crestere capre

7/25/2019 crestere capre

1/83

Crestereacaprelor


2/83

Interesul economic acordat cresterii caprinelor deriv dincapacitatea lorlactogen superioar, deoarece estecunoscut si confirmat faptul c pe durataunei lactaiise pot obine, in condiii obisnuite, produciide lapte de circa 7 20 ori mai mari decatpropria lor greutate corporal.


3/83

Alte particulariti biologice sieconomice care impun

acordarea unei atenii sporite acestei speciisunt reprezentate de prolifcitatea ridicat,precocitatea si gradul mare de adaptabilitatesi rezisten la condiii diverse si mai aspre de

clim, relie si vegetaie.


4/83

Datorit tuturor acestor particulariti biologice si

economicecaprinele, impreun cu alte specii,pot contribui in mare msur la asigurarea uneibune pri din deficitul de protein din hrana oamenilor.


5/83

Cresterea caprinelor la noi in tarCresterea caprinelor dateaz la noi cam din

aceeasi perioad cu cea a ovinelor. Cu toateacestea, caprele nu au reusit s se impun in ateniacresctorilor asemenea ovinelor, motiv pentru care

efectivele crescute au rmasrestranse numeric si au

ocupat areale mai reduse indeosebi acolounde resursele naturale si condiiile de terennu permit cresterea altor specii.


6/83

R!" #" C$R"


7/83

Capra Carpatina


8/83

Rasa de capr care in Romania este cea mai veche i cea mai

rspndit, primitiv, rustic, reistent i foarte

heterogen, din punct de vedere al culorii, devoltrii i

e!teriorului i a produciilor de lapte i de iei.

Rasa de capr de talie medie de culori diferite cu pr lung.

Coarnele sunt preente la ambele se!e dar se intalnesc si

e!emplare fara coarne" uger slab" o mare variabilitate a

conformatiei si taliei in functie de ona in care se gaseste"

Aceasta rasa de capre este foarte reistenta la conditiile de

mediu, nepretentioas la intretinere.


9/83

$recocitate% prima atare la 2 ani

$rolifcitate% buna cu &'2 iezi(capr

$roductivitate% 200 ' 2)0 l, cu ma*ima de +00l(capra si un procent de grasime situat intre,) ' -,), cu ma*ima de &0


10/83

Capra Alba de Banat

#ste ameliorat cu un nivel de productivitate superior cu

capra nobila germana.

Descriere ras$ Capul este caracteristic animalelor de lapte

cu capacitate mare de producie, mic, cu aspect fin uscativ.

%tul este de lungime mi&locie i gros, membre puternice

uscive, ostur devoltat cu aplomburi normale. 'gerul

este bine devoltat, (n form de par sau globulos cu periscuri i netei, cu sfrcuri de devoltare mi&locie, pretabile

la mulsul mecanic.


11/83


12/83

)rolificitate$ buna *+ iei-capr

)roductivitate$ //l( capcu ma!ia de 0// l-cap capr,si un procent de grasime situat intre , + ,1, cu

ma!ima de 21


13/83

Capre Saanen

#ste o capr originar din #lveia. Repreint actualmente3/1 din eptelul elveian.


14/83


15/83

Descriere ras$ are o talie de 2/ 4 0/ cm la masculi i 56 +2/

cm la femele, corpul alungit, cap potrivit de lung i de larg

cu profil aproape drept, piept adnc, larg cu bun

capacitate toracic, spat larg i bine prins, gt lung i

relativ subire i cu cercei sub ma!ilar cu ongloane

reistente, uger bine devoltat cu mameloane mi&locii

(nclinate lateral i (nainte, iar prul este scurt, des i

mtsos. Rasa 7aanen se poate folosi cu reultate bune la

(ncruciri, cu rasa Carpatin.


