de primărie), Constanţa 350, Cluj-Napoca 165, Iaşi 265, Piteşti 245. Diferenţele sunt semnificative şi ţin, oficial, de natura com-bustibilului folosit, de gradul de tehnologizare şi de uzură al instalaţiilor, de pierderile din sistemul de trans-port şi de subvenţiile acordate de primării. Neoficial, la acestea se adaugă diferite variabile ce ţin de voinţa politică şi de interesele de par-tid ale primarilor şi consilierilor locali. Iar în tot acest hăţiş de realităţi vulnerabi-lizatoare, cetăţeanul este chemat să renunţe la centrala sa de apartament şi să se înhame iar la jugul gigacaloriei de coşmar oferite de un sistem centrali-zat după chipul şi asemănarea sistemu-lui politic de la noi!

Cristian Mateescu

30

Manifestarea este cel mai important eveniment naţional şi sud-est Euro-pean pentru susţinerea activităţilor de exploatare a resurselor regenerabile,

organizată de REECO RO Expoziţii din Arad. Vi-zitatorii evenimentului vor avea posibilitatea de a-și crea o privire de ansamblu asupra pieței din România, dar și de a primi mai multe informații despre cum să își creeze un mediu independente energetic.La RENEXPO® SOLAR veți găsi expoziție, conferințe, forum, premii și alte evenimente conexe care reunesc grupuri de interes pentru domeniul fovotolaic.În cadrul expoziţiei va avea loc cea de-a VI-a Conferință Internațională cu tema “Energia Solară în România” în care vor fi dezbătute subiecte ac-tuale și de interes, precum: Strategia Energiei Solare pentru 2014-2015, Strategia Energiei în România, piaţa certificatelor verzi şi probleme legislative, perspective de dezvoltare: eficienţa energetică prin fotovoltaice, mediul înconjurător şi fotovoltaice, finanţare şi refinanţare de proiecte, acoperişuri: standarde fotovoltaice în România, sisteme fotovoltaice şi sisteme hibride pentru to-ate aplicaţiile off-grid, studiu de caz - sisteme fo-tovoltaice integrate pentru acoperiş, sisteme foto-voltaice integrate pentru faţadă, PV sun shading & blinds, iluminat stradal prin fotovoltaice, sisteme de măsurare şi altele.Forumul Electricienilor din România va furniza informații importante pentruelectricieni și nu numai, despre eficiența energetică și securitatea instalațiilorfotovoltaice și multe altele. De asemenea, în ca-drul acestui eveniment va fianunțat câștigătorul premiului «Electricianul Anului» oferit de către AREL(Asociația Română a Electricienilor).În cadrul târgului internațional RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE energia solară va avea o importanță deosebită. Cu cei 50 de expozanţi aşteptaţi din acest domeniu, evenimentul are sco-pul de a acoperi întreaga linie de proces a indus-trieifotovoltaice, precum şi consumatorii finali. RENEXPO® HYDROPOWER - Evenimentul pe

hidroenergie al României, acordă un loc semnifi-cativ hidroenergiei, fiind cel mai mare eveniment din România pe această temă.Experți, dezvoltatori și utilizatori se vor întâlni la RENEXPO® HYDROPOWER pentru a discuta despre obiectivul comun de a avea un viitor en-ergetic inovativ, ecologic, accesibil și viabil. Cu cei 30 de expozanţi aşteptaţi din acest domeniu, evenimentul are scopul de a acoperi industria de microhidrocentrale din România şi nu numai! Târgul atrage an de an lideri de piaţă, iar anul acesta s-au înscris deja companii, precum: Dive Turbine, Global Hydro Energy, WWS Wasserkraft, Mazlum, Voith Hydro, CINK Hydro, Gajek Engi-neering şi alţii.La conferință se vor dezbate tematici legate de standardele ecologice, problematici de mediu, oportunități de finanțare, cadrul legislativ actual,documente în discuție, dar și exemple practice legate strict de microhidrocentrale. Evenimentul este susținut de către Asociația Românăpentru Microhidrocentrale (ARmHE).


Expoziț i i

Renexpo® South-East Europe revine La BucureştiCea de-a VII-a ediţie a RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE se va desfăşura în perioada 19-21 noiembrie la Sala Palatului din Bucureşti.

Cea

mai

mar

e ga

ranţ

ie di

n ro

mân

ia

Sistemul de încălzire prin pardoseală, pe bază de apă

Pexgol-Dangulv

Liquid Art:

32

Comisia Europeană a acceptat Masterpla-nul General de Transport (MPGT) pentru dezbatere publică, documentul urmând a fi făcut public pe 1 octombrie, a anunţat

Ministerul Transporturilor. Comisia a făcut o serie de recomandări pentru adoptarea unor măsuri de către autorităţile române în privinţa MPGT-ului, documentul esenţial în baza căruia ţara noastră va primi finanţare nerambursabilă pentru infrastructură în exerciţiul financiar 2014-2020. Printre recomandări sunt şi câteva care fac o referire indirectă la realizarea şi prio-ritizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti în actualul exerciţiu financiar. Autostrada Sibiu - Piteşti, sin-gura porţiune pe care România ar mai avea-o de construit pentru a completa unul din coridoarele europene prioritare de transport de pe teritoriul ţării noastre, a fost transformată în drum expres în varianta Master Planului General de Trans-port prezentată Comisiei Europene, a dezvăluit Ioan Rus, ministrul transporturilor. Multe alte planuri de autostrăzi, inclusiv unele pentru care acum se licitează studiul de fezabilitate, au fost schimbate în drumuri expres. Ca autostrăzi au fost păstrate doar o parte din cele prezentate în strategia politică Ponta-Sova din 2013: Sibiu-Bra-sov-Ploiesti, Brasov-Bacau şi Pitesti-Craiova. Iniţial, MPGT-ul trebuia finalizat în decembrie 2013, termen confirmat şi de Dan Sova, dar lucrările au fost tergiversate şi termenul a fost îm-pins pentru luna februarie 2014. Ulterior, terme-nul a fost fixat pentru jumătatea lunii aprilie, iar la acel moment ministerul a publicat doar o serie de ghiduri şi metodologii.Master Planul General de Transport, docu-mentul strategic esenţial în baza căreia Ro-mânia va primi de la Uniunea Europeană finanţare nerambursabilă pentru proiectele de infrastructură în exerciţiul financiar 2014-2020, va fi finalizat complet abia pe 22 decembrie 2014, conform calendarului publicat de AMPOST pe 21 august.

Anunţul a venit după ce toate termenele indicate de autorităţi în trecut au fost depăşite unul câte unul, iar în total, dacă va fi gata în decembrie, Master Planul va acumula o întârziere de un an.

Recomandările transmise de la Bruxelles merg, practic, pe două direcţii: realizarea autostrăzilor prioritare în exerciţiul 2014-2020 şi eficientizarea sistemului feroviar: n Îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a

Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţă economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core, precum şi criterii de mediu;

n Revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte;n Asumarea reformei feroviare, care presupune punerea accentului pe o reţea feroviară redusă, introducerea serviciilor competitive pentru pasa-geri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanta şi a unui program de creştere a eficienţei;n Acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în ac-tuala perioada de programare.Prin recomandările transmise, Comisia Eu ro-pea nă se referă în mod indirect la finalizarea aşa-numitului Coridor IV Pan-European prin realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti, o autostradă

Noul MasterplaN GeNeral de traNsport:


Actualitate

Peste 2.000 de km de drumuri expres, doar 500 de autostradăAutostrada Sibiu - Piteşti, singurul segment lipsă de autostradă din ţara noastră care ar completa Proiectul prioritar 7 european (fostul Coridor IV pan-european), a fost transformată în drum-expres.


De ce nu avem autostrăzile promise?

RăsPuns: Lipsa de viziune strategică şi discontinuitatea sistemului administrativ

tergiversată în multe rânduri de guvernele Ponta. În plus, recomandările indică şi o prioritizare conformă cu proiectele de infrastructură impor-tante din punct de vedere naţional şi european.Calendarul dezbaterilor cuprinde şedinţe publice organizate de AM POST pentru fiecare domeniu de transport, după cum urmează:7 octombrie: rutier;9 octombrie: feroviar;13 octombrie: naval;15 octombrie: aerian şi intermodal.Comisia Europeană are unele rezerve faţă de Mas-ter Planul General de Transport (MPGT) prezentat de Ministerul român al Transporturilor şi va ana-liza dacă documentul îndeplineşte pre-condiţiile Bruxelles-ului, dar numai după ce va fi supus dez-baterii publice şi adoptat de autorităţile romane, a declarat Shirin Wheeler, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru politica regională. De

asemenea, Comisia a detaliat şi câteva modificări pe care le aşteaptă de la Guvernul României pen-tru a renunţa la rezervele ei. «Vom evalua documentul adoptat în mod for-mal mai târziu de către autorităţile române, după consultarea publică, pentru a vedea dacă îndeplineşte pre-condiţiile noastre. Documen-tul merge în direcţia cea bună, dar nu este deocamdată complet”. a declarat Shirin Weeler.Noul MPGT apare după un an de tergiversări, după ce fostul ministru Dan Şova promitea să fie gata încă din decembrie 2013, când trebuia să intre în dezbatere public, după ce statul roman a platit peste 2,1 milioane de euro unui consultant independent (firma AECOM) pentru Master Plan. Noul ministru Ioan Rus anunţa, după instalarea sa la Ministerul Transporturilor, că documentul esenţial va fi terminat în luna octombrie-noiem-brie.

