Oughts Poi ilicoi None

a Mara lui Rominesc *

CONFERINTA TINUTA LAATENEUL ROMANIN NOVEMBRE 1919

DE

N. IORGA

BUCURESTI

TIP. .CULTURA NEAMULUI ROMANESC., 1920

0

*

-

sr,

Desvoltaroa Po MIEN None

a POPO 1111111 11011011081 *CONFERINTA TINUTA LA

ATENEUL ROMANNOVEMBRE 1919

DE

N. IORGA

BUCURESTI

TIP. .CULTURA NEAMULUI ROMANESC.1920

I

s

-

IN

-

,

-r

*

Desvoltarea politicei externea poporului romAnesc

Conferintä tinuta la Ateneul Romin in Novembre 1919de N. IORGA

Onorat i iubit auditor,Tin intAiu sa multamesc comitetului Ateneului

"Romin ca deosebita cinste de a-mi in-credinta conferinta de la inceputul ciclului din anulacesta. Am prima cu placere sd fac datoria mea,desi trebuie sã marturisesc de la inceput ca cerculcompetintei mele este foarte restrins si putinelelucruri pe care le stiu le-am spus de atitea orile-am scris de atitea ori si din atitea puncte devedere, incit ceia ce ma face sa indrazne3c a vorbinumeroasei si alesei asistente din seara aceasta estenumai parerea pe care mi-o fac cA intre d-Voasträse gasesc persoane pe care imprejurarile leau im-piedecat de a ceti cartile mele sau de a ascultaalte cuvintari asdindn'atoare tratind acelasi subieet.Inteleg : persoane venite din alte provincii, care,negAsindu-se in mediul nostru, sint mai putin de-prinse cu ce pot da, cu partea, rea sau buna, carese adauga une ori la lucrurile pe care le tratez.

Marturisesc ca, Primind sa spun, pentru nu stiua cita oara, citeva lucruri in care cred i citevainformatiuni pe care le pot da eu, de si ele sepot'da cu tot atita competeng, ba chiar cu o com-bine, cinta cel putin pe sama lui si numai pentru

A

5

cc

,

I.

Ant-a, facut

1-

.

.

pe:enta mai mare, de altii, primind, deci, sä coma-nic .ceva din experienta inea iStorica si din pare-rile mete cu privire la viata politica., sprijinite inrindul Intaiu .pe aceasta experienta istorici, as fiales ait subject decit subiectul din aceasta. seard, .

su 3iect care e istoric, dar si politic, dacd as fi luatcunostinta mai din vreme de un sfat care mi s'adat i pe primesc cu foa.te multa reunos-ti itA.

Una din gazetele cotidiane 1, care form?aza feri-cirea actuala a poporului romanesc(surisuri), a spus,acum -citeva zile, ca intre competenta mea politica

intre competenta politica a unei anumite per-soane, foarte respeCtabile, este tot atita deosebireea intre lautarul care cinta Valurile Dimarii» a-testa sint en (ilaritate) si intre un Enescu, care'manevreazd arcusul pe vioara sa proprie sau peviori imprumutate, un Enescu panic care mane-

, vreaza un arcus, ce evident ii apartine, pe viori dedeosebite calitati, apartinind la deoebiti proprie-tari, cu o virtuositate extraordinara.

Marturisesc ca niciodata n'arn cercetat prea multcare este caracterul musical al compelintei mete inmaterie politcd. Eu, cintare nu sint, n'am voce,si nici in ce priveste uneltele celelalte cu care pro.duci armonii musicale n'am niciun fel de compe-tiny, asa incit diferinta intre un lAutar de clasaintaiu si unul de clasa a doua nu o stiu exact.Recunosc, evident, calitatile multilaterale ale mu-sicantului politic cu care am fost compirat ; barecunosc cd poate cinta, nu numai dintr'un instru-ment, ci nu se lasa mai prejos de culare vir-tuos .italian care din cap pána in picioare cintadin toate instrumentele in acelasi timp. (Ilaritate.)' Zic': daca aflam din vreme de sfatul ce mi s'adat;:claunazi, nu va suparam cu valoarea discuta-bila a Cintatului unui biet lautar de duzina, careare lash singurul merit cd, clod nu einta tocmat

Rominitnea.

r

4.

.care-I .

si

.

,

.A

placerea publicului. (Ilaritate, aplause.) Daca a fi

aflat aceasta, as fi cautat alt subiect.Atunci cind vrei sa dai impresia

gasesti un subiect mai cu greu; dar, cind vii, foarte:modest, sa comunici fard pretentie lucrun pe carele stie toata lumea, anume idei pe care de atiteaori le-ai exprimat, si in carti, si.,in cuvintari pu-blice, este foarte usor sa alegi st alt subject. Su-biecte sint destule ; oameni pentru subiecte sintmai rari.

lata de ce totusi am mentinut subiectul acestape care 1-am ales d'intru intaiu, si marturisesc ca,de oare ce 1-am tratat de atitea ori, nici nu 1-ampregatit, i, daca e greu sã schimbi dupd ce aipregatit, e foarte usor sa schimbi daca n'ai pre-gala.

Ceia ce m'a facut sa rnentin subiectul pe careo sa caut si vi-1 infatisez cit mai scrt, ca sa me-najez timpul d-voastra, a lost i urmatorul fapt,

Vedeti : eu, talent deosebit n'am in nicio privinta,in musicä mai pu in decit in celelalte, dar am oprofesiune, i exercit aceasta profesiune, si traiescpentru aceasta profesiune, i toata vIata o potri-vesc dupa profesiunea aceasta, pe care o socotescca este o chemare. Mare lucru este si omul cuprofesiune; si inteleg sä ai o singura profesiune.caci a avea mai multe este perizulos, chiar dacale exerciti bine, pentru cã se poate intimpla ca,exercitind o profesiune, sä aduci apucaturi din altaprofesiune i, in casul acesta, se creiaza turburdriIn mintea publica si de multe on i in afacerilepublice. (Ilaritate.)

Eu profesiunea de istoric. in aceasta calitatestill cite ceva despre politica de odinioara a terilornoastre. in privinta aceasta nu mi se tagaduiestede niciun cerc de critici artistici sau musicali oare-care competenta. Cunosc putin lucrurile privitoarela trecutul terii mele, fie si numai din causa rab-darii si a sirguintei cu care de treizeci de ani, re-

5

-

"am

-

'' .

originalitatii,

sistind altor ispite, m'am tinut intr'un domeniu carenu imbogateste si nu ereiaza. niciun fel -de reputatié deosebita, macar cu privire la curentele desimpatie mai largi. Este cert in tot casulcradle istorice nu pot sd-ti adnca dovezi de sim-.patie cu läutari pe strazile Bucurestilor, ferea:scaDumnezeu ! (Ilaritate, aplause prelungite. Nota re-dactiei N. R..: cu prilejul numirii d-lui general Ave-reScu ca ministru de Interne, pentru citeva zile,(Liga poporului* a organisat o retragere cu torte siläutari pe straizile Bucurestilor, in chiar seara tineriiconferintei d-lui lorga.)

*i mai am o pärere, pe care o cred intemeiatdsi pe care o sa caut s'o expun innaintea d-voastra ;cd in desfasurarea istoriei universale si nationalenumele se schimba, datele se schimbd, imprejura."rile anecdotice se schimba, dar sint anume lucrurimai tari decit noi. Noi, natural, sintem dirji, avemaierul ca rdspingem cu un usor gest de mina po-runca i'mprejurarilor. Gestul nostru ca gestul nostru,dar imprejurarile totusi se tin si sint impotriva.noasträ.

Am cetit ddunazi o foarte frurnoasä. poesie, asade- frumoasá incit, desi n'ain profesidnea de poet;mi-am ingaduit sä o traduc in..Neamul Romanesc,,o poesie a lui Delair, poet frances foarte putincunoscut, care afirma, foarte frumos, cã viata pecare o traim noj nu e viata noastra, ci, in cea maimare parte, este viata pe care .au-irait-o innaintasiinostri prin ceia ce au lasat ei in singele nostru,ba chiar in främintArile insesi ale pamântului pecare ne sprijinim. Prin urmara fiecare din noi eun fel de resumat al trecutului intreg al nesmuluisdu si, putin, un fel de resumat al trecutului ome-nirii intregi. Dacd am rdminea numai noi, attinciam fi din cale afard de slabi fata de tot ceia cecircumstantele pot scoate in calea noastra. ; dacdsintem in stare sä facem ceva, e datoritä mortilor-nostri, cari n'au murit intregi. Fiecare din noi este

k

'

cã lu-

. -

0

*, .