16/83

%reutate medie$ 89g

)rolificitate$ foarte buna 3+ iei-capr

)roductivitate$ 56/l-capr cu ma!ima de *2// 4 3/// l


17/83

Capra Alpina franceza#ste o ras de capre foarte apreciat (n :rana, unde dein

mai mult de trei sferturi din eptel, datorit nivelului

ridicat de productivitate, implicit de rentabilitate. 7unt

e!ploatate intensiv pentru lapte i (ngrare, pentru carne

(ntr+o larg varietate de sisteme i tehnologii de

e!ploatare.


18/83


19/83

Descriere ras$ ;alia este de 5/ 4 2/ cm, prul scurt i de

culoare variat. )ieptul este adnc, spinare rectilinie, bainul

larg i puin (nclinat, membre solide cu articulaii puternice

i aplomburi corecte. %landa mamar voluminoas bineprins antero 4 posterior, mameloane mi&lociu devoltate.

)roducia medie


20/83


21/83


22/83

Reproductia la caprine

/a caprine activitatea de reproductie are

caracter sezonier, caldurile la maoritateacaprelor declansanduse toamna e*istand ostransa corelatie cu durata zilei lumina candaceasta este mai redusa.


23/83

#urata caldurilor este de 1- + ore, acestearepetandu'se la &7 &0 '213 zile.


24/83

/a o proportie redusa de animale, caldurile pot

aparea mai devreme lunile iunie iulie,acestea trebuie identifcate, insamantate,grupate separat deoarece insusirea esteereditara si caprele pot f olosite inorganizarea de atari e*tratimpurii.


25/83

4ntensitatea ma*ima a caldurilor este in

octombrie noiembrie iar in cazul monteinaturale are loc in libertate pe intreagaperioada, repartizandu se un mascul la 10'0 emele.


26/83

5apii tineri sub 2 ani vor e*ecuta numai doua

monte pe zi dimineata si seara pentruevitarea epuizarii fzice si se*uale cresteriisterilitatii caprelor, obtinerea de produsi debilisau neviabili.


27/83

6olosirea la reproductie a tapilor ara coarne,indierent de sistemul de monta naturala sauartifciala se poate ace dupa verifcareaatenta a aptitudinilor de reproductie pentruevitarea aparitiei cazurilor de sterilitate,ermaroditi, nereproductibili, etc.


28/83

Gestatie Fatare

8estatia la capra dureaza in medie &)0 zilecu variatii cuprinse intre &) si &)+ zile, inunctie de precocitatea rasei, varsta mamei sidata primei atari, numarul si se*ul produsilor,nivelul de intretinere, etc.


29/83

!tarea de gestatie se cunoaste dupa absentacaldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrieproeminent pe dreapta a abdomenului.


30/83

Cu cel putin saptamani inainte de atare,mulgerea trebuie intrerupta pentru pregatireaviitoarei lactatii si acumularea de substantenutritive necesare dezvoltarii atului.


31/83

4n cazul in care la unele capre apare secretiatreptata de lapte inaintea atarii, acesteatrebuie mulse pentru evitarea mamitelor.


32/83

6atarea se anunta prin in9amarea sicongestionarea vulvei, adancirea 9ancurilor,coborarea abdomenului, marirea ugerului siaparitia primelor picaturi de colostru,eliminarea dopului de gestatie.


33/83

6etusul patrunde si traverseaza conductul pelvindatorita contractiilor musculaturii uterine, apoidatorit musculaturii este eliminat de aici in

cca. 20 2) minute la apro*imativ doua oreurmand a f eliminate ane*ele etale.4n cazul atarilor normale, iedul iese cumembrele anterioare inainte bine intinse si

capul intre acestea.4n cazul unor pozitiianormale ale etusului distocii3 se impuneinterventia specialistului.


34/83

4n adapost se impune crearea si mentinereaunui microclimat corespunzator cu otemperatura de & &)0 C, ara curenti siumezeala, cu asternut curat si bine uscat.


35/83

#upa atare, la un interval de & '&,) ore,animalului i se administreaza apa caldutapentru baut sau fertura de tarate si este lasatsa se odineasc 2'1 zile.