România are un nou Masterplan General de Transporturi. Ce urmează a fi făcut se va vedea din îndeplinirea prevederi-lor sale în acord cu observaţiile Comisiei

Europene. Dar ce s-a făcut până acum pentru in-frastructura de transporturi a României? Unde am fost şi unde am ajuns acum? De ce, după aproape două decenii de economie de piaţă, nu avem încă reţeaua rutieră, feroviară şi navală pe care ni le-au promis toate guvernele? Şi, mai ales, ce trebuie făcut? Iată câteva întrebări pe care fie-care dinte noi ni le-am pus în ultimii ani şi la care ne răspunde un specialist independent – Michael Stanciu, preşedintele Search Corporation. Fondatorul companiei, Michael M. Stanciu, este un specialist cu o experienţă vastă în domeniul ingineriei de infrastructură rutieră, coordonator a numeroase proiecte de construcţie de autostrazi şi poduri în Statele Unite ale Americii. SEARCH CORPORATION a fost înfiinţată în 1991 şi este una dintre cele mai importante firme de inginerie din România, specializată în servicii de proiectare, consultanţă şi management în dome-niul infrastructurii de transport rutier şi a celui de transport aerian. De-a lungul acestor ani, compa-nia şi-a împletit activitatea cu politica de dezvol-

tare a reţelelor drumurilor din România, fiind implicată alaturi de Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Na-tionale, precum si de autoritatile locale, in elabo-rarea strategiilor de dezvoltare a infrastructurilor rutiere. Search Corporation este şi proiectantul şi proprietarul celei mai frumoase clădiri de birou-


Actualitateri din Bucureşti – Crystal Tower, prezentată în numărul trecut al revistei noastre.Domnule Michael Stanciu, Search Corporation lucrează de 23 de ani în România, o ţară europeană care are o infrastructură rutieră slab dezvoltată. Când aţi reve-nit în ţara cunoşteaţi situaţia. Astăzi, după 23 de ani, ne puteţi spune cât a evoluat sistemul rutier din ţara noastră?A spune că nu a evoluat ar fi incorect. A evoluat ,desigur , dar într-un ritm pe care cu toţii ni l-am fi dorit mai accelerat. Reţeaua de drumuri naţionale a fost într-adevăr în cea mai mare parte reabilitată, începem încet încet să avem şi o reţea de de autostrăzi (aproximativ 600 de km în exploatare şi tot atâţia în construcţie) însă semnalul de alarmă pe care vreau să îl trag este că, pe parcursul acestor 23 de ani , a persis-tat lipsa înţelegerii importanţei întreţinerii in-frastructurii, atât pentru drumurile naţionale cât şi pentru autostrăzi. Acest fapt a generat costuri uriaşe care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi adoptat un management adecvat care să presupună intervenţia la timp asupra reţelei.Din punctul de vedere al oportunităţii de afaceri rămâne ,fără îndoială în continuare, o ţară care promite foarte mult.Dumneavoastră sunteţi implicat direct, prin compania pe care o conduceţi, alături de Ministerul Transportu-rilor, de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, precum şi de autorităţile locale în elaborarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Deci, cunoaşteţi fiecare pas care trebuie făcut, fiecare reali-zare în acest domeniu vital. Deşi partea dumneavoastră din această muncă este realizată pentru fiecare proiect la timpul său, autostrăzile întârzie să apară. Ce explicaţie aveţi pentru acest paradox? Care este mo-tivul, în viziunea dumneavostră, pentru care suntem în această situaţie?Problema de fond a fost lipsa de continuitate, atât în ce priveşte strategiile cât şi sistemul administrativ care trebuie să implementzeze aceste strategii. În ultimii 14 ani constatam că am avut 16 directori generali ai CNADNR şi 12 miniştri la Ministerul Transporturilor. Foarte greu de elaborat şi implementat o viziune pe termen atât de scurt, mai ales ca de la unul la altul totul se schimbă. Acesta ar fi în opinia mea motivul principal, însă, desigur, mai sunt şi al-tele: lipsa unui Master Plan, pe care din fericire acum, iată, îl avem, lipsa unei legislaţii coerente, cum este cazul în domeniul exproprierilor, sau angajamentul tuturor partidelor politice, care trebuie să spunem cu regret, că nu a fost unul de natură să impulsioneze acest domeniu.

Din punct de vedere al activităţilor pe care le desfăşoară Search Corporation, cum apreciaţi colaborarea cu autorităţile române?Search Corporation este o firmă românească. Toţi angajaţii noştri, începând cu mine, suntem cetăţeni romani. Aceasta implică desigur o colaborare cu autorităţile ca de la conaţional la conaţional, deci uneori este mai bine, alteori mai rău, că aşa e în România, şi probabil în orice altă ţară. Remarc însă în ultimii ani o dorinţă de profesionalizare a sistemului. Continuitatea echipelor care reprezintă autorităţile romane va fi un punct câştigat pentru experienţa şi profesionalismul fiecăruia dintre ei.În draft-ul Master Planului pe transporturi sunt prevăzuţi, în 2014-2020, 600 de km de autostradă, 2.500 de km de drumuri expres, în jur de 3.000 de drumuri transregionale modernizate şi 140 km de şosele de ocolire, a declarat ministrul Transpor-turilor, Ioan Rus. Astăzi, cei 650 de kilometri de autostrada de care dispunem străbat 13 din cele 41 de judeţe: Călăraşi, Constantă, Timiş, Cluj, Ilfov, Hunedoara, Argeş, Alba, Giurgiu, Sibiu, Dâmboviţa, Prahova şi Arad. În condiţiile finanţărilor efective, dacă luăm în calcul şi preconizata suplimentare a bugetului apărării, este posibil ca suma de 13,9 miliarde de lei să afecteze bugetul alocat construirii de autostrăzi. Este o posibilitate... Aşadar, în aceste condiţii, spuneam, credeţi că se impune o re-gândire a strategiei de construire a autostrăzilor? Care ar fi aceasta?În sfârşit avem un Master Plan. Asta înseamnă că măcar de acum înainte avem o strategie neschim-babila de la un guvern la altul şi de la o conducere la alta. Toată lumea va merge în acceasi direcţie, continuând lucrurile începute de predecesorii lor. Nu trebuie uitat însă ca acest Master Plan este un instrument viu. Etapizarea proiectelor pro-puse de acesta, precum şi ritmul de implemen-tare a acestora, fără îndoială va depinde şi de disponibilităţile finaniciare ale statului român, de absorbţia fondurilor UE sau de abilitatatea de a negocia şi implementa în sistem de Parteneriat Public Privat.O simplă privire pe harta României cu şantierele de autostrăzi ne arată o idee pe care mulţi nu o înţeleg: de ce atâta frag-mentare? De ce proiectantul şi contractorul (Statul roman) au apelat la lucrul “pe bucăţele”? Un segment aici anul aces-ta, alt segment dincolo tot în acest an şi aşa mai departe. Nu era mai simplu o lucrare de la cap la coadă? Exista un raţionament care scapa celor neavizaţi?Autostrăzile se construiesc în primul rând pentru traficul local şi nu pentru tranzitarea ţării de către traficul internaţional. Multe din aceste segmente au raţiunea lor tehnică şi socio-economică. Din păcate, altele au avut explicaţii politice. Motivul pentru care tronsoanele nu sunt foarte mari este acela de a putea minimiza riscurile neperforman-

Michael M. StanciuPreşedinte Search

Corporation


tei unui constructor (aşa cum am văzut în ultima vreme foarte multe insolvențe). Pe de altă parte, este cunoscut faptul că puterea de mobilizare a oricărui constructor pe un segment mai scurt se regăseşte în rapiditatea şi chiar calitatea execuţiei. Puţine firme de construcţii din România (fie ele romaneşti sau internaţionale) ar putea să mobi-lizeze în aceleaşi termene construcţia unor secto-are foarte lungi de autostrada.Domnule Michael Stanciu, dacă aţi avea puterea de decizie în toată această acţiune la nivel naţional, ce aţi schimba în modul de lucru pentru îmbunătăţirea situaţiei?Aş elimina preţul cel mai scăzut ca unic criteriu de atribuire pentru servicii. Consider că este cel mai mare dezastru şi cea mai păguboasa abordare pe teremen mediu şi lung. Aş elimina de asemenea de pe piaţa firmele care şi-au” bătut joc” în mod do-vedit de-alungul timpului şi aş aplica contracte de management în zona tehnicului şi administrativului la nivelul autorităţilor care gestionează sectorul pe termene de cel puţin 5 ani. Cristian Mateescu

Încarcator frontal de pneuri ZL910

Încarcator frontal de pneuri ZL936

Capacitatea motorului: 20 kWCapacitatea cupei: 0,5mcMasa maxima a sarcinii:1000 kForta Breakout 32 kNSarcina de rasturnare:1650 kGreutatea totala:2700 kgInaltimea de descarcare:2750 mmDistanta de descarcare:800 mmDurata de ridicare incarcat:5 secundeDurata de descarcare:3 secundeDurata unui ciclu:10 secundeDimensiunea: 4780x1600x2400 mmPret: € 6.500 - inclusiv 4 cauciucuri de iarnaE-Mail: [email protected].: +43 664 987 1616

Capacitatea motorului:92 kWCapacitatea cupei:2 mcMasa maxima a sarcinii:3000 kgForta Breakout:120,6 kNSarcina de rasturnare:60 kNGreutatea totala:9500 kgDurata de ridicare incarcat:5 secundeDurata unui ciclu:9,15 secundeDimensiunea:6720x2440x3190 mmPreț: € 21.000E-Mail: [email protected].: +43 664 987 1616