7

6

^

\

ceia ce este, innainte de toate prin ce poate cu-prinde din toata viata care a fost innainte. Eu asmai adaugi ceia ce De lair nu spune : cä noi, fie-care membru al unei generatiuni, avem si darulacesta dat de Dumnezeu n'as zice : dumnezeiesccaci ar fi sã ni atribuim puteri pe care nu le avem,darul dat de Dumnezeu de a gici putin din viitor.Asa incit noi trairn, nu numai prin cei ce ne-auprecedat, dar si prin cei cari vor veni din noi sicad ne chiamd, din viitorul lor in presentul nostru,pentru a ni impune dat&ii si misiuni pe care altfeln'am avea curagiul sa le intreprindem. Chiar operape care am facut-o ca sä inlIinim,azi, aici depu-tali din Romania Mare, al intregului neamnese, opera aceasta in foarte mare parte vine, nude la noi, cari tot n'am suferit destul si cari, uniidin noi, nici n'am luptat, ci vine dela acei carisi au suferit mutt, si au luptat indelung, si vine si-dela aceia (iari vor primi aceasta mostenire multmai constienti decit noi i cari, de unde vor fi,mie chiama de unde sintem pentru ca Sa pregatimatita cit putem opera pe care ei vor intreprinde-o.(Aplause prelungite.)

Avind aceasta parere, capdt putin curaj. $i rni-amspus : daca lucrurile acestea, despre care pot damarturie cd au existat, ca exista, de oare ce ele nusint cu toted- ca uncle ce traiesc in 1101

prin noi s desfasoara prin existenta noastrdcatre existentele care vor veni, se poate intamplaca judecatile care- iese din trecut sa fie valabile

pand in momentul de fata.Apoi mortii au un foarte bun obiceiu pe chid

cei vii vorbesc cite douazeci de-odatd, asa incit numai intelegi nimic, mortii nu vorbesc decit intr'unsingur glas; ceia ce e un mare avantagiu (ilaritate).

Pe langa acestea evident cd si mortii au fAcutgreselile i. prostiile lor, dar noi, istoricii, iertampe cei morti, ceia ce nu facem pentru cei vii,ferit-a Domnul. (Ilaritate, aplause.) Dela morti pas-

7

t - :

roma--

si

si, :

-`'

*i,

8

tram numai partea buna, ceia ce este un foartemare avantagiu. Pe urma, in ce priveste oameniivii, se ivesc tot felul de contradictii, in domeniuisunetelor, ca i in domeniul fapteior, pe cind, ince priveste pe cei rnorti, contra-dictiile se pot p-re-sinta mai greu, din cloud motive : intaiu pentru cafaptele au verificat faptele, pe cind in timpul nostruramine ca faptele sa fie verificate prin cele care sevor intimpla ; si, al doilea, pentru Ca, fata de ceicari au fost, istoricul e acel care se presinta inrândul intiiu ca sa-i judece, pentru ca juiecata seface pe basa de acte, de izvoare sense inteo limbagrea de inteles, de texte care nu sint la indeminaoricarui gazetaras ce-si poate cistiga mai usoro celebritate muncind altfel décit. prin migaloasacercetare a docurnentelor, pe cind pentru lucrurilede acum d'intiiu barbat de Stat iea pe istoricde mineca scoate afara. Asa incit pentru parteaaceasta veche vine cineva cu o constiintasigurana pe care in ce priveste partea noua nu ole poate avea inca.

Dupa aceasta introducere, care va rog sa maiertati cá a fost mai lunga decit voiam, intram in.subiectul insusi.

Multi cari ai stat pe scindurile acestea cindera aici numai si Dumnezeu *tie ce vorfi din momentul cind vor trece supt alta stapinire(ilaritate), au presintat foarte multe date si foartemulte fapte i incidente istorice ; ba un conferentiar,care a lucrat i ca scriitor, acum vre-o doudzecide ani, facea o apropiere, pe care eu, ca istoric,n'am putut-o admite, intre incaltamintea de cauciuccare se poarta iarna pentru a evita receala si oconferinta istorica. Eu, marturisesc, n'am vazutasamanarea intre galo*i i o conferinta istorica,dar trebuie sa fi fost ceva, mai ales cd 'era vorbada sosoni-galosi, cari sint o speta particulard deincaltaminte cauciucatd.

.

''

t

'

ctl$i-1

si

.

,cAteneuk

.

^

Oricum, nici prin gind trece Sa v:n ava face o lectie d istorie asemenea cu lucrurile-care se scriu farasa se ceteasca si se spun depe catedra, la scoald, pentra ca elevii, cari au-unbun sint admirabil, sa nu le irrete niciodata.poate inchipui cineva, fata de caraterul absurdpe care-1 are prograinul liceal, cit da mult corec-teaza elevul pe profesor i cit bun simt are de anu-si pune mintea cu profesorul sau, bun simtpe care profesorul nu-I are totdeauna fata de elevi(Ilaritate.)

Prin urmare nu date, nu fapte si incidente voiuinsira aici. Daca veti intilni citeva c fre, va spundela inceput cd par a cifre, dar de fapt sintnumai un artificiu ca sa se presinte anumite lp-crud intr'o forma mai batatoare la ochi, care con-vinge de-a dreptul fara sd se dea argumente- ab-stracte.

Cum toata lumea stie, ori trebuie sa stie, de preamulte on istoricii sint in divergenta asupra multorlucruri esentiale, pe cind pe cele neesentiale le

Aresolvd imediat, de si publicul nu are nevoie deele. Dar, Li ce priveste lucrurile pe care o sã le _spun, chiar daca istoricii nu se inteleg, e bine capublicul sa le stie. Si anume ca noi a n intemeiatcea d'intliu Tara-Romaneasca, cea d'intaiu funda-tiune nationala pe pamintul roudnesc, in apropie-rea anului 1330. Cind exact, nu se va sti niciodata,cad lipsesc izvoarele, dar poate afIrma cineva cudeplina siguranta ca in apropierea anulai 1300iunctiona cea d'intaiu alcatuire cu iidevarat poli-tica a poporului romanesc.

Era undeva, prin muntii Argesului, poate nu laCurtea-de-Arges, ci la cetatea Argesului, care s'arputea foarte bine sa fi fost Poienarii. Daca s'a zisoCurtea.-de-Arge§, e pentru ca s'a inteles «re§e-dinta) dela Arges, deosebit de cetate. in orasulCurtea-de-Arges nu prea se vede locul unde arpulut salle o cetate strasnica in stare sa resiste

,

nu-mi

.

.

Nu-si

fi

-

4

-

'

,

4

10

multã vreme dusmanului. La Sin-Nicoard este fits&o usoara ridicaturä de pamint pe care s'a facutbiserica si o clopotnita mare, care servia de turnde aparare ; dar -acolo, in muntii Araesului, s'a in-temeiat, cum a zis, cea d'intaiu fundbatiunea neamului nostru. Aceastä fundatinne s'a chemat(Domnie» sau (Mare ,Voevodat a toata: Tara-Ro-mAneasca..

Am spus de multe od si nu se poate spunedestulce insemnatate mare are acest titlu. Domniein3eamna (Imparatie.. La innaintasii nostrii romanisensul cuvantului (Domn era acela de (imparat*.Domnie pentru Tara-Romaneasca si cit era Tara- ,

Romaneascd. Prin urmare este ideia in basa careia,dupa trecere de sase sute de ant si mai bine, amintemeiat opera pe care acum trebuie sa aratamca o putem mentinea asa cum binecuvântarea luiDumnezeu i jertfa ostasului, ca i un concursextraordinar de impre;urdri, ni-a ingaduit sa ostabilim.

S'a intemeiat deci o -(Domnie a toata Tara-Ro-manea3ca., o Domnie pentru tot parnintul ro-manesc, si numai pentru acest pamânt, o Domnieloarte bine definita supt raportul geografic ca sisupt raportul national, pe o vreme .Cind veciniide peste Dunare, Bulgarii si Sirbii, umblau Incadupa fantasma in;elatoare a Imparatiei constant-nopolitane. Nona nu ni- trebuit IthpAratie prinstraini ; am fost 4nultamiti en ceia ce- am numit,-cu dreptate, mbsia noastra, adeca patrimoniul nostrubucata de pamint in care- sint rnotminiele noastre,aceia de-asupra careia traim noi, bucata de pamintpe care vom deschide drum urmasi1or nostri.

Daca n'as voi sã trag o invatatura mai mare; a3enema atentiunea d-voastra Inca dela inceputasupra acestui fapt, pentru cd in timpul nostril,umbra vint de imperialism care nu e bun. N'afost bun ciltd a batut asupra noastra, venind delastraini, *i nu e bun atunci cind noi 1-am indrepta

.

politicã.

.

Q

_

_

-uri

^4

impotriva altora. Vintul acesta de imperialism este-ca zmeul din povesti care sta inchis .intr'un .bu-toiu foarte convenabil eel putin n'a protestatniciodata zmeul din povesti impotriva locuinteicare i s'a atribuit stat pina cind cineva3'a apucat de a tras cepul butoiului ca sace este innauntru, i atunci s'a produs ceva cum7,plit : zmeul a scapat, s'a aruncat, peste usi, peste.fereti, in lumea toatd. Povestea ni spune, in acelasitimp, cd n'a fost tocmai bine nici de acela care aumblat la cep. (Ilaritate.)

