Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL

CUPRINS

CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.1 Prezentare generală1.2 Scurt istoric1.3 Obiectul de activitate1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social

CAPITOLUL II - VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE

2.1. Definirea notiunii de venituri 2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii 2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor 2.4. Componenta veniturilor intreprinderii2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala 2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale

2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii 2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara 2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale

CAPITOLUL III - CHELTUIELI EFECTUATE3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terţi3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele aşimilate3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile

1

3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate

3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizările si provizioanele şi

ajustarea la inflaţie3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizările şi provizioanele3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele

CAPITOLUL IV - ALTE ŞITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA FIRMA SA FIE DIFERITA DE ALTELE.

4. 1. Forme şi mijloace publicitare4. 1. 1. Reduceri de pret4. 1. 2. Vanzarile grupate4. 1. 3. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii. 4. 1. 4. Merchandişing-ul4. 1. 5. Prime şi cadouri promotionale4. 1. 6. Sponsorizarea4. 1. 7. Incercari gratuite ( sampling )

4. 2. Publicitatea prin media4. 3. Publicitatea exteriora4. 4. Publicitatea prin tiparituri4. 5. Publicitatea gratuita

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

2

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a fost inregistrata in data 26 May 2006 la Oficiul Registrului Comertului Brăila cu nr. de inmatriculare J09/446/2006.

La data înfiinţării capitalul social era în valoare de 5 000 RON şi se compunea din aport în numerar subscris în cont. Capitalul social se dividea în părţi sociale egale în valoare de 100 RON, rezultând un număr de 50 de acţiuni. Majorarea capitalului social s-a făcut în 2006. În urma majorării intervenite, capitalul social în sumă de 2 500 RON numerar se divide în 25 de acţiuni nominative şi individuale cu o valoare nominală de 100 RON acţiunea şi se distribuie pe acţionari.

1.3 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate este Construcţii şi reparaţii de nave. Aceasta clasa include:- constructia navelor comerciale: vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport de marfuri, tancuri maritime şi fluviale etc.;- constructia navelor de razboi;

CAPITOLUL IPREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.2 Prezentare generală

Denumire: OXINAV CONSTRUCT S.R.L.Sediu administrativ: Str. GRADINII PUBLICE 6 Brăila, Judetul BrăilaNumăr de înmatriculare la Registrul Comerţului: J09/446/2006Cod unic de înregistrare: 18707633Cod CAEN: 3011 (Construcţii şi reparaţii de nave)Capital social: Reprezentanţi legali: GIOL DANIEL, DANCIU ELENA, UZUNEANU IONEL

1.2 Scurt istoric

- constructia navelor de pescuit.Aceasta clasa include, de asemenea:- constructia platformelor de foraj, plutitoare sau submerşibile;- constructia altor structuri plutitoare:. docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.;- intretinerea, repararea şi modificarea (transformarea) navelor.Aceasta clasa exclude:- fabricarea de elice pentru nave;- fabricarea de motoare pentru nave;

3

- fabricarea de instrumente pentru navigatie;- fabricarea de vehicule amfibii;- fabricarea de ambarcatiuni sau plute pneumatice

1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social

An

Bilant

Cifra Afaceri

(RON)

Grafic Profit

(RON)

Grafic Angajati

Grafic

2007

887 363

73042

59

mmmmmmm

2006

377 867

92361

39

mmmmm

4

CAPITOLUL IIVENITURI GENERATE DE ACTIVITATE

2.2. Definirea notiunii de venituri

Veniturile ca si cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinarea rezultatului activitatii economico-financiare (profitului/pierderii) a intreprinderii. Aceste notiuni sunt caracteristice economiei de piata si au inceput sa fie aplicate in teoria si practica contabila autohtona o data cu implementarea actualului sistem contabil.

In cadrul sistemului contabil precedent, care a functionat in conditiile economiei administrativ-planificate, notiunile de venituri si cheltuieli aveau alte sensuri si nu influentau in mod direct rezultatul activitatii intreprinderii.

Astfel, in actele normative si in literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau caracterizate ca o parte a venitului societatii, acumulata de catre intreprindere si utilizata, in mare masura, pentru necesitatile acesteia.

Totodata, in teoria si practica contabila internationala, notiunile de venituri si cheltuieli au capatat o raspindire larga inca la inceputul secolului XX, concomitent cu aparitia conceptiei dinamice, conform careia rezultatul financiar se determina ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile intreprinderii.

Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a cheltuielilor, în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă directă asupra elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.

Aceste principii sunt: principiul independenţei, principul necompensării şi principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor la venituri şi principiul recunoaşterii rezultatului.

În conformitate cu principiul exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de venituri sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de angajamente sau „accrual accounting”, în care veniturile sunt evidenţiate şi contabilizate pe măsura generării sau ocazionării şi nu în faţa încasării lor. Ca o consecinţă a acestui principiu, veniturile sunt înregistrate în momentul vânzării mărfurilor şi produselor, sau prestării serviciilor şi nu în momentul încasării.

Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.

Principiul prudenţei stipulează aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a căror cauză se află în exerciţiul curent şi cele anterioare.

5

Principiul recunoaşterii sau constatării veniturilor, creat pentru susţinerea principiului independenţei exerciţiilor, prevede ca veniturile să fie constatate în momentul vânzării. Acest moment este ales şi în concordanţă cu principiul prudenţei, pentru a asigura o protecţie împotriva riscurilor şi incertitudinii.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere are loc când s-a produs o creştere de active sau o diminuare de datorii, şi atunci când creşterea de avantaje economice viitoare poate fi măsurată în mod realist. Principiul recunoaşterii rezultatului prevede delimitarea momentului constatării veniturilor şi a momentului în care cheltuielile sunt consumate, iar pe această bază se face impunerea costului în vederea determinării rezultatului net.

Principiul individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se află în legătură cu veniturile pe care le determină, fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă. Principiul conectării cheltuielilor la veniturile realizate apare şi ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi prevede ca momentul contabilizării veniturilor din constructie să fie specificat înaintea celui al constatării cheltuielilor din constructie.

În contabilitatea financiară a veniturilor se evaluează şi înregistrează în cadrul conturilor prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi constatarea unui venit producând o creştere a situaţiei nete.

Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin funcţia lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei curente.

Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din activităţile de constructie, financiare şi excepţionale, sub formă de creşteri de active sau diminuări de pasive. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de activităţi, iar în cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.

2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii

Recunoasterea reprezinta o problema fundamentala a contabilitatii veniturilor oricarei intreprinderi, indiferent de particularitatile ramurale, tipul de proprietate si forma de organizare juridica a acesteia. In Dictionarul explicativ al limbii romane, termenul „recunoastere" este definit ca „actiunea si rezultatul ei de a deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice".

Recunoasterea oricarui element contabil, inclusiv a veniturilor, trebuie sa asigure respectarea anumitor criterii si sa se bazeze pe conceptele si principiile contabile fundamentale.

Este de remarcat ca in reglementarile contabile internationale, precum si in literatura de specialitate straina sunt evidentiate diverse criterii de recunoastere a elementelor contabile.

Astfel, conform Cadrului general al IASB, orice element contabil care corespunde definitiei unei structuri a rapoartelor financiare trebuie recunoscut daca acesta respecta urmatoarele criterii:

6

a) este probabil ca orice avantaj economic viitor prevazut sa intre sau sa iasa in/din intreprindere; si

b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat (a) in mod credibil.Primul criteriu de recunoastere este impus de incertitudinea, ce caracterizeaza mediul in

care isi desfasoara activitatea orice intreprindere. La evaluarea gradului de incertitudine legat de avantajele economice viitoare se ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii rapoartelor financiare. De exemplu, daca incasarea unei creante a intreprinderii este probabila, in absenta oricarei probe care sa demonstreze contrariul, recunoasterea venitului este justificata, in cazul unei diversitati mari a creantelor, totusi, va fi considerata normala probabilitatea aparitiei unor creante compromise; prin urmare, reducerea preconizata a avantajului economic va fi inregistrata drept cheltuiala prin constituirea de provizioane sau intr-un alt mod stabilit de catre intreprindere.

Al doilea criteriu pe care un element trebuie sa-1 respecte pentru a fi recunoscut consta in faptul ca acesta sa aiba un cost sau o valoare ce poate fi determinat(a) in mod credibil, in multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimat (a); folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esentiala in pregatirea rapoartelor financiare si nu influenteaza credibilitatea lor. In cazul in care totusi nu poate fi realizata o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut in contabilitate. De exemplu, incasarile preconizate in urma unui proces in instanta judecatoreasca pot corespunde definitiei activelor si veniturilor, precum si criteriului de recunoastere a probabilitatii, insa nu se recunosc ca venituri pina la luarea deciziei de catre instanta nominalizata, deoarece suma incasarilor nu poate fi determinata cu exactitate.

Criteriile generale de recunoastere contabila a veniturilor intreprinderilor autohtone sunt stabilite in Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare, cit si in SNC 18, iar criteriile specifice - in actele legislative si normative.

Astfel, conform prevederilor Bazelor conceptuale, veniturile pot fi recunoscute atunci cind a avut loc o crestere a avantajelor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil. Aceasta inseamna, de fapt, ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii activelor sau diminuarii datoriilor (de exemplu, incasarea mijloacelor banesti sau reflectarea creantelor rezultate din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, decontarea datoriilor in legatura cu expirarea termenului lor de prescriptie etc.).

Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa se bazeze pe anumite concepte si principii contabile fundamentale.

Pentru intelegerea esentei conceptelor si principiilor contabile, vom examina sub aspect general notiunile acestora. Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, conceptul este o „idee generala care reflecta just realitatea; notiune", iar principiul - un „element fundamental, idee, lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic, o norma de conduita".

Spre deosebire de legile imuabile ale naturii din fizica sau chimie, conceptele si principiile contabile sunt elaborate de catre anumite organisme nationale si internationale si se modifica o data cu dezvoltarea teoriei si practicii contabile. Unele principii noi se creeaza, altele

7

se invechesc si devin contradictorii. O asemenea dinamica reflecta faptul ca realitatea economica are multiple aspecte si ca principiile trebuie utilizate in raport cu obiectivele si domeniul de aplicare a contabilitatii.

Astfel, conceptul contabil inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare, iar principiul - norma (regula) care trebuie sa fie respectata la tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

Veniturile si cheltuielile trebuie sa fie contabilizate separat, prin aplicarea unor conturi distincte, ceea ce asigura acumularea informatiilor necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare. In acest fel, se exclude compensarea reciproca a elementelor de venituri si cheltuieli si se asigura transparenta informatiei aferente elementelor nominalizate. In cazul comiterii erorilor, are loc corectarea (ajustarea) sumelor inregistrate anterior eronat ca venituri si cheltuieli, aceasta se efctueaza prin:

daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioada in care veniturile si cheltuielile au fost recunoscute, ajustarea se efectueaza prin stornarea (diminuarea) sumelor veniturilor si cheltuielilor;

daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioadele ulterioare, ajustarea se efectueaza prin conturile rezultatelor financiare ale anilor precedenti sau prin decontarea rezultatului tranzactiei la veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune curente.Principiul autonomiei intreprinderii se contine in SNC 5 sub denumirea „separarea

patrimoniului si datoriilor" si este obligatoriu pentru toate intreprinderile. Acesta consta in delimitarea veniturilor si cheltuielilor intreprinderii de veniturile si cheltuielile proprietarilor, precum si ale creditorilor si clientilor.

Principiul periodicitatii consta in delimitarea activitatii intreprinderii pe perioade de gestiune (luna, trimestru, an). La aplicarea acestui principiu rezultatul financiar se calculeaza la finele perioadei ca diferenta dintre venituri si cheltuieli. Importanta acestui principiu a fost mentionata inca de cunoscutul savant italian Luca Paciolo, autorul primei lucrari de contabilitate, editata in anul 1494, in care se subliniaza ca „registrele contabile trebuie inchise in fiecare an si, in special, in societatile comerciale, deoarece contabilitatea periodica conditioneaza relatii prietenesti".

La aplicarea principiului periodicitatii, trebuie luat in considerare faptul ca nu toate veniturile se refera la perioada de gestiune curenta, adica pot aparea venituri anticipate.

Veniturile anticipate reprezinta sumele primite (calculate) in perioada de gestiune curenta, dar atribuite perioadelor viitoare. In perioada de gestiune curenta, veniturile anticipate trebuie inregistrate, respectiv, ca datorii ale intreprinderii si raportate la veniturile curente in decursul mai multor perioade de gestiune.

In Componenta veniturilor anticipate distingem : Valoarea de rascumparare neachitata a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda

finantata)

8

Sumele prejudiciului material calculat care urmeaza a fi primite de la persoanele vinovate (in cazul in care termenele de recuperare sunt indicate in decizia instantei de judecata sau in angajamentul de plata)

Dobinda de leasing financiar (arenda finantata) calculata pentru tot termenul prevazut in contractul corespunzator

Incasarile cu caracter nerambursabil din vanzarea abonamentelor, achitarea taxelor de instruire si alte tranzactii similare.Metoda de decontare a veniturilor si cheltuielilor anticipate trebuie sa corespunda cu

schema de obtinere a avantajelor economice viitoare, adica sa asigure respectarea principiului concordantei veniturilor si cheltuielilor pe perioade de gestiune.

Principiul concordantei prevede reflectarea simultana in contabilitate si in rapoartele financiare a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de unele si aceleasi tranzactii economice. De exemplu, veniturile din vanzari trebuie recunoscute, contabilizate si reflectate in rapoartele financiare concomitent cu costul vanzarilor (valoarea de bilant a bunurilor vandute, costul serviciilor prestate), adica in una si aceeasi perioada de gestiune. SNC 18 prevede ca „veniturile si cheltuielile ce fac obiectul uneia si aceleiasi tranzactii sau operatiuni economice sunt constatate in aceeasi perioada de gestiune". Totodata, trebuie luat in considerare faptul ca principiul concordantei nu este aplicabil tuturor elementelor de venituri si cheltuieli. Astfel, unele elemente de venituri, cum ar fi cele rezultate din activele primite cu titlu gratuit, amenzi, despagubiri, penalitati, plusuri de inventar nu pot fi corelate in mod direct cu cheltuielile.

Principiul prioritatii continutului asupra formei este expus in SNC 1. Conform acestui principiu, metodele de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor trebuie orientate spre reflectarea faptelor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma juridica a acestora, dar si de la continutul economic si situatia concreta in care acestea au fost efectuate. De exemplu, valoarea de rascumparare si cea de bilant a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda finantata) se inregistreaza treptat ca venituri si cheltuieli ale perioadei de gestiune curente, cu toate ca dreptul de proprietate asupra acestor bunuri apartine locatarului (arendatorului) pina la expirarea termenului contractului de leasing (arenda).

Conceptele si principiile de recunoastere contabila a veniturilor urmeaza a fi aplicate nu izolat unul fata de altul, dar intr-un mod complex. Nerespectarea acestora denatureaza informatia privind situatia patrimoniala si financiara a intreprinderii si se considera o incalcare a regulilor de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor

Recunoasterea veniturilor este corelata nemijlocit cu evaluarea acestora care reprezinta, probabil, cel mai controversat subiect din contabilitate, in sens general, evaluarea este definita in

9

Dictionarul explicativ al limbii romane ca „actiune de a evalua si rezultatul ei; socoteala, calcul; apreciere, pretuire".

In reglementarile contabile internationale si nationale, precum si in literatura de specialitate, notiunea de evaluare este tratata in mod diferit.

In sens general, evaluarea este procesul de determinare a sumelor veniturilor perioadei de gestiune curente conform anumitor baze, concepte si principii contabile, care urmeaza a fi reflectate in contabilitate si in rapoartele financiare.

In conformitate cu cerintele S.N.C., venitul se determina la valoarea venala, care reprezinta suma cu care activul poate fi schimbat in procesul operatiei comerciale intre partile independente, informate si interesate, care au consimtit tranzactia. Valoarea venala care rezulta din tranzactii este negociata de vanzator si cumparator sau beneficiarul activului si cuprinde suma mijloacelor banesti primite sau de primit, sau sub alta forma de compensare. Venitul se evalueaza la valoarea venala (justa) primita sau care urmeaza a fi primita cu minusul rabaturilor si reducerilor comerciale admise de intreprindere (paragraful 8 din S.N.C. 18).

In cazuri distincte, suma venitului poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea venala a produselor, marfurilor si serviciilor vandute. Astfel, in cazul cand marfurile se vand la preturi reduse, adica cu o suma mai mica decat pretul obisnuit de vanzare, venitul se constata la o suma mai joasa, dar nu la pret obisnuit.

La vanzarea marfurilor si serviciilor pe credit, suma nominala a incasarilor viitoare si suma venitului constatat va fi mai mare decat valoarea venala. (paragraful 10 din S.N.C. 18). In acest caz, venitul din vanzari consta din:

a) venitul din vanzarea marfurilor si serviciilor care se evalueaza prin scontarea incasarilor viitoare de mijloace banesti, in baza ratei dobanzii estimative;

b) venitul sub forma de dobanzi, care reprezinta diferenta dintre venitul din vanzarea marfurilor si serviciilor si suma nominala a incasarilor viitoare de mijloace banesti.Rata dobanzii estimativa, utilizata pentru scontarea incasarilor viitoare de mijloace

banesti, se determina luand ca baza de calcul:1) rata dobanzii existenta pentru activele sau datoriile financiare, cu un nivel analog al

riscului in acordarea de credite sau2) rata dobanzii care sconteaza valoarea nominala a activului sau datoriei financiare pana la

pretul curent al marfurilor si serviciilor la vanzarea acestora contra mijloace banesti in numerar.La schimbul de marfuri sau servicii venitul se determina in felul urmator: daca se produce

schimbul cu marfuri si servicii identice cu aceeasi valoare, acesta nu se considera tranzactie aducatoare de venit. Schimbul de produse, marfuri si servicii neidentice (operatiuni pe baza de barter) se considera o tranzactie aducatoare de venit. In acest caz, venitul se evalueaza la valoarea venala a marfurilor si serviciilor primite pe calea schimbului, corectata cu suma mijloacelor banesti sau echivalentelor acestora virate (primite). Daca valoarea venala a produselor, marfurilor si serviciilor primite nu poate fi determinata cu un grad inalt de certitudine, venitul se evalueaza la valoarea venala a produselor, marfurilor transmise pe calea

10

schimbului sau serviciilor prestate, corectata cu suma mijloacelor banesti sau a echivalentelor acestora virate (primite).