Incarcator de pneuri ZL910Capacitatea motorului: 20 kW

Capacitatea cupei: 0,5m³

Masa maxima a sarcinii: 1000 kg

Forta Breakout 32 kN

Sarcina de rasturnare: 1650 kg

Greutatea totala: 2700 kg

Inaltimea de descarcare: 2750 mm

Distanta de descarcare: 800 mm

Durata de ridicare incarcat: 5 secunde

Durata de descarcare: 3 secunde

Durata unui ciclu: 10 secunde

Dimensiunea: 4780x1600x2400 mm

Pret: € 6.500inclusiv 4 cauciucuri de iarna

E-Mail: [email protected]

Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 2 m³


Forta Breakout: 120,6 kN

Sarcina de rasturnare: 60 kN



Durata unui ciclu: 9,15 secunde


Pretul: € 21.000


Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 0,5m³


Forta Breakout 32 kN

Sarcina de rasturnare: 1650 kg


Inaltimea de descarcare: 2750 mm

Distanta de descarcare: 800 mm


Durata de descarcare: 3 secunde

Durata unui ciclu: 10 secunde


Pret: € 6.500inclusiv 4 cauciucuri de iarna


Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 2 m³


Forta Breakout: 120,6 kN

Sarcina de rasturnare: 60 kN



Durata unui ciclu: 9,15 secunde


Pretul: € 21.000


Tel.: +43 664 987 1616


„Noutatea pasajului pietonal constă în faptul că acesta va fi montat în 54 de ore. Acesta va avea trei tronsoane, care se vor monta de vi-

neri, ora 20.00, până luni, la ora 02.00, în primul weekend de după sărbătoarea naţională de 1 De-cembrie», a spus reprezentantul constructorului.Partea cea mai grea la pasajul subteran din Piaţa Presei Libere, respectiv primele cinci luni, se apropie de final, în care s-au realizat pereţii mulaţi ai pasajului, urmând ca pe timpul iernii să se lucreze numai în subteran. “Sunt multumit de evoluţia lucrărilor la acest proiect de infrastructură, extrem de important

pentru fluidizarea traficului în zona de Nord a oraşului. Structura subterană este aproape gata, pereţii mulaţi ai pasajului sunt executaţi în proporţie de 75 la sută. Din noiembrie, Piaţa Presei va fi redată total circulaţiei, urmând ca lucrările să continue în subteran, pe durata întregii ierni, prin metoda pe care constructorul o numeste <<top down>>” a declarat Primarul General care a explicat că pasajul se execută în aşa fel încât traficul din zonă să nu fie întrerupt pe perioada desfăşurarii lucrărilor.Pasajul se construieşte pe un singur sens, cel de intrare în Bucureşti de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi va avea două ieşiri: una pe Şoseaua

Infrastructură

Anunţul a fost făcut vineri, 24 octombrie, de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, în timpul unei vizite efectuate pe şantier. Oprescu a adăugat că se va realiza şi un pasaj pieto-nal pe sub Şoseaua Kiseleff, care va face legătura între Parcul Herăstrău şi capătul tramvaiului 41, lucrare în plus faţă de proi-ectul aprobat iniţial de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Pasajul rutier subteran de la Piaţa Preseiva fi gata la


Kiseleff şi una pe Bulevardul Mărăşti.În fapt, primarul general a anunţat amânarea deschiderii pasajului, cu toate că proiectul pre-vedea iniţial termenul de 9 luni de la demararea lucrărilor, adică luna decembrie a acestui an, aşa cum anunţaseră reprezentanţi ai Primăriei Capi-talei în această primăvară. Istoria acestei lucrări a început cu un protest al Ordinului Arhitecţilor - Bucureşti şi al societăţii civile, care susţin ca acest pasaj va distruge as-pectul Şoselei Kiseleff, una dintre cele mai fru-moase artere din Bucuresti. «În octombrie 2013 Asociaţia ProDoMo a cerut Instanţei de judecată suspendarea planului urbanistic pentru acest pasaj. Printre motivele invocate în sprijinul acţiunii, în principal referitoare la încalcarea legislaţiei de patrimoniu şi de mediu, am invocat şi faptul că toate avizele obţinute de PMB pentru PUZ se refereau la construirea unui nod inter-modal: staţie de metrou, parcare, pasaj subte-ran rutier, spaţii comerciale şi pasaje pietonale, în timp ce pe 28.08.2013 CGMB a adoptat doar proiectul de pasaj rutier subteran, încalcindu-se astfel legislaţia în vigoare. În realitate, CGMB a votat pentru un alt proiect decât cel care fusese avizat şi dezbătut public, şi anume, nodul inter-modal», a declarat pentru HotNews.ro Roxana

Wring, preşedinta asociaţiei ProDoMo la începu-tul anului 2014. Primarul Oprescu a explicat de data aceasta că impactul architectural asupra zonei va fi minim, pe când eficienţa sa se va dovedi prin fluidiza-rea circulaţiei intense (de aproximativ 12 mii de vehicule pe oră) care acum este grea şi creează ambuteiaje pe acest sens de intrare în oraş. În lungime de circa 700 de metri, pasajul va cos-ta aproximativ 60 de milioane de lei.

primăvară

38

Investiţia de peste 6 milioane de euro, din care 1,6 milioane de euro au provenit din Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, desfăşurată

în timp de 20 de luni, a prevăzut achiziţia a 10 echipamente necesare desfăşurării procesului tehnologic de co-procesare, precum şi construi-rea unei hale de tocare-preomogenizare, cu o suprafaţă de 1.160,88 mp.Prin această platformă de co-procesare, Holcim România tratează deşeurile rezultate din procesele de producție ale altor sectoare industriale (deșeuri industriale) precum și de la sortarea deșeurilor municipale (deșeuri municipale sortate). Co-proce-sarea deșeurilor în fabricile de ciment reprezintă o soluție ideală pentru rezolvarea problemei unei părți sortate din resturile pe care comunitățile le produc în mod curent, atât din activitatea casnică,

cât și din cea industrială, și care au ajuns să sufoce, la propriu, gropile clasice de gunoi. Pentru producătorii de ciment, metoda asigură substituirea parțială a combustibililor și mate-riilor prime tradiționale, folosite în producția de ciment, cu cele alternative provenite din deșeuri.Temperatura ridicată din cuptoarele existente în fabricile de ciment (de 1.400-2.000 de grade Cel-sius) asigură distrugerea termică completă a aces-tor deșeurilor, recuperând energia şi conţinutul de minerale al acestora. Un beneficiu suplimentar al co-procesării este faptul că nu se mai produc alte deşeuri (cenuși sau zguri) în timpul acestui proces. Tot procesul este controlat cu atenție, astfel încât siguranța angajaților și comunităților învecinate, protecția mediului și calitatea produ-selor sunt pe deplin garantate în orice moment.„Noi credem că una dintre cele mai importante probleme de mediu din România este legată de gestionarea deșeurilor. La ora actuală, infras-tructura de colectare separată şi de sortare este aproape inexistentă în cele mai multe zone ale ţării, iar unde există nu este operată corespunzător pentru a colecta și livra deşeurile către instalaţii


Investiț i i

Holcim România a terminat de curând lucrările de extindere a a platformei ecovalor la unitatea sa din localitatea Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş.

Co-procesarea deşeurilor, o preocupare constantă a Holcim România

39

de valorificare”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Comunicare al Holcim Ro-mânia.Metoda co-procesării este recomandată la nivel eu-ropean printre cele mai bune tehnici disponibile care trebuie aplicate de producătorii de ciment pentru a proteja mediul înconjurător şi este aplicată pe scară largă la nivel euro-pean şi mondial pe mai bine de 30 de ani.Ecovalor este organizaţia de ma-nagement al deşeurilor a Holcim Româ-nia, care deţine două platforme de gestionare a deşeurilor în Aleşd şi Câmpulung. Compania Eco-valor a fost înfiinţată în 2005 şi furnizează gene-ratorilor de deşeuri din România soluţii pentru gestionare a deşeurilor de ultimă generaţie. De asemenea, Ecovalor permite Holcim România să îşi reducă consumul de resurse naturale nerege-nerabile.Pe baza experienței vaste în acest domeniu la ni-vel european și mondial, Holcim a realizat în Ro-mânia, până acum, investiții de peste 38 de mi-lioane de euro pentru dezvoltarea co-procesării în fabricile de ciment de la Aleșd și Câmpulung, in-clusiv în unități de pre-tratare (mărunțire și omo-genizare) a deșeurilor în vederea co-procesării,

situate în imediata apropiere a celor două fabrici. Din

păcate, capacitățile de co-procesare instalate sunt folosite la un nivel ex-trem de scăzut, din cau-za lipsei infrastructurii de colectare și sortare a deșeurilor din Ro-mânia care să permită

direcționarea acestora către reciclare și alte me-

tode de valorificarePrin co-procesare, deșeurile

cu conținut energetic sunt va-lorificate simultan atât energetic

- prin recuperarea căldurii degajate la tratarea lor termică (prin ardere în cuptoarele din fabricile de ciment) se substituie o parte din combustibilii tradiționali, cât și material - partea minerală a deșeurilor tratate termic substituie o parte din materiile prime tradiționale.Co-procesarea are prin urmare ca rezultat conser-varea resurselor naturale - cărbune, păcură, gaz, gips, calcar, argilă etc. - folosite, în mod tradițional în producția de cimentului. Holcim (Romania) S.A. deţine 2 fabrici de ciment în Câmpulung şi Alesd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi spe-ciali şi un terminal de ciment în Bucureşti. Holcim (Romania) S.A. are aproximativ 800 angajaţi.