Sa nu umblam deci la acest cep al imperia-lismului, cad eine stie ce poate iesi de acolo ;ceva foarte rau pentru altii, dar poate i pentrunoi ! Cine stie ce groaznic virtej, asa de groaznic,ca nu s'ar putea spune- ce s'ar intimpla cupropria noastrd persoand ! Deci mai bine _e salasam zrneul acolo unde-1 stim ca este si unde,nu spune nimic. (Ilaritate, aplause.)

innaintasii nostri, e sigur, n'au fost imperialisti .

de loc. Nu sa pomeneste cineva sa se fi dus la.---vre-o Conierinta si sa fi fäcut 'un bucluc pe te-meiul imperialismului. Fereasca Dumnezeu ! Dealtminteri nici nu era diplomat Domnul, vrernea.aceasta, ci un 'foarte re3pectabil teran, çi, in cali-:tatea aceasta de cuminti si cumpaniti terani, aceia nuumblau dupd lucruri care nu erau ale lor, dar saferaasca Durnnezeu sa se fi atins altul de lucrurila.,'care erau ale lor !

Si mai zic un lucru: cind le deprinzi dupdce nu sint exact ale d-tale, se poate Intimpla sa:nu mai ai destula inima ea sa aperi cele care sintcu adevaLat ale d-tale, mind confusiuni foarte.,:regretabile intre ce "e al tau si Cc e at altuia.clan se face odata confusia, nu mai are cineva-aceiasi incredere in avutul lui, pe care *i I-a- ho-tärnicit foarte bine si in mijocul earuia intelegesa ramlie. Ni-a dat Duinnezeu un painint bogat;i.'ni-a dat oameni de treaba, ni-a dat i minte, ntt'

,

sivada...-

cele. .

-

-I

,

,

0

,

-, a

Apoii

s

12

prea stim ce sã facem cu dinsa, dar ni-a dat (ila-ritate, aplause) si, a vind lucrurile acestea, putemsa facem, in cit e al nostru, lucruri asa de fru-moase de sa se minune lumea toata. De ce säimpiedecam pe altul de a face lucruri rele pe pa-mintul lui, cind noi putem face lucruri foarte Ninepe pamintul nostru ?

Treizeci de ani .si aceasta esfe pentru minetin punct important ; de aceia fixez data, treizeciAL ani dupa intemeierea acestui principat, deci la1330, s'au intimplat cloud lucruri.

0 sa va mirati de dualitatea dceasta, constatabilasi in alte impreturari, care au venit pe urrna, pentruca sa ajunga fiecare la parerea ca, de vreme cede atitea ori s'a intimplat de s'au facut de-odatalucrurile intr'un fel, ele trebuie sA aiba o legaturaimpreuna. Cum e si in viata naturii : daca vedemca in fiecare: an un fenomen vine de-odata cu altfenomen, sau indata dupa primul fenomen, sauprecedind acel fenomen, .trebuie sä credem cd este

legatura fireasca, ce se va repeta in totdeauna.La 1330 ai nostri i zic : ai nostri, pentru

atunci nu era Inca un principat al Moldovei, cares'a intemeiat cam douazeci de ani mai tärziu deaceasta data, au facut o mare isprava in Tara-Romaneasca. Si trebuie sa observant ca principatul:muntenesc a fost facut de Romini pentru Romini,pe cind principatul Moldovei a fost facut de Un-guri, cn Romini, dar pentru Unguri, insa Rominiiau avut bunul simt ca, daca au intemeiat Domniaintdiu pe nume:e regelui Ungariei, cind auramas intre ei, au pastrat-o pentru dinsii. Cind.Ungurii au Venit din ,nou, ei au fost goniti ; auvenit a doua oara, a treia oara, a zer:ea oara sipe urma n'au mai venit. Aici se cuprinde si o in-vataturd. SA nu se creadd ca omului care a fosttrimis odata innapoi, ii ajunge; se poate intimpla.sA vie odata i sa fie trimis innapoi, dar se poate

,

_

..-

-

oci

13

sa mai vie si a doua oara si a treia oar.A. De a--ceia, oricit am dori demobilisarea, poate cd nu ebine ca vecinii sa ne gaseasca prea afara din caledemobilisati, cad cel ce face o visitá odatd poatesa niai vie si a doua si a treia oard. (Aplause in-delung repetate.)

Dar la 1330 cu obiceiul de a introduCe fel defel de elemente in frasa mea, pentru a doua oaracitez aceastd data, ceia ce poate sa aiba cel putinavantagiul ca in felul aceSta sa nanette (Ilaritate),la 1330, la distanta de citeva luni, noi am dat cloudlupte. Pe de o parte, o lupta in Balcani. TarulSerbiei era in rdzboiucaci Sirbii aveau atunci unTar, dar mai recent cu Tarul bulgaresc, care eramai vechiu. Acum ,Tarul mai vechiu e de obiceitimai slab decit cel nou desi nu totdaaunaf. indca anume ambitiuni obosesc. Ni s'e parut insänoud atunci Ca n'ar fi bine sa biruiasca Tarul sir-besc, ci cel bulgareSc, si mintea noastra ra foartebuna : cel nou-nout putea Ii mai primejdios pentruneatirnarea noastra decit cel bulgatesc, mai inve-chit. Asa incit, in ce priveste vecini de acestia, nustricd sa aratam dragoste mai mare acelui care emai invechit. E mai prudent. Am sustinut deci peTarul bulgAresc, care. era si ruda cu Domnul Te-rii-Romanesti, impotriva Tarului sirbesc. N'amavut noroc, caci Bulgarul a fost batut si a pent.Sirbii Lisa aveau altceva de facut decit sa- serasplatevca asupra noastra.

In acelasi an 1330 insa, regele Ungariei, care eraCarol-Robert, un Frances de origine, facind insdpolitica traditionala ungureasca, arpadiana, a .ve-nit la noi. Noi eram pe vremurile acelea cel maiblindut popor ce se poate inchipui. Prin 'urmare,la intrarea regelui 'unguresc, 1-am prima cu bini-sorul, i-am ofent tot ce putea dori trufia lui, .darel n'a vrut si a- mers tot .innainte pana a dat in-,tr'un fel de cazan, in muntii Musceltrlui, .si, chida intrat in cazan, 'au inceput ai nostri sa rosto-

5

.,

-

14

-(Toleascdmuntele in fundul uncle se afla armataungureascd, si de aceia bietul om s'a intors foarteterfelit: a prapadit pana si pecetea si cite alte lu-cruri, unele de si mai mare nevoie decit pecetealui domneasca. In felul acesta s'a mintuit expe-ditia lui Carol-Robert Impotriva noastra.

.Dar nu expeditia ne intéreseaza, ci faptul caIii acelaV an intilnim o interv2ntie ronaineascd inBalcani, tinzind sd stabileascd aci an anume

si in acelap*, an intilnim o luptd pentraneatirnarea noastrei partatd la Nord, impotrivaregelui Ungariei.

Au mai trecut treizeci de ani. Imparatia bulga-reascd s'a sfärimat in trei. Domn era atunci aiciVladislav sau Vlaicu. I s'a- pArut ca Tarul sepa-ratist care stapinia la Vidin, in regiunea de mijlocsirbo-bulgard, nu se tine tocmai solid. Si, de oare ceregele Ungariei voia sa se stabileas a el la Vidin

sä intemeieze un Banat vidinean, dupd cum seintemeiase un Banat al Severinului si un Banat alTimisoarei, i s'a parut lui Vlaicu si cd n'ar fi binesã rarniie Ungurii acolo : ne-am strecurat noi si laVidin, si Vidinul a fost ocupat o bucata de vremede ostile muntene, de la 1368 la 1369. In aceiasivreme cind noi patrundeam in Balcani i ocupamVidinul, fiindcd ni era necesar sa tinem aceastacheie a peninsulei balcanice, In acelasi an chiar auintrat ostile unguresti la noi, si am avut luptepentru neatirnarea principatului muntean,, dedata aceasta nu venise regele insusi, care stia cepatise, ci a venit un dregator al salt, care a patittot la fel, caci a fost si el Witt. Va sa zica IncaodatA, ca in 1330, am avut o 'ciocnire la Sud, altala Nord.

A venit pe urmd, dupa Vlaicu, in principatulmtt,ntean, cad Moldova n'avea Inca un rol po-litic Mircea-cel-Batrin. Mircea a facut in fiecaremoment aproape al carierei lui tot jocul acesta

.

echilibru,

'

...

.

- .

. .

. /-

f

_

15

dublu : cind dincolo de Dundre, cind dincolo deCarpati; dincOlo de Carpati, unde aveam Amlasul

Fagarasul, a intervenit cu energie in rosturileunguresti; dincolo de Dundre s'a amestecat Mircea:in certurile dintre Sultanului Baiezid, sustinindun non Sultan turcesc, pe Musa, pe care 1-a siasezat in Scaunul de stapinire. Cita.va vreme ce-tatile dunarene de pe malul drept ni-au fost da-ruite de Sultanul cel tinar pe care. Mircea-1 asezasein Scaunul de Domnie al tatalui sau.