36/83

!e administreaza nutret de buna calitate incantitate redusa% an de lucerna sau masaverde in unctie de sezon, amestec deconcentrate, sare sub orma de bulgare saubricete si apa potabila la temperatura de &0'&)0 C.


37/83

#upa perioada colostrala caprele se potmulge.#aca au o cantitate mai mare de laptepentru preintampinarea mamitelor.


38/83

Tehnologia cresterii si intarcarii

iezilor

4nterventia la atare consta in indepartareamucozitatilor din urul narilor si de pe corp cuautorul unei panze curate, care are si rol demasa menit sa invioreze si intensifcecirculatia sanguina perierica.


39/83

#upa 20 10 minute de odina, se sectioneaza,dezinecteaza si leaga ombilicul la o distantade 1' cm de abdomen.


40/83

#aca nu o poate ace singur este autat sa sugacolostru dupa indepartarea primelor picatuiripurtatoare de microorganisme. 4n primele -'&2 ore de la nastere, vilozitatile intestinale auo mare capacitate de absorbtie, de aceeasuptul unei cantitati cat mai mari de colostruin acest interval este oarte important.


41/83

:lterior in urmatoarele doua trei zile aceastacapacitate scade treptat.


42/83

!uptul colostrului are ca eect marirearezistentei la inectii pana la dezvoltareasistemului reticulo ' endotelial de aparare

impotriva inectiilor. #atorita continutuluiridicat in saruri minerale avorizeazaeliminarea meconiului reziduri cumulate inperioada etala3.


43/83

Continutul oarte bogat in proteine si grasimemareste vitalitatea si ritmul de crestere sidezvoltare al iezilor.


44/83

4n prima saptamana, iezii pot suge de 20 '10 oripe zi o cantitate totala de 700 +00 g(zi, iar lapatru cinci saptamani cantitatea poateaunge peste & ;g.


45/83

4n e*ploatarea e*tensiva sau semiintensiva ieziiraman la mame dupa perioada colostralapana la varsta intarcarii, la cca. doua luni.


46/83

4n cazul e*ploatarii intensive pentru productiade lapte3 iezii se separa de mame dupa 2' zile si se cresc cu inlocuitori de lapte.#upa suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golitprin mulgere si mai ales la mamele cuproductii superioare de lapte.


47/83

Tehnologia cresterii naturale

#up &2 '&) zile de la nastere, iezii pot mergein aer liber cu mamele la pascut primavarasau se scot in padoc cand temperatura opermite iarna.


48/83

4n elul acesta, iezii se obisnuiesc sa consumede timpuriu urae solide, ceea ce determinaintensifcarea dezvoltarii ecipamentuluienzimatic si a tubului digestiv.


49/83

Metoda de crestere separata

4ncepand cu varsta de & '&- zile seamenaeaza un compartiment special cumicroclimat corespunzator, cu asternut curatdespartit de restul adapostului de un gard gratar mobil.


50/83

4n acest compartiment unde numai iezii pottrece dintr'o parte in alta trebuie sa segaseasca urae de cea mai buna calitate,concentrate macinate si apa potabila ladiscretie.


51/83

$entru obisnuire, timp de 1' zile, separareamieilor trebuie insotita de un zgomot pentrucrearea re9e*ului.


52/83

Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentruun ied este de 20 '10 g si in plus an de otavade leguminoase, la discretie.


53/83

4n cazul ranirii mameloanelor de la incisiviiiezilor si reuzul mamei de a'l mai primi, se varecurge la ranirea la biberon timp de + '&0zile cu lapte de la propriile mame.


54/83

Tehnologia cresterii articiale

Consta in separarea iezilor de mame dupa zilede la nastere si uraarea lor cu inlocuitori delapte si nutreturi combinate.4n acest el, cantitatea cea mai ridicata delapte din primele 2'1 luni de lactatie poate frecoltata si valorifcata.


55/83


56/83

!istemul generalizat in 6ranta si "lvetia prezintamai multe avantae%'eliminarea stresului de intarcare

crestere capre

Documents

Transcript of crestere capre