Credibilitatea evaluarii veniturilor depinde in mare masura de respectarea principiilor contabile fundamentale. De mentionat ca, in reglementarile contabile internationale si nationale, nu sunt concretizate principiile contabile care trebuie aplicate nemijlocit la evaluarea veniturilor. In opinia savantilor autohtoni, evaluarea veniturilor trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii contabile: prudenta (conservatismul), permanenta metodelor, pragul de semnificatie (importanta relativa), unitatea monetara si evaluarea separata a elementelor de venituri si cheltuieli, in afara de principiile enumerate, la evaluarea contabila a elementelor de venituri, este necesar sa se ia in considerare conventia specializarii exercitiilor si principiul necompensarii, care se aplica si la recunoasterea veniturilor.

Principiul prudentei sau conservatismul este considerat pilonul de baza al contabilitatii. Principiul prudentei este stabilit in Bazele conceptuale, SNC l, SNC 5 si trebuie sa fie aplicat in mod obligatoriu la evaluarea tuturor elementelor contabile, inclusiv si a veniturilor. Potrivit acestui principiu veniturile se constata si se reflecta in contabilitate numai atunci cand acestea sunt castigate si cand intreprinderea este sigura ca le va obtine. Nerespectarea principiului prudentei conduce la majorarea nejustificata a veniturilor si activelor si, in consecinta, denatureaza rezultatul activitatii (profitul/pierderea) intreprinderii si alti indicatori din rapoartele financiare.

Utilizarea principiului permanentei metodelor consta in aplicarea consecventa de catre intreprindere a metodelor de evaluare a veniturilor si cheltuielilor pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor contabile. Principiul permanentei metodelor este prevazut in SNC l ca o conventie (conditie) obligatorie ce trebuie sa fie respectata la elaborarea si aplicarea politicii de contabilitate a intreprinderii. De regula, intreprinderea trebuie sa utilizeze unele si aceleasi metode de evaluare a veniturilor de la o perioada de gestiune la alta, de exemplu, metodele de repartizare (decontare) a veniturilor anticipate, etc. Toate modificarile metodelor de evaluare a veniturilor, indiferent de cauzele aparitiei lor, trebuie sa fie argumentate si reflectate in politica de contabilitate, indicindu-se data intrarii in vigoare a acestora.

Esenta principiului esentialitatii „importanta relativa” la evaluarea veniturilor consta in faptul ca in contabilitate si in rapoartele financiare trebuie sa fie reflectata toata informatia esentiala pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitatii utilizarii acesteia pentru diferite evaluari si luari de decizii. Informatia se considera esentiala in cazul in care lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influenteze deciziile utilizatorilor adoptate de acestia in baza informatiilor din rapoartele financiare, in acelasi timp, daca informatia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se considera neesentiala.

Principiul unitatii monetare nu este prevazut in reglementarile contabile internationale. Totodata, aplicarea acestui principiu rezulta din art. 7 al Legii contabilitatii, potrivit caruia intreprinderile sunt obligate sa tina contabilitatea in moneda nationala. Principiul unitatii monetare prevede utilizarea unor unitati comune pentru evaluarea tuturor elementelor contabile,

11

inclusiv a veniturilor. Aplicarea acestui principiu este foarte importanta, deoarece moneda este considerata o sursa de inlocuire in forma naturala a bunurilor ce formeaza obiectul evaluarii.

Principiul evaluarii separate a elementelor de venituri nu este concretizat in mod special in reglementarile contabile internationale si nationale, insa acest principiu este foarte important, deoarece prevede evaluarea separata a fiecarui element de venituri. In acest context, trebuie luate in considerare modul de clasificare a veniturilor, precum si faptul ca, pentru diferite elemente de venituri, sunt stabilite reguli distincte de evaluare. De exemplu, in cazul vanzarii bunurilor, veniturile se evalueaza la valoarea justa. Veniturile din redevente se evalueaza la sumele prevazute in contractele incheiate intre titularul si beneficiarul de active nemateriale.

Veniturile si cheltuielile evaluate in contabilitate servesc drept baza pentru determinarea rezultatului financiar.

Conform Conceptiei reformei contabilitatii, pentru calcularea rezultatului contabil si a celui fiscal, nu este necesara tinerea unei contabilitati paralele. Rezultatul fiscal se determina prin corectarea profitului (pierderii) contabil cu marimea diferentelor ocazionate de divergentele existente intre regulile contabile si fiscale.

Sub aspect teoretic, pot fi evidentiate doua grupe de diferente intre sumele veniturilor evaluate in contabilitate si in scopuri fiscale:

veniturile care sunt recunoscute in contabilitate, dar nu se recunosc sau se limiteaza in scopuri fiscale;

veniturile care sunt recunoscute in scopuri fiscale, dar nu se recunosc in contabilitate;Modul de calculare a diferentelor sus-mentionate este reglementat de prevederile SNC 12

„Contabilitatea impozitului pe venit"Modul de evaluare a veniturilor cit si cheltuielilor intreprinderii are o importanta decisiva

la calcularea corecta a indicatorilor din rapoartele financiare si din declaratiile fiscale ale intreprinderii si, prin urmare, la luarea deciziilor manageriale si economice de catre utilizatorii acestora.

2.4. Componenta veniturilor intreprinderii

Activitatea de intreprinzator a intreprinderii genereaza diverse tipuri de venituri si cheltuieli care trebuie sa fie clasificate dupa anumite criterii, in functie de scopul utilizarii informatiilor contabile: reflectarea in conturile contabile, intocmirea rapoartelor financiare si statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei etc.

In functie de natura activitatilor care le genereaza, veniturile se clasifica in doua grupe:• venituri din activitatea operationala;• venituri din activitatea neoperationala.Clasificarea veniturilor pe tipuri de activitati ale intreprinderii are un caracter

conventional si nu este unica pentru toate intreprinderile. Veniturile din una si aceeasi operatiune

12

pot fi recunoscute la o intreprindere ca venituri din activitatea operationala, iar la alta intreprindere - ca venituri din activitatea neoperationala. De exemplu, dobinzile primite sau care urmeaza a fi primite de catre institutiile financiare sau ratele de leasing incasate sau care urmeaza a fi incasate de catre companiile de leasing sunt calificate drept venituri din vanzari. Totodata, la majoritatea intreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar si se includ in componenta veniturilor din activitatea neoperationala.

Clasificarea veniturilor poate fi observata analizind nomenclatorul conturilor contabile sau Planul de conturi care este un document normativ important si a intrat in vigoare la l ianuarie 1998.

Astfel, pentru generalizarea informatiei privind veniturile intreprinderii sunt destinate conturile din clasa 6 «Venituri» a Planului de conturi. Conturile de evidenta a veniturilor sunt conturi de pasiv. In creditul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflecta cu total cumulativ de la inceputul anului suma veniturilor recunoscute in conformitate cu prevederile S.N.C. respective, iar in debit - decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la rezultatul financiar total.

La finele fiecarui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se iau in calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele financiare.

Conturile de venituri se inchid la finele anului cu contul 351 «Rezultat financiar total» si la inceputul anului urmator nu au sold.

In planul de conturi, conturile de venituri sunt divizate in 2 grupe, si anume veniturile din activitatea operationala si veniturile din activitatea neoperationala.

Veniturile din activitatea operationala includ veniturile rezultate din activitatea de baza a intreprinderii.

Acestea cuprind: veniturile din vanzari; alte venituri operationale.

Veniturile din activitatea neoperationala includ veniturile obtinute din alte tipuri de activitati ale intreprinderii.

Acestea cuprind: veniturile din activitatea de investitii; veniturile din activitatea financiara; veniturile exceptionale.

2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala

2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor

13

Veniturile din vanzari reprezinta valoarea de vanzare (fara TVA) a lucrarilor executate si serviciilor prestate care se refera la activitatea de baza a intreprinderii.

Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din vanzari este destinat contul 611 «Venituri din vanzari», in care, in particular, se reflecta veniturile din:

prestarea serviciilor de reparatie ( prestarea acestor servicii constituie activitatea de baza a intreprinderii);

executarea lucrarilor de constructie-montaj, de cercetare-proiectare, de prospectiune, de cercetari stiintifice si altor lucrari;

operatiuni pe baza de barter (schimb de active si servicii); alte operatiuni aferente activitatii de baza a intreprinderii.

In Planul de conturi pentru contul 611 sunt prevazute urmatoarele subconturi:6111 «Venituri din servicii prestate»;6112 «Venituri din contracte de constructie»;Evidenta analitica a veniturilor din vanzari se tine pe tipurile lor, regiuni de vanzare si pe

alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din vanzari se

intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 1.Tabelul 1

Formule contabile pentru evidenta veniturilor din vanzari

Nr. crt.

Continutul operatiunii

Conturi corespondente

Temei pentru inre-gistrare (documentul primar sau de alt tip,

registrul contabil)debit credit

1 2 3 4 5Reflectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune

1. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a serviciilor vandute altor intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara

221,223, 229

611 Facturi fiscale, facturi de expeditie. Registrul de evidenta la contul 611

2. Reflectarea valorii contractuale (fara TVA) a serviciilor transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi

221,223,229

611 Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 611

3. Reflectarea valorii (fara TVA) a serviciilor transmise altor intreprinderi si persoane in schimbul altor active sau servicii

221,223, 229


4. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a 227 611 Facturi fiscale, facturi

14

serviciilor vandute angajatilor intreprinderii de expeditie. Registrul de evidenta la contul 611

5. Incasarea mijloacelor banesti in numerar in casierie (fara TVA) din prestarea serviciilor

241 611 Dispozitii de incasare, registrul de casa, facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 611

Nota la operatiunile 1-5. La prestarea serviciilor concomitent se intocmesc formulele contabile:1) la valoarea de bilant (costul) a serviciilor prestate: debit contul 811, credit unul din conturile-

216, 217, 811, 812;2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a serviciilor prestate: debit unul din

conturile -221, 223, 227, 228, 229, 241, credit contul 534;3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a serviciilor

vandute (transmise) si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul - 813, credit contul 534.

Formula contabila 3) se intocmeste in cazul prestarii serviciilor la un pret mai jos decat valoarea de bilant (costul) a acestora.6. Calcularea platii (tara TVA) pentru bunurile

transmise in arenda operationala (leasing, locatiune).

228 611 Facturi fiscale. Registrul de evidenta la contul 611

1 2 3 4 5

7. Calcularea dobinzilor aferente contractelor de arenda finantata (leasing financiar)

228 611 Contracte de arenda finantata (leasing financiar), nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 611

8. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar), reflectata anterior in componenta veniturilor anticipate pe termen lung. Formula contabila se intocmeste la rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate

422 611 Facturi fiscale, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 611

9. Decontarea cotei valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru)

515 611 Facturi fiscale, nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 611

Nota la operatiunile 6-9. Formulele contabile pentru operatiunile 6-9 se intocmesc la arendator

15

(locator) in cazul cind arenda (leasingul) constituie activitatea de baza a acestora.La decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar) concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1) la valoarea de bilant a bunurilor transmise in arenda (leasing), care urmeaza a fi decontata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru): debit contul 811, credit unul din conturile -141,251;

2) la suma TVA aferenta valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda (leasing), care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru):

debit contul 535, credit contul 534.10. Reflectarea altor venituri din vanzari, obtinute in

perioadele anterioare care se refera la perioada de gestiune curenta

515 611 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 611

Corectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune11. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA)

decontate eronat (in marime majorata) la venituri din vanzari in anul de gestiune curent

221, 223, 227, 228, 229 etc.

611 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la conlul 611

12. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a serviciilor in cazul in care clientii nu sunt multumiti de serviciile prestate.

221, 223, 227, 229, 522, 539

etc.

611 Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a produselor Registrul de evidenta la cont. 611

1 2 3 4 5

13. Stornarea sumei reducerii preturilor (fara TVA) la serviciile prestate

221, 223, 227, 229, 522, 539

etc.

611 Procese-verbale de modificare a preturilor, Registrul de evidenta la contul 611

Nota la operatiunile 11-13. Formulele contabile pentru operatiunile 13-15 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) produselor si serviciilor au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) produselor intreprinderea-vinzator poate aplica doar unul din urmatoarele conturi- 221 , 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) produselor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stornare:

1) la costul vanzarii serviciilor returnate: debit contul 811, credit unul din conturile -216, 217;2) la suma TVA aferenta valorii de prestare a serviciilor returnate: debit unul din conturile -

221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;3) la suma TVA aferenta reducerii preturilor la serviciile prestate: debit unul din conturile -

221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534Decontarea veniturilor din vanzari la finele anului de gestiune

14. Decontarea la finele anului de gestiune a 611 351 Nota de contabilitate,

16

veniturilor din vanzari acumulate la rezultatul financiar total

Registrul de evidenta la contul 611

2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale

Alte venituri operationale includ veniturile care apar in procesul desfasurarii activitatii de baza a intreprinderii, insa nu se refera la veniturile din vanzari.

Pentru generalizarea informatiei privind alte venituri operationale este destinat contul 612 «Alte venituri operationale» in care, in particular, se reflecta:

veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar, schimbul cu alte active etc.) de materiale, OMVSD, investitii pe termen scurt si alte active curente

valoarea de piata a plusurilor de active curente constatate la inventariere; amenzile, penalitatile si despagubirile primite sau care urmeaza a fi primite de la alte

intreprinderi si persoane pentru incalcarea de catre acestea a clauzelor contractuale; veniturile sub forma recuperarii prejudiciului material cauzat intreprinderii; suma datoriilor decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie (in

continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, imprumuturile si dobinzele aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente si spre decontare si alte operatiuni;

suma depasirii valorii realizabile nete a stocurilor de materiale conform evaluarii precedente (in limita valorii de intrare/costului lor);

alte venituri aferente activitatii operationale a intreprinderii.

In Planul de conturi pentru contul 612 sunt prevazute urmatoarele subconturi:6121 «Venituri din realizarea altor active curente»;6122 «Venituri din arenda curenta»;6123 «Venituri din amenzi, penalitati si despagubiri»;6124 «Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente»;6125 «Venituri din recuperarea daunei materiale»;6126 «Alte venituri operationale»,Evidenta analitica a altor venituri operationale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere

si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea altor venituri operationale se

intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 2.Tabelul 2

Formule contabile pentru evidenta altor venituri operationale

Nr. crt.



Temei pentru inre-gistrare (documentul primar sau de alt tip, debit credit

17

registrul contabil)1 2 3 4 5

Reflectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de

materiale constatate la inventariere 211 612 Procesul-verbal al

comisiei de inventariere, balante de verificare. Registrul de evidenta la contul 612

2. Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb si a altor materiale foste in folosinta obtinute la reparatia mijloacelor fixe in locurile lor de exploatare. Formula contabila se intocmeste in cazul cind cheltuielile de reparatie au fost decontate la cheltuielile activitatii operationale si reflectate in debitul unuia din conturile - 712, 813,714

211 612 Bonuri de intrari, Registrul de evidenta la contul 612

3. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute din casarea OMVSD peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia


4. Reflectarea valorii realizabile nete a anvelopelor si acumulatoarelor utilizabile, decontate la intrari dupa indeplinirea parcursului (kilometrajului) normativ (expirarea termenelor de exploatare)


5. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a materialelor conform evaluarii precedente (in limita valorii de intrare (costului) a acestora). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare (costul) a materialelor si valoarea realizabila neta a acestora a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 211

211 612 Procese-verbale de reducere a preturilor Ia materiale, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

1 2 3 4 5

6. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de OMVSD constatate la inventariere

213 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul

18

de evidenta la contul 612

7.

Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a OMVSD conform evaluarii precedente (in limita valorii de procurare (costului) a acestora). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare (costul) a OMVSD si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 213

213

612

Procese-verbale de reducere a preturilor la OMVSD, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere. Formula contabila se intocmeste, de regula, la intreprinderile micului business care nu aplica conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) pentru evidenta consumurilor

215 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612

9. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate la inventariere

216 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612

10. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a produselor conform evaluarii precedente (in limitele costului lor). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre costul produselor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 216

216 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la produse, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

11. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate Ia inventariere

217 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare. Registrul de evidenta la contul 612

12. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a marfurilor conform evaluarii precedente (in limitele valorii lor de intrare). Formula

217 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la marfuri, nota de

19

contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare a marfurilor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 217

contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

13. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente (in afara de marfuri) vandute (transmise) altor intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara

221,223, 229


1 2 3 4 5

14. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente (in afara de marfuri) vandute angajatilor intreprinderii

227 612 Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 13-14. La vanzarea (transmiterea) altor active curente (in afara de marfuri) si prestarea serviciilor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1) la valoarea de bilant (costul) a altor active vandute (transmise): debit contul 714, credit unul din conturile 211, 213, 231, 232, 812 etc.;

2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente vandute (transmise) si a serviciilor prestate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, credit contul 534;

3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a altor active curente si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul – 813, credit contul 534.

Formula contabila 3) se intocmeste in cazul vanzarii altor active curente la un pret mai jos decat valoarea de intrare (costul) a acestora.

15. Reflectarea sumelor (fara TVA) prejudiciului material care urmeaza a fi achitate de catre angajatii intreprinderii in anul de gestiune curent

227 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 612

16. Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile transmise in arenda operationala (leasing, locatiune). Formula contabila se intocmeste in cazul cind arenda (leasingul, locatiunea) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii

228 612 Facturi fiscale, Registrul de evidenta la contul 612

17. Restabilirea creantelor (fara TVA) privind facturile comerciale si alte operatiuni, decontate anterior la cheltuieli ca creante compromise.