Va sa zica : politica de innaintare si dincolo deDunare, si dincolo de Carpati.

S'a intemeiat Moldova cum am spus. indata ceprincipatul a prins chiag, aproape de anul 1400,Alexandru-cel-Bun ocupd Cetatea-Alba si Chilia.

Prin urmare cheia Basarabiei, gurile Dundrii sintla indernina lui; el se amesteca in afacerile muntene,face un Domn muntean care se chiama tot Ale-xandru, dupa dinsul.

Cit a fost Domn Alexandru-cel-Bun, atita vrernea atirnat principatul muntean de cel vecin ; Mun-tenia, slabita de fel de fel de certuri interioare, nuMai putea juca rolul intaiu, pe care-1 juca acumMoldova.

Dar, in acelasi timp in care Alexandru-cel-Buncauta sa aiba apele Mind Negre impreund cu gu-rile Dunarii si se amesteca si in rosturile princi-patului muntean, luptà pentru stApinirea Pocutiei,izbutind sa capete definitiv Tinutul bucovinean desus, pe care 1-a pastrat pana la moartea lui.

A venit *tefan-cel-M-are. Politica lui Stefan afost si ea dublä : i catre Sud si cdtre Nord. LaSud, s'a amestecat si el necontenit in rosturile mun-tene, puind aici Domni cari sa atirne de dinsul, iar,de nu voiau, ii scotea din Domnie, ii gonia sau ii fa-cea sä piara alte ori. i, in acelasi timp cu inter-ventia 'n Tara-Romaneasca, Stefan-cel-Mare umbladupa mosienirea lui Alexandru-cel-Bun in partilede Miazanoapte, si ultima expeditie pe care a

2

. ,

f iii

.

,

16

fácut-3 a fost acolo in sus, iar, cind a fost intre-bat dacd nu vrea sa renunte odata la pretentiile-sale, a rdspuns dirz : Ferit-a Sfintul, in ruptul ca-pului, cper guttur meum., scria diacul in latineste ;am venit in mosia strabunului mien; si mosia a-ceasta o pastrez, orice s'ar intimpla.

Va ca zica nu o politica, ci dona. Si vom ye-dea legAtura intre cele cloud politice, dupd ce osa mai constatam de citeva ori acelasi lucru.

laid acum cel mai vrednic urrnas al lui Stefan-cel-Mar.e, Petru Rares.

Cind o veni vremea sa ridicam si alte statuidecit cele ce se ridicau mai ieri, turnindu-se inbronz chipu 'n redingota al tuturor s;tfilor de par-tide politice, fiecare cugetind cã i chipul sdu vafi in schimb asezat de partisani pe un piedestalturnat cu aceiasi redingota in bronz, schitind a-celasi gest oratoric (ilaritate, aplause), cind o sase mai schimbe si mai mutt lucrurib decit pandacum si va veni vremea sã turn-ain in anima siceva Dotnni de pe vremuri; cari an fScut si eiceva pentru tara, de si lucrurile s'au cam uitat,aturici probabil ci o s se gdseasca un loc_ cit ede mare acum cuprinsul Terii-Romanesti,si cum, .va fi tara i bogatd---, pentru chipul lui Petru Rares(aplause). Si en l-as ridica in Bistrita Ardealului,fiincicd el a stapinit tot Tinutul din jurul ei si aintrat in hintau, turn se zicea atunci, in trasura degala, cum se spune astazi, pe.strazile Bistritei,toti tjupinii) se inchinau adinc innaintea Voevo-dului care venia din Moldova.

$i Petru Rares a stapinit, maritindu-si fata -perind dupa doi-trei Domni muntenii in Muntenia lor,

el a umblat si dupd Ardeal ; a cules vama si laPrejmer, lingd Brasov, unde era vama. lui. De lao bucata de vreme a pierdut Moldova; dar el s'a

dupa dreptul stravechiu, s'a asezat duffrio1'rt v.eche?...casa parasita, unde intrase .uniias, folosindu-se de vre-un decret-lege. °imitate.'

.

'

,i -

_

si,

intpri si,

s

0,

.chi-

si-

17

aplause.) S'a intors vechitil proprietar si a curatitcasa. .

Petru Rare§ in acelasi timp umbla insa dupdPocutia. Se da lupta de la Obertin, 11 biruie re-gele Poloniei ; dar el nu se lasa. Ai nostri de Pevremuri au fost dirji ; ei nu fAceau socoteala pecare o fac oarnenii de acum, Fasind ca altul sädreaga ceia ce au facut ei, i rdmdnind ca dupaceia sa vie iardsi ca sa dreaga ce au facut prede-cesorii, in jocul normal al succesiunii partidelor laputere. Dar, fiindca Rares era un om dirz, dupace a fost batut de regele Poloniei, s'a ridicat i aspits : nu e adevdrat, nu m'a batut regele Polo-nioi; m'a batut Dumnezeu din cer,cu care el aveao socoteala pe care nu o comunica oamenilor depe pamint. (Ilaritate.)

Astfel, iata Ca si Rare* s'a luptat in acelasitimo la ,Nord si a avut rosturi atit de important,in lard' de Miazdzi, tinind si el Dunarea-de-josprin legaturile lui de familie 'n principatul muntean.

A mai tredut vreme, si a venit Mihai Viteazul.Politica lui Mihai e si ea dubld : pe de o parte seamesteca in toate rosturile din peninsula balcanica.Balcanicii crestini 11 chemau de pretutindeni in aju-torul lor. A fost chemat in feint acesta de Bulgari,de Vladicii bulgari, cari se indréptau catrecerindu-i sa vie ca scape de stdpinirea tur-ceased. Avem scrisori care o dovedesc. Lucrurilese uita, dar noi sintem datori sa le amintim, in-tr'o forma* acceptabila i pentru acei cu memoriamai scurta. S'au indreptat cdtre dinsulcrestini slavi din peninsula balcanicd. El aveaSirbi intre ostasii lui, si a tinut pAnd la sfirsit peBaba-Novac i pe altii cari faceau parte din oas-tea lui. Albanesii s'au iadreotat cdtre dinsul, va-zind In marele Domn munteanmai mare pentrtidinsii decit pentru noi, pentru da Albanesii pre-tuiesc innainte de toate vitejia i indrazneala,--un urmas al vestitului lor Scanderbeg. In Constan-

;,-

."

.0

. .,

. .

dinsul.,

*I ceilatil

.;

1-

k I

a-

sb-i

18

tinopol, Grecii 11 asteptau sa vie ca sa puie dinnou cracea de-asupra Sfintei Sofii. Cind a fostomorit Mihai, supt perna 1ti s'a gasit o scrisoareceia ce arata.ca tinea la lucrurile acestea o seri-soare in care era chemat ca luceafarul, ca .steauade Rasarit ,. a crestinilor supusi Sultanului. Am ard-tat, acum citeva zile, la Academie, cind se pome-nia hramul marelui Voevod, ca el a avut putereade a se smulge de la aceste ispite impdra'esti pentrua indeplini ceia ce- era mai folositor, in impreju-rani mai modeste. pentru neamul nostru, in Ardeal.

Va sa zica a facut si politica ardeleand, dar aluat si Moldova, i, in puterea vechiului drept alMoldovei, era gata sa ceard si Pocatia. Avea am-bitiuni cdtre Polonia.

lata prin urmare politica facutd in acelasi timpde un Domn de calitatea i puterea de simt instinc-tiv al necesitatilor istorice, cum a fost Mihai Vi-teazul, si la Miazazi si la Miazanoapte.

Si, mai tärziu, avem pe Radu §erban, care, luptin-du-se in Dobrogea, pe de o parte, si Wind, de!Llona ori, pe Unguri lingd Brasov, pe alta parte,a facut si el politica aceasta dubla pe care arilaratat-o, politica in doua directii.

, Dar a venit Brincoveanu, cu :care se mintnie eracea mare a Domnilor nostri, capabili de a face

'politica -de neatirnare,-sprijinind aceasta politica siCu puterea. armelor. Brincoveanu a primit tr. totiPatriarhii Rasaritului in Bucuresti, la Vdcarestialurea. Vacarestii elan pe atunci un loc onorabil5i moral, nu prin calitatea distinsa a persoanelorcdrora astdzi li se acorda un adapost temporal-acolo- (ilaritate), ci prin faptui ea era lacas sfint ;nu erau pOate atunci acolo oameni de marl',dar eram oameni cinstiti. Veniau, prin urmare,, a-colo .Vladicli din Constantinopol, Patriarhii cei-lalti, de-4a 'Antighia, Alexandria, lerusalim. Cartilecare se -tipariau .pe exemea Brincoveanului aici lanoi nu erau numai pentru RorninI,4.c i pentro Intl

..

.

si

L.

