,1Cine slnt eu, de ce scriu $i ce urmeaza

Pe cind eram copil, am avut un vis ingrozitor. Se facea ca

tineam in brale capetele reiezate ale surorii 9i fratelui meu mai

mici. Erau inerte gi tacute, cu ochii tremurinzi larg deschigi 9i

cu obrajii roqii; eu eram atit de ingrozit, incit rdmasesem fara

grai, la fel ca ei.

Visul meu s-a adeverit.

9i totusi nimeni nu ii va plhge, tot asa cum nimeni nu ma

va plinge nici pe mine. Au fost ingropati fara n[me, iar amin-

tirea lor a lost gtearsa de cinci secole.

Eu sint un vampir.

Numele meu este Vittorio, iar acesle dnduri le aftem in tur-

nul cel mai inalt al ruinelor castelului de pe munte, adic,r locul

in care m-am nascut, in nordul exhem al Toscanei, cel mai fru-

mos tinut din centrul Italiei. Dupa criteriile generale, sint un

vampir remarcabil si foarte putemic, deoarece am trait cinci

sute de ani, inca din zilele marefe ale lui Cosimo de Medici;

chiar si ingerii stau mafiurie pentru puterile mele nemdsE-ar€,

daca stili cum sa ii faceli sa va vorbeasca. in aceasta pnt inptrebuie sa procedati cu mult tact.

Nu am nici o legatura cu ,,Adunarea Celor cu GreiMaiastru", acel grup stmniu de vampiri romantici din onsul

ANNE RICE

New Orleans, aflat in partea de sud a Lumii Noi, care v-au da-

ruit deja atitea cronici 9i povestiri.

Nu am nimic de-a face cu acesti eroi care au savir5it fapte

ingrozitoare, p€ care apoi le-au povestit sub masca ficfiunii. Nuam nimic de-a face cu paradisul lor ademenitor situat in mla5ti-

nile din Louisiana. Nu veli descoperi nirnic in aceste pagini care

sa aiba legatura cu ei. De aici inainte, nici macar nu ii voi mai

menfiona vreodata.

$i totu$i ei au fost cei care m-au provocat sa va povestesc

despre inceputurile mele - parabola ,,nasterii" mele - si sa

hansform aceasta parte a vietii intr-un roman care sA apara inlumea larga, unde ar putea intra in contact fie intimplator, fieintentionat, cu tomurile lor faimoase.

Am dedicat secole din existenla mea de vampir observaliei

atente $i studiului concentrat, fara a provoca vreodatA furia se-

menilor mei gi fara a le trezi suspiciunile sau congdinla.

Dar aceasta nu va fi o poveste despre aventurile mele.

Dupi cum v-am mai spus, va fi povestea inceputurilor

mele. Am convingerea ca destainuirile mele vor fi cu totul ori-ginale penuu voi. Poate ca atunci cind voi fi terminat de scris

cartea, voi deveni 5i eu, intr-o oarecare masura, un pe$onaj din

acel maret roman-fluviu inceput de alti vampiri din San Fran-

cisco sau din New Orleans. Deocamdata, nu $tiu ce va urma $i

nici nu-mi pasa.

Cind imi petrec noptil€ linistite aici, printre ruinele cami-

nului unde am fost atit de fericit in copilArie, prinbe perefii sur-

pali Si darapanali, pdntre tufe spinoase de mure Si paduri

bogate de stejari Si castani, nu pot sa nu retraiesc cele intim-plate, caci s-ar parea cA am avut o soa ,r difeita de a tuturorcelorlalli vampiri.

Nu salasluiesc mereu in acest loc.

VAMPIRUL VIfiORIO

Dimpotriva, imi Petrer cea mai marc parie a timpului in acel

oras pe care il consider a lt perla tuturor ora$elor - Florenta -'pe care l-am iubii din primul moment in care l-am vazut cu ochi

de copil pe uremea cind Cosimo cel Batrin conducea chiar el

putemicul clan Medici, de5i era cel mai bogat om din EuroPa'