40

”Situaţia economică actuală, nu prea bună, va face o selecţie a jucătorilor de pe piaţă”, spune Alexandru Şebănescu, director tehnic al unei

companii de consultanţă pentru utilaje şi echipa-mente de foraj, un specialist care cunoaşte foarte bine acest segment foarte important al pieţei construcţiilor. Pentru că, continuă domni-sa, „în viitorul apropiat va câştiga profesionalismul prin respectarea standardelor de calitate”. O realitate valabilă în toate domeniile economice, dar în cel al prospecţiunilor geotehnice şi al me-diului pentru studiile de fezabilitate în proiec-tarea şi amplasarea noilor construcţii – absolut obligatorie! Pentru aceasta, Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” pune la dispoziţia companiilor dornice să-şi crească ni-velul de calitate un ajutor financiar nerambur-sabil care poate fi accesat urmând anumiţi paşi şi condiţii care urmăresc respectarea unor stan-darde stabilite la nivel comunitar. Una dintre aceste companii este Geostud din Bucureşti, care în 2012 a demarat procesul de accedere la acest program. Abia un an mai târziu, în 2013, după verificări temeinice a documentaţiei şi a punctajului obţinut, compa-nia a semnat cu Ministerul Economiei contrac-tul de finanţare pentru implementarea proiec-tului „Dezvoltarea activităţii SC Geostud prin achiziţia unei instalaţii de foraj complet echi-pate pentru executarea studiilor geotehnice şi prelevarea probelor netulburate de pământuri şi roci”. Investiţia, de aproape 150 de mii de euro, ar fi fost posibilă şi fără finanţare, dar cu mari eforturi financiare; în schimb, programul de finanţare nerambursabilă pentru o firmă în plină ascensiune ca Geostud este ca o autoe-valuare a propriei forţe şi calităţi. Acea calitate care conferă profesioniştilor siguranţa suc-cesului pe piaţă. Iar aceasta, pentru Geostud înseamnă menţinerea cerinţelor Sistemului Ma-nagement Calitate, Mediu, Sănătate şi Securitate ocupaţională pe care l-a implementat deja de mult timp. Economistul Nicolae Petru, tânărul director ge-neral al companiei, este mândru de cele trei la-boratoare – de Analize şi încercări în construcţii,


Investiț i iProgramul oPeraţional Sectorial „creşterea comPetitivităţii economice” în ajutorul dezvoltării companiilor mici şi mijlocii

41

de Mediu şi Laboratorul Central de Geosintetice, care sunt dotate cu aparatură şi echipamente moderne. Astfel, explică directorul, compania poate efectua operaţiuni de prelevare, de labora-tor şi de interpretare pe care alte firme nu le au în totalitate. Tocmai de aceea investiţia făcută cu ajutorul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” este capitală pentru dezvol-tarea calitativă a activităţii în cadrul companiei. Investiţia este o instalaţie de foraj – una dintre cele mai bune din lume la ora actuală, de tip Beretta T44 fabricată în acest an, care forează în pământuri şi roci cu prelevare de probe de to-ate tipurile. Noutatea sa constă în traţiunea pe şenile – ceea ce îi face posibil accesul pe terenuri pu-ternic frământate şi ştuţurile de prelevare cu pereţi subţiri care „dau fineţe” probelor de sol prin eliminarea erorilor umane. Deaseme-nea, utilajul are un cap rotativ cu viteză mare,

capabil de a lucra în orice tip de sol, chiar şi în cele necoezive (nisip, pietriş) integrat cu un cio-can mecanic puternic de 1300 de bătăi pe minut care dezvoltă o forţă suficient de mare pentru străpungerea straturilor dure de sol. Compania

a beneficiat de consilierea profesionistă a doamnei inginer Ioana Cristina

Carp, specialist în managemen-tul proiectului, al cererii de

finanţare şi al planului de afaceri. „S-au îmbunătăţit condiţiile de plată; firma nu mai trebuie să facă do-vada că are în cont toată suma pentru investiţie. Acest mecanism ajută şi mai mult compania pe

care o finanţează cu până la 60% din valoarea utilaju-

lui!” a declarat doamna Carp. În prezent, la închiderea aces-

tei ediţii, utilajul a fost achitat in-tegral, testat şi este în stare foarte bună

de funcţionare, echipat pentru forări de până la 100 de metri adâncime.

Cristian Mateescu


42

Holcim România a lansat, joi 14 octom-brie, la Laboratorul Holcim-Progresul din Bucureşti, noua sa gamă de betoa-ne speciale denumite EX3. Aceasta

cuprinde betoane special concepute pentru a răspunde provocărilor pe care le aduce viitorul în construcţii, fie că vorbim de clădiri de sute de metri înălţime care au nevoie de betoane de înaltă rezistenţă, de beton greu, ce poate fi folosit ca scut împotriva radiaţiilor sau de beton special conceput pentru a drena apele pluviale sau de betoane decorative. Gama EX3 este împărţită în trei categorii: EX3 Performance – betoane spe-ciale performante (beton autocompactant, beton de înaltă rezistenţă, beton drenant, etc.), EX3 Estetica – betoane speciale decorative (beto-ane amprentate, colorate, cu agregate aparente, şlefuite) şi EX3 Concept – betoane speciale adap-tate unor nevoi specifice.Prezent la eveniment, François Pétry, Director

General al Holcim România, a arătat că „Prin noua gamă de betoane speciale, Holcim vine în întâmpinarea unor nevoi existente pe piață, pregătindu-ne în același timp să răspundem și provocărilor de mâine. Arhitecții și proiectanții creează clădiri tot mai neconvenționale, iar noi suntem aici pentru a le oferi produsele și soluțiile de care au nevoie. Gama de betoane EX3 reprezintă modul în care noi vedem viito-rul în construcții. Cu gama de betoane EX3, știm din ce este construit viitorul.” Astfel, Holcim România poate oferi soluţii inteligente pe piaţa construcţiilor pentru arhitecţii şi dezvoltatorii clădirilor moderne, dar şi pentru cei care îşi do-resc o construcţie aparte, care necesită o soluţie tehnică nouă sau integrarea unui anumit nivel de sustenabilitate.Noile produse au fost concepute de specialiştii români din cadrul Centrului Tehnic al Holcim România, ca un rezultat al cercetării în domeniu – parte integrantă a activităţii de dezvoltare şi optimizare a portofoliului de servicii şi produse.Vedeta zilei a fost, de departe, Betonul Autocom-


Materiale de construcți i

Betonul autocompactantVedeta noii game de betoane speciale EX3 de la Holcim România


pactant, primul produs dezvoltat în noua gamă de produse, parte a EX3 Performance, care a fost deja folosit în proiecte diverse în care şi-a demonstrat calităţile deosebite. Acest produs revoluţionar este special conceput pentru lucrări de înaltă fineţe, care poate umple bine formele fără a necesita mijloace de compactare, fără a se segrega. Este un beton cu o fluiditate crescută care curge sub propria greutate, umplând toate colţurile cofrajului, indiferent de forma şi di-mensiunea acestuia. Interesant este că, totodată, el este capabil de a elimina singur aerul din compoziţia sa, eliminând astfel o operaţiune care altfel ar trebui realizată cu mijloace spe-ciale de vibrare mânuite de personal care ar putea fi expus riscurilor lucrului la înălţime şi în spaţii şi poziţii periculoase. Practic, betonul curge singur, iar pentru asta nu mai e nevoie de o întreagă echipă de muncitori.„Betonul Autocompactant este rezultatul unei munci susţinute şi al unor testări complexe. Am conceput un beton cu lucrabilitate superioară, care curge şi umple complet cofrajele, se compactează sub propria greutate, obţinându-se astfel un beton rezistent si durabil. În acelaşi timp, datorită uşurinţei şi rapidităţii procesului de punere în operă a acestui tip de beton, clienţii noştri beneficiază şi de o reducere a costurilor finale ale proiectului”, a declarat Elena Lipan, Manager Centrul Tehnic Holcim România.Segmentul de betoane Holcim este prezent în România de 13 ani, având 14 staţii ecologice de betoane. Pe parcursul celor 13 ani s-au li-vrat peste 5 milioane de metri cubi de beton, cu care s-au realizat peste 22,000 de proiecte: infrastructură, proiecte rezidenţiale, clădiri de birouri, centre comerciale, clădiri civile, printre care se numără Sky Tower Bucureşti, Metrou ma-gistrala 5 Bucureşti, reabilitarea Primăriei Capi-talei, Floreasca Business Center, Floreasca Park, tronsoane de autostradă, drumuri naţionale, judeţene şi locale. ”Anual, livrăm peste 100 ti-puri de betoane uzuale, iar de la înfiinţare până în prezent, am creat pentru clienţii noştri peste 1,700 reţete de beton personalizate pentru proiectele lor”, se spune în comunicatul Holcim România. Holcim (România) S.A. deţine 2 fabri-ci de ciment în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 14 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti. Holcim (România) S.A. are aproxi-mativ 800 angajaţi. Holcim este unul dintre cei mai importanţi fur-

nizori de ciment şi agregate (nisip şi pietriş), be-toane şi asfalt, dar şi servicii aferente acestor domenii de activitate. Grupul deţine participaţii minoritare şi majoritare în circa 70 de ţări, pe toate continentele.