Ze

19

Slavii. Cartea, slavona a Rasaritului intreg se faceala noi : cartea pentru Gred tot la noi se lucra ; pentruGeorgienii din Caucas se lucra insa acolo la din$ii,de nie$teri trime$F de Domnul de la noi. Unul din-tre lucratorii acestor cárti, intr'un rind, a stris incaractere georgiene, minat de dorul de tara, ver-suri romanesti, $i Georgienii si-au framintat mull-timp .mintea ca sã priceapã cele scrise cu slovelelor Intel) limba neinteleasa, .pana cind s'aplat ca un Romin, care nu $tia slova georgiand,dar caruia i s'au cetit enigtnaticele rinduri, a tal-macit ca erau, in slove georgiene, verslri roMA.-ne$ti. S'au tiparit si, in -Mere arabe, carti pentru Siria.Astfel toata cre$tinqtatea, nu numai din Europarasariteana, dar si din Asia, se tinea, si supt rapor=tul material, prin daruri la Muntele Atos, la Mun--tele Sinai, la lerusalim, $i supt raporrul cdrturd-.l'esc; prin cartea care se tiparia de noi In toateHnibile Prin jertfa aceasta de- bani $i prin jertfade iubire a inteles duca politica $i bogatulDomn muntean.

-aCelaii tirhp Brincoveanu, prin fetele lui ma-ritate in Moldova, prin legaturile lui cu boierii deacolo, a ayut intentia sa se indrepte i catre Nord.prin .aceaSta MoldoVa avea legatui i cu terile ve-cine, si in Ardeal el a visat ca, prin mijloace maiputin razboinice avea alte mijloace la indeminadecll, al armelOr Sa stabileaS'n putin din influ.-e;nta pe care a exercitat-o Tara-Romaneasca pe1:Tremea lui Mihai Viteazul- numai cu teribila misabie scinteietoare

felul Acesta anl..infatisat. destule probe ca.sa..se vada ..ca :niciodata. politica Domnilor nostri:mai iiine 'InzeSfrati, mai solid asezati in Scaup,, sau,.-dispuind de ins4ri personale deosebite, ori avind

InderninA cellalt mijloc de putere al, hanului,.eanicig_da(d.'a"Ceasta politica n'a uunat un sInurdrum, ci doira, privirea noastra s'a IndreptatCtrrinAt, n fiedare clipa; in cloud lirectiuni

r

.

..'

I - :

sail. .

in .

. -

. .=

.

In

li-au

'Intl 5-

20

fugit osthii necontenit de la Dundre la munti si dela munti la Dundre.

intrebarea este intaiu : de ce politica aceasta?Daca intrebi pe Frances: care este politica Fran-

ciei poate spune, foarte usor : tendinta a fosttotdeauna sa se stabileasca pe Rin o granitaacceptabild i onorabila pentru poporul frances,o granita a3tfet ca nimeni sä n'o poata calcasi, in acelasi timp, el insuj sa aiba siguranta cala Rasarit e trasa o linie care sa poata impaca in-teresul sau national.

Daca intrébi pe un Engles : care a fost politicaAngliei in decursul timpului ? el va raspunde foarteusor : Politica noastra a fost de a avea stapinireaasupra mai-Holz si din capsa aceasta Anglia s'a in-dreptat totdeauna impotriva puterii continentalecare prin desvoltarea ei culturald si militard searea in stare sa stfrcineasca Europa continentallpe.Itru ca, a doua zi dupd aceasta stapinire, ca oconsecinta a bogatiilor pe care le va aduce vic-toria, sa rivneas.:a la drumul de apa, la drumutoceanic.

DacA ar intreba cineva astfel i pe un Rus, ad-rnitind ca mai sint Rusi de o singurd parere desprepresentul, trecutul i viitorul terii lor, Rusul, clackar fi crescul in vechea traditie, ar spune : politicaRusiei se intelege foarte bine : in afara de rataci-rile lui Petru-cel-Mare, care invatase in Olanda,vorbia neitite0.e i cauta cit mai multe legaturi culumea gerrnanica, in afard de acest intermezzo alpersoanei lui Petru, politica imperiului rus era saajunga de- la Moscova la Chiev, de la Chiev la Du-narea,de-jos prinsi strimtoille Wadi Medlterane,sa aiba drum deschis in lume.

Ei bine, noi nu putem zice ca politica noastra afost o politica spre Apussau o politica spre Rasarit,o politica spre Miazdzi sau spre Miazanoapte, citrebuie sa zicem ca a fost In acelasi timp o po-litica in toate directiile.

.'

?,

-

,

;

.

I

21

Si atunci, cum ziceam, shit dator cu un rAspunscare, evident, nu pretinde a fi un raspuns stintificpentru oricine, dar care, pe cit pot judeco, nesatisface.

Sint cloud tinuturi in Europa care au un rost cutotul ci3osebit de tinuturile celelalte. Sint tinuturile de'mijloc unde s !Milne. doud lumi, dar cloud lumiloarte deosebite. Aceste cloud tinuturi smut tinu7tul de la Rin, in care se intilnesc rasa francesdsi rasa germand, constituind cloud lumi absolut de-osebite si antagoniste. Cellalt tinut este tinutul a-cesta al Dunarii-de-jos, in care se intilneste lumeaapuseana, de cultura latina si in mare parte -deconfesiune catolich, si lumea rdsariteand, de cul-turd bizantina si de religie in mare parte ortodoxd.

Cit s'au framintat ostile lingd R,n, niciodatanu s'a putut stabili definitiv in acele regiuni,care astazi formeazd Belgia, Alsacia-Lorena i El-velia, nici stdpinirea din Apus, nici cea din Rasdrit.Lumea intreaga a varsat cel mai pretios singe allineretului sat] si comori intregi au fost distruse defoe sau eufundate in adincul marilor fiindcã. odatamai mult, intre alte chestiuni, aceasta problemd aRinului a fost ridicata prin rLzboiul actual. Si totasa, de-a lungul veacurilor, s'au dat atitea lupte,

s'or mai da,s'a dat ultima luptd prin noi, pepdmintul nostru, cu jertfa noastra de singe, cupierderi de atitea dar lucrurile nu t'au is-pravit. pentru ca in partile Dundrii sd se ajungaIa o rinduiald favorabild, prin izbinda, sau a cul-turii latine sus, sau a culturii bizantine jos.

Acuma, noi avem o superioritate fata de aceicari locuiesc de-a lungul RinuluL Acolo, de pe urmairdmintarilor dintre rasa frandesd si cea germand,nu s'a ajuns la o confundare care sd dea un po-por nou, cdruia ravie si o misiune notiä :au rdmas popoarele deosebite unul in fata cerui-lalt, certindu-se si luptindu-se necontenit din veacin veac ; aid; la Dundre, tusk, lucrurile Zeta facia,

. :I,. . , .

si..

a

sk-i

:

22

aceasta este minunea cea mare a trecutului nosh u_Pe basa romana, din vechi terani cari au plecat

din Italia si incetul cu incetul au strAbAtut penin-sula balcanica, romanisind pe Traci si ajungind laDun Are, pentru ca pe urinA sä vie Traian siconsolideze politiceste aceastd asezare, din ace4ti:vechi Latini si din Tracii mai vechi decit dinsti,din Slavi, din citeva elemente mai putin insemnalecare s'au adaus pe urmA, s'a alcatuit un popori.care si in singele lui, si in limba lui, si in obice-iurile si traditiile lui, are elemente luate si de launii si de la altii, si care popor e puternic fata de.fiecare prin aceia ,ce i-a luat, i as zice chiir ceputernic si prin aCeia ce i-a refusat, fiinda altfetnu si-ar fi alcatuit individualitatea lui deosebitä.

Poporul acesta al no3tru este, zic, minune avremurilor, si nu sarnänA de loc en nimeni din

sAi orice incercare ce se face de a se gAsiasemenea formatiune e zadarnica. Asa, in clasa su=perioard o sA se gaseasca persoane care sa intre-buinteze o limba sau alta destul de bine, dupd cume moda : erau si in trecutul nostru boieri cari it}

rupeau slavoneste prost in evul mediu, alii cari irf-vatau greceste in secolul al XVIII-a si cidpiau e-lineste, despretuind propria lor limba ; altii credeaacä sint de o samA cu Francesii fiindca aveau oare-care usurinta in a vorbi limba Francesilor, fard a-sifi asiMilat insA niciuna din virtutile admirabile alepoporallui frances, care nu se invata intr'o inviiti-tura de mind; ba unii, in anul nenorocit care atrecut si pe care parca voim sa-1 uitam, de si, in-teo privinta, e bine sft nu-I uitam, incepuSera aface progrese uimitoare in limba germana, oah-menl pe cari eu ii stiam cá innainte nu stiau nem-teste de loc, cu toate acestea mi se asigurd Ca ru.:-peOti deStul de bine i, in mAsura in care o ru-peau mai bine, folosiau mai mult de pe urma limbitgermane (aplause). Mine vor invata a vorbi limboAmericanilor, veniti aici deocamdata supt raportuf

1 .

°

A

t,sA.

- .

-

.

-

.

cinii

.