Sub proteclia hri Cosimo de Medici traia marele sculptor

Donatello. care hcea statui de marmura si bronz, alanrri de ne-

numaraF pictori si poeti, scditori intr-ale magiei 5i creatorl de

muzical. Marele Brunelleschi, cel care construise minunata cu-

pola a domului din Florenla, mai proiecta o catedrala Pentru

Cosimo in vremea aceea, iar Michelozzo reconstruia nu doar

Manastirea San Marco, ci incePuse deja palatul lui Cosimo'

care avea sa fie cunoscut in timp sub numele de Palazzo

Vecchio. Oamenii cuteierau toata Europa penfu Cosimo' cau-

tind operele clasicilor uitati ai Greciei si ai Romei in librarii Pra-

fuite, pentru a fi bansPuse aPoi de care invatadi sai in limba

noastra matema, italiana, limba pe care Dante o alesese' cu ln-

drazneala, cu multi ani in urma pentu a scrie Divina Comedie'

Sub acoperi$ul lui Cosimo i-am vazu! pe wemea cind erarn

un copil muritor al destinului si al visurilor marele' pe marii

oaspeti ai Conciliului din Trcnt, care veniserl din Bizantul in-

departat pentru a remedia schisma dinhe Biserica Rasariteana

gi cea Occidentala: Papa Eugeniu de la Roma' Patriarhul

ConstantinoPolului 5i imparatul rasaritean, Ioan aMll-lea

Paleotogul. Da, i-am vazut cu ochii mei pe acesti oameni ma-

reli intrind pe porlile oraiului, in timpul unei furtuni n'rprasnice'

incununati de o awa inefabila de glorie, 5i tot pe ace5ti oameni

iam vazut ospatindu-se la masa lui Cosimo'

Poate ca v-am plictisit. $i aved drePtate Aceash nu este o

istorie a familiei de Medici. Dad-mi voie doar sa va mai spun

ca acela care sustine ca mernbrii acestei familii minunate emu

ni$te ticalosi este un nebun. Ei au fost cei care i-au luat sub

1ll0

l3VAMPIRUL VITTORIOANNE RICE

protectia lor pe Leonardo da Vinci, pe Michelangelo si pe cei-

lahi arti$ti importanti. $i toate acestea numai pentru ca un ban-

cher, putefi chiar sa-i spunefi ctunatar, a dorit sa confere marede

si frumusete orasului Florenta.

Voi reveni la Cosimo la momentul potrivit, si doar pentu a

adauga citeva cuvinte, deli trebuie sa recunosc ca mi-e greu sa

vorbesc pe scurt despre acest subiect; am sa va mai spun doar

atit: Cosimo face parte dintre cei vii.

Eu umblu alaturi de cei mo4i inca din anul 1450.

Va voi spune cum a inceput totul, dar dati-mi voie sa mai

fac o singura paranteza.

Sa nu va asteptau sa folosesc expresii arhaice, Nu veli des-

coperi aici acea Iimba pretendoasa menita sa impresioneze zidu-

rile castelelor prinft-o dictie rigida si prinft-un vocabular auster.

Eu imi voi spune povestea natural, bucudndu-ma de cuvinte,

pentru ca le iubesc cu adevarat. Fiind nemdritol le-am cunoscut

pe parcursul a patru secole in care limba s-a schimbat, de la pie-

sele lui Christopher Marlowe gi ale lui Ben Jonson pina la cu-

vintele taioase 9i colocviale dintr-un film cu Sylvester Stallone.

Veli vedea ca sint flexibil, curajos, iar pe alocuri chiar so-

cant. Ce altceva a9 putea face, decit sa imi folosesc pe deplin

capaciBiile lingvistice...

Eu sint un om al Rena5terii. Afadar, locuinfa mea este in-

tregul univers, accept totul fan Fejudecata Si febuie sa cred ca

exista o farima de bine dincolo de ceea ce fac.

in ceea ce priveqte limba mea matema, italiana, o veti ghici

atunci cind imi vefi pronunta dulce numele, Vittorio, 9i ea va

avea un parfum deosebit in comparatie cu celelalte nume pre-

sarate in text. Nu a existat vreodatl o limba mai melodioasa pe

piunint. Eu vorbesc toate celelalte limbi cu accentul italian pe

care il puteti auzi in zilele noashe pe st,rzile Florentei.

Penru mine este o sursa de nesflrsita bucurie faPnrl ca Yic-

dmele mele care vorbesc limba engleza gasesc dezmierdarile

In"t" u,i, a" pfa"ot" datorita accentului italian !i a Pronuntiei

dulci $i elegante.

Dar nu sint fericit.

Sa nu va imaginati una ca asta!