221,223, 224,227, 228, 229

612 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

20

Concomitent la suma creantelor restabilite se crediteaza contul extrabilantier 941 «Creante ale debitorilor insolvabili decontate la pierderi»

etc.

Nota la operatiunea 17. La restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la suma TVA aferenta creantelor restabilite, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 228, 229, credit contul 535; 2) la suma creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 241, 242, 243, 244, credit unul din conturile - 221, 223, 224, 227, 228, 229; 3) la suma TVA aferenta creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit contul 535, credit contul 534. Formulele contabile privind reflectarea TVA la restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise rezulta din art. 116 alin. (2) al Codului fiscal.18. Calcularea amenzilor, penalitatilor,

despagubirilor si altor sanctiuni pentru incalcarea clauzelor contractuale, precum si a sumelor privind pretentiile inaintate si recunoscute de catre alte intreprinderi si persoane

229 612 Acordul in scris al partii vinovate, hotarirea instantei de judecata, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

19. Reflectarea veniturilor din vanzarea valutei straine la un curs mai mare decat cursul oficial al B.N.M. sau din cumpararea valutei straine la un curs mai mic decat cursul oficial al B.N.M.


1 2 3 4 5

20. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen scurt constatate la inventariere

231,232 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 612

21. Decontarea sumelor diminuarii valorii investitiilor pe termen scurt iesite


22. Reflectarea sumelor majorarii valorii reevaluate a investitiilor pe termen scurt in limitele valorii de intrare a acestora

233 612 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 21-22. Formulele contabile pentru operatiunile 21-22 se intocmesc in cazul cind diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de piata a investitiilor pe termen scurt a fost decontata anterior la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 233.23. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241 612 Dispozitii de incasare,

21

incasate din vanzarea altor active curente (in afara de marfuri) si/sau din prestarea serviciilor contra numerar. Concomitent se inregistreaza TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente si a serviciilor prestate prin urmatoarea formula contabila: debit contul 241, credit contul 534

registrul de casa, facturi fiscale, Registrul de evidenta la contul 612

24, Reflectarea plusurilor de mijloace banesti in numerar constatate la inventariere

241 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, dispozitii de incasare, registrul de casa, Registrul de evidenta la contul 612

25. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) incasate in contul stingerii creantelor, decontate anterior ca creante compromise. Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941. Formula contabila se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in unul din urmatoarele conturi -221, 223, 224, 227, 228, 229. TVA aferenta sumelor creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul 534

241,242,243, 244

612 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

26. Reflectarea plusurilor de documente banesti constatate la inventariere

246 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, bonuri de intrari, Registrul de evidenta la contul 612

27. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung (de exemplu, sumele prejudiciului material achitate anticipat), care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta

422 612 Nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 612

1 2 3 4 5

28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind creditele bancare si imprumuturile (inclusiv dobinzile)

511, 513 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de

22

inventariere a datoriilor, ordinul (dis-pozitia) conducatorului intrep-rinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

29. Decontarea cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung cu termenul expirat. Concomitent la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta datoriilor decontate se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit contul 534, credit contul 514

514 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

30. Reflectarea altor venituri operationale obtinute (calculate) in perioadele precedente, dar care se refera la perioada de gestiune curenta (de exemplu, sumele prejudiciului material care urmeaza a fi incasate in luna/trimestrul curent)

515 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

31. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) privind facturile comerciale si alte operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor decontate trecuta anterior in cont se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 534, credit unul din conturile - 521, 522

521,522 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul

23

612 32. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind

avansurile primite. Concomitent la suma TVA aferenta avansurilor decontate se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 225, credit contul 534

523 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa. Registrul de evidenta la contul 612

33. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind sumele deponente. Formula contabila este posibila in cazul in care sumele deponente nu au fost primite din vina angajatului

531 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

1 2 3 4 5

34. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de personal privind cheltuielile de deplasare, gospodaresti, de reprezentanta etc.


35. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, amenzilor) privind decontarile cu organele de asigurari sociale si de asistenta medicala anulate (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata sau a altor organe autorizate

533 612 Decizia organului autorizat privind anularea (decontarea) sanctiunilor, nota de contabilitate, Registrul

24

de evidenta la contul 612

36. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, amenzilor) privind decontarile cu bugetul anulate (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata sau a altor organe autorizate

534 612 Decizia organelor autorizate privind anularea (decontarea) sanctiunilor, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 35-36. Formulele contabile pentru operatiunile 35-36 se intocmesc in cazul in care sanctiunile (penalitatile, amenzile) au fost aplicate si anulate (decontate) in acelasi an de gestiune.37. Decontarea sumelor provizioanelor neutilizate

pentru cheltuieli si plati preliminare. Formula contabila este posibila in cazul in care intreprinderea inceteaza, in conformitate cu politica de contabilitate, sa constituie provizioane pentru cheltuieli si plati preliminare


38. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) fata de alti creditori privind facturile comerciale, amenzile si alte operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor decontate trecuta anterior in cont se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit contul 534, credit contul 539


39. Reflectarea plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere in sectiile activitatii de baza


25

40. Reflectarea plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere in sectiile activitatilor auxiliare


1 2 3 4 5

Corectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune

41. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la alte venituri operationale in anul de gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile — 223, 227, 228, 229, credit contul 534

221, 223, 227, 228, 229 etc.

612 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 612

42. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente returnate de la cumparatori

227, 223, 227, 229, 522, 539

etc.

612 Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a produselor, Registrul de evidenta la contul 612

43. Stornarea sumei reducerii de pret (fara TVA) la alte active curente vandute

221, 223, 229, 522, 539 etc.

612 Procese-verbale de modificare a preturilor, Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 41-43. Formulele contabile pentru operatiunile 41-43 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) altor active curente au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) altor active curente intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze numai unul din urmatoarele conturi- 221, 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) altor active curente la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stornare:

1) la costul (valoarea de bilant) altor active curente returnate: debit contul 714, credit unul din conturile - 211, 213, 231, 232 etc.;

2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente returnate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;

3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la alte active curente vandute: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

44. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat 511 sau 612 Procesul-verbal al

26

la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat. Concomitent TVA aferenta marimii majorarii datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit contul 534, credit unul din conturile -521, 522, 539 etc.

512, 513, 514, 521,522, 523, 532, 533, 539 etc.

comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

Decontarea altor venituri operationale la finele anului de gestiune45. Decontarea la finele anului de gestiune a altor

venituri operationale acumulate la rezultatul financiar total


2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala

2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii

Veniturile din activitatea de investitii includ veniturile obtinute de intreprindere ca rezultat al iesirii si reevaluarii activelor pe termen lung.

Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea de investitii este destinat contul 621 «Venituri din activitatea de investitii» in care, in particular, se reflecta:

veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar al altei intreprinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investitii pe termen lung etc.);

valoarea de piata a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere; dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor intreprinderi; dobinzile calculate aferente imprumuturilor acordate, titlurilor de valoare si altor

investitii; suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite; veniturile din operatiunile cu partile legate etc.; valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute din lichidarea (casarea)

activelor pe termen lung peste valoarea probabila ramasa a acestora stabilita in prealabil sau in lipsa acesteia;

27

sumele datoriilor privind dobinzile si dividendele decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie;

alte venituri aferente activitatii de investitii a intreprinderii.

In Planul de conturi pentru contul 621 sunt prevazute urmatoarele subconturi:6211 «Venituri din iesirea activelor nemateriale»;6212 «Venituri din iesirea activelor materiale pe termen lung»;6213 «Venituri din iesirea activelor financiare pe termen lung»;6214 «Venituri din dividende»;6215 «Venituri din dobinzi»;6216 «Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung iesite»;6217 «Venituri din participatiile in alte intreprinderi»;6218 «Venituri din operatiile cu partile legate»;6219 «Alte venituri din activitatea de investitii».Evidenta analitica a veniturilor din activitatea de investitii se tine pe tipurile lor, pe surse

de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea de

investitii se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 3.Tabelul 3

Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea de investitii

Nr. crt.





1 2 3 4 5

Reflectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune

1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale constatate la inventariere

111 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesul-verbal de primire-predare a activelor nemateriale, Registrul de evidenta la contul 621

2. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale in curs de executie constatate la inventariere

112 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 621

28

3. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active materiale in curs de executie constatate la inventariere

121 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta Ia contul 621

1 2 3 4 5

4. Reflectarea valorii incaperilor si a altor obiecte obtinute ia casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa stabilita in prealabil sau in lipsa acesteia

121 621 Procesul-verbal de casare a resurselor naturale, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

5. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de terenuri constatate la inventariere

122 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 621

6. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere

123 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesul-verbal de primire-predare amijloacelor fixe, Registrul de evidenta la contul 621

7. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de resurse naturale constatate la inventariere

125 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere. Registrul de evidenta la contul 621

8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen lung

131,132 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 621

9. Calcularea suplimentara a diferentei dintre valoarea de intrare si valoarea nominala a titlurilor de valoare pe termen lung de datorii. Formula contabila se intocmeste in cazul cind

131,132 621 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

29

valoarea de intrare a titlurilor de valoare de datorii procurate este mai mica decat valoarea nominala a acestora

10. Decontarea diferentei dintre valoarea de intrare si valoarea reevaluata a investitiilor pe termen lung la iesirea lor


11. Calcularea dividendelor pentru participarea la capitalul statutar al intreprinderilor-fiice si asociate. Formula contabila este posibila la evaluarea investitiilor in partile legate in baza metodei repartizarii proportionale. Dividendele primite efectiv se trec la diminuarea valorii de bilant a investitiilor si se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 242, 243, 244, credit contul 133

133 621 Decizia adunarii generale a fondatorilor privind repartizarea profitului, Registrul de evidenta la contul 621

12. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

211 621 Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

1 2 3 4 5

13. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute la casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa a acestor resurse sau in lipsa acesteia

211 621 Procese-verbale de casare a resurselor naturale, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta Ia contul 621

14. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

213 621 Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

15. Reflectarea valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung (fara TVA) vandute (transmise) altor intreprinderi si persoane

223, 227, 229


16. Reflectarea creantelor (fara TVA) angajatilor 227 621 Procesul-verbal al

30

intreprinderii aferente recuperarii prejudiciului material privind lipsurile si pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung

comisiei de inventariere, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata. Registrul de evidenta la contul 621

Nota la operatiunile 15-16. La iesirea (vanzarea, transmiterea in capitalul statutar al altor intreprinderi, schimbul cu alte active) activelor pe termen lung concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung iesite: debit contul 821, credit unul din conturile -111, 112, 121, 122,123, 125, 131, 132;

2) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) acumulate a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile -113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125;

3) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile - 223, 227, 229, credit contul 534;

4) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a activelor pe termen lung si valoarea de intrare a acestora: debit contul - 813, credit contul 534.

Formula contabila 4) se intocmeste in cazul vanzarii mijloacelor fixe si altor active pe termen lung la un pret mai jos decat valoarea lor de bilant.

17. Calcularea dobinzilor aferente imprumuturilor acordate angajatilor intreprinderii

227 621 Contractul de imprumut, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

18. Calcularea dividendelor din cotele de par-ticipatie la capitalul statutar al altor intreprinderi. Formula contabila se intocmeste in cazul in care intreprinderea-investitoare aplica metoda valorii de evaluare a investitiilor


19. Calcularea dobinzilor aferente titlurilor de valoare procurate, imprumuturilor acordate, conturilor de depozit si altor investitii pe termen lung


20. Restabilirea creantelor privind dividendele si dobinzile calculate decontate anterior ca creante compromise


1 2 3 4 5

21. Reflectarea mijloacelor banesti incasate in contul achitarii creantelor privind dividendele si dobinzile calculate decontate anterior ca creante

241,242, 243, 244

621 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata,

31

compromise extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

Nota la operatiunile 20-21. La restabilirea (stingerea) creantelor concomitent se crediteaza contul extrabilantier 941. Formula contabila pentru operatiunea 21 se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in contul 228.22. Decontarea sumelor ecartului de reevaluare

aferente activelor pe termen lung iesite 341 621 Procese-verbale de

reevaluare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

23. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) acordata pentru rascumpararea anticipata a bunurilor primite in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei finantate (leasingului financiar) au ramas mai mult de 12 luni sau datoriile de arenda pe termen lung nu au fost decontate la finele anului de gestiune precedent in componenta celor pe termen scurt


24. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate de catre arendas (locatar)


25. Reflectarea cotei valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta


Nota la operatiunile 24-25. Formulele contabile pentru operatiunile 24-25 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a acestuia.

26. Reflectarea altor venituri din activitatea de investitii primite in perioadele anterioare, dar care se refera la anul de gestiune curent


32

27. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) acordata pentru rascumpararea anticipata a bunurilor primite in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei (leasingului) au ramas nu mai mult de 12 luni

521,522, 539


1 2 3 4 5

28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de fondatori (participanti) privind dividendele si alte plati calculate

537 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota informativa, ordinul (dispozitia) conduca-torului intreprinderii, Registrul de evidenta la contul 621

29. Decontarea la venituri a sumei provizionului neutilizat pentru iesirea obiectelor de mijloace fixe


Corectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune

30. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la venituri din activitatea de investitii in anul de gestiune curent.Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile - 223, 227, 228, 229, credit contul 534

223, 227,228, 229

etc.


31. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a activelor pe termen lung returnate de la cumparatori

223, 227, 229, 522, 539 etc.

621 Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

32. Reflectarea sumei reducerii preturilor (fara TVA) la activele pe termen lung vandute (formula contabila de stomare)

223, 227, 229, 522, 539 etc.

621 Procesc-verbale de modificare a preturilor. Registrul de

33

evidenta la contul 621 Nota la operatiunile 30-32. Formulele contabile pentru operatiunile 30-32 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze, in conformitate cu politica sa de contabilitate, doar unul din urmatoarele conturi — 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stomare:

1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung returnate: debit contul 821, credit unul din conturile - 111, 112, 121, 123 etc.;

2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a activelor pe termen lung returnate: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;

3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la activele pe termen lung vandute: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

1 2 3 4 5

33. Stornarea sumelor datoriilor trecute eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat

527, 522, 537, 539

etc.

621 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

Decontarea veniturilor din activitatea de investitii la finele anului de gestiune

34. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea de investitii acumulate la rezultatul financiar total


34

2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara

Veniturile din activitatea financiara includ veniturile rezultate din modificarea marimii si structurii capitalului propriu si a imprumuturilor intreprinderii.

Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea financiara este destinat contul 622 «Venituri din activitatea financiara» in care, in particular, se reflecta:

valoarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane;

plata (redeventele) pentru activele nemateriale transmise in folosinta temporara altor intreprinderi si persoane;

diferentele favorabile de curs valutar si de suma aferente creantelor, mijloacelor banesti si datoriilor exprimate in valuta straina (unitati conventionale);

premiile, cadourile si sumele de sponsorizare primite de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale si de la alte intreprinderi si persoane fizice;

sumele subventiilor si ale finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala utilizate; sumele subventiilor pentru care au fost indeplinite conditiile prevazute in contractele

(acordurile) respective; compensatiile primite din contractele de neantrenare in concurenta; alte venituri aferente activitatii financiare a intreprinderii.

In Planul de conturi pentru contul 622 sunt prevazute urmatoarele subconturi:6221 «Venituri din redevente»;6222 «Venituri din diferente de curs valutar»;6223«Venituri din active intrate cu titlu gratuit»;6224 «Venituri din subventii de stat, prime, premii si sume sponsorizate»;6225«Venituri din contracte de neantrenare in concurenta»;6226 «Alte venituri din activitatea financiara».In afara de subconturile mentionate, intreprinderea poate deschide suplimentar la contul

622 subcontul «Venituri din diferente de suma».Evidenta analitica a veniturilor din activitatea financiara se tine pe tipurile lor, pe surse de

obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea

financiara se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 4.Tabelul 4

Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea financiara

Nr. crt.





1 2 3 4 5

35

Reflectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune

1.

1

Primirea cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane:

Contracte de donatie, procese-verbale de primire-predare a activelor pe termen lung (activelor nemateriale, mijloacelor fixe, titlurilor de valoare etc.), facturi de expeditie, dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622

5

a activelor nemateriale 111 622 a activelor nemateriale in curs de executie 112 622

a activelor materiale in curs de executie 121 622

a terenurilor 122 622

a mijloacelor fixe 123 622 a resurselor naturale 125 622

a titlurilor de valoare si a altor investitii pe termen lung

131,132 622

a materialelor 211 622 a OMVSD 213 622

a marfurilor 217 622 a titlurilor de valoare si a altor investitii pe termen scurt

231,232 622

2 3 4

a mijloacelor banesti 241,242, 243, 244

622

a documentelor banesti 246 622

Nota la operatiunea 1. Evaluarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane se efectueaza in modul stabilit in Standardele Nationale de Contabilitate 2, 13, 16, 25 etc. In scopuri fiscale baza valorica a proprietatii donate se considera, pentru destinatar, marimea maxima din baza ei valorica ajustata sau pretul ei de piata la momentul donarii (art. 42 alin. (1) si (2) din Codul fiscal).2. Reflectarea diferentelor de curs valutar

aferente: Nota de contabilitate,

Registrul de evidenta la contul 622 imprumuturilor acordate si depozitelor bancare

pe termen lung 131,132 622

creantelor pe termen lung 134 622

avansurilor pe termen lung acordate 136 622 creantelor pe termen scurt privind facturile comerciale

221,223 622

36

avansurilor pe termen scurt acordate 224 622

creantelor pe termen scurt ale personalului 227 622

creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate (redeventele, dobinzile pentru arenda finantata/leasingul financiar etc.)