Francois Petry - CEO Holcim

44

Aceasta este şi filosofia celor de la Han-ner Group – cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania – care a primit, în 2008 Premiul Harmonious Develop-

ment pentru proiectul rezidenţial Verkiu slenis din Vilnius. Pe locul unei foste zone industriale din vremea sovietică, printre copaci seculari şi alături de o veche mănăstire catolică, Hanner a construit un cartier de locuinţe Premium. Ansamblul, care cuprinde nouă clădiri P+1+mansardă, are în total 90 de apartamente ultra-moderne şi un spaţiu verde înconjurător neatins de lucrările de construcţie. Arhitectul şi constructorul au luat în calcul amplasarea copacilor existenţi, iar clădirile au fost construite, efectiv, în funcţie de vegetaţie. Chiar şi parcările subterane au fost adaptate pe anumite porţiuni, pentru a nu afecta rădăcinile pomilor. Proiectul este, în aceeaşi măsură, o conversie prin transforma-rea terenului şi conservarea vegetaţiei, dar şi o construcţie nouă. Cu toate acestea, faţadele clădirilor au un aspect de construcţie veche; s-a dorit acest lucru şi pentru asta le-au decorat cu cărămizi vechi, recuperate de la clădiri istorice, astfel încât ansamblul să formeze un tot unitar cu biserica mănăstirii. Un concept modern pen-tru integrarea noului în spaţiul deja consacrat, fără a atinge arhitectura locului. Este dovada unui spirit responsabil de respectare a arhitecturii locale tradiţionale, care ar trebui să constituie un exemplu şi pentru Bucureşti, un oraş atât de mult „sfârtecat” în anii comunismu-lui şi rămas încă rănit cu proiecte arhitectonice dintre cele mai diverse şi mai bizare, ce nu ţin cont de specificul zonei! Atât de mult s-a schim-bat faţa acestui oraş, încât ne putem întreba, pe bună-dreptate, dacă mai există cu adevărat un specific în arhitectura bucureşteană...

Imaginile de la Vilnius şi de la Bucureşti sunt destul de edificatoare.


Arhitectură

Sustenabilitate în construcţii şi identitate în arhitecturăSustenabilitatea în construcţii înseamnă, în fapt, mai mult decât o simplă regulă pe care trebuie să o respectăm astăzi în ridicarea noilor clădiri. Ea este mult mai mult decât atât; pe lângă folosirea materialelor „prietenoase cu natura” şi rezistente, ea impune dezvoltarea de proiecte responsabile, eficiente energetic, care respectă natura, mediul înconjurător dar şi arhitectura vecinităţilor.


Astfel, în 2013, „Habitat for Humanity” a început un parteneriat cu „HOSPICE Casa Speranței” pentru a ajuta la construi-rea unui nou centru pentru pacienții în

fază terminală din București. Construcția este încheiată și noul centru HOSPICE Casa Speranței a fost inaugurat deja, vineri, 19 septembrie 2014.HOSPICE Casa Speranței, înființată în 1992, este primul centru caritabil românesc dedicat îngriji-rii pacienților cu boli incurabile și familiilor lor. Aceasta a fost prima asociație medicală din țară specializată în îngrijirea acestor pacienți, în spe-cial a copiilor și tinerilor.La mijlocul anului 2013, Wienerberger, unul dintre liderii producători de cărămidă, s-a alăturat acestui proiect și l-a susținut prin dona-rea de cărămizi Porotherm, buiandrugi și mor-tar, precum și prin asigurarea transportului ma-terialelor folosite la construcție.«Parteneriatul nostru cu Wienerberger și Habi-tat for Humanity este un exemplu de cooperare eficientă și sinceră între organizații non-pro-

fit și companii. Clădirea noului HOSPICE Casa Speranței din București a fost de la bun început o provocare, am știut că nu va fi ușor să obținem fondurile, dar Wienerberger a venit la noi și ne-a oferit cu generozitate toate cărămizile pentru noua clădire, plus materiale suplimentare. A fost într-adevăr un mare ajutor», a declarat direc-torul executiv al HOSPICE Casa Speranței, Alex Pădurean. «Nu numai că am reușit să facem eco-nomii importante, dar am primit, de asemenea, un produs mult mai bun decât ceea ce am sperat inițial», a spus Pădurean.Clădirea HOSPICE Casa Speranței are trei etaje și o suprafață totală de 3.000 de metri pătrați. Centrul va oferi asistență pentru 700 de pacienţi, facilităţi de tip centru de zi pentru 5.000 de per-soane, tratament la domiciliu cu un număr de peste 11.000 de vizite la domiciliu, clinică de bol-navi ambulatori, peste 8.000 de consultaţii şi ser-vicii de sprijin de specialitate pentru afecţiunile sânilor, tratamentul stomelor şi pentru edemu-rile limfatice..

Actualitate

Un nou centru modern HOSPICE Casa Speranței deschis în București60.000 de oameni mor de cancer în fiecare an şi peste 15.000 de pacienți au nevoie de ajutor paliativ numai în București – sună estimările oficiale din România. Organizaţii non-guvernamentale au demarat programe speciale pentru a veni în ajutorul pacienţilor acestei cumplite boli.

Interviu

46 octombrie - noiembrie 2014 | www.100construct.ro46

Inaugurăm, începând cu acest număr al revistei noastre, un ciclu de povestiri adevărate despre unele dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de arhitectură ale unui popor – palatele şi castelele construite de-a lungul secolelor pe întreg teritoriul ţării. Departe de a ne propune un demers exhaus-tiv, vrem să aducem în faţa dumneavoastră, cititorii noştri, exemple vii, grăitoare, ale unor construcţii ce au marcat epoci istorice şi curente culturale

peste care proprietari, arhitecţi şi constructori şi-au aşezat amprenta personalităţii. Călători străini în ţara noastră, din trecut dar şi de azi, au remarcat o constantă de-a lungul tim-pului: marea diversitate de orientări stilistice în arhitectura oraşelor româneşti, mai cu seamă în regiunile istorice Moldova şi Muntenia. Este, pen-tru unii, un semn normal al situării ţării într-o zonă de confluenţă dintre Occidentul catolic şi Orientul

Arhitectură

din România

Partea întâi


ortodox slav şi elin cu puternice influenţe turceşti. Pentru alţii, puţini la număr, e o dovadă de inconstanţă, un fel de nehotărâre (aproape de neconceput în Vest) pri-vind o necesară „deru-lare” în timp a unui fi-lon continuu de stiluri arhitectonice. Oricare ar fi adevărul, arhitectura din România se bucură de o mare diversitate stilistică, eterogenă chiar, care îi dă farmecul aparte şi frumuseţea, uneori până la contraste paradoxale. Dar staţi puţin!- nu ne propu-nem un studiu de critică a este-ticii arhitecturale; pentru aceasta există specialişti... Noi vrem doar să privim obiectiv fiecare clădire în parte, ca un mic univers în cadrul geografic şi istoric în care a fost creată. Un fel de film de scurt metraj în care vom deosebi nuanţe, gusturi, caractere, mici istorii - poate neştiute. Iar dacă domniile-voastre veţi cântări ceva mai mult, în legătură cu ce se construieşte astăzi la acelaşi nivel, va fi şi mai nime-rit pentru demersul nostru.De data aceasta vom începe călătoria noastră dintr-un loc apropiat de redacţie, din judeţul Ilfov, comuna Mogoşoaia. De ce? Pentru că suntem în „anul Brâ-ncoveanu”, ar spune reporterul nostru. Sau, pentru că e mai comod aşa, pentru un ziarist deprins cu trândăveala, ar spune unii cârcotaşi... Sau, poate, dintr-un spirit de „naţionalism local”, ar murmura alţii. Oricum ar fi, bijuteria de la Mogoşoaia merită atenţia domniilor voastre la fel de mult ca şi Caste-lul de la Hunedoara, Castelul Bánffy de la Bonțida, Palatul Culturii din Iaşi, Palatul Széki din Cluj ori Palatul Paşei de Tulcea. Pe toate le vom vizita, cu frumuseţile şi poveştile lor – ştiute ori secrete. Avem drum lung de străbătut, aşa că ţine-ţi-vă după noi!