-

'_,

_

vp-t

si

o

economic, al cistigurilor de dupd rdzboiu. Dar toateacestea sint lucruri cu totul trecatoare, cu totulsecundare. Noi am resistat ca popor la toate in-cercarile de a ne stfamuta din rosturile noastre.Teranul nostru nu este incapabil de progres, dara inteles cä progresul nu se poate face decit prinlegatura strinsd cu pamintul pe care-1 calca. Bole-rimea a siltat de multe ori prin nori ; omul nostrilins& a stiut ca mersul cel temeinic se face mein-du-se de la un loc la altul, dar tot pe pamint.

Poporul acesta s'a asezat la o rascruce. lesitdintr'un amestec De care 1-au hotarit vremurile. elare legaturi si de o parte si de alta, are interesesi de o parte si de alta, si el nu poate trdi ru-pind unele legaturi pentru a pastra numai pe ce-ilelalte si nu-si poate pastra interesele decit avindin vedere si pe unele i pe allele.

De aici vine ca politica Terii-Romanesti este unlucru foarte greu. Eu, din partea mea, doresc sdrasara cite un Enescu politic pe toate cardrile;cintind pe sarna proprie, caci ni trebuiese foartemulti Enesti, cu arcupri extraordinare, cu vioricare sä Ii apartie nurnai lor in toate titlurile deproprictate, fiindca politica noastra e ioarte vasta,foarte importanta, pentru noi si pentru lume, dar,in acelasi tim p, ifoarte grea. Nu de nebiruit degrea, fiindcA Domnii nostri de odinioard au pututface ceia ce au facut, el, cari n'aveau nicio

da doctor in drept, nicio bibliotecd de cartide informatie la indemind, nici nu cdlatoriserd inniciun fel de strainatate, i deci un Enescu dintimpurile noastre evident ar putea face mai bine.

Deci, dupd ce am aratat care este caracterul po-litic al terilor noaslre, care este explicatia acestuicaracter politic; trebuie sa yin acum la o definirea acestor lucruri, pentru ca de aici sä trec la par-tea din ulna a acestei conferinte, care se va o-cupa de aplicarea principiilor pe care le-am trapdin expunerea istorica, la imprejurarile contimporane,

_

23

-Li.

.

1

,--,

..

,.

N.a

:. .

.

1

: -1

1.

1

di-. rplomA . -

..

. -

:--

-

,

---

24

In ceia ce priveste Apustil sau, dacA voiti,Nordul i Vestul in acelasi timp rostul nostrue foarte limpede. Fiind de obirsie rornana, vbrbindo limbd de origine latina, noi avem i prin insu-sidle "noastre sufletesti I totdeauna sufletul estein strinsa. legatura cu trupul, si singele poruncestemintii ; de multe ori mai mult decit trebuie, dartotdeauna porunceste si prin limba noastra pu-tem avea legaturi cu Apusul pe care acei cari n'auaceste dispositiuni si n'au aceastd limba, nu le-arpu.ea pastra. Oricit de mult ar fi dorit sa le aibaun Sirb, un Bulgar, un Grec, niciodata firea lui,deosebitä trupeste si sufletote, limba lui, care nusamänd cu limbile ce se vorbesc in Italia si inFranta, in terile care foarte multã vrerne au avutstapinirea intelectuala asupra iumii, pentru Ca

dommatia germanica in domeniul inteleCtual e foarterecentä, din al XIX-lea vedc, abia, dupd era napo-leoniand nu pot sa aiba legaturi cu aceastAlume romanica asa cum le putem avea noi: Noi liichip firesc eram indemnati catre Apuseni, si in chipfiresc i Apusenii catre noi.

Nu e de ajuns nici pentru Sirbi, nici pentruBulgari, nici pentru Greci, popoare cu ca-litati pe care nu ne gindini a le tagadui, fiinded atagadui calitdple unui vecin nu inseamna a le des-fiinta, sa invete limbile culturale ale Apusului, pentruca, in stapinirea acestor limbi, sa se poata folosipe deplin de capitalul moral al acestei lumi apu-sene. Astazi sint foarte sirguitori studenti bulgariIii toate Universitatile din lume ; se gasesc sin-denti apartinind lumii balcanice in toate colturileEuropei civilisate ; oamenii fac de multe ori prinstaruinta minuni in ce privestelucrarile de biblio-grafie, adunorea de material, in special Bulgarii,cari au ingramadit .atitea carp inutile, cu care s'arputea face o biblioteca de oarecare dimensiuni ;dar, intre aptitudinea de a invata o lirnbã, intre pu-tinta de a capMa deprinderi tehnice i aceia de

,

.

.

'

'

41

25

:a se patrunde de un suflet, in ce are el Mai adinc,mai delicat, este oarecare deosebire. Noi am prinsInsa de la inceput acest suflet. Cunosc i eu putin-ceielalte literaturi din Sudestul Europei, literatu-rile balcanice; stiu desfasurarea lor in secohil alXVIII-lea si al XIX-lea, de cind au ajuns in lega-turi in special cu Franta, dar n'am avut niciodataimpresia ca s'a petrecut cu ele subita initiare in

, care s'a petrecut la noi, fata de Apuseni,In special fata de Francesi, de 13 cele le-taturi cu dinsii. S intr'un trecut mai departat,acelasi lucru s'a intimplat cu noi, pe de o parte,

pe de alta, cu caltura latina, asa cum a fosttransmisa orin Ungaria, Ardeal si Polonia. Croni-carii nostri, un Miron Costin, un GrigOre Uréchesi mai tarziu un Dimitrie Cantemir, s'au initiat faragres in ce avea mai esential si mai folositor spiri-tul Renasterii.

Prin urmare spiritul RenaSterii, atunci, si spin-tul secolului al XVIII-lea pe urma, apoi spiritulcel nou al culturii europene, cum s'a desvoltat din,epoca romantismului innainte, sint lucruri pe Carenoi le-am primit de la inceput. Acestea constitutelegaturi care nu se pot uita si care, transmitin-du-se din epoca in epoca, primindu-se de la ge-neratie la generatie, formeaza una din baselesufletului nostril national, si politica unui popor

impotriva sufletului lui national, asa cum e formatprin cultura, nu se poate face niciodata. (Aplauseindelung prelungite.)

"int aduc aminte de un foarte influent barbat deStat care in timpul razboiului spunea ca politicalui e foarte gnu merg impotriva opinieipublice, Mediu, i, pe de alta parte, nu vreau saxitä gases,: impreund cu invinsii..

Foarte practice aceste cloud norme de conduita,.:care une ori i-au servit, si alte ori nu!

Mi se pare insa ca cea d'intaiu regUla de con-4-luit'a.pentru un orn de Stat este, nu aceia ca sa tui

-

si,

. .

simpld:

pi

26

mearga impotriva opiniei publice, care este si Incitede strada, aici, la Bucuresti, cu sau fàrã musicd(ilaritate), ci sa mearga in concordantã cu ceia.ce inseamna sufletul national, de mii de ori maifolositor decit toata aceasta asa-zisa opinie publick.care este aStAzi intrun sens i mine intealt senS..Numai cat sufletul national trebuie sa stii a-I inte-lege si, al doilea, d-ta si toti tovarasii d-tale tre-buie sä pricepeti ca acest suflet national sä4

sd-1 faceti pe deplin constient, sa-1 transfor-mati in energie, pentru ca la un moment dat sfrdispuneti in felul acesta de toata forta unui po-por. (Aplause indelung prelungite.)

Vin acum la a doua parte : legaturile cu Rasa-ritul. Evident ca A pusenii se simt aproape de noirdaca se pot intelege cu noi, nu numai in graiu,.dar si in suflet. Toti aceia cari am avut a facerin imprejurdrile grele din urmd, cu dinsii, si inspecial cu Francesii, cu ltalienii, am putut apreciaacest lucru. Iata, noi am neglijat aproape totatlegaturile cu Italia, si, cred, fard niciun fel dedreptate. S'a intirnplat ca unii barbati politici aumers in timpul razboiului in Italia si pot sdvorbesc cu atit mai usor de cel la care ma gin-desc in momentul de fata, cu cit el nu mai este-intre vii i, dacd ar afla, nu s'ar putea supara(surisuri), si s'au intors foarte suparati pe Italienpentru ca au gasit ca nu sint amabili. Chestie de-apreciere i chestie de pretentie. De fapt, cuputem avea legaturi mult mai strinse decit cele pecare le-am avut pe terenul cultural si economic,fiincica Italienii fac marfa buna, marfa ieftend, darmarfa pa gustul cumparatorului, ceia ce Francesiinu fac totdeauna. Cit priveste pe Germani, ei fac-marfa pe rapezeala, pe care o poti pretui numai(lima ce a trecut citava vreme. Italia insa are umfel de veche traditie de onestitate artistica, de carenicio consideratie economicä actuala nu o poate

-^

-

Idrnutiti,

,

Italiá

27

desparti. Acolo omul care fabrica un lucru intro-duce inteinsul arta, prin care atinge sufletul,niciodatã un lucru facut en iubire nu poatelucru de duzina.