228 622

altor creante pe termen scurt 229 622 soldului de mijloace valutare in numerar din casierie

241 622

imprumuturilor acordate si depozitelor bancare pe termen scurt

231,232 622

soldului de mijloace valutare din conturile curente in valuta straina

243 622

soldului de mijloace valutare din conturile speciale la banci

244 622

creditelor bancare pe termen lung 411 622

imprumuturilor pe termen lung primite 413 622

datoriilor de arenda (leasing) pe termen lung 421 622

finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala pe termen lung

423 622

avansurilor pe termen lung primite 424 622 creditelor bancare pe termen scurt primite 511 622

imprumuturilor pe termen scurt primite 513 622

cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung 514 622

datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale si alte operatiuni

521,522 622

avansurilor pe termen scurt primite 523 622 datoriilor fata de fondatori (participanti) privind dividendele si alte operatiuni

537 622

altor datorii pe termen scurt 539 6221 2 3 4 5

Nota la operatiunea 2. Diferentele de curs valutar apar la efectuarea operatiunilor in valuta straina. Suma acestor diferente se determina la data intocmirii rapoartelor financiare, la iesirea (cheltuirea) mijloacelor banesti si achitarea creantelor si datoriilor in valuta straina. 3. Reflectarea diferentelor favorabile de suma

aferente creantelor si datoriilor exprimate in unitati conventionale (valuta straina) conform art. 583 din Codul civil. Continutul operatiunilor pe fiecare cont este expus in formula contabila nr. 2

134,221,223, 228, 229,521,522, 539

etc.

622 Facturi fiscale, nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 622

37

din prezentul tabel Nota la operatiunea 3. Diferentele de suma apar la efectuarea operatiunilor legate de procurarea (vanzarea) marfurilor si serviciilor cu intreprinderile si persoanele rezidente ale Romaniei. Aceste diferente se contabilizeaza la data achitarii creantelor si datoriilor privind operatiunile sus-mentionate. La intocmirea rapoartelor financiare diferentele de suma nu se calculeaza, deoarece decontarile cu rezidentii Romaniei se efectueaza in valuta nationala. La reflectarea diferentelor de suma concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind creantele: debit unul din conturile - 221, 223, 228, 229 etc., credit contul 534;

2) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind datoriile: debit contul 534, credit unul din conturile - 521, 522, 539 etc. (formula contabila de stornare).

4. Reflectarea sumei redeventelor (fara TVA) pentru activele nemateriale transmise in folosinta temporara


5. Calcularea platii (fara TVA) sub forma de dobinda pentru bunurile transmise in arenda finantata (leasing financiar)


6. Restabilirea creantelor privind redeventele si plata pentru arenda finantata (leasingul financiar) calculate, decontate anterior ca creante compromise. Concomitent la suma creantelor restabilite se crediteaza contul extrabilantier 941


Nota la operatiunile 4-6. Formulele contabile pentru operatiunile 4-6 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii.7. Trecerea la venituri a subventiilor primite sub

forma de active pe termen lung pe masura calcularii uzurii (amortizarii) acestora


8. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) incasate in contul stingerii creantelor privind redeventele si plata pentru arenda finantata (leasingul financiar) decontate anterior ca creante compromise

241,242, 243, 244


38

Nota la operatiunea 8. Formula contabila pentru operatiunea 8 se intocmeste in cazul in care creantele decontate anterior ca creante compromise nu au fost restabilite in contul 228. TVA aferenta sumelor creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul 534. Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941.

1 2 3 4 5

9. Reflectarea mijloacelor banesti primite sub forma de premii, cadouri, sponsorizari, compensatii conform contractelor de neantrenare in concurenta etc.

241,242, 243, 244


10. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta (de exemplu, la achitarea anticipata a sumelor redeventelor etc.)


11. Decontarea sumelor subventiilor utilizate, primite sub forma de active curente, precum si a finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala


12. Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea termenelor de acordare a acestora. Formula contabila se intocmeste in cazul cind la finele anului de gestiune precedent facilitatile fiscale acordate pe un termen mai mare de un an nu au fost trecute in contul 535


13. Decontarea sumelor finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala curente


14. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de exemplu, privind redeventele etc.) aferente perioadei de gestiune curente


15. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) fata de alte intreprinderi si persoane privind redeventele si plata pentru arenda finantata (leasingul financiar). Concomitent la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta datoriilor decontate se intocmeste formula

514,521,522, 539

etc.

622 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota informativa, ordinul (dispozitia) conducatorului

39

contabila de stornare: debit contul 534, credit unul din conturile -514,521, 522, 539 etc.

intreprinderii, Registrul de evidenta la contul 622

16. Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea termenelor de acordare a acestora


Nota la operatiunea 16. Fonnula contabila pentru operatiunea 16 se intocmeste in cazul cind, in conformitate cu politica de contabilitate, facilitatile fiscale se contabilizeaza in conturile contabilitatii financiare, inregistrarea mentionata este precedata de formula contabila pentru trecerea (la finele anului de gestiune precedent) facilitatilor fiscale acordate pe un termen mai mare de un an in componenta datoriilor pe termen scurt: debit contul 423, credit contul 535.

Corectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune

17. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la veniturile din activitatea financiara in anul de gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de

221, 223, 227, 228, 229 etc.


1 2 3 4 5

stornare: debit unul din conturile - 223, 227, 228, 229 etc., credit contul 534

18. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat. Concomitent TVA aferenta marimii datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit contul 534, credit unul din conturile - 521 , 522, 539 etc.

521, 522, 539 etc.

622 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622

Decontarea veniturilor din activitatea financiara la finele anului de gestiune

19. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiara acumulate la rezultatul financiar total


40

2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale

Veniturile exceptionale includ veniturile obtinute de intreprindere pentru compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamitati naturale, exproprieri si alte evenimente exceptionale.

Pentru generalizarea informatiei privind veniturile exceptionale este destinat contul 623 «Venituri exceptionale» in care, in particular, se reflecta:

compensatiile sub forma de mijloace banesti, materiale, marfuri, terenuri, mijloace fixe si alte active primite cu titlu gratuit de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale, alte intreprinderi si persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamitati naturale, si alte evenimente exceptionale;

valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute la iesirea (casarea partiala) a activelor in urma evenimentelor exceptionale;

despagubirile de asigurare primite si/sau care urmeaza a fi primite de la companiile de asigurari pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale;

compensatiile (in expresie baneasca sau naturala) primite si/sau care urmeaza a fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totala sau partiala a bunurilor in urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale.

In Planul de conturi pentru contul 623 sunt prevazute urmatoarele subconturi:6231 «Compensatii primite pentru recuperarea pierderilor din calamitati naturale»;6232 «Alte venituri exceptionale».Evidenta analitica a veniturilor exceptionale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si

pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii.Veniturile exceptionale se reflecta in contul 623 in cazul existentei documentelor care

confirma faptul savirsirii evenimentului exceptional si primirea (calcularea) compensatiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente cuprind:

actele comisiilor de lichidare a consecintelor calamitatilor naturale - in cazul cutremurelor de pamint, secetelor, inundatiilor, uraganelor, eroziunii solurilor, epizootiilor etc.;

actele serviciului antiincendiar de stat - in cazul incendiilor; actele politiei rutiere si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul accidentelor

rutiere; actele politiei si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul furturilor bunurilor; actele si calculele organelor de asigurari - la determinarea sumelor despagubirilor de

asigurare;

41

procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) - la lichidarea (casarea) acestora si la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale obtinute in urma casarii acestor obiecte;

deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor; actele expertilor independenti (evaluatorilor) - la evaluarea marimii pagubelor din

pierderea partiala a bunurilor; acordul (consimtamintul) persoanelor vinovate si/sau hotaririle instantelor de judecata -

in cazul pierderii bunurilor din vina angajatilor intreprinderii sau altor persoane; ordinele de plata, facturile de expeditie si alte documente - la primirea compensatiilor de

la autoritatile publice, organizatiile necomerciale si alte intreprinderi si persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale.Sumele primite de catre persoanele fizice si juridice ca despagubire pentru prejudiciul ce

le-a fost cauzat ca urmare a unei actiuni ilegale (inactiuni) ori ca urmare a unor calamitati naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ in venitul impozabil (art. 20 lit.d ) din Codul fiscal).

La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor exceptionale se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5 Formule contabile pentru evidenta veniturilor exceptionale

Nr. crt.





1 2 3 4 5

Reflectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune

1. Primirea de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale, alte intreprinderi si persoane pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale:

Documente care confirma evenimentele exceptionale, facturi de expeditie, procese-verbale de primire-predare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 623

a activelor nemateriale 111 623 a activelor nemateriale in curs de executie 112 623

a activelor materiale in curs de executie 121 623

a terenurilor 122 623

a mijloacelor fixe 123 623

a materialelor 211 623

a OMVSD 213 623

a marfurilor 217 623

a mijloacelor banesti 241,242, 243, 244

623

42

a documentelor banesti 246 623

Nota la operatiunea 1. La iesirea (distrugerea, deteriorarea) activelor pe termen lung si curente in urma evenimentelor exceptionale concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823, credit unul din

conturile -111, 112, 121, 122, 123, 211, 213, 217 etc.;2) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta valorii activelor pe termen lung si curente iesite: debit

contul 823 sau contul 813, credit contul 534 (formula contabila se intocmeste in cazul in care persoanele vinovate lipsesc sau prejudiciul material nu a fost recunoscut de persoanele vinovate);

3) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile- 113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125;

4) la reducerea de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite: debit contul 823 sau contul 821, credit contul 341.

2. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute din casarea activelor pe termen lung si curente deteriorate in urma accidentelor, incendiilor, calamitatilor naturale si altor evenimente exceptionale

211 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, bonuri de intrari, procese-verbale de casare a mijloacelor fixe si a altor active pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la cont. 623

1 2 3 4 5

3. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute din casarea activelor pe termen lung si curente deteriorate in urma accidentelor, incendiilor, calamitatilor naturale si altor evenimente exceptionale

213 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, bonuri de intrari, procese-verbale de casare a mijloacelor fixe si a altor active, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623

4. Reflectarea creantelor angajatilor intreprinderii (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

227 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, angajamente de plata, hotarirea instantei de

43

judecata, Registrul de evidenta la contul 623

5. Reflectarea creantelor altor intreprinderi si persoane (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in rezultatul accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

229 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 623

Nota la operatiunile 4-5. Formulele contabile pentru operatiunile 4-5 se intocmesc la suma prejudiciului material (fara TVA) care urmeaza a fi recuperat in perioada de gestiune curenta. Sumele prejudiciului material care urmeaza a fi recuperat conform angajamentului de plata sau hotaririi instantei de judecata in perioadele de gestiune ulterioare se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit unul din conturile - 422, 515. TVA aferenta prejudiciului material (indiferent de perioada recuperarii) se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534.6. Calcularea despagubirilor de asigurare care

urmeaza a fi primite de la companiile de asigurari pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale

229 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, procese-verbale si calcule ale companiilor de asigurari, Registrul de evidenta la contul 623

7. Decontarea ecartului de reevaluare aferent activelor pe termen lung distruse (deteriorate) in urma evenimentelor exceptionale. In conformitate cu politica de contabilitate a intreprinderii, ecartul de reevaluare a activelor sus-mentionate poate fi reflectat in creditul contului 621

341 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, procese-verbale de reevaluare a activelor pe termen lung, Registrul de evidenta la contul 623

8. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta (de exemplu, la recuperarea anticipata a prejudiciului material, cauzat de persoanele vinovate in savirsirea incendiilor, accidentelor si altor evenimente exceptionale)


1 2 3 4 5

9. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de exemplu, privind recuperarea prejudiciului material etc.) aferente perioadei de gestiune

515 623 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta

44

curente la contul 623

Corectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune

10. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la veniturile exceptionale in anul de gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534

227, 229 623 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623

Decontarea veniturilor exceptionale la finele anului de gestiune

11. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor exceptionale acumulate la rezultatul financiar total


45

CAPITOLUL IIICHELTUIELI EFECTUATE

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie

Activitatea de constructie cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, produselor, lucrărilor şi serviciilor. Totodată sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor de constructie se diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate, pe următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsăminte aşimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de constructie.

Potrivit planului de conturi general românesc, contabilitatea cheltuielilor de constructie se realizează cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 7 Conturi de cheltuieli, care se dezvoltă pe conturi şintetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvoltă pe conturi şintetice de gradul II, formate din patru cifre.

3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Această categorie de cheltuieli desemnează generic elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de constructie a întreprinderii. Ele sunt reflectate în contabilitate prin grupa de conturi 70 „Cheltuieli privind stocurile”.

Obiectul acestei categorii de cheltuieli îl constituie materiile prime, materiale consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia şi apa, precum şi mărfurile.

Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilităţii, contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin foloşirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

În cadrul SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRĂILA se foloseşte metoda inventarului permanent, care presupune contabilizarea fiecărei intrări de stocuri, cantitativ şi valoric, la cost istoric (cost de achiziţie sau cost de producţie), la preţ stabilit în funcţie de valoarea de utilitate (pentru stocurile constatate ca pulsuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca donaţie sau obţinute cu titlu gratuit) sau la o altă valoare de înregistrare (preţ de vânzare, preţ standard).

46

Foloşindu-se metoda inventarului intermitent, la SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRĂILA, contabilitatea analitică a stocurilor se organizează, după specificul activităţii, pe metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic).

Aceasta constă în ţinerea evidenţei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de depozitare, adică în magazii, cu ajutorul fişelor de magazie, aranjate în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În magazie, înregistrările se fac zilnic de către gestionar pe bază documentelor de intrare-ieşire a materialelor. După înregistrare, aceste documente se predau la contabilitate, pe bază de borderou. În contabilitate are loc evidenţa cantitativ-valorică, prin înregistrarea documentelor primite în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi verificarea modului de emitere şi completare a documentelor. Stabilirea stocurilor şi soldurilor se realizează prin programul informatic de gestiune implementat în reţeaua de calculatoare de care dispune firma şi care furnizează şi şituaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale, în vederea înregistrării lor în contabilitatea şintetică.

Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în fişele de depozit şi cele din fişele de cont analitic de la contabilitate.

Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale şi mărfuri are loc la ieşirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate şi înregistrate prin metodele: costului mediu ponderat, FIFO, primul intrat-primul ieşit, sau LIFO, ultimul intrat-primul ieşit.

SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRĂILA utilizează metoda LIFO, ultimul intrat-primul ieşit, prin care bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior, în ordine cronologică.

Întrucât obiectul de activitate al societatii este construcţii şi reparaţii de nave, se contabilizează numai cheltuieli cu materialele consumabile. Contabilitatea stocurilor la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cuprinde: magazia, obiectele de inventar, echipamentul de protecţie, stocul de materiale de constructie, precum şi evidenţa cheltuielilor şi veniturilor aferente.

Ocazionarea cheltuielilor cu materialele consumabile se face în momentul consumului, pe baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii.

Bonul de consum serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodată document justificativ de scădere din gestiune. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea sa, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente care solicită materiale spre a le consuma.

Circuitul documentelor de ieşire a materialelor consumabile poate fi prezentat schematic, astfel:

47

Bonul de consum va circula, la următoarele nivele: la persoanele autorizate să acorde viza de neceşitate a materialelor nestocate, la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea şintetică şi analitică, în dublu exemplar.

În cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar în cadrul gestiunii, pe secţii. După ce au fost astfel grupate, bonurile de consum sunt introduse în calculator, care prin programul de gestiune implementat, furnizează şituaţia consumurilor.

Această şituaţie este instrumentul de întocmire a documentului cumulativ.Înregistrările din notele contabile s-au efectuat la sumele cumulate ale fiecărui cont de

materiale ce a intervenit. Acest lucru este facilitat de documentele cumulative care se întocmesc în vederea şistematizării operaţiunilor intervenite pe parcursul lunii.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu materialele auxiliare se face prin debitarea contului 7021 „ Cheltuieli cu materialele auxiliare” cu suma rezultată din documentul cumulativ şi prin creditarea contului 3021”Materiale auxiliare”, concomitent şi cu aceeaşi sumă:

--------------------------------------------- -----------------------------7021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 158.820.783,3 RON----------------------------------------------------- ----------------------------------

Contabilitatea consumului de obiecte de inventar, având în vedere particularizarea participării lor la mai mute cicluri de constructie, se face prin intermediul uzurii, potrivit prevederii din Legea Contabilităţii şi anume că obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă durată se înregistrează pe cheltuieli integral sau eşalonat, pe o perioadă de cel mult trei ani de la darea în foloşinţă.

Pentru calculul uzurii aferente obiectelor de inventar aflate în foloşinţă se pot foloşi mai multe procedee, între care:

- procedeul calculării lunare egale a uzurii obiectelor de inventar pe baza formulei:

48

Bonuri de consum Scoatere din gestiune

Fişa de magazie

Centralizare Fişa de cont analitică

Documentul cumulativ al consumurilor de

materiale

- procedeul de calcul a uzurii la valoarea integrală a obiectelor de inventar, fie la darea în foloşinţă, fie la scoaterea din uz;

- procedeul de calcul a uzurii: 50% din valoare la darea în foloşinţă şi 50% la scoaterea din uz;

- procedeul cotei unice anuale – calculate având în vedere valoarea aferentă uzurii obiectelor de inventar din anul precedent raportată la suma soldurilor lunare ale obiectelor de inventar aflate în foloşinţă în acelaşi an – (precedent, de bază).

Varianta aleasă de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. pentru calcularea uzurii obiectelor de inventar înregistrate în luna decembrie este cea liniară, care are ca instrument matematic formula uzurii lunare.

Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar se face pe baza aceloraşi documente primare, bonurile de consum, grupate pe gestiuni. Această şintetizare a bonurilor de consum reprezintă datele de intrare în şistemul informatic de gestiune care are ca ieşiri documentele cumulative.