Nu aS scrie o'ca e pentru a Ya spune ca un vampir poate

h fericit.

Am in aceeasi masura 5i radune' 9i suflet 5i am o imagine

eterica despre mine, imagine creata probabil de o endtate su-

oerioara: aceasla complicau lesatura a chipului meu eteric este

i."u ""

ourn.nii inleieg prin suflet Da' am un suflet Oricit

,ing" u9 b"u, sufletul meu ramine viu' facindu-ma sa fiu mai

mult decit un biet sEigoi'

Da, aveli drePtate! Ve multumesc Penfu nbdarea voastn!

Este momentul sa incePem povestirEa

Vreau doar sa va mai ofer un citat dintr-un scriitor obscur'

dar minunat, Sheridan Le Fanu; sint citeva cuvinte rostite intr-o

stare de exuema anxietate de un personaj bintuit din nenumlra-

tele lui povesti cu fantome' scrise cu atita ma'iestde Acest autor'

nar"ot io O"Utitt, u *udt in 1873, dar va rog sa observali cit de

nou este limbajul siu $i cit de terifianta e$e exprimarea capita-

nului Barton din povestirea intitulata Cele ce ne sint cunoscute'

Oricit m-a$ indoi de aulenticilatea celor despre care ni se

spune ca sint revelalii, exista totusi un lucru ingrozitor in care

cred cu toata conuingerea: diflcolo de lumea noasra exista o

lume a sPiritelor- un sistem ale carui mestesuguri ne sinl' de

obicei, ascunse, ptintr-o marc generozitate -' un sistem cate

uneori ar putea sa ni se arate, iar alteori chiar o face' Sint si-

gur, de fapt stiu cu certitudine, ca exisla un Dumnezeu' un-Dunrnezetr

aprig, ca dupa razbunare apar inevitabil remuscd-

rile, in mod uimitor si misterios' dar in aceeasi masur'r inex-

plicabil 5i infrico5ator' Exisla un astfel de univets spiritual'

ANNE RICE

Dunmezeule Atotpulgmic, cit dc mult am crezut in acest univers! Un univers malefic Si implacabil, cu puteri nelimitate, ale

carui blesteme m-au urmarit $i ma urmaresc Si acum, fa-cindu-ma sa sufar de chinurile celor damnali!

Ce ziceli de aceste rinduri?

$i pe mine ma irni:resioneaza la fel ca pe un simplu muri-tor. Nu cred ca sint in starc sa vortesc despre Dumnezeu ca fr-ind ,,aprig", 5i nici despre universul nostru ca hind ,JnalefiC',dar exista !o gi o urma sini$ra de adevar in aceste cuvinte, care

nu sint decit ficliune, dar sint scrise din adincul sufletului.Pentru mine sint irnportante, deoarece eu port povam unui

blestem lngrozitor Si unic din punctul meu de vedere, fiindcasint un vampir. Ceilalli nu au cum sa imi impartaseasca sufe-

dnta. Cr€d ca noi toli - oameni sau vampiri, toli cei care sim-

tim si putem plinge - suferim de pe ulma unui blestem - acela

d€ a $ti mai multe decit putem indura, dar nu putem face abso-

lut nimic imponiva puterii de atraclie a acestei cunoa$teri.

La sflrsit, putem sa rcluam aceasta dis€utie. Pina atunci, va

las sa va faceti o ptrere despre povestea mea.

Umbrele serii abia au aparul Ruinele falnice ale celui maiinalt tum din castelul tatalui meu hca se inata indraznefe spre

cerul impinzit de stele gi asdel pot vedea de la fercasha dealu-

rile imbaindu-se in lunina lunii, vaile Toscanei si valurile scli-pitoare ale madi care se lntinde ceva mai jos de minele dinCarrara. Adulmec vegetatia inflorita a drumurilor ab,Tupte Si tai-nice de iara, unde irigii de Toscana formeaza ni$te paturi lumi-noase albe sau de un rosu violent, p€ntru ca du sa le pot admira

ln intunericul de mitase al noplii.Astfel protejat, scriu, pregatindu-ma p€ntn momentul cind

luna plina, dar palida, se va ascunde in nori, lasindu-ma sa

aprind cele sase luminari ascunse de lucratura bogata a

sfe$nicului de argint ce statea odinioara pe biroul tatalui meu.

