1. NU CULPABILIZAȚI COPILUL (fie el bebeluș, mic, mare, adolescent, ...adult) în legătură cu ce (nu) spune, (nu) face, (nu) este.

2. NU UMILIȚI COPILUL în legătură cu ce (nu) spune, (nu) face, (nu) este.3. TRANSMITEȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L ÎNCREDEREA în ceea ce și cum este el.4. TRANSMITEȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L DEMNITATEA a ceea ce este el.5. ÎNVĂȚAȚI-L/ AJUTAȚI-L SĂ FIE AUTONOM ȘI RESPONSABIL.6. ÎNVĂȚAȚI-L DE UNDE VINE/ CINE ESTE ca să știe/ poată să devină el.

(O mică lămurire pentru un verb, probabil, desuet : învățând să-și ”onoreze” astfel părinții, dar nu din cauza/ în locul părinților, și va reduce din inevitabila povară a trecutului, despre care ne vorbesc Biblia, și Freud : ”Părinții au mâncat aguride, iar copiilor li se strepezesc dinții.”)

7. ADRESAȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L ”CUVÂNTUL ADEVĂRAT” în legătură cu tot ce îl înconjoară, i se întâmplă și este cu el.

8. TRANSMITEȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L BUCURIA DE A FI, de a trăi așa cum hotărăște el.

9. TRANSMITEȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L CĂ REUȘITA UMANĂ este mai importantă decât reușita socială, singura lui mare datorie fiind aceea de a fi om, nu de a fi perfect sau conform dorințelor celorlalți.

10. IUBIȚI-L, adică TRANSMITEȚI-I/ ÎNVĂȚAȚI-L FORȚA, pentru întreaga viață, pe care o dă IUBIREA. Copilul care s-a simțit iubit, care a fost învățat să-i iubească pe alții, înseamnă că a învățat și să fie iubit de către cei pe care îi prețuiește. (Acest fel sănătos de A IUBI al părinților adevărați mi-a amintit întotdeauna de frumosul proverb evreiesc care spune că, de fapt, ”nu le poți da copiilor tăi decât două lucruri : rădăcini și aripi”.)

Françoise Dolto - ”Dificultatea de a trăi, povestiri psihanalitice despre copii”