Darea în consum a obiectelor de inventar se contabilizează la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. prin debitarea conturilor 3031 „Obiecte de inventar în magazie”, „3032 „Echipamente de protecţie şi de lucru în magazie” şi prin creditarea conturilor 3033 „Obiecte de inventar în foloşinţă”, 3034 „Echipamente de protecţie şi de lucru în foloşinţă”, concomitent şi cu aceeaşi sumă. La darea în consum a obiectelor de inventar are loc şi ocazionarea cheltuielilor privind obiectele de inventar, prin care se înregistrează uzura aferentă, calculată eşalonat pe 2 ani.

Uzura obiectelor de inventar =106.544.486,4 = 53.272.243,2 RON 2După ce sunt date în foloşinţă, obiectele de inventar sunt evidenţiate, cantitativ şi valoric,

pe baza documentului fişa de evidenţă a obiectelor de inventar date în foloşinţă.Aceasta reflectă atât materialele eliberate unor compartimente, cât şi evidenţa cantitativă

pe locuri de consum.Este întocmit de compartimentul financiar-contabil, ca document pentru ţinerea

contabilităţii analitice a obiectelor de inventar date în foloşinţă, sau de responsabilul cu bunuri de inventar, când este utilizat ca document pentru evidenţa obiectelor de inventar în foloşinţă. Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar şi echipamentul de protecţie se realizează prin debitarea contului 7033 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar în foloşinţă” sau a contului 7024 „Cheltuieli privind materialele de natura echipamentului de protecţie în foloşinţă” şi prin creditarea, concomitent şi cu aceeaşi sumă, reprezentând uzura calculată a contului 3036„Uzura obiectelor de inventar”.

-------------------------------------------- -------------------------

49

% = 3036 Uzura 7033 Cheltuieli privind obiectele obiectelor de inventar în foloşinţă de inventar7034 Cheltuieli privind echipament de protecţie în foloşinţă--------------------------------------------------- -----------------------------

Reflectare cheltuielilor cu echipamentul de lucru reţinut se face prin debitarea contului 7034 „Cheltuieli privind echipamentul de protecţie şi de lucru în foloşinţă” cu 50% din valoarea echipamentului de protecţie şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 3033 „Obiecte de inventar date în foloşinţă”.

------------------------------------------ ------------------------------------7034 Cheltuieli privind echipamentul = 3033 Obiecte de inventar date de protecţie în foloşinţă în foloşinţă------------------------------------------------- -----------------------------------------

Ca document de evidenţă a obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată, a echipamentului de protecţie date în foloşinţa personalului, este foloşită fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în foloşinţă. Aceasta se completează în cazul eliberării obiectelor din magazia de obiecte noi, pe baza bonului de consum. Fiind document de înregistrare, acest document de evidenţă nu circulă şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Pentru a reflecta în contabilitatea şintetică şi analitică aşigurarea cu utilităţile necesare desfăşurării procesului de producţie, în principal energia şi apa, se porneşte de la documentul justificativ, care în cazul consumurilor de apă şi energie este factura trimisă de furnizori.

Circuitul acestui document în întreprindere este următorul:

50

Factură trimisă de furnizor

Serviciul aprovizionare

Urmărire contracte

Completare nomenclator

Serviciul financiar

Urmărirea decontărilor

Contabilitate

Completare:

Număr factură

Preţ facturare

Cod fel operaţie

Cod furnizor

Cod materiale

Comisia de recepţie

Primire, verificare, recepţie, emitere BPTR

La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc în luna decembrie o operaţiune, de aprovizionare cu energie şi apă pentru desfăşurarea procesului de producţie.

Reflectarea în contabilitate se face prin debitarea conturilor 705 „Cheltuieli cu energia” şi 4426 „TVA deductibilă”, şi prin creditarea contului 4011 „Furnizori interni”, concomitent şi cu aceeaşi sumă.

-------------------------------------- ---------------------------- % = 4011 Furnizori interni 705 Cheltuieli cu energia 4426 TVA deductibilă ----------------------- ----------------------------------------------

3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile

Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile se reflectă în planul de conturi prin contul şintetic 707 „Cheltuieli privind mărfurile”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventar, precum şi cu diferenţele de preţ aferente şi se creditează la sfârşitul exerciţiului, prin virarea lor la contul 121 „Rezultatul exerciţiului”.

Cheltuielile privind mărfurile sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere.

Astfel, în cazul inventarului permanent, dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare în care este inclus şi adaosul comercial şi TVA neexigibil, cheltuiala cu mărfurile apare la sfârşit de lună, când se descarcă gestiunea de mărfuri. Dacă unitatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de cumpărare, cheltuiala cu mărfurile apare tot la descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute. Aceeaşi evidenţă se face şi în cazul lipsurilor de mărfuri constatate la inventariere.

Reflectarea în contabilitate se face prin debitarea conturilor 707 „Cheltuieli privind mărfurile” şi 4426 „TVA deductibilă”, şi prin creditarea contului 401 „Furnizori”, concomitent şi cu aceeaşi sumă.

-------------------------------------- -------------------------- % = 4011 Furnizori interni 707 Cheltuieli privind mărfurile 4426 TVA deductibilă-------------------------------------------- -------------------------------

Întrucât în obiectul de activitate a schelei de producţie – ca unitate de bază în cadrul S.N.P., nu este prevăzută achiziţionarea de mărfuri în vederea vânzării, nu se vor realiza înregistrările specifice acestei operaţiuni.

51

3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terţi

Pentru a-şi desfăşura în condiţii de rentabilitate activitatea sa, întreprinderea apelează la serviciile şi lucrările executate de terţi. Această categorie de cheltuieli cuprinde două structuri:

- lucrări şi servicii executate de terţi direct legate de activitatea de constructie, cum sunt: redevenţele; locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de aşigurare; studiile şi cercetările;

- alte lucrări şi servicii executate de terţi cu caracter general: colaborările cu terţii; comişioanele şi onorariile; protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări, transferări; poştă şi telecomunicaţii, alte servicii executate de terţi.

Cele două structuri se evidenţiază distinct în planul contabil general, prin grupele 71 „Cheltuieli cu serviciile executate de terţi” şi 72 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.

Facturile parcurg un circuit specific, trecând pe la serviciul financiar, unde sunt urmărite decontările cu terţii, şi pe la serviciul contabilitate, pentru a fi înregistrate şi centralizate pe documentele contabile de evidenţă.

Reparaţiile capitale şi curente ale utilajelor sunt realizate de către firmele care execută astfel de lucrări de reparaţii şi service, având la bază contracte ferme încheiate cu firma. Facturile eliberate de către terţi sunt înregistrate, centralizate şi decontate de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L..

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu lucrările executate de firma GPS Boldeşti se realizează prin debitarea conturilor 711 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”, 4426 ”TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

------------------------------------------------------- ------------------------ % = 4011 Furnizori interni 711 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 4426 TVA deductibilă ---------------------------------------------------------------- -----------------------------

O altă categorie de cheltuieli privind lucrările executate şi serviciile prestate de terţi o constituie cheltuielile cu redevenţele, chiriile şi locaţiile de gestiune datorate terţilor care pun la dispoziţia S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , pentru nevoile productive sau neproductive, bunuri imobiliare, cum este SC Bravoo S.A.

Cheltuielile ocazionate în luna decembrie 2008, au la baza înregistrării lor în contabilitatea firmei, ca document justificativ, contracte de închiriere care detaliază condiţiile plăţii: durata de rambursare, scadenţele şi sumele de plătit.

Contabilizarea cheltuielilor cu chiriile datorate societăţii Bravoo, care închiriază firmei un spaţiu imobiliar se realizează prin debitarea conturilor 712 „Cheltuieli cu redevenţele,

52

locaţiile de gestiune, chiriile”, 4426 „TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

----------------------------------------------------------------- ------------------------- % = 4011 Furnizori interni 712 Cheltuieli cu redevenţele, locaţii de gestiune, chirii 4426 TVA deductibilă

--------------------------------------------------------------------------------------------

În ceea ce priveşte cheltuielile cu aşigurarea mijloacelor de transport aflate la dispoziţia sa, S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. le justifică pe baza contracte lor de aşigurare încheiate cu SC AŞIROM SA. Contractele de răspundere civilă auto, obligatorii legal şi contractele de aşigurare CASCO reprezintă documentul primar de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor cu aşigurările auto.

Contabilizarea cheltuielilor cu aşigurarea mijloacelor de transport se realizează prin debitarea contului 713 „Cheltuieli cu primele de aşigurare” şi prin cedarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are de plătit, conform contractului de aşigurare a autocarului propriu, prima de aşigurare corespunzătoare lunii decembrie, în valoare de 1755,2 RON.

------------------------------------------- --------------------------713 Cheltuieli cu primele de aşigurare = 4011 Furnizori interni -------------------------------------------------- ------------------------------

Prestatorii de servicii, aflaţi în relaţii economice cu S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , şi care îşi decontează creanţele asupra firmei pe baza facturii, sunt firmele prestatoare de servicii diverse, ca transportul de bunuri şi persoane: SC CONPET SA şi SC ATLAS SA.

Contabilizarea cheltuielilor cu serviciile prestate de aceste firme de transport se realizează prin debitarea conturilor 7241 „Cheltuieli cu transportul-CONPET”, 4426 „TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

-------------------------------------------------- ------------------------- % = 4011 Furnizori interni 7242 Alte cheltuieli cu transportul „Conpet” 4426 TVA deductibilă ------------------------------------------------- --------------------------Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizează, în cadrul S.C. OXINAV

CONSTRUCT S.R.L. pe bază de contract de colaborare, având ca document justificativ factura

53

primită de la aceştia şi reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în favoarea firmei (întreţinerea şistemului informatic). Ca document primar, factura urmează circuitul menţionat anterior: de la serviciul financiar – unde are loc decontarea – la serviciul contabilitate – unde este înregistrată şi centralizată în evidenţa contabilă.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea conturilor 721 „Cheltuieli cu colaboratorii”, 4426 „TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011 „Furnizori interni’’.

----------------------------------------------------- -------------------------- % = 4011 Furnizori interni 721 Cheltuieli cu colaboratorii 4426 TVA deductibilă -------------------------------------------------------------- ------------------------------- Reflectarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate are ca justificare consemnarea

acestor cheltuieli in facturile aferente.Contabilizarea cheltuielilor de protocol se face prin debitarea conturilor 7231„Cheltuieli

de protocol”, 4426”TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4011”Furnizori interni”.

----------------------------------------------------- ------------------------------- % = 4011 Furnizori interni 7231 Cheltuieli de protocol4426 TVA deductibilă -------------------------------------------------------------- Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări cuprinde următoarele

tipuri de cheltuieli: deplasări în interes de serviciu-diurnă, cazare, transport; detaşări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne, cazare, transport, drepturile cuvenite angajaţilor şi familiilor acestora, transferaţi sau mutaţi împreună cu unitatea în altă localitate.

În luna decembrie, la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc justificarea avansului către trezorerie, de către un angajat trimis în deplasare de serviciu în Bucureşti. Decontarea cheltuielilor cu deplasările, de către titularul de avans, se face pe baza ordinului de deplasare (delegaţie), care constituie documentul justificativ de înregistrare în contabilitate.

Circuitul ordinului de delegaţie este următorul: de la persoana care dispune împuternicirea şi îl semnează trece la persoana care efectuează deplasarea, apoi ajunge la persoanele autorizate să confirme soşirea şi plecarea delegatului din unitatea unde s-a efectuat deplasarea; în final ajunge la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate de către titular la întoarcere, sau cu ocazia procurării

54

materialelor, stabilind diferenţele de primit sau de restituit, eventualele penalizări şi pentru semnăturile de verificare.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea contului 725 „Cheltuieli cu detaşări, deplasări, transferări in tara” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 5421 „Avansuri de trezorerie in RON”.

------------------------------------------------------ -------------------------------------72501 Cheltuieli cu detaşări, deplasări, = 5421 Avansuri de trezorerie transferări in ţară in RON--------------------------------------------------------------- -------------------------------------------Contabilitatea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii include acele cheltuieli

poştale, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc., făcute în interesul general al firmei. Înregistrarea în evidenţa contabilă se realizează pe baza facturii care reprezintă în cazul de faţă documentul primar justificativ.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii se face prin debitarea conturilor 726 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”, „TVA deductibilă” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 401 „Furnizori interni”.

--------------------------------------- ------------------------ % = 4011 Furnizori interni 726 Cheltuieli poştale şi taxe 4426 TVA deductibilă --------------------------------------------- ----------------------------

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare şi aşimilate cuprinde acele servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, şi anume: comişioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor; comişioane şi cheltuieli pentru emişiuni de împrumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli şi comişioane pentru prestări de servicii.

În cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cheltuielile cu serviciile bancare se referă la comişioanele reţinute de bancă pentru efectuarea operaţiilor în contul curent şi sunt evidenţiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala BCR anexează nota contabilă care atestă sumele operate în cont şi valoarea comişioanelor reţinute de bancă.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor cu serviciile bancare se face prin debitarea contului 727 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi aşimilate” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 5121 „Conturi curente la bănci în RON”.

---------------------------- -----------------------------------------727 Cheltuieli cu servicii = 5121 Conturi curente la bănci în RON

55

bancare şi aşimilate--------------------------------- ------------------------------------------------

3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele aşimilate

Această categorie de cheltuieli desemnează ansamblul cheltuielilor efectuate de întreprindere cu:

a) impozitul suplimentar datorat, conform legii bugetului de stat, pentru depăşirea fondului de salarii admişibil;

b) impozite, taxe, vărsăminte aşimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate; fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice.

Reflectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asşimilate de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are ca obiect consemnarea acestor cheltuieli şi decontarea lor pe luna decembrie, către bugetul statului.

Contabilizarea cheltuielilor cu impozitul pe venit se face prin debitarea contului 7351 „Cheltuieli cu impozitul pe venit”

---------------------------------------- 7351 Cheltuieli cu impozitul pe venit = 14.483,2 RON-----------------------------------------------

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. calculează şi evidenţiază de asemenea taxele pentru foloşirea terenului din oraşul Bradesti, teren-proprietate a statului, pentru amplasarea unui depozit. De asemenea, firma are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat impozitele pe clădirile sediului său administrativ, cantinei şi imobilelor aferente.

Documentul justificativ este declaraţia de impunere de către serviciul de contabilitate şi trimisă percepţiilor fiscale a localitatii pe terenul căreia se află imobilele în cauză, Brdesti. Pe această bază se achită trimestial impozitul şi taxele pe terenuri. Valoarea impozitului se stabileşte prin înmulţirea valorii de inventar din listele anexate cu 1%. Valoarea taxei se determină prin aplicarea la suprafaţa respectivă a unui tarif stabilit pe criteriul de mărime publicat în Monitorul Oficial. Calculul impozitelor şi taxelor pe terenuri şi clădiri este detaliat în anexa de mai jos.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu taxele şi impozitele pe terenuri şi clădiri se face prin debitarea contului 7354 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte aşimilate” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a următoarelor conturi 4464 „Impozitul pe clădiri”, 4465 „Taxa pentru foloşirea terenurilor proprietate de stat”, 4468 „Taxe pentru mijloacele de transport”.

56

------------------------------------- -----------------------------------------7354 Cheltuieli cu alte impozite, = % taxe şi vărsăminte aşimilate 4464 Impozitul pe clădiri

4465 Taxa pe terenuri 4468 Taxa pt. mijloace de transport

------------------------------------------- ------------------------------------------------

3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestată de către personalul angajat, întreprinderea datorează salariaţilor drepturi băneşti, numite salarii. Acestea se negociază şi se prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariaţii, fiind completate de prime şi sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unitate cheltuieli de personal ale exerciţiului în curs.

Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului şi altor organisme sociale diferite impozite şi taxe, care pot fi conşiderate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Această categorie de cheltuieli cuprinde cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj, fiind contabilizată pe baza statelor de salarii, listelor de avans chenzinal, listelor de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, desfăşurătoarelor de indemnizaţii plătite în contul aşigurărilor sociale de stat.

Pe cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , cheltuielile salariale se particularizează, după specificul domeniului de activitate, astfel încât activitatea de intervenţie corespunde nivelului categoriei de muncă grea grupa I, iar celelalte activităţi în grupele II şi III.

Activitatea de salarizare, se desfăşoară în cadrul serviciului financiar, prin întocmirea statului de salarii detaliat pe angajaţii Firmei. La acest nivel se întocmesc recapitulaţii pe activităţi, secţii, grupe de muncă şi se finalizează cu întocmirea recapitulaţiei finale, prin centralizarea celor parţiale.

În scopul stabilirii şi înregistrării salariilor cuvenite persoanelor se folosesc documente privind prezenţa: condici de prezenţă şi foaie colectivă de prezenţă, documente de realizare a volumului de activitate, documente de evidenţă a salariaţilor fişa de evidenţa a salariaţilor .Documentul de calcul al salariilor,reţinerilor şi sumelor achitate angajaţilor este însă statul de salarii. Acesta se întocmeşte distinct pentru fiecare unitate operaţională şi compartiment funcţional.

Circuitul documentelor este următorul:

57

În statul de salarii intervin următoarele drepturi salariale distincte: salariul de încadrare sau salariul lunar, salariul efectiv, salariul în acord, care calculează diferit:

Salariul de încadrare se stabileşte pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de muncă.

Salariul efectiv se stabileşte pe baza pontajului. Pontajul se realizează în funcţie de rapoartele de lucru efectiv, de diagramele de lucru şi se vizează de către şeful secţiei şi serviciul resurse umane, fiind aduse ulterior la serviciul financiar.

Salariul în acord se calculează în cadrul formaţiilor de lucru, unde se stabilesc norme pe fiecare salariat în parte, în timpi de muncă, şi se înmulţesc cu salariul stabilit pe formaţie.