.Noi n'avem insA legaturi strinse cu Italia: putinepersoane cunosc limba italiana, traducerile dinitaliene*te lipsesc cu totul ; o istorie a literaturilitaliene in romane*te nu exista ; o istorie a literaturii romine sau o istorie a Rominilor pentriiiItalieni, tot asa. Totusi in momentele cele mai marlale nenorocirilor noastre pribegi romini du fostadu4i sa caute *i drumul Italiei. D. Mindrescua ttii pot spune cum au fost primiti acolo, fara sprijinoficial, fard cunostinti multe, *i ce grandioasa mis-care de opinie publica a fost in jurul Rominilor.Lucruri care nu se pot uita.

S'au gasit insa persoane care sä spana ca. Italiale-a facut acestea pentru ca avea nevoie de noiiinpotriva lugoslavilor, deci din interes. E o con-ceptie de ma hala sentimentala, cu totul extraor-dinard (ilaritate): conceptia tatei oftatoare, care vreanumai decit sä aiba simpatii pentru d-ta din interes;dar d-ta sa ai simpatii pentru dinsa färä niciun inte-fest (Aplause, ilaritate.) Adeca noi sa facem calcul etatoata lümea, iar toata lumea sa ne iubeasca deinimd albasträ ! Nu trebuie sa te necajesti cind eun interes comun, ci sa binecuvintezi pe Damneder)ca este si acest interes comun care te leaga decineva cu care ai atitea motive de a merge impre=unA mai departe. Cealaltd e o conceptie de o nai-vitate *i pretentie farA exemplu. Cind te gindestica atitea cintece de vestiti Ene*ti politici s'ad fa-cut pe temeiuri asamanatoare !

Cu toate acestea, oricit am fi noi iubiti in lumeacu care ne asamandm suflete*te, cu care ne putoutintelege asa de bine, oricita placere ar fi sa terecunosti intre rude ce nu s'au vazut de mull*vreme, care pot sa vorbeasca de itramo4i cOmuni,care in fratii lor se recunosc pe sine, cu toate

- ,

.

. si

.

'

,

;"-

;

I

ft

28

acestea, cind ne alipim cuiva din Apus, potriviteerintelor sufletului nostru national, parasindodata drumul Europei centrale, care de sigur puteasa aiba o valoare de oportunitate, dar nu puteaforma basa fundamentalä a politicei noastre, pentru

nu corespimdea nici cu tot trecutul nostru,nici Cu ce e mai esehfial in alcatuirea noastramOrald, oricit ar exista lucrurile acestea, totusi,dind inoheiem o legatura, trebuie sa aducem cevade la noi. Si, dna mai adaugim si ceva din-Colo de strictele noastre hotare de Stat si de li-rhitele noastre exact nationale, este cu atit maibine.

Noi putem adaugi, in legaturile care ni seimpun, Jumii apusene ceva mai mult decit noilnine, si ca Stat, i ca natiune : putem adaugi totCeia ce necesitatea istorica, tot ceia ce traditia deatitea veacuri ni da in lumea aceasta rásariteattä,de care, cu o neintelegere complecta a presen-tului, datoritä unei necunOstinti adinci a trecutului,am cautat sa ne deosebim in fiecare moment. Uite :

n'au trecut citeva zile de cind cetiam intr'una dinpublicatiile care apar de la o bucata de vreme, unarticol tiparit in limba francesa pentru cetitorii dinBucuresti, ceia ce inseamnd a face propaganda inStrainatate ; cetiarn, zic, inteo revistä de. acestea ca .

é. rugata toata lamea Sä nu ne confunde cu bat-&midi, cad noi sintem danubieni, carpatini, tot cevreti, dar balcanici, fereasca Dumnezeu!

Si invatatul spunea ritos ca Balcanici insemneazaoameni din Bal,:ani. Cei din muntele Rodope., dinPind, cei din Grecia, Epir, Moreia, Constantinopolneintrind deci in Peninsula Balcanica dupd con-eptia autorului zisului articol, pentru care Penin-

Anla Balcanica este asa ceva in centrul terii bulga-te5ti; tot restul nu e balcanic, iar noi in rindulWain nu sintem balcanici de loc.

Conceptiun ea eSte injurioasa pentru vecinii nostrifoarte putin foiositoare pentru interesele noastre,

.

,,

-

.0

zic:,-

,

.-

29

justificabild poate intr'un sens geografic foarteiudaic, foarte talmudic, adeca foarte pedant, dar,in ,ce privete rosturile istorice, complect neinte-meiata.

Vedeti, evident sintem- foarte mindri ca a vem otara Care e numai a noastra. Acei bieti oamenicari, aciim citava vreme, ne indrumau entre Gross,Osterreich, n'aveau dreptate, intre altele pentrucãn'aveam niciun interes sa plesnim cu Austria, care

dat in felul acesta sfirsitul. Acei cari, pe urrna,visau, cu memorii presintate la Berlin, de intrareanoastra in Europa centrald, aveau tot asa de putinadreptate, pentru Ca uncie este aStaZi Mittel-Eu-Lropa ? Prin urmare mindri sintem, fara indoialà,de existenta noasträ deosebita ca Stat, de pastrarea noastra perfecta ca natiune, dar aceasta nutrebuie sd ne impiedece de a vedea unele lucruripe care fiecare pagina din istoria noastra de panaieri ni-I spune : arrume ca aici, in acest Rdsdrit, aexistat, cum n'a existat in Apus, nici in Europacentrald; nici in cealaltd parte a Rasaritului euro-pean, in Rusia, a existat a spune un cuvint,dar sa nu se vada in aceasta o alusiune la poli-tica actuald, a existat un 'bloc. (Surisuri.) A existatun bloc de popoare, foarte strins legate intre din-sele; din cele mai departate\ timpuri, i legaturaaceasta e rupta abia de fell. ln cele mai veChivremuri.- din fundul muntilor Ardealului 'Ana inAthipelag, pand in vaile Asiei Mici, era un singurpopor,unde nu erau Grecii. De-asupra Grecilorse intindeau Tracii. Pe urmä au venit Romani],in regiunile dunarene, ca si in vaile Balcanilor, casi in regiunea Pindului, a Moreii. Toate au fostcuprinse in Imparatia romana. Apoi, dupà celumea rasariteana a devenit bizantina; au fost CUtotii la un loc in Imperiul bizantin. in sfirSitau venit pe la 1350, si, pana datmazi, pandla rdzboiul liberator din secolul al XIX-lea, eiau Stapinit toatA Peninsula Balcaniei.

,

/N -

.

''>

.

si

si-a

30

: Daca am .trait cu toti in ac.)iasi unitate atitavreme, aceasta inseamna cd asemenea unitate etaposibild de la inceput, si, chiar clan n'ar fi fostposibild de la inceput; traind atita vreme impreund,

creat, supt raportul economic si supt raportulatitea legaturi care nu se pot desface. Le-

gaturile acv,tea toate, de la un anume moment, auvenit Tn folosul nostru. Cind Turcii au ajuns sta-Pini in Peninsula, tot ceia ce era carturar, tot ceiace purta un nunr2 frumos, toti cei ce mai pastrauinca speranta in viitor, an venit la noi. Terilenoastre, Moldova si Muntenia, cit de mari au fost,eita bogatie au cuprins, au fost punctul de adunare,locul de concentrare, vatra de ideal a tuturor po-poarelor din Balcani. Cind boierimea noastra, clerulnostru sam negustorimea noastra s'au amestecaten cei ,de peste Dundre, pribegi dincoace, scriitoriide hrisoave, dascalii, gramaticii, zugravitorii debiserici, claditorii de lacasuri sfinte din toate par-iIe s'au adunat aici, la noi. Veacuri intregi, viata

comunitatii crestine din Balcani am avut-o noiaici. Si pana. astazi nu se poate duce cineva inonce regitine din peninsula fail sa intilneascd, Laceasuri de grea neyoie, pe cineva care amintestecu dra; ca el, sau tatal lui, san cutare ruda, afost in Tara Romaneasca unde a cistigat o pine,unde a fost Primit prieteneste, si in constinta pO-porului s'a pastrat, impotriva politicei gresite aguvernantilor, un element,un element atit de pre-

incit este o mare greseala a nu ne folosi dedinsul. ,

Dar; daca 'sfiu aceasta carturarii, ei s.tin i altoIncruri pe care nu le pot -tagadui nici dusmanii :nu poti scrm o pagind din istoria modernd a ori-cArui popor, din Peninsula Balcanied Vara ca lucrulacesta sä reiasa. lnininos. Pot sa wind Sirbii cay&t4carea lui .Si a lui Milos, care avenit _Op*. aceta, unul altul intemeind iii d0114pocr difrtte Statitl-Sii.besc din timpul .nostru, ca

'1^

11

.