Palatul Mogoşoaia - întâlnirea Veneţiei cu Orientul Partea INu departe de Bucureşti, la vreo 15 kilometri pe drumul vechi spre Ploieşti, se afla, pe la sfârşitul veacului al XVII-lea moşia unui boier pe nume Mogoş. Istoria nu a păstrat decât numele acestui nobil muntean, dar trebuie să fi fost om de vază şi cu multă trecere în faţa Domnului Ţării Româneşti – Sfântul Constantin Brâncoveanu, de vreme ce, şi astăzi, mica localitate se numeşte Mogoşoaia. Isto-

ria este aşa: în ianuarie 1681, cu şapte ani înainte de a se urca

pe tronul Valahiei, Brânco-veanu cumpără o parte din moşia ce acum aparţinea văduvei boierului Mogoş. Şi, cum se întâmpla ade-sea în timpurile mai vechi, oamenii ţineau minte mai bine numele proprietăreselor decât ale soţilor lor decedaţi, aşa cum a fost cu văduva banului Dimitrie Ghica, cea care a dat numele –

mai întâi moşiei apoi car-tierului Băneasa, sau a boie-

roaicei Maria Damaris, şi ea văduva cuiva, care „a botezat”

cartierul Dămăroaia. Aşadar, Brâncoveanu, în ianua-

rie, devine noul proprietar al moşiei Mogoşoaiei pentru ca, trei luni mai târziu, să

cumpere şi alte terenuri. O „afacere imobiliară” de succes am spune astăzi; dar, chibzuitul domnitor de mai târziu a fost mai curând fermecat de frumuseţea aproape sălbatică a unor locuri împădurite – res-turi ale faimoaselor păduri ce odinioară înconjurau mica cetate a lui Bucur, ce cuprindeau la mijloc şi un prelung luciu de apă, dintr-o salbă de lacuri, ce dau farmec şi astăzi capitalei: Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Colenti-na, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroieşti, Pantelimon şi Cernica, toate într-o curgere lină spre „dulcea” Dâmboviţă departe, spre Tânganu. Pentru cel mai bogat dintre boierii munteni, dar şi cel mai culti-vat intelectual al elitei valahe a vremii, sintagma „afacere imobiliară” ar fi fost lipsită de conţinut, aproape o blasfemie. Cum fastul specific oriental al unei curţi domneşti nu mai putea fi asigurat de ve-chile case boiereşti, Constantin Brâncoveanu a decis să-şi dureze pe malul lacului o reşedinta demnă de rangul său, în care să-i poată primi pe ambasado-rii străini fără nici un complex. Deşi la Bucureşti şi la Târgovişte existau deja curţi domnesti, Brân-coveanu a creat la Mogoşoaia o Curte paralelă, în care a concentrat viaţa domnitorului şi a suitei sale. Poate ca modelul i-a fost sugerat de contempora-nul său Ludovic al XIV-lea, care ridicase, în a doua jumatate a aceluiaşi veac, incomparabilul palat de la Versailles, în jurul căruia gravita întreaga viaţă politică a monarhiei franceze.La 20 septembrie 1788, în anul înscăunării sale ca Domn al Valahiei, se termină lucrările la prima sa ctitorie pe noua moşie, biserica ce va servi drept pa-


Arhitecturăraclis pentru întreaga curte domnească. Lucrările au început în 1698 şi au durat patru ani când, la 20 septembrie 1702 au fost terminate întru-totul.

Palatul, situat pe malul lacului, îşi oglindeşte faţada pe luciul apei - un element inspirat de arhitectura renascentistă veneţiană. Pe latura de răsărit a incintei, chiar în centrul ei, se află poarta de intrare în curte deasupra căreia, la in-ceputul secolului al XIX-lea, se va construi un foişor. Lângă poartă au fost zidite, cum este firesc pentru o reşedinţă regală, mai multe încăperi pentru corpul de gardă al domnitorului.Construcţia în sine este o

clădire mare şi frumoasă, un adevarat palat pentru vremea în care a fost construit şi care era de 3-4 ori mai mare decât orice altă clădire de locuit din Ţara Românească. După felul în care a fost gândit tot ansamblul - clădirile în relaţie una cu alta, des-chiderea lor spre natură, înconjurarea cu un parc, deschiderea către lac, se poate afirma că a fost cea mai importantă şi inovatoare construcţie a epocii.Clădirea palatului are un plan regulat, rectangular, cu două decroşuri pe latura dinspre lac şi două pe celelalte laturi, şi este structurat pe trei nivele: sub-sol (pivniţa), parter şi etaj. Pivniţa se remarcă nu atât prin dimensiunile ei (16,05 x 14,10 m), cât prin masivitate: un solid pilon central o împarte în patru încăperi acoperite cu câte o cupolă pe pandantivi. Parterul palatului cuprindea opt încaperi destinate slujitorilor domnitorului. Etajul a fost destinat în întregime familiei Brâncoveanu şi era format din apartamentul Domnului (cuprinzând două încăperi şi marea sală a spătăriei, loc de desfăşurare a ce-remoniilor şi a Divanului Domnesc), al Doamnei (compus tot din două încaperi, azi reunite într-o mare sală) şi un alt apartament mai mic, al coco-nilor domneşti. La etaj se află elementul arhitec-tural cel mai rafinat al palatului: splendida loggie de pe faţada dinspre lac, inspirată după modelele veneţiene. Faţada de răsărit a palatului are şi ea un element care o particularizează: foişorul, sprijinit pe opt co-loane de piatră şi cu o balustradă bogat decorată. La foișor se ajunge din exterior printr-o scară monumentală adăugată faţadei, element ce se regăseşte şi la reşedinţele brâncoveneşti din Pot-logi şi de la Mănăstirea Hurezi. Pe bolta foisorului s-au păstrat porţiuni din pictura murală originară,

cu motive geometrice şi vegetale stilizate, după mo-del oriental. La etaj, în sala spătăriei, se afla o mare frescă ce istorisea, în tablouri mari, călătoria dom-nitorului la Adrianopol, în 1703, şi intalnirea cu sul-tanul. Fragmente din această frescă se mai păstrau încă la jumătatea secolului trecut, majoritatea pic-turilor, stucaturilor şi decoraţiilor interioare fiind distruse în 1775. În colţul dinspre răsărit al incintei se află o construcţie masiva, a cărei arhitectură vrea să se încadreze în cea a ansamblului, copiind unele ele-mente specifice palatului. Clădirea se remarcă prin vastul portic cu coloane de caramidă de la parter şi de la etaj, a cărui sursă de inspiraţie se regăseşte în porticul cuhniei. Impozanta şi insolita clădire a fost adăugată complexului în a doua jumătate a secolu-lui al XIX-lea de principele Nicolae Bibescu (1830 - 1 iunie 1890), proprietarul de atunci al domeniu-lui Mogoşoaia, şi este cunoscută sub numele de Vila d’Elchingen. O botezase astfel în cinstea soţiei sale, Helene Ney d’Elchingen, nepoata mareşalului fran-cez Michel Ney. Vila va fi transformată în stil brânco-venesc abia în deceniul al treilea al secolului XX de către fiica Marthei Bibescu, Valentina, şi sotul ei, Di-mitrie Ghica-Comăneşti, după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino. Privit din perspective arhitectu-rale, Palatul Brâncovenesc “poartă haine” româneşti renascentiste (brâncoveneşti), cu influenţe ale stilu-rilor veneţiene şi otomane, specifice acelor vremuri. Cărămizile subţiri, portocalii, domină corpurile clădirilor din curtea interioară a palatului, ofe-rind o notă aparte de culoare şi impozanţă. Desi-gur, nu puteau lipsi nici influenţele specifice acelor timpuri, astfel că de-alungul pereţilor exteriori ai clădirilor putem distinge decoraţiuni sculptate – adevărate dantelării în piatră albă, o manifestare a influenţelor orientale. (va continua)

50

Claudio LAUTIZIClaudio LAUTIZI este Di-rector General al diviziei de Operaţiuni Internaţionale în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de construcţii din Europa, SALINI IMPREGILO, care operează în peste 50 de ţări, cu peste 31.000 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro şi cu un portofoliu de proiecte viitoare de 29 miliarde de euro. Com-pania construieşte în prezent proiectele unor arhitecţi celebri, precum Renzo Piano sau Zaha Hadid.

SALINI IMPREGILO SpA, ITALIA

Sigurður RAGNARSSON Sigurður Ragnarsson este constructorul proiectului HARPA, proiect premiat de Uniu-nea Europeană în 2013 pentru excelență în arhitectură şi distins cu prestigiosul "Mies van der Rohe Award".

Lider în domeniul construcţiilor în Europa de Nord, cu o experienţă profesională de peste 20 de ani în industrie, în ma-nagementul marilor proiecte de construcţii, în ingineria structurală şi civilă, Sigurður Ragnarsson conduce compania islandeză ÍAV.

ÍAV, ISLANDA

Israel DAVID Israel David este unul dintre cei mai importanţi constructori de clădiri înalte din lume. Este preşedintele comisiei de etică din cadrul consiliului de inginerie şi arhitectura al Ministerului Industriei, Comerţului şi Turismului din Israel şi CEO al companiei internaţionale de proiectare

şi construcţii DA-VID ENGINEE-RING, cu proiecte importante la nivel mondial, în peste 20 de ţări.DAVID ENGI-NEERS, ISRAEL

Expoconferinta Internaţională a Antreprenorilor de Construcţii CONTRACTOR este un eveniment creat de ABplus Events şi organizat sub egida CAMEX. CONTRACTOR face parte din seria eve-nimentelor internaţionale organizate de ABplus Events la Bucureşti, Varşovia şi Budapesta.

Mai multe pe: www.constructii.contractor.com.ro


Eveniment

10 - 11 noiembrie 2014, Radisson Blu Hotel, Bucureşti

Mari constructori Europeni la CONTRACTOR 2014

Contractori europeni de succes vor prezenta cele mai recente exemple de bună practică din industrie la întâlnirea liderilor din dome-niul arhitecturii şi construcţiei, ce va avea loc la Bucureşti pe 10 şi 11 noiembrie. Eveni-mentul va reuni peste 200 de antreprenori de construcţii cu proiecte reprezentative din Europa.