Contabilitatea cheltuielilor salariale urmăreşte calcularea şi înregistrarea următoarelor elemente, menţionate în ordinea apariţiei pe statul de plată: abonamentele de transport reflectă decontările efectuate de unitate cu angajaţii navetişti; concediul de odihnă calculat ca produs al salariului de încadrare cu sporurile permanente şi cu numărul de zile de concediu, raportat la numărul de zile de normă; ajutorul de vacanţă calculat şimilar concediului de odihnă; sporul de vechime cumulează sporul de vechime în muncă şi sporul de vechime în construcţii; dreptul de muncă grea se aplică mai ales activităţii de intervenţii; şistem peste program se acordă pentru orele lucrate în plus; drept de conducere este aşimilat indemnizaţiei de conducere; drept de pericol pentru muncă prestată în condiţie de periculozitate; drept de nocivitate; drept de noapte se acordă pentru schimbul de noapte; drept tură la salariaţii care lucrează în schimb; drept de muncă în echipă; drept de şantier; cumul de funcţii; drepturi suplimentare se calculează ca număr de ore înmulţit cu salariul pe oră; premiere acordate cu diverse ocazii (ajutor de ziua copilului); alte ajutoare pentru naştere, deces, căsătorie, penşie; concediul de boală pentru care se întocmesc state de plată diferite, în funcţie de vechime, gravitatea bolii, urgenţă, după care se aduc pe statul de plată general. Toate sporurile se calculează la salariul de bază realizat, sau salariul efectiv, iar adunându-le la acesta, se obţine salariul brut.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor cu remuneraţiile personalului pe luna decembrie se face prin debitarea contului 741 „Cheltuieli cu salariile personalului” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 425 „Avansuri acordate personalului”

58

Foi colective de prezenţă

Raport de producţie

Note de concediu

Certificate medicale

Statul de salariiNote ore de

concediu

pentru evidenţierea avansului, şi a contului 42112 „Personal-remuneraţii datorate pe luna a-12-a”.

----------------------------------- ------------------------------------------741 Cheltuieli cu remuneraţiile = 425 Avansuri acordate personaluluipersonalului----------------------------------------- -------------------------------------------------

----------------------------------------- ---------------------------------------------------741 Cheltuieli cu remuneraţiile = 42112 Personal-remuneraţii datoratepersonalului luna a 12-a----------------------------------------- ---------------------------------------------------

Din salariul brut se calculează şi se scad următoarele reţineri: CAS 11,67%, ajutorul de şomaj 1%, fondul de sănătate 7%, impozitul pe salariu calculat după calculatoarele specifice pe cote de venit; avansul care este 40% salariul brut; avansul pe concediu 40% din concediu de odihnă şi ajutorul de concediu; penşie alimentară; popriri; reţineri premiere; rate; chirii; garanţii; imputaţii; şindicat 2% din salariul tarifar; cotizaţia sportivă 1% din salariul tarifar; impozit la ajutorul de vacanţă; impozit la alte ajutoare.

În urma acestor reţineri se obţine restul de plată, din care, dacă se scad rate CAR, se va obţine totalul de plată către salariaţi. Fondul de sănătate, 7% salariul brut, se va opri din impozit.

Formarea restului de plată în formă schematică este următoarea:

Salariul de încadrare sau Salariul în acord sau Salariul efectiv+ sporuri, indemnizaţii, ajutoare, drepturi salariale specifice+ compensări şi indexări+ avantaje în natură

= Salariul brut- contribuţia personalului la penşia suplimentară (3%)- contribuţia personalului la fondul de şomaj (1%)- suma neimpozabilă= Salariul brut impozabil- impozit pe salariu din care: - pentru acoperirea contribuţiei la aşigurările sociale de sănătate - rest de impozit reţinut- avansuri băneşti- avantaje în natură- reţineri datorate terţilor (chirii, cumpărări în rate, popriri)

59

- alte reţineri din salariu (incluşiv partea contribuţiei la aşigurările sociale de sănătate, neacoperită din impozitul pe salariu)

= Salariul net de plată (restul de plată)

Conform legislaţiei în vigoare, începând cu luna ianuarie 2008, formarea restului de plată are următoarea formă schematică:

Salariul de încadrare sau Salariul în acord sau Salariul efectiv+ sporuri, indemnizaţii, ajutoare, drepturi salariale specifice+ compensări şi indexări+ avantaje în naturăVenitul brut- contribuţia personalului la penşia suplimentară (= 5% din Salariul brut)- contribuţia personalului la fondul de şomaj (=1% din Salariul de încadrare)- fond de sănătate (= 7% din Salariul brut)- cheltuieli profeşionale (= 15% din deducerea personală de bază)Venitul net = Venit brut – (Şomaj 1% + Penşii 5% + Sănătate 7%+ Cheltuieli profeşionale 15%)Deducere personală de bazăDeduceri suplimentare (soţie + 1 copil în întreţinere = 0,60 + 0,35)Venit bază de calcul = Venit net – Total deduceriImpozit (aplicat la Venit bază de calcul)Salariu net = Venit net – (Şomaj 1% + Penşii 5% + Sănătate 7% + Impozit)- avansuri băneşti- avantaje în natură- reţineri datorate terţilor (chirii, cumpărări în rate, popriri)- alte reţineri din salariuRest de plată

Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului şi altor organisme sociale diferitele impozite şi taxe, care pot fi conşiderate cheltuieli patronale asupra salariilor. Astfel, iau naştere cheltuielile privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj.

Această contribuţie se determină prin aplicarea unor cote procentuale, diferenţiate în funcţie de grupa de muncă a salariaţilor, asupra fondului brut de salarii acordate angajaţilor cu contract de muncă.

Conform legii nr. 19/2000, cotele procentuale foloşite pentru calcularea contribuţiei unităţii la aşigurările sociale sunt următoarele: 35% pentru condiţii normale de muncă, din care 23,33% - unitatea şi 11,67% salariatul ; 40% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 28,33% unitatea şi 11,67% salariatul; 45% pentru condiţii speciale de muncă, din care 33,33% unitatea şi 11,67% salariatul.

60

Firma are obligaţia de a constitui, înregistra şi vărsa şi o cotă de 7% calculată asupra fondului de salarii, în vederea participării la constituirea fondului iniţial pentru aşigurările sociale de sănătate, conform normei publicate în Monitorul Oficial nr. 114 din 19 martie 1999, ajungând la 7% din fondul de salarii.

Evidenţierea obligaţiei firmei de plată la fondurile de aşigurări sociale şi la fondul de şomaj, în valorile calculate în anexa urmatoare, se realizează prin debitarea contului 7541 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la aşigurările sociale” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 4311 „Contribuţia unităţii la aşigurările sociale”.

-------------------------------- --------------------------------------------------7451 Cheltuieli privind CAS = 4311 Contribuţia unităţii la aşigurări sociale -------------------------------- --------------------------------------------------

…Evidenţierea obligaţiei firmei de plată la fondurile de aşigurări sociale şi la fondul de

şomaj, se realizează prin debitarea contului 7452 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 4371 „Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj”.

---------------------------------------- -------------------------------7452 Cheltuieli privind contribuţia = 4371 Contribuţia unităţii launităţii la ajutorul de şomaj ajutorul de şomaj---------------------------------------- -------------------------------

3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie

Prin grupa 75 „Alte cheltuieli de constructie” se înregistrează cheltuielile ocazionate de pierderile din creanţe şi debitori diverşi, precum şi cheltuieli reprezentate de: valoarea despăgubirilor , amenzilor, penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate, valoarea activelor cedate şi alte operaţii de capital.

În luna decembrie se înregistrează la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. drept alte cheltuieli de constructie, cheltuielile de şcolarizare pentru pregătirea profeşională a salariaţilor în meseriile necesare unităţii.

Reflectarea în contabilitatea firmei a altor cheltuieli de constructie pe luna decembrie se face prin debitarea contului 7588 „Alte cheltuieli de constructie” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a contului 4113 “Clienţi interni”.

------------------------------------- ------------------------7588 Alte cheltuieli de constructie = 4113 Clienţi interni ------------------------------------- ------------------------

61

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

În categoria cheltuielilor financiare se cuprind acele cheltuieli strict legate de activitatea financiară a întreprinderii, referitoare la: pierderi din creanţe legate de participaţii; pierderi din cedarea investiţiilor financiare; diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la închiderea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor; alte cheltuieli financiare.

Contabilitatea cheltuielilor financiare este ţinută cu ajutorul grupei de conturi 76 „Cheltuieli financiare”.

Fiecare partener într-o relaţie de import-export este interesat să evalueze obiectul contractului şi să deconteze contravaloarea acestuia în valutele care reprezintă cea mai mare stabilitate pe piaţa internaţională. În aceste condiţii, evidenţa operaţiilor de export-import se ţine, după legea contabilităţii, în RON, dar decontările efective ale acestor operaţii se fac într-o valută străină. Cursurile valutare ale valutei străine fluctuează zilnic faţă de moneda ţării noastre, conducând la diferenţe de curs valutar înregistrate în contabilitate.

În cazul unor diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate ca urmare a faptului că, la data decontării unei creanţe în valută, cursul valutar este mai mic decât cel de la data efectuării şi înregistrării operaţiei de export, acestea se vor înregistra în contul 765 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor din diferenţe de curs valutar pe luna decembrie se face prin debitarea contului 765 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a unuia din conturile 267 „Creanţe imobilizate”, 409 „Furnizori-debitori”, 411 „Clienţi”, 418 „Clienţi-facturi de întocmit”, 451 „Decontări în cadrul grupului”, 456 „Decontări în cadrul grupului”, 461 „Debitori diverşi”.

------------------------------------------------ -------------765 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 411 Clienţi------------------------------------------------ -------------

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu are de contabilizat operatii legate de diferentele de curs valutar.

3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile

62

În totalul patrimoniului deţinut de întreprindere, capitalurile împrumutate şi datoriile aşimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, generând cheltuieli financiare din plata dobânzilor datorate.

Mărimea acestor dobânzi este legată de felul dobânzii (şimplă sau compusă), mărimea creditului şi durata de rambursare.

Dacă se aplică dobândă şimplă, relaţia de calcul a dobânzii (D) este:

în care C = reprezintă capitalul împrumutat; t = timpul de rambursare; r = rata dobânzii.În şituaţia în care durata de rambursare este de ordinul lunilor, relaţia este:

În cazul în care durata este exprimată în zile, relaţia este:

În şituaţia în care se aplică dobânda compusă, relaţia de calcul este:

în care: Ct = capitalul fructificat la termenul t; C0 = capitalul iniţial

Faţă de dezvoltarea de mai sus, conşiderată teoretică, problematica cheltuielilor cu dobânzile se nuanţează în condiţiile în care nu toate împrumuturile contractate sunt obţinute începând cu data de 1.01.”N”. în cele mai multe cazuri, dacă nu în totalitate, împrumuturile se primesc şi înregistrează în cursul exerciţiului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa în mod eşalonat sau global la expirarea termenului de scadenţă. Ca urmare, contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin foloşirea şimultană a două tehnici, cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a contractat la data de 30.11.2008 un credit bancar pe termen mediu in suma de 56 000 RON repartizat pentru nevoile productive ale societatii comerciale, cu rata dobanzii de 75%, durata de rambursare 2 ani. Rambursarea se va face in doua transe anuale de 28 000 RON.

In cazul rambursarii acestui credit, pentru calcularea dobanzii se va aplica formula dobanzii şimple, in conditioned unui termen de rambursare exprimat in luni.

Calculul dobânzii:

D= 56 000 x ( 1) x 75 = 35000 (2) 100

63

Documentul primar pe baza căruia se înregistrează în contabilitate cheltuielile cu dobânzile este nota contabilă anexată de BCR la extrasul de cont.

Evidenţa cheltuielilor de plată privind dobânzile pe luna decembrie se face prin debitarea contului 766 „Cheltuieli privind dobânzile” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”.

------------------------------------ ---------------------------------------------766 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung------------------------------------ ---------------------------------------------

3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile în cadrul relaţiilor de decontare cu clienţii, incluşiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea se face înainte de termen, se calculează prin formula:

în care: Vn = valoarea nominală a creanţei; t = timpul în zile; r = rata scontului.

Reflectarea în contabilitatea firmei a cheltuielilor privind sconturile acordate pe luna decembrie se face prin debitarea contului 767 „Cheltuieli privind sconturile acordate” şi prin creditarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, care reiese din calcul, a contului 4113 „Clienţi interni”.

----------------------------------------------- ---------------------767 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4113 Clienţi interni----------------------------------------------- ---------------------

3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

64

În categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin natura lor economică au un caracter neobişnuit, extraordinar în raport cu activităţile curente de constructie sau financiare.

Contabilitatea acestei categorii este realizată cu ajutorul contului 771 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele şi ajustarea la inflaţie

Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireverşibile a unei imobilizări, ca urmare a utilizării ,a acţiunii factorilor naturali ,a progresului tehnic sau a altor cauze .

Întreprinderile sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale şi necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, utilizând unul din regimurile: amortizare liniară, amortizare degreşivă, amortizare accelerată.

Primele două regimuri sunt adoptate prin hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor, în timp ce amortizarea accelerată este aprobată de Ministerul Finanţelor la cererea AGA.

În vederea calculării valorii amortizate intervine noţiunea de durată normală de utilizare care este stabilită în mod centralizat prin hotărâre de guvern, pentru fiecare categorie de mijloace fixe şi are următoarea formulă:

DUR = durata normală de utilizare rămasă, în ani;DSC = durata de serviciu consumată de la data punerii în funcţiuneDS = durata de serviciu normată a mijlocului fix conform Decretului 393/1976, în ani;DU = durata normală de utilizare (durata de amortizate) a mijlocului fix.

Amortizarea liniară constă în calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toată durata normală de funcţionare, în ani. Relaţia de calcul este:

Amortizarea anuală = Valoare contabilă de intrare Cota de amortizare

Cota de amortizare = 100/DNU

DNU = durata normală de utilizare

65

Amortizarea degreşivă constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienţii: 1,5 dacă DNU este între 2 – 5 ani; 2,0 dacă DNU este între 5 – 10 ani; 2,5 dacă DNU > 10 ani.

Aplicarea se face până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu / decât amortizarea anuală determinată ca raport între valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămasă.

Amortizarea accelerată constă în calcularea şi includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de constructie a unei amortizări anuale de pană la 50% din valoarea contabilă de intrare a mijlocului fix.

Amortizarea pentru exerciţiile financiare următoare este calculată la valoarea rămasă de amortizat, după metoda liniară prin raportare la numărul de ani de utilizare rămasă.

Categoria de provizioane defineşte o constatare contabilă a unei diminuări valorice a activului rezultată din cauze ale căror efecte nu sunt ireverşibile. Este o constatare anunţată dar probabilă şi nu certă, spre deosebire care atunci când se înregistrează reprezintă o constatare a pierderilor de valoare ireverşibile.

Provizioanele reprezintă o manifestare a principiului prudenţei corespunzând pierderilor de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat.

Se constituie: provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor, pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, pentru deprecierea creanţelor, pentru deprecierea conturilor de trezorerie.

La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu se înregistrează provizioane pentru una din categoriile prevăzute în contabilitate.

3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizările şi provizioanele

Contabilitatea acestor cheltuieli evidenţiază următoarele cazuri: amortizarea lunară a imobilizărilor necorporale; amortizarea lunară a imobilizărilor corporale determinată după gradul de utilizare; constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de construcţii şi reparaţii de nave; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale; constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor şi altor active circulante.

La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. se înregistrează amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale. Amortizarea imobilizărilor necorporale poate avea ca obiect: cheltuielile de cercetare aplicată şi dezvoltare pe o durată de maxim 5 ani şi alte imobilizări necorporale. Amortizarea imobilizărilor corporale are ca obiect în principal utilajele foloşite in constructie.

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor se realizează pe baza unui scadenţar ţinut de serviciul contabilitate.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale, pe luna decembrie, se face prin debitarea contului 7811 „Cheltuieli de constructie privind

66

amortizarea imobilizărilor” şi prin creditarea, concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”.

------------------------------------------ ---------------------------------------7811 Cheltuieli de constructie privind = 280 Amortizarea imobilizărilor amortizarea imobilizărilor necorporale------------------------------------------ ---------------------------------------

Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale sunt conşiderabile proporţionale cu valorile substanţiale pe care le are obiectul amortizării, utilajul foloşit in contrustii.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale pe luna decembrie se face prin debitarea contului 7818 „Cheltuieli de constructie privind amortizarea imobilizărilor” şi prin creditarea, concomitentă şi cu aceeaşi sumă, a contului 281 „Amortizarea imobilizărilor corporale”.

------------------------------------------ --------------------------------------7811 Cheltuieli de constructie privind = 281 Amortizarea imobilizărilor amortizarea imobilizărilor corporale------------------------------------------ --------------------------------------

Contabilizarea cheltuielilor de constructie privind provizioanele nu este ocazionată la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L.

3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele

În această categorie se cuprind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea financiară, primele pentru rambursarea obligaţiunilor amortizate, provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi a altor active financiare.

Contabilitatea acestor cheltuieli evidenţiază următoarele cazuri: constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de constructie; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare; constituirea de provizioane pentru deprecierea de natură financiară a creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului sau cu asociaţii precum şi deprecierea titlurilor de plasament; prime de rambursare aferente împrumuturilor din emişiuni de obligaţiuni amortizate.

Contabilizarea cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele nu este ocazionată la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L..

CAPITOLUL IVALTE ŞITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA FIRMA SA FIE

DIFERITA DE ALTELE.

67

In literatura de specialitate, prin promovarea vanzarilor se intelege, cel mai adesea, foloşirea mijloacelor şi tehnicilor de stimulare, impulşionare şi crestere a vanzarilor de bunuiri şi servicii ce formeaza oferta intreprinderilor.

In anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi şi scopului de a completa actiunile publicitare, contribuind astfel la intregirea şi intarirea imaginii şi prestigiului intreprinderii in cadrul mediului sau social-economic, in cadrul pietei.