u€mea ace€a' el era un senior feudal de moda Yethe' care

"i""^ ^""" t"*a si satele din jur' un aliat neclintit al

illJ"nt tiJ*.a"tNtorului ei neoficial in vreme de pace' dar

JJ.Lu"i. p" "dci

eram bogati 9i neinfricali; curiozitatea

Lra nu avea limite si eram multumili de viaF'-*i"u- ur"uo .t ua Povestesc desPre ceea ce am pierdut'

VAMPIRULVIfiORIO

VAMPIRUL VITTORIO 1'7

d)

Scurta mea viaf{ de muritor, frumusefeaoraqului Florenfa qi splendoarea micii noastre curti _

lucrurile pe care le-am pierdut

Aveam 16 ani cind am murit, Eram inalt, iar pletele dese 9icastanii imi ajungeau pina la umeri. Avearn ochii caprui $i atitde vulnerabili, incit abia imi puteai infiunta privirea, pentru caimi dadeau aspectul unui androgin, cu un nas incintator de ingustgi na'ri tipice, 5i cu nigte buze potivite ca merime, nici prea vo_luptoase, nici prea subtid. Eram un baiat aratos p€ntru acele vre_muri. Daca n-ag fi fost frumos, nu as mai fi in viafa acum.

ASa se intimpla cu toti vampirii, chiar dacA alfii ma vor con_trazice. Frumuse[ea este cea care ne duce la pierzanie. Ca sa vaexplic mai clar, sintem tansfomati in nemuritori de care ceicare nu pot rezista falmecelor noastre.

Nu am un chip copilaros, ci mai degraba angelic. Spdnce_nele mele putemice gi inchise la culoare se arcuiesc inalt dea_supra ochilor, scoginduJe in evidenla toata sftalucirca. Frunteaar fi prea inalta daca nu ar fi atit de dreapta $i daca nu ar fi in_cununata de bocle bogate alcatuind un fel de cadru al intregiiimagini. Am barbia pufn prea fema si prea pakata fata lerestul hasaturilor mele. Am chiar 5i o gropila.

Trupul meu este bine facur, putemic, cu pieptul lat, iar bra_tele vinjoase lasa impresia unui barbat in toata fluea. EIe. alatu

de maxilarul meu neindurabr, imi permit sa ma dau drept un

barbat matur, cel pufin de la distanF.

Datorez acest fizic bine dezvoltat antrenamentelor asidue

cu o sabie grea de lupti pe care le-am facut in ultimii ani de via-

[a, precum Si vinatorilor aprige din munfi, in care ma insoteau

5oimii mei 5i in care de obicei mergeam pe jos, desi la virsta

aceea primisem heja patru cai, incluzind acel exemplar maies-

tuos, de rasa, crescut special pentru a-mi suporta greutatea cind

eram invesmintat cu armum.

AImuIa mea se afla ingopata $i acum sub acest tum. N-am

folosit-o niciodata in lupta. Italia fierbea de atitea rAzboaie pe

vremea mea, dar toale erau punate de mercenari.

Tot ce av€a htal meu de facut era sa isi declare loialitatea

absoluta fala de Cosimo Si sa nu permita nici unui reprezentant

al Sfintului Imperiu Roman, al ducelui de Milano sau al Papei

din Roma sl treaca impreuna cu fupele prin munlii no5tri sau

sa se opreasca in salele noastre.

Eram ni$te oameni neobisnuifi. Aceasta insA nu reprezenta

o problema. Shamosii inueprinzatori constuisera castelul cu

300 de ani in urma. Familia noastra exista din timpurile lom-

barzilor sau ale acelor barbari venili din nordul Italiei si cred ca

singele lor curgea 5i prin venele noashe. Dar cine 5tie? De la ce-

derea vechii Rome, atitea triburi invadasera Italia...

Parinlii mei adunasera numeroas€ relicve pagine, Morminte

sha,ine, majoritatea foarte vechi, erau descoperite adeseori pe

cimpuri, alaturi de statuet€ micute dc piaha ale unor zeile pe

care laranii inca le-ar mai fi adomt daca nu le-am fi confiscat

noi. Sub tumurile noasfte se aflau tezaure despre carc se spu-

nea ca erau mai vechi decit Hristos pe acest pamint, iar acun

Sdu ca acestea nu erau vorbe in vint. Aceste tinuturi apa4inu-

sera unor oameni cunoscud in istorie sub numele de etrusci.