52

A Polițiști, jandarmi și reprezentați ai Ser-viciului de Securitate Român Teleorman suspectează 67 de persoane juridice şi persoane fizice de evaziune fiscală şi

spălare de bani în domeniul construcţiilor pen-tru care au început percheziţii la sedii de firme şi adrese de domiciliu din Bucureşti şi din ţară. Suspecţii sunt bănuiţi că făceau achiziții fictive doar în acte și apoi cereau returnarea TVA-ului. Produsele pe care ei susțineau că le achiziționau nu au fost cumpărate niciodată, conform Româ-nia TV. În urma audierilor de la Bucureşti, pro-curorii au stabilit că 43 dintre aceste persoane fizice vor fi cercetate în stare de arest pe durata a 30 de zile, fiind învinuite de evaziune fiscală şi spălare de bani. „Din datele şi probele adminis-trate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că suspecţii au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar“, se arată în comunicatul emis de procurori. Aceştia sunt învinuiţi că au iniţiat, derulat şi participat la

circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar. Prejudiciul produs bugetului de stat se ridică la suma de aproximativ 35 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproxi-mativ 85 milioane de lei. Ancheta a ajuns şi la Primăria Sectorului 5, la sediul Administraţiei Domeniului Public din acest sector. Primarul sectorului, Marian Vanghelie, liniştit, a precizat că acţiunea vizează companii private care au făcut afaceri cu primăria, nu instituţia publică în sine: „Înţeleg că sunt anumite companii, un fel de percheziţii prin care se caută anumite com-panii care ar fi eludat statul, nu primăria este verificată. Sunt interesaţi (anchetatorii - n.r.) strict de documentaţii ca să se vadă contrac-tele şi sumele, ce şi cât au încasat, la ce dată s-au plătit dări la stat şi dacă s-au plătit. Este o problemă strict economică a unor companii care lucrează în Bucureşti, în ţară, companii care au câştigat licitaţii».


Analiză

Evaziune şi spălare de bani în

construcţiiÎncă o acţiune de cercetare în domeniul evaziunii fiscale şi spălării banilor a fost demarată la începutul lunii septembrie în 11 județe din țară (Bacău, Brașov, Mureș, Harghita, Giurgiu, Olt, Satu Mare, Vâlcea) și în capitală.


Barrier, important producător de uşi şi de ferestre, a inaugurat recent la Bacău cel mai modern parc industrial de pro-ducere a tâmplăriei PVC din ţară. Cu o

linie de productie a tamplariei PVC considerată cea mai performantă din România, Barrier a in-vestit peste 5 milioane de euro iar lucrările au durat mai bine de 30 de luni.Noua fabrică, în care lucrează 200 de persoane,

beneficiază de un sistem integrat de producţie care foloseşte cele mai moderne linii de fabrica-tie de la Rotox şi poate produce 700 de ferestre pe zi. Noua investiţie de la Bacău are disponibile utilaje pentru producţia de ferestre şi uşi, foliere profile, curbare profile, producţia de uşi de garaj şi rulouri, iar din 2015 va începe şi producţia de sticlă termoizolantă. “Noul centru de productie a venit ca un pas natural in evolutia companiei, da-torita cresterii cererii pentru produsele noastre. Inca din 2003, de cand am deschis primul ate-lier de productie, ne-am concentrat pe dorintele clientilor nostri, oferindu-le nu numai produse de calitate, ci si servicii pre si post vanzare, mai rar intalnite pe piata pe care activam. Ne dorim sa venim cu solutii complete, sa fim un adevărat consultant pentru cei care au nevoie de o tam-plarie din PVC, astfel ca in viitorul apropiat ne dorim sa dotam noul centru de productie cu te-hnologie pentru productia de sticla si noi linii de productie PVC.”, spune Adrian Garmacea, direc-tor general al companiei producatoare Barrier.Ca parte a eforturilor companiei producătoare Barrier de a oferi constant produse şi servicii de calitate, a fost înfiinţată „Academia Barrier” destinată pregătirii profesionale a angajaţilor. Prin intermediul acestui program, ei pot benefi-cia de cursuri de specializare şi de perfecţionare în domeniul producţiei de tâmplarie din PVC.

Barrierare cea mai modernă linie de fabricaţie

Ne dorim sa venim cu solutii complete, sa fim un adevărat consultant pentru cei care au nevoie de o tamplarie din PVC, astfel ca in viitorul apropiat ne dorim sa do-tam noul centru de productie cu tehnologie pentru productia de sticla si noi linii de pro-ductie PVC.Adrian Garmacea, director general Barrier.

Actualitate

54

Perioada Kamakura și Muromachi (1192-1573)La începutul perioadei Kamakura, în istoria Japo-niei are loc o schimbare majoră - centrul de putere a trecut de la instanța de judecată a aristocraţiei la elita militară. Conducătorii militari au îmbrățișat o nouă religie, budismul Zen, care a exercitat o influență puternică şi asupra concepţiei de amena-jare a grădinilor. Acestea au început să fie construite de cele mai multe ori pe lângă clădirile templelor, mai mult pentru a-i ajuta pe călugări în meditație și îmbunătăţirea vieţii religioase mai degrabă decât în scopuri recreative.

Grădinile au devenit mai mici , mai simple aproape minimaliste, păstrând în același timp multe din aceleași elemente ca și înainte , cum ar fi iazuri, in-sule, poduri și cascade. Apropierea cea mai mare

spre minimalism a fost Grădina „uscată” Karesan-sui care folosește doar pietre , pietriș și nisip pen-tru a reprezenta toate elementele de peisaj dintr-o grădină clasică.Multe grădini din această perioadă încă supra vie țu-

iesc în Japonia , mai ales în temple ale elitei religiei zen din Kyoto, cum ar fi Ryoanji , Daitokuji , Ten-ryuji și Kokedera . Câteva exemple mai vechi sunt , de asemenea, găsite în Kamakura, inclusiv primele grădini zen de la Zuisenji și Kenchoji . Perioada Azuchi-Momoyama (1573-1603)

Gradinile de ceai (Chaniwa) a apărut deja în pe-rioadele anterioare şi erau folosite, aşa cum spune denumirea, pentru ceremonia ceaiului, dar au ajuns la apogeul dezvoltării lor în timpul perioadei Azuchi-Momoyama. Atunci, maestrii ceremonialu-lui ceaiului au rafinat și au perfecționat înfăţişarea grădinilor lor și le-au impregnat spiritul de «wabi «sau simplitatea rustică, pentru care sunt recunos-cute până astăzi. Gradini de ceai sunt simple și utilitare. O cărare din piatră de temelie duce de la intrarea la pavilionul de ceai. Felinare din piatră luminează calea și oferă un element decorativ, în timp ce o chiuvetă (tsukubai) este folosită pentru curățarea rituală. Multe gradini de ceai poate fi găsit în Japonia de azi, deși multe dintre ele sunt încorporate alte gradini, mai mari.


Amenajări

japonezăGrădinao artă milenară în plină actualitate

Karesansui, gradina uscată de la Templul Ryoanji la Kyoto

Grădină de ceai din Templul Kotoin, Kyoto

Partea a doua


Perioada Edo (1603-1867) În perioada Edo aspectul grădinii a plecat de la mi-nimalismul epocii Muromachi. Clasa conducătoare şi-a redescoperit gusturile pentru extravaganță și recreere. Rezultatul a fost grădini mari pentru

promenadă, cu iazuri, insule și dealuri artificiale care aveau multe locuri care ofereau vedere asu-pra întregului traseu circular. Multe grădini de promenadă au inclus, de asemenea, elemente ale grădinii de ceai. Stăpânii feudali regionali au construit grădini pen-tru plimbări atât în orașele lor de origine și la vilele lor secundare pe care le aveau în Edo (Tokyo de azi). Prin urmare, gradinile plimbare mai pot fi găsite astăzi, de obicei, în fostele orașe-castel și împrăștiate în jurul oraşului Tokyo. Cele mai cunoscute sunt Kanazawa din Kenrokuen, Okayama din Korakuen , Ritsurin Koen din Takamat-su, Palatul Imperial Katsura de la Kyoto,Rikugien și Koishikawa Korakuen din Tokyo.În contrast, tipul de grădini Tsuboniwa sunt mici, şi au devenit populare în rândul populației urbane. Aceste gradini mici (tsubo înseamnă o suprafaţă de două tatami-uri), umplu, în spații mici curţile sau distanţele dintre case și a oferă un colţ de natură, de lumina si de aer curat. Datorită dimensiunii lor reduse, au prezentat, de obicei, doar o mică parte

din elementele decorative ale unei grădini. Tsuboniwa poate fi văzut în unele dintre reședințele comerciale istorice, care sunt deschise pentru pu-blic. Ele rămân, de asemenea, un tip popular de grădină astăzi, în rândul persoanelor care doresc să includă un mic spațiu verde în casele lor, în lipsa luxului unui spațiu abundent.

Grădini moderne (din 1868 până în prezent) În perioada Meiji, Japonia a intrat într-o epocă de modernizare rapidă și occidentalizare. Au fost construite parcuri în stil occidental în oraşe, iar multe dintre grădinile vechi de promenadă pri-vate au fost deschise pentru public. Politicienii și industriașii au fost îndemnaţi să construiască noi grădini private pentru plimbări care conțineau ade-sea elemente de grădinărit din Vest, cum ar fi stratu-rile de flori și peluzele deschise. Multe dintre aceste gradini au fost construite în noua capitală Tokyo, de exemplu Kiyosumi Teien. Unii designeri moderni au încercat, de aseme-nea, amenajarea mai multor tipuri tradiționale de grădini japoneze, deși au inclus, de multe ori, unele

idei noi în ele. Exemple în acest sens sunt gradinile zen ale Templului Tofukuji din Kyoto și grădina de piatră din partea din spate a templului Kongobuji din Koyasan care datează din anii 1930 sau grădini și mai recente ale Muzeului de Artă Adachi, de lângă Matsue. Astăzi, grădina japoneză a câştigat inimile celor mai mulţi iubitori de frumos în natură din toată lumea. Deşi puţini oameni cunosc înţelesurile adânci ale artei amenajării ei, grădina japoneză a intrat defini-tiv în „arsenalul” peisagiştilor moderni de pretutin-deni; astăzi ea încântă sufletul şi ochiul tuturor, de la cunoscători la proprietarii „de bon ton” care îşi etalează statutul şi prin această minunăţie niponă.