Promovarea vanzarilor este din ce in ce mai utilizata in raport cu publicitatea din mai multe conşiderente:

a) Efectele publicitatii se pot vedea dupa un termen mai lung, pe cand in cazul promovarii, acesta fiind imediat.

b) Uneori publicitatea ajunge la un moment de saturatie, ceea ce face ca marginalul sa fie slab. Datorita acestei saturatii şi a efectelor pe termen scurt este preferata tehnica promovarii vanzarilor.

c) Datorita efectelor pozitive pe termen scurt (volum vanzari ridicat deci un profit mai mare) clientii inşista pe langa producatori pentru foloşirea acestei tehnici de promovare.

d) Datorita costurilor mult mai mari şi efectelor pe termen lung in cazul publicitatii, se prefera un efort material şi financiar mai intens dar de scurta durata in cazul promovarilor vanzarilor.

Gama tehnicilor speciale de promovare este apreciabila in functie de obiectivele urmarite de catre unitatea economica. Dintre acestea putem aminti: reducerile de pret ( directe, cuponingul ), vanzari grupate, organizarea de concursuri, jocuri, loterii, publicitate la locul vanzarii (p. l. v. ), merchandişingul, prime, cadouri promotionale, sponorizarea, incercari gratuite.

4. 1. Forme şi mijloace publicitare

4. 1. 1. Reduceri de pret

Reducerile de pret (tarife) au un efect promotional incontestabil. Se pot aplica in şituatii diferite:

ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de consumatori, pentru care pretul este conşiderat prea ridicat.

scaderea importanta sau chiar lichidarea anumitor servicii greu vandabile; mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se

constanta un reflux al cererii; lichidarea stocurilor la serviciile care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi; contracararea actiunilor concurentei; foloşirea oportunitatilor oferite de anumite conjucturi ale pietei;

68

Decizia de reducere a preturilor şi tarifelor are, in cele mai multe cazuri, un efect pşihologic cert, fiind conşiderata ca un act de bunavointa din partea ofertantului, şi ca o dovada ca detine o pozitie solida in cadrul pietei, care ii ofera poşibilitatea sa manevreze cu suplete politica sa in domeniul preturilor.

Aceasta poşibilitate de manevra cu preturile trebuie insa foloşita cu iscuşinta pentru a nu afecta sau chiar compromite imaginea şi prestigiul intreprinderii in randul clientelei prin poşibile asocieri cu şituatii de faliment.

SC OXINAV CONSTRUCT SRL practica aceasta forma de publicitate foarte des insa, serviciile prestate nefiind sezoniere, momentele oportune pentru reducerile de pret sunt cele in care scad vanzarile.

4. 1. 2. Vanzarile grupate

Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici ce vizeaza vanzarea şimultana sau succeşiva a doua sau mai multe servicii, la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale; in cazul turismului, de exemplu, ia forma unor pachete complete de servicii, oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se la fiecare serviciu in parte. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje atat ofertantului, cat şi clientului; primul işi mareste volumul vanzarilor, in cadrul unei game de servicii şi servici mai putin solicitate, in timp ce al doilea – consumatorul-realizeaza o economie de venituri personale .

Aceasta metoda tinde sa ia amploare in ultima perioada, avantajele SC OXINAV CONSTRUCT SRL fiind evidente. Se poate observa foloşirea acestei tehnici in domenii cum ar fi comertul de larg consum, majoritatea serviciilor din aceasta categorie fiind de cele mai multe ori complementare (deci servicii ce se ajuta in procesul de vanzare). Bineinteles, nu este neaparat nevoie ca serviciile astfel vandute sa fie complementare, se pot foloşi şi servicii de cu totul alta natura cu scopul promovarii acestora, cum procedeaza dealtfel şi SC OXINAV CONSTRUCT SRL in promovarea serviciilor acesteia.

4. 1. 3. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii.

Organizarea de concursuri, jocuri, loterii, constituie o modalitate ofenşiva de popularizare a ofertei unor intreprinderi prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare. De regula, in cadrul concursurilor sunt antrenati clientii potentiali, urmarindu-se cunoasterea de catre acestia şi clarificarea diferitelor atribute ale serviciilor, a modalitatilor de procurare şi consum ale acestora.

SC OXINAV CONSTRUCT SRL aplica aceasta tehnica o data pe an cu precadere in perioada verii.

Dupa continutul şi modul de organizare, concursurile pot avea ca obiective :

69

cresterea numarului potentialilor clienti; lansarea sezonalitatii vanzarilor;

4. 1. 4. Merchandişing-ul

Merchandişing-ul cuprinde un manunchi de tehnici utilizate in procesul comercializarii cu un rol promotional unanim acceptat care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii ( materiale şi pşihologice ) a serviciilor oferite pietelor. De notat ca aparitia şi extinderea merchandişing-ului ca intrument distinct de promovare, se explica prin schimbarile intervenite in metodele de vanzare şi in structura aparatului de distributie a serviciilor.

Tehnicile de merchandişing privesc in esenta:a) modalitati optime de amplasare a serviciilor in spatiul de vanzare, pe

suporturile lor materiale;b) acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;c) sprijinirea serviciilor intre ele in procesul de vanzare .

Aceste trei principii consacrate in practica de tehnicile merchandişing-ului nu prezinta acelaşi interes din partea ofertantului şi clientului. Astfel in timp ce ofertantul este interesat doar in amplasarea optima şi in importanta factorului vizual, de cele mai multe ori clientii cauta sa utilizeze la maximum toate trei principiile amintite anterior prin oferirea unui servicii cat mai diverşificate, in vederea aşigurarii unei eficiente ridicate a activitatii de ansamblu.

In lucrarile de specialitate, merchantizarea ( alt termen foloşit pentru numirea acestei tehnici ) insemna comunicarea cu consumatorul la punctul de vanzare, lucru realizat cu ajutorul serviciilor, a materialelor şi echipamentelor pentru vanzari şi activitati, asociate cu arta de a conduce, imaginea şi valoarea calitatii pentru servicii pentru a obtine reactia de cumparare a consumatorului.

Astfel, in practica de marketing, merchandişing-ul s-a dovedit a fi de doua feluri: stabil impulşiv. Cel stabil impune prezenta permanenta a celor doua echipe: de vanzari şi echipe speciale

de merchandişing, aceasta din urma pentru a aşigura amplasamentul optim şi rotatia serviciilor. Cel impulşiv are rolul de a aranja oferta intr-un mod strategic pentru ca procentul atragerii atentiei sa fie mult mai mare, bineinteles ajutat la fel de impulşiv şi de alte tehnici p. l. v. , concursuri, reduceri de pret, promovarea unui serviciu nou.

Merchandişing-ul indeplineste urmatoarele functii:a) functia de amintire – aminteste clientilor ca trebuie sa cumpere;b) functia de atentionare – atrage atentia consumatorilor asupra serviciilor;c) functia de vanzare – vinde fara prezenta vanzatorilor;d) functia de reclama – intareste complementara activitate de promovare principala.

70

Merchandişing-ul ofertantului

Normele generale de merchandişing prezentate anterior prezinta unele particularitati in functie de profilul unitatii economice : ofertant sau client.

Ofertantul reprezinta punctul de plecare al serviciului spre consumator şi locul unde serviciul capata majoritatea identitatii sale ( de exemplu calitatea ).

La randul sau, ofertantul indreapta serviciul in doua directii: in reteaua proprie de desfacere; in reteaua de desfacere a distribuitorilor. In primul caz, eforturile de merchandişing sunt indreptate spre promovarea serviciului

unei firme. Aceasta va urmari in permanenta ca merchantizarea sa urmareasca anumite standarde de aranjare prin care serviciul sa fie prezentat cat mai avantajos şi in acelaşi mod pentru toata piata controlata de ea.

In cazul in care firma dispune de o gama larga de servicii, o atentie deosebita o acorda respectarii ordinii din punct de vedere al gradului de dificultate. Ordinea standard aşigura uniformitatea şi consecventa pentru intreaga piata de desfacere. Combinatia şi amplasarea adecvata a sediului ajuta la intrebuintarea la maximum a spatiului.

Serviciile trebuie prezentate in modul care le ofera o expunere cat mai buna in fata consumatorilor, gama de servicii trebuie sa fie proportional cu vanzarile, iar materialele publicitare trebuie sa insoteasca fiecare sortiment pentru a spori vizibilitatea şi atentia.

Actiunile de merchandişing ale ofertantilor sunt programate in functie de ciclul de viata al serviciului.

Astfel, in faza de lansare, ofertantul va apela la un merchandişing impulşiv. Toate eforturile de merchantizare vor fi indreptate spre comunicarea cat mai multor informatii despre serviciu clientilor, informatii referitoare la calitate, pret, facilitati acordate.

Ofertantul, prin echipa sa de merchandişing, va cauta ca serviciile sa fie cat mai vizibile şi la preturi cat mai atragatoare, insotite de materiale publicitare aferente ( pliante, liste de preturi, etc. ),

Activitatile desfasurate in fazele precedente trebuie sa-şi gaseasca rezultatele in faza de maturitate a serviciului. In aceasta faza serviciul este cunoscut, şi-a conturat propria identitate, iar solicitarile clientilor trebuie sa fie integral satisfacute fara a face nici un rabat de la calitatea serviciilor prestate.

Actiunile de merchandişing stabil sunt insotite, ca şi in faza precedenta, de concursuri, sponsorizari, reduceri de pret.

Tot in aceasta faza, ofertantul incearca sa dea serviciului o noua imagine, aducand modificari continutului de oferte şi sa lanseze pe piata servicii complementare cu intentia de a completa gama, de a ataca segmente noi de piata şi de a mari modul de utilizare a serviciului principal.

In faza de declin a serviciului, firma va combina actiunile de merchandişing stabil cu cele de merchandişing impulşiv, incercand sa relanseze serviciul şi sa prelungeasca cat mai mult

71

ciclul de viata al ofertei. In aceasta faza un rol deosebit de important il joaca service-ul acordat. In cazul in care este vorba de un serviciu “fara varsta”, agentul economic va combina cele doua feluri de merchandişing in functie de tendintele viitoare de dezvoltare sau de declin.

Analiza eforturilor şi efectelor aferente activitatii de merchandişing

Merchandişing-ul reprezinta diferenta dintre o vanzare realizata şi o ocazie pierduta. Astfel toate eforturile ofertantului vor fi indreptate spre realizarea vanzarii. In cadrul acestor eforturi sunt prezente totalitatea actiunilor din sfera merchandişing-ului.

Data fiind importanta şi complexitatea merchandişing-ului eforturile sale multiplica eforturile celorlalte compartimente de marketing şi implicit, toate efectele politicii de marketing.

Degeaba un producator dispune de un produs bun, un pret bun, un canal de distributie bun, daca nu dispune de un marketing bun şi in special de un merchandişing eficient.

Actiunile de merchandişing vor fi in viitor printre elementele definitorii care vor diferentia pozitia pe piata firmelor concurente. Merchandişing-ul fiind o activitate permanenta şi eforturile depuse trebuie sa fie continue şi suficiente. In cazul unei strategii promotionale, merchandişing-ul este veriga care leaga celelalte tehnici foloşite: concursuri, reduceri de pret, sponsorizari, public relations, participarea la targuri şi expozitii.

Merchandişing-ul reprezinta punctul in care o firma trebuie sa ajunga maine şi nu cea in care se afla astazi. Ca urmare, eforturile de merchandişing trebuie sa fie concentrate spre nou, spre factorul creativ, ele trebuie sa stimuleze atat imaginatia consumatorului, cat şi membrilor echipei de merchandişing. Deci aceste eforturi nu inglobeaza numai eforturi banesti şi materiale, ci şi eforturi intelectuale, creative, care ofera activitatii de merchandişing o anumita identitate. Identitatea activitatii de merchandişing este data de modul activ in care SC OXINAV CONSTRUCT SRL , prin echipele de vanzare o realizeaza, fiind una dintre cele mai importante forme de promovare pe care o practica.

4. 1. 5. Prime şi cadouri promotionale

Cadourile promotionale, foloşite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate, privesc facilitatile ( favorurile ) de care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind prime, obiecte sau servicii – cuprinse in pretul de vanzare al unui serviciu la sume modice.

Acest mijloc de promovare poate avea mai multe forme de manifestare in functie de modalitatile de prestare a serviciilor. In general aceasta tehnica a cadourilor promotionale este foloşita cu ocazia unor sarbatori sau ea poate fi integrata cu succes in strategia de marketing a unei firme. In majoritatea cazurilor, ele sunt foloşite pentru a atrage atentia asupra: “serviciilor

72

tinta” ( vechi sau noi, care se doresc a fi cunoscute mai mult de potentialii cumparatori pentru a recurge la actul final de cumparare a acestora ), asupra unei marci sau firme şi sa obtina şimpatia şi adeziunea publicului fata de acestea: sa pastreze fidelitatea consumatorilor pentru oferta intreprinderii.

Cadourile publicitare indeplinesc urmatoarele functii: sa stabileasca legaturi de afaceri; sa creeze legaturi personale; sa rasplateasca increderea clientului; sa aminteasca de numele intreprinderii; sa creeze un climat bun de discutii; se redea imaginea intreprinderii, etc. , aceasta fiind in şine o forma de reclama

foarte eficienta. Ca la orice actiune de reclama, intervine şi mixul factorilor ca: felul şi calitatea

cadourilor, bucuria oferita de cadou este completata şi de bucuria provenita de la valoarea şi utilitatea cadoului etc.

Toti acesti factori se intrepatrund, insa fiecare din ei constituie parte componenta a succesului final.

Din aceasta cauza, tehnica surprizelor şi cadourilor publicitare a luat o mare amploare, ceea ce a dus la aparitia unor firme specializate in executarea şi comercializarea acestor obiecte. In general, este vorba despre obiecte marunte, dar reprezentative, utile şi sugestive ( calendare, stilouri, ceasuri, etc. ) .

Aceste firme detin expozitii cu asemenea obiecte, incluşiv depozite, permitand vizionarea colectiilor. Multe din aceste firme fac parte dintr-o asociatie internationala WAGE ( World Advertişing Gift Exchange ).

WAGE inseamna, de asemea, producerea cadourilor şi comercializarea acestora in comun şi distribuirea la membrii asociatiei la preturi foarte avantajoase. Ca membru al asociatiei poate fi numai cate o firma din fiecare tara, pentru a nu se produce concurenta.

Pentru ca un cadou publicitar sa-şi atinga scopul, trebuiesc lamurite aspecte: scopul şi metodele de testare; alegerea obiectelor – cadou şi oferirea lor.

Scopul şi metodele de testare. Directorii insarcinati cu promovarea exporturilor, precum şi personalul cu raspundere din serviciile de specialitate, trebuie sa-şi puna de la inceput intrebarea: care este pozitia lor fata de principiile de alegere a unui cadou pulicitar ideal şi in ce mod prin aceste cadouri se poate obtine o inalta eficienta ?

Aceste analize au drept scop cercetarea particularitatilor specifice ale activitatii şi acordarii unor cadouri publicutare. Fiecare ramura industriala işi are motivatiile ei, de aceea este indicat ca cei responsabili de achizitionarea de cadouri sa testeze şinguri şi scoata concluziile necesare in ceea ce priveste cele mai adecvate cadouri publicitare fata de poşibilitatea intreprinderii de volumul de afaceri şi de nivelul clientelei.

Alegerea obiectelor – cadou şi oferirea lor , criteriile presupuse a sta la baza alegerii cadourilor sunt:

73

atentia acordata pozitiei sociale a celui ce primeste; neceşitatea şi utilitatea; pretul respectiv, relatia pret-calitate; aspect şi gust. Referitor la pret trebuie mentionat ca acesta nu trebuie sa fie neaparat mare, el trebuie sa

fie economic, sa corespunda unor cerinte. De foarte mare importanta se bucura ambalarea obiectelor. In urma unor teste facute de

dr. Gunter Wiswede s-a constatat, de exemplu, ca cel mai ieftin pix, pus intr-un ambalaj din cele mai scumpe este primit mai bine decat altul mai scump dar pus intr-un ambalaj necorespunzator.

De aici rezulta ca un ambalaj deosebit este mai valoros decat un obiect deosebit. Deci, ambalajul reprezinta un mijloc strategic ce influenteaza viata marfurilor.

Un rol deosebit de important il are contactul direct dintre client şi cadoul publicitar. Inmanarea insaşi a cadoului reprezinta un act social de o mare importanta. Modul in care urmeaza sa se faca oferirea cadoului cuvintele care insotesc acest act, daca momentul inmanarii lui este potrivit sau nu, sunt lucruri de o deosebita finete, care daca nu sunt foloşite cum trebuie, cadoul se poate transforma in anti-cadou

Actul predarii poate distruge toate eforturile care s-au facut in alegerea cadoului, dar pot face şi contrariul.

In concluzie, se conşidera ca şi pe aceasta cale se poate aduce o buna contributie la realizarea sarcinilor imediate şi de perspectiva a SC OXINAV CONSTRUCT SRL

4. 1. 6. Sponsorizarea

O alta modalitate, utilizata de SC OXINAV CONSTRUCT SRL , o reprezinta sustinerea financiara a unor manifestari publice, in scopul de a-şi face cunoscute marelui public serviciile scoase pe piata. SC OXINAV CONSTRUCT SRL şi-a dezvoltat actiunile de sponsorizing in domeniul sportului participand la diverse manifestari spotive.

Interactiunea dintre SC OXINAV CONSTRUCT SRL ca sponsor şi agenti sponsorizati (persoane fizice, grupuri sau organizatii ) are ca premiera de baza existenta unor obiective comune de comunicatie in cadrul activitatilor de piata, şimilare cu cele specifice celorlalte instrumente promotionale .

Interesul pentru sponsorizare a fost stimulat de experientele incununate de succes a unor firme care, prin astfelel de actiuni, au reuşit sa creeze evenimente cu o larga audienta in randul publicului, conceptand apoi servicii destinate acestora .