Cristian Mateescu

Gradina de promenadă (Parcul Suizenji) din Kumamoto

Tsuboniwa (Casă de negustor din Naramachi)

Kuma Bath Baby presupune un sistem în care cădița pentru bebeluși este încorporată din turnare în suprafață continuă cu blatul. Astfel, pe același blat

este cădița pentru bebeluși, dar și un bol de la-voar, oferind astfel multi-funcționalitate. Lungi-mea unor astfel de blaturi poate fi până la 4 me-tri, pe lățimi de maximum 130 cm. Practic, pe un astfel de blat multifuncțional bebelușul poate fi și înfășat și îmbăiat, spațiul permițând folosirea acestuia pentru multe operații, ceea ce scurtează foarte mult timpul de expunere a copilului după baie şi uşurează efortul adultului. ”Am lansat acest concept special pentru organizațiile din zona de îngrijire a copiilor, pentru că ne dorim să oferim cele mai bune condiții atât pentru cei mici, cât și pentru persoanele care au grijă de ei, ușurându-le munca”, a declarat Camelia Olesen, Director Executiv Kuma România. Kuma a livrat deja astfel de produse către o se-rie de creșe din Monaco, dar și către Spitalul Sf.

Pantelimon, maternitatea Brăila și Spitalul Ma-rie Curie din România. „60% din cifra noastră de afaceri provine din proiecte realizate pentru sectorul comercial. De aceea și acest segment de clienți din zona de îngrijire a copiilor, cum sunt maternitățile, spitalele sau creșele, este foarte important. Pe lângă calitatea ridicată pe care o oferim, funționalitatea este un aspect însemnat pentru acest tip de clienți, iar conceptul care integrează toate zonele de îmbăiere sau schim-bare a copilului va ajuta personalul să eficien-tizeze munca”, a completat Camelia Olesen.Kuma România este o companie româno-daneză lansată pe piaţa locală în 1998, fiind specializată pe producerea de lavoare de băi pentru proiecte rezidenţiale, comerciale, de birouri şi de utili-tate publică, blaturi de bucătării în suprafaţă continuă cu chiuveta, glafuri de ferestre şi bal-coane, mese de bar/restaurant, recepţii pentru hoteluri, concepte SPA şi mobilier modular mar-ca Nordline pentru băi şi bucătării. Kuma a inaugurat prima linie de productie la Câmpina în 1998, pentru ca în 2006 compania să se mute în Băneşti odată cu finalizarea pri-mei investiţii de tip greenfield în valoare de 2 milioane de euro. La intrarea pe piaţa locală, cifra de afaceri a Kuma România era de 50.000 de dolari, ajun-gând în 2013, la 3 milioane de euro.


Actualitate

un concept modern de îngrijire a nou-născuţilorKuma România, unul dintre principalii producători locali de lavoare, blaturi şi mobilier pentru băi şi bucătării sub brandurile Kuma şi Nordline, lansează noul concept Kuma Baby Bath, care a fost deja imple-mentat în maternități, spitale și creșe din România și Monaco.

Kuma Baby Bath

Camelia Olesen, Director Executiv

Kuma România


Cererea de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la începutul lunii septembrie la Tribunalul Capitalei, iar la finalul lunii septembrie ea a fost admisă.

Constructorul a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 356,8 milioane de lei (80,7 milioane euro) şi un profit net de 3,8 milioane lei (876.000 euro). Datoriile companiei se ridicau la 383 mi-lioane lei (86,6 milioane euro) la finele lui 2013, în vreme ce nivelul creanţelor era de 253,6 milioane de lei (57,3 milioane euro), potrivit datelor rapor-tate la Ministerul Finanţelor.Compania avea la sfârşitul anului trecut aproxi-mativ 2.000 de angajaţi.Proprietarul Tehnologica Radion, omul de afaceri Theodor Berna, a fost arestat preventiv în 19 au-gust, de Tribunalul Prahova, într-un dosar de eva-ziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.Procurorii care instrumentează dosarul au ins-tituit recent sechestru asigurător asupra tuturor conturilor şi bunurilor deţinute de Teh-nologica Radion şi de proprietarul companiei. Presa vehiculează ipo-teza că Theodor Berna a fost un apropiat al președintelui Traian Băsescu.Măsura a fost luată în condiţiile în care Tehnologica Radion are calitatea de suspect, iar Theo-dor Berna este inculpat în do-sar. În acelaşi dosar, procurorii au dispus măsuri asiguratorii constând în sechestru asupra bu-nurilor şi conturilor deţinute de Te-

loxin Con, Temix Construct şi Proiect Alfa Capital Construct, firme care au şi ele calitatea de suspect în dosarul de evaziune fiscală şi spălăre de bani în care Theodor Berna este inculpat alături de alţi oameni de afaceri. Instanţa arată, în motivarea deciziei de arestare, că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane. Tehnologica Ra-dion a câştigat de-a lungul timpului mai multe

contracte cu statul. Astfel, constructorul a câştigat numai în 2009 şi 2010

contracte de achiziţii publice de 386 de milioane de euro, imediat după alegerile prezidențiale din 2009, când România era în plina criză. Printre princi-palele contracte câştigate de-a lungul timpului de Tehnolo-gica Radion se numără cele

de reabilitare şi întreţinere de străzi sau drumuri în partea de

sud a ţării, în judeţe precum Ilfov, Giurgiu sau Dolj.

Companii

Dupa arestarea patronului theoDor Berna,

Tehnologica Radion a intrat în insolvențăTribunalul Bucureşti a decis să admită cererea de intrare în insolvenţă, depusă de compania Tehnologica Radion, unul dintre cei mai importanţi constructori locali, al cărei proprietar, Theodor Berna, este arestat într-un dosar cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.

58

Cu toate că de săptămâni bune nu se mai lucrează aproape deloc, îngreunând circulaţia în zonă, municipalitatea susţine că lucrările „nu s-au oprit nicio clipă“.

la începutul lunii iulie, în zonă au demarat o serie de lucrări de reabilitare şi de modernizare, exe-cutate de firma Tehnologica Radion. În cadrul acestora a fost scoasă piatra cubică peste care în 2010 a fost turnat un strat subţire de asfalt, o parte a bordurilor au fost înlocuite deja, în timp ce străduţele din apropierea sensului giratoriu au fost asfaltate.“De când patronul a fost arestat, am înţeles că s-ar fi blocat şi conturile. Acum, şantierul este gol pentru că muncitorii fac cu schimbul, ieri au lu-crat aici (n.r. – Piaţa Charles de Gaulle), astăzi am înţeles că ar fi în Pantelimon, unde mai au o lu-crare. Se împart cum pot“, povesteşte un angajat care supraveghează şantierul. De asemenea, aces-ta mai spune că există zvonuri care ar conduce spre ideea că „mai marii“ firmei Tehnologica Ra-dion ar fi decis să vândă mai multe utilaje pentru a-şi acoperi o parte din cheltuieli. „S-a auzit că ar vrea să vândă nişte scule mari ca să aibă bani de lucrări, pe de altă parte s-a auzit că este posi-bil să-i preia alte firme. Să vedem acum“, adaugă

bărbatul. În acest moment, lucrările din zona Pieţei Charles de Gaulle nu s-au încheiat, urmând să fie finalizate până la 1 noiembrie, după cum susţin reprezentanţii Administraţiei Străzilor. Cu toate acestea, partea carosabilă din sensul girato-riu nu se află într-o stare bună, fiind prezente mari diferenţe de nivel între benzi, ceea ce îngreunează traficul în intersecţia şi aşa aglomerată. Totodată, în unele zone, bordurile vechi au fost înlocuite cu altele noi din granit, în timp în unele zone verzi nu mai sunt borduri deloc, urmând să fie montate altele noi. Pentru întregul proces de modernizare, Primăria Capitalei plăteşte circa 2,5 milioane de euro (11 milioane de lei) firmei Tehnologica Ra-dion, cunoscută pentru numeroasele lucrări de asfaltare şi de reabilitare pe care le-a derulat în ultimii ani în Capitală.


Șantier

Piaţa Charles de GaulleȘantier deschis degeaba pe milioane de euroPiaţa Charles de Gaulle din Capitală, intrată în luna iulie într-un proces de reabilitare şi modernizare, riscă să rămână blocată la stadiul de şantier, după ce firma care executa lucrările, Tehnologica Radion, a intrat în insolvenţă.

%100

construct

An

ul V

II I Nr. 3

2I O

CTO

MB

RIE

-NO

IEM

BR

IE 2

01

4 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VII I Numărul 32 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei va fi gata la Primavară (36)

www.100construct.ro

“Aş elimina preţul cel mai scăzut ca unic criteriu de atribuire pentru servicii- este cel mai mare dezastru”

Michael Stanciu, Ceo Search Corporation:

PAGINA 33

Cea mai sustenabilă

clădire din Europa, la Boldeşti-

Scăieni Noile cerinţe ale consumatorului român


PALATUL Mogoșoaia,întâlnirea Veneţiei cu Orientul

PAGINA 46

PAGINA 15

Palate și castele din România

PAGINA 12

100 construct ed 32 web

Documents

Transcript of 100 construct ed 32 web