Avand la dispozitie o paleta atat de larga de forme de promovare a vanzarilor , SC OXINAV CONSTRUCT SRL trebuie sa evalueze cu anticipatie rezultatele aplicarii diferitelor tehnici. Astfel, ele trebuie sa aiba in vedere ca anumite tehnici sunt inutilizabile la scara mare prin insaşi natura lor, iar altele se pot dovedi neadecvate obiectivelor economice vizate. Cu toate acestea, se poate aprecia ca foloşirea tehnicilor de promovare a vanzarilor constituie una din

74

laturile importante ale activitatii promotionale, a activitatii de piata a intreprinderilor şi exprima eforturile acestora de atragere şi stimulare a interesului consumatorilor potentiali.

Evident, structurarea, maniera, momentul şi durata foloşirii lor sunt excluşiv de competenta SC OXINAV CONSTRUCT SRL , iar eficienta utilizarii lor depinde de maiestria cu care sunt puse in practica.

4. 1. 7. Incercari gratuite ( sampling )

Una din cele mai largi tehnici foloşite in activitatea de cercetare a pietei este culegerea de date direct din sediu de la potentialii clienti.

Obiectivele sampling-ului sunt definite pentru a induce o atitudine de cumparare pentru noile servicii in locul vechilor obisnuinte şi sentimente de loialitate fata de alte servicii. Cea mai buna cale de a realiza acest lucru, este de a raspandi serviciul şi de a-l livra catre consumator direct. Aceasta actiune de sampling trebuie foloşita cu multa atentie deoarece ar putea deveni, in unele cazuri, costişitoare şi nu intotdeauna se poate aplica oricarui produs sau serviciu. Este recomandabil ca acesta sa se adapteze serviciilor de generatie noua, care aduc ceva in plus pe plan calitativ şi sunt superioare concurentei, dar insuficient cunoscute şi cumparate de potentialii consumatori. De obicei, la serviciile care neceşita o comportare şi o atitudine in utilizare diferita fata de cele obisnuite pana in prezent, sampling-ul trebuie realizat pe o perioada mai indelungata deoarece actiunea de “ acceptare “ a serviciului de catre potentialii clienti va fi mult prelungita. In mod traditional activitatea de sampling a fost implementata in 5 modalitati :

1. prin posta2. door-to-door3. in interiorul magazinului4. prin intermediul ambalajului5. prin cupoane.

1. Sampling-ul prin posta. Aceasta metoda a fost foloşita prin traditie pentru servicii de dimenşiuni mici şi greutati reduse ( pasta de dinti, cafea instanta, servicii de hartie ). In tara noastra aceasta tehnica in afara de faptul ca nu este cunoscuta de marele public, nici nu a fost foloşita de marile companii in promovarea propriilor servicii.

2. Door-to-door. Este foarte rar foloşita deoarece este costişitoare şi impune o oarecare investitie in resursele umane care vor derula actiunea. Aceasta metoda, in pofida costurilor mari, a reprezentat o alternativa in strategia de promovare a companiei Procter&Gamble pentru serviciile “PANTENE PRO-V, FAIR, ULTRA “. Compania a dat dovada de o mare flexibilitate in conceperea strategiei, şi astfel, modificand canoanele traditionale de promovare, a imbinat aceasta tehnica cu un sondaj de opinie şi cu o tombola cu diferite premii.

75

3. In interiorul magazinului. Tehnica are doua metode proprii. Prima presupune angajarea unui anumit numar de lucratori temporari care sa ofere spre incercare serviciile cumparatorilor din magazin. Este recomandabila pentru serviciile alimentare usor de pregatit şi foloşit. Cea de-a doua metoda are in vedere instalarea in interiorul amgazinului a unui afisaj conşiderabil ca marime, special pentru a atrage clientii unde acestia se pot servi şinguri cu serviciile oferite spre incercare. Aceasta metoda este mai putin costişitoare, deoarece nu implica costuri cu personalul necesar cat şi varietatea mult mai mare a serviciilor ce se pot prezenta. Şingura restrictie este cea de nivelul de civilizatie la care se raporteaza clientii unitatii.

4. Prin intermediul ambalajului. O asemenea metoda permite firmei, care produce mai multe tipuri de servicii, sa testeze un nou produs. Acesta este atasat serviciului de baza care se comercializeaza in mod frecvent; totuşi metoda este putin restrictiva deoarece are un grad redus de atragere a consumatorului numai prin segmentul de piata care cumpara serviciul de baza.

5. Samplig prin cupoane. Este o metoda mixta ce creaza poşibilitatea controlorii intregului cost al activitatii de sampling. Aceste cupoane controleaza distributia mostrelor in interiorul magazinelor şi permit cu acuratete ofertantului sa stabileasca un buget promotional pentru aceasta activitate.

Deci, activitatea de promovare a serviciilor este alcatuita din ansamblul de mijloace şi metode utilizate in orientarea, informarea cumparatorilor potentiali asupra serviciilor noi sau imbunatatite, incepand de la ideea de produs, determinand mutatii favorabile in atitudinea şi comportamentul lor, pentru atragerea intr-o masura cat mai mare catre locurile de vanzare in vederea satisfacerii, in conditii superioare, a nevoii consumatorilor şi aşigurarea unei rentabilitati ridicate.

Urmarirea eficientei activitatii de service se reflecta prin: reducerea reclamatilor; economii in cadrul planului valutar aprobat; cresterea prestigiului serviciilor şi a increderii in serviciile respective; cresterea vanzarilor in conditii de eficienta sporita, dupa unii cercetatori cu cca.

15 %. Aceasta forma de publicitate deoarece este costişitoare nu a facut pana in prezent obiectul

promovarii vanzarilor la SC OXINAV CONSTRUCT SRL , fiind totuşi in perspectiva. De asemenea majoritatea serviciilor distribuite de SC OXINAV CONSTRUCT SRL sunt mediatizate prin televiziune, radio sau in presa.

4. 2. Publicitatea prin media

76

Mesajul publicitar ce urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate in functie de tipul produsului sau serviciului, de pşihologia celor carora se adreseaza etc; el constituie fructul unor activitati deopotriva creative, de imaginatie, care aşigura o imbinare eficienta a unui şir de elemente pşihologice sociologice, economice.

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine, presa, radio-ul, televiziunea, cinematograful.

Presa, atat cea cotidiana cat şi cea periodica reprezinta in prezent ‘’media’’ principala de transmitere a mijloacelor publicitare, iar atunci cand este corect foloşita are un randament excelent. Ratiunile care precumpanesc in decizia de alegere a presei ca media de publicitate sunt legate, de regula, de caracteristicile de baza ale acesteia, de la o publicatie la alta-intre care :difuzarea teritoriala, momentul aparitiei, categoriile socio-profeşionale ale cititorilor, tirajul, pretul de vanzare al spatiului, calitatea imprimarii, etc.

Presa cotidiana ramane cel mai foloşit media de publicitate in majoritatea tarilor lumii datorita avantajelor pe care le ofera şi anume :flexibilitatea, prestigiul de care se poate bucura un anumit cotidian, aria vasta de difuzare, poşibilitatea de a stapani şi dirija expunerea anunturilor.

Presa periodica ofera, la randul ei, numeroase şi variate poşibilitati de vehiculare a mesajelor publicitare, datorita diverşitatii sale, iar intrucat se adreseaza unor segmente bine determinate de cititori, ea aşigura selectivitatea socio-profeşionala a mesajului transmis şi o receptivitate in general sporita a destinatarului vizat.

Actiunile de publicitate prin presa se realizeaza in principal sub forma anuntului publicitar propriu-zis, bazat pe afirmatia şimpla, pe indemn şi pe efectul repetitiei asupra cititorului.

Radioul, ca urmare a utilizarii lui in masa, constituie un alt media de publicitate care acopera in mod rapid şi cu regulalitatea cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele oferite, se pot mentiona: selectivitatea (diferentierea pe categorii de ascultatori, in functie de ora transmiterii şi de programul difuzat, costurile moderate, flexibilitate şi mobilitate); utilizarea radioului ca “media” de publicitate prezinta dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-şi doar o imagine partiala şi numai de moment asupra obiectului mesajului.

Televiziunea reprezinta suportul publicitar care a cunoscut expanşiunea cea mai rapida in zilele noastre, fiind unul şi din cele mai recente “media” de publicitate. Ea aşigura o combinatie unica a sunetului, imaginii şi miscarii –combinatie ce nu poate fi realizata de alte suporturi. Impreşia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare, poşibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta, se numara printre avantajele publicitatii efectuate prin televiziune.

Cinematograful ocupa, un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor publicitare. El face parte dintr-o categorie specializata de suporturi publicitare, relativ costişitoare, care nu-şi pot identifica bine subiectii asupra carora actioneaza. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii: filmul de documentare comerciala ( de 30 min. ) şi filmul publicitar propriu-zis ( pina la 5 min. ).

77

4. 3. Publicitatea exteriora

Publicitatea exteriora include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare şi insemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei şimple şi concise, menite sa stimuleze vanzarea unor servicii şi servicii, sa mentina interesul publicului pentru o marca sau o firma şi sunt conşiderate ca eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale, zonelor de mare interes turistic.

Cea mai importanta forma de publicitate exterioara se realizeaza prin afisaj, inclusa de regula in categoria suporturilor publicitare prin tiparituri. Afisajul, ca principal suport publicitar, se adreseaza marelui public, deci fara a avea o putere de selectivitate a acestuia. Publicitatea exterioara este foloşita de data relativ recenta şi de SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Astfel in preajma sediului central al SC OXINAV CONSTRUCT SRL din str. gradinii publice exista panouri şi insemne luminoase care fac cunoscut numele societatii. Cum numele SC OXINAV CONSTRUCT SRL nu se poate asocia cu numele unui produs efectiv, efectele acestei forme publicitare sunt scazute. In practica publicitara se folosesc numeroase tipuri de afise, diferentiate in functie de: modul de prezentare ( afise normale, afise transparente, afise pretiparite – pe care textul este imprimat partial, cu spatii libere pentru completari ulterioare ); locul de expunere ( in spatii special amenajate, in vitrine ); şi durata de expunere ( afise efemere şi de durata )

4. 4. Publicitatea prin tiparituri

Catalogul constituie un suport publicitar de dimenşiuni variabile, cu un continut general sau special, foloşit ca instrument de prezentare a activitatii unei intreprinderi, firme, a unei mari unitati comerciale, zone sau statiuni turistice.

Dupa caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante: de prospectare, de lucru şi de prestigiu. Catalogul de prospectare indeplineste rol de vitrina, de oferta pusa la dispozitia agentilor economici, consumatorilor sau intermediarilor. Catalogul de lucru are ca utilitate contractarea fondului de marfa, negocierea preturilor, angajarea bazei materiale in turism. Catalogul de prestigiu este o editie publicitara, de mare lux şi se distribuie unei clientele alese, intermediarilor şi liderilor de opinie, pentru a intretine activitatea de relatii publice.

Pliantul, prospectul şi brosura , reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparitui şi utilizate pe scara larga in activitatile promotionale ale intreprinderii moderne. Aceste suporturi, nu numai ca largesc continutul informational-promotional al mesajului publicitar transmis, dar prin elemente specifice anuntului publicitar – ilustratie, text şi slogan – redate cu mijlloace tipografice specifice şi originale, urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala , sa-l incite in efectuarea actului de cumparare.

78

Agendele şi calendarele, ca mijloace publicitare, au, in majoritatea cazurilor semnificatia de cadou publicitar; modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar oferirea lor este legata de anumite evenimente.

Succesul redus al publicitatii exterioare este intregit de publicitatea prin tiparituri a SC OXINAV CONSTRUCT SRL prin intermediul agendelor şi calendarelor cu şigla societatii şi cu cateva pagini colorate in care sunt prezentate serviciile prestate de SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Aceste agende şi calendare sunt oferite tuturor clientilor şi potentialilor clienti.

4. 5. Publicitatea gratuita

Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala cu un produs, serviciu, o intreprindere sau unitate comerciala ori prestatoare de servicii, dar neplatita de agentul respectiv.

Luarea unui interviu de catre presa, radio, televiziune unor factori de decizie ai intreprinderii sau includerea unor elemente cu caracter de informare comerciala in cadrul unor articole de presa solicitate direct agentilor economici sau semnate de specialisti din afara acestora, deşi nu angajeaza aceste unitati din punct de vedere financiar, pot constitui importante mijloace promotionale. Libertatea presei din ultimii 8 ani a adus un numar de publicatii, emişiuni de factura economica in care nu de putine ori a fost mentionata şi SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Numeroase opinii subliniaza ca acest gen de plublicitate este mai bine acceptat de catre cele mai multe categorii de agenti economici şi consumatori, intrucat lasa impreşia de autoritate şi impartialitate a informatiilor prezentate; in acest fel, ea dobandeste şi o valoare promotionala deosebit de ridicata.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Pentru a fi un şistem contabil performant, şistemul contabil românesc ar trebui să-şi fixeze ca obiective principale reflectarea fidelă a şituaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderii static şi în dinamică şi furnizarea de informaţii fiabile şi relevante pentru toate categoriile de utilizatori.

În vederea realizării acestor obiective este necesar să fie respectate principiile contabile general admise, care aşigură calitatea informaţiei contabile structurate în următorul set de şituaţii de şinteză; BILANŢ, CONT DE REZULTATE, TABLOU DE UTILIZĂRI ŞI RESURSE, TABLOU AL FLUXURILOR DE TREZORERIE.

Cadrul mai restrâns al contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare este normalizat prin următoarele principii general acceptate şi norme internaţionale specifice: principiul independenţei exerciţiilor, principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor (reglementat internaţional prin IAS 18), principiul conectării cheltuielilor la venituri, principiul necompensării, principiul permanenţei metodelor.

79

Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor trebuie să fie îmbunătăţită în spiritul performanţei şi, în consecinţă, elementele de reformă vor fi căutate în şistemele contabile fiabile-precum cel american şi în normele internaţionale IASC.

Începând cu contabilitatea veniturilor se ivesc probleme legate de momentul constatării sau recunoaşterii. Astfel, există cazuri specifice în care soluţia constatării veniturilor aplicabilă la noi ar putea fi îmbunătăţită.

Recunoaşterea unui venit se face când sunt îndeplinite două condiţii:1) fabricarea să fi fost încheiată;2) măsurarea şi încasarea contravalorii venitului să fie şigure.Aceste două condiţii sunt îndeplinite în cazul unei vânzări efectuate unui terţ

independent.La această metodă generală de constatare a veniturilor, practica şi literatura de

specialitate nord-americane prevede trei excepţii:1. Constatarea veniturilor, în funcţie de avansarea lucrărilor de lungă durată, întinse

pe parcursul mai multor exerciţii financiare, este permis să fie făcută înaintea expirării contractului, generându-se profit (pierdere) în fiecare exerciţiu financiar intermediar.

Această abordare, aparţinând mediului anglo-saxon, sfidează eventualitatea apariţiei riscurilor, dar respectă substanţei economice în faţa aparenţei juridice.

2. Constatarea veniturilor, în funcţie de producţie se poate realiza înainte de momentul vânzării dar după terminarea fabricaţiei. Acest model de constatare este operat numai în cazul produselor şigure din punctul de vedere al preţului şi al cantităţii, sau în cazul produselor cu preţul garantat de stat.

3. constatarea veniturilor, în funcţie de încasări se poate aplica doar când este impoşibilă determinarea mărimii venitului la data vânzării datorită incertitudinii decontării sumelor.

Acest aspect este concretizat de bunurile cu plata în rate şi se justifică deoarece riscul de neîncasare este atât de mare încât vânzarea nu constituie o dovadă suficientă pentru ca ambele criterii de constatare a veniturilor să fie îndeplinite.

Dacă ar fi cazul contractelor pe termen lung, ar fi injustă recunoaşterea veniturilor doar în anul vânzării, pentru că nu s-ar respecta astfel principiul independenţei exerciţiilor.

Reglementările contabilităţii americane prevăd condiţiile necesare recunoaşterii veniturilor şi câştigurilor:

- să fie materializate sau obţinute;- să fie măsurabile;- să fie încasabile sau realizabile.Este cunoscut faptul că, în cadrul categoriei de venituri sunt incluse creşterile de avantaje

economice materializate în creşteri de active sau scăderi de paşive. Această definiţie a normelor internaţionale înglobează în categoria de venituri atât producţia cât şi transferurile de valoare.

Producţia are mai multe aspecte generatoare de venituri, şi anume: producţia fabricată (neterminată şi finită), producţia vândută, producţia încasată.

Transferurile de valoare nu sunt generate de producţie şi constau în veniturile generate de subvenţii, venituri financiare de filiale etc.

În contabilitatea americană distincţia între cele două categorii de venituri este clar făcută şi prin terminologie: în timp ce primele sunt conşiderate venituri (revenues), celelalte sunt aşimilate termenului de câştiguri.

80

În ceea ce priveşte recunoaşterea cheltuielilor, intervine principiul conectării acestora la veniturile generate, care, în anumite cazuri, are o aplicare dificilă.

Problemele apărute în acest moment sunt legate de stabilirea unei relaţii cauzale între cheltuielile ocazionate şi veniturile determinate de relaţii cauzale între cheltuielile ocazionate şi veniturile determinate de acestea, prin metode realiste şi şistematice de repartizare, care să permită o conectare aproximativă, atunci când nu există o cale directă.

BIBLIOGRAFIE

1. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

2. Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din

25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

81

3. Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

4. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.

5. Contabilitatea financiară / Manual. Colectiv de autori, Ediţia a II-a.- Chişinău, ACAP,

2003

6. Contabilitatea financiară a întreprinderii, coordonator Ristea M., Bucureşti, 2004

7. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi

Codului Fiscal, Chişinău, 2007

8. Nederiţa A. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi

practică, Chişinău, Ed. ASEM, 2007

82

Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL

Documents

Transcript of Contabilitate Prestari Servicii - SC Oxinav Construct SRL