Sianpolitic,'

,

r

"

lios,

:*.

i

'.1rinri

_

31

Statul avesta sirbesc nu s'ar fi putut intemeia faranecontenitul sprijin venit din partite noastre. TudorVladirnirescu, al cdrui centenariu urmeazd a seserba in curind, $i ndelajdniesc ca va fi serbat cumtrebuie in Romania adevarat democratic& oricits'ar gindi cineva la anumite disolvdri pentru aface sd biruiascd alta politica decit politica drep-turilor teranului romin (Furtunoase aplause inde-lung prelungite), Tudor Vladimirescu a luptatpentru Sirbi si, cind, la 1821, s'a rAicat pentru-dreptatea poporului romanesc, el a copiat miscarea.lui Caragheorghe. Adunarea poporului", coman-clamentul trupelor teranesti, toate sint lucruri luate-dupa miscarea sirbeasca, la care Tudor participase.

in iimpuri mai noi, dupa ce, acum, se conso-lidase Statul sirbesc, nu odata oarnenii lor au.alergat pentru sprijin la noi, i pe vremea prin-plui Mihail se cautau legMuri cu Cuza-Voda, iar-nacazul mare al Sirbilor era cd ei aveau o armatä,4:lar noi nu voiam sä organisdm o armata pa-:pabii sà sprijine rosturile noastre naturale inPeninsula Balcanied.

innainte de razboin de oare ce, intr'un ino-ment, se parea cä putaam fi util in neutralitatemi s'a taut onoarea de a mi se ingadui sa ,ras-colese in arhiva Ministeriului de Externe, $i amOzut totul pand pe la 1880. Originalul actelor nu

unde o fi astazi, dar copiile eu le am, $1 labete bun. (Iladtate, aplause.) Din ele se vede cum'tram rugati sd ludm comanda cre4tinilor din Ball-cani pe Vremea lui Mihail. Tot asa in unele ra-po'ituri pe care o Sa ie public in intregitne, se vede

tinarul print Milan se ruga de represintantillprincipelui Carol, care era atunci Alexandru Ca-

ca Romania, careia ii apartinea yrin Mamacdc.1 ea era din familia Catargi, sa ocfateased

eei int.alti .pa$i ai lui in desvoltarea area a pq-1iticei-Sirbesti. Si, imbracat. in antum de 'colonelromin, la sfirsitul unai discitii 'au 'ministrif +- 'el

':

-

_

.

.

ltiu .

:77

.

.71 ,7.

77i

-

7

cum

targi,

liii,

SA,

32

stdruia pc linga ministrul nostru sa nu-1 paraseascis_cu lacrimile in ochi, facea cele mai sincere si

mai calduroase declaratii de prietenie pentru po-porul romin, declarind ca pune soarta lui i viitorutlui in minile acestei prietenii romanesti. Pe vremeaaceia batea alt vint la Bucuresti, i cererea dirtBelgrad nu putea sa aiba niciun rasunet ; Milan afost, lasat sa se descurce singur, ceia ce insearnnäcd s'a incurcat groaznic, si el, si dinastla lui, pana.a ajuns la resultatul care se stie si la care nu arfi ajuns deed de aid ar fi fost putina atentie cnprivire la iinprejurarile din Serbia.

Este un luau foarte sigur : cd niciodata Grecilnu s'ar fi liberat, daca mijloacele terilor romanestin'ar fi stat de la inceput la indemina beizadeleiAtexandru Ipsilanti, care, ea si fratii sai, era Romindupa mama. Mama lor era o Vacareasca,silui Alexandru Ipsilanti nu e atita grecesc, cit re-produce caracteristica tipului membrilor tamiliei_Vacaresti : sprincenele imbinate care-i cleosebeszdin generatie in generatie. Au venit intaiu eteristiiin Moldova, apoi an trecut in Muntenia, au datluptele de la Sculeni, Secul i Dragasaniastazi in cimitirul din Dragasani este un monumentde marmura pomenind pe Grecii cazuti pentru li-bertate, iar cutari cari se hraniau, de sigur, cuglumele usoare din gazete umoristice, si-au permis-ca acolo, in cimitir, pe monurnentul care trebnie,respectat, sa faca tot felul de insenmari mai multsau ma putin hazlii.

A fost un moment, acum vre-o douazeci de ami,cind un grup de studenti au facut o calatorie laAtena. La anticari am gasit o povestire a excursiefde atunci. Noi am vorbit in frase fard niciun telde importanta, si studentii, si profesorii lor cu'

nimic cu miez, nimic real. Ceia ce auspus Grecii atunci insa erau lucruni serioase, pecare se putea sprijini ceva.

z .

.

;:.

chipul

-.

$1..

.

.

_

din$ti :

.

( '

1 11 11 11 1 1 11 I I RI

.

*88

Au trecut citiva ani, i pentru un lucru lard im--portanta, pentru mostenirea Zappa, am inceput un-rdzboiu.. in .toatã regula cu Atena.. Ministrul deExterne de- atunci, care era un general, a apdrutla balconul Ministeriului de Externe, zicind Ca egata sa monä pentru patrie, luptindu-se cu Greciidepartati en citeva mii de chilometri in fundulGreciei lor! (Ilaritate.) S'a intimplat si incidentuldin Pireu : citiva Greci apartinind plebei au intratpe o corabie a noastrd i n'au fost politicosi cucopiii Principelui Mostenitor de atunci, care esteRegele nostru de acum. Pentru aceasta s'a bdtuttoba mare, in interes de a-si face celebritate, demare diplomat, persoana care era in momentulacela la Ministeriul de Externe, si nu stiu undes'ar fi impins lucrurile cu afacerea de la Pireudata nu ar fi intervenit ministrul ltaliei, ca sá neintrebe : va rog, domnilor, sä ispraviti odatd cuPireul d-voastrd. Ce vreti ? Sa vie toatã Greciacu funia de git la Bucuresti, sã và roage sd-i iertatipentru ce a fault multimea incunstientd din Pireu ?

Acesta a fost felul cum am inteles noifructele aportului de energii i jertfe roma.-

nesti care se gdsesc la inceputul Statului grecesc.ce priveste Bulgaria, stie toatd lumea ce arn

patit de pe urma sustinerii bandelor bulgare, pe la1870. N'a fost banda de-a lor care sd treacä dela noi dincolo de Dundre si la trecerea cdreia sãnu inchidem ochti, iar Europa yenta ni cereasocciteald noud avea aierul sd creadd Ca noi i-amindemnat i i-am innarmat, si Dumnezeu stieatunci cind e vorba de acte de violentd, e nevoles'a mai indemni pe Bulgari. Cu toate aces:ea lu-crurile erau puse in sama noastrd. Bietii oameni,bAtrinul Britianu si altii, se scusau in tot felul,zicind cd nu stiu. Dar stiau fOarte bine, si dddeaudovada cã tiau. Mai mult decit at ta nu se puteaface. S'a intemeiat Statul bulgar. Nol am crezutca e bine sA-i batjocurim reeditind toate anecdo-

3

/

.

xu-legeril

i

:

-

.sd.

An

34

tele populare : povestea ca Bulgaril au fost saiea Constantinopolul cu spatele, glumele cu zar-zavagiii i alte elemente superioare de informatiesi judecata diplornatica, si am lasat ca Statul acestasa se desvolte, de bine,- de ran, fard amestec dinpartea noastra, ratt lucruri de indreptat, si 'nu le-arn indreptat ; erau lucruri de folosit, si nu ne-amfolosit de dinsele. Am trait astfel cu totul in afarade viata care se desfasura in preajnia noastra.

Evident, aruncindu-ne noi singuri, in impreju raffledin urma, in balanta marelui razboiu, ori cite ideini-am _fi facut despre noi, rtWnind ca ideile sase intareasca si sa creased in thsfasurarea eveni-mentelor, totusi eram prea putini pentru a jucarolul pe care altfel l-am fi putut rivni.

Cu indicarea pe scurt a acestui rol voiu incheiaaceasta conic, inta, pe care nu o yeti gasi prea pre-tentoad in ce priveste judecatile asupra presentu-Iui cel putin din consideratie fata de elementul is-toric, desigur controlat, pe care-I amestec in acesteconsideratii.

Ginditi-va d-voastra cA, macar de pe la 1880-1890 innainte,.noi ni-am fi dat sama, nu numaide directiunea permanenta a politicei noastre, caretrecea peste .Austria si Germania pentru a se ducedire popoarele de care ne leaga fibrele cele maiintime ale fiintei noastre i, in acelasi timp, noini-am fi dat osteneala sa studiem serios, in scolilenoastre, sa urmArim de aproape in.adundrile noastredel.berative, in Parlamentul nostru, sa intrebuintAmcu cea mai 'mare ingrijire in organisatia noastrdeconomica, in Camerele noastre de comert si incelelalte asezarninte, tot ce se petrecea in Balcani;ginditi-vd ca am fi cautat sã inlaturam preju.decatisi am fi putut sa intarim simpatii care se puteanintari, si ni-am fi dat sama cel putin in fiecaremoment de situatia noastra fata de acei pe cariPOi eram chemati sa-i conducem si introducernIntro actiune solidara marele razboiu. Ginditi-va

r-

-

!

4

:

1-

.

.

-

'.

,

-

,sa-iin

35

ea intreprinderea care s'ar fi facut pentru aceastäorientare ar fi intimpinat o primire bund din parteapubItcului.

In aceastä privinta se va da un scurt exemplu.In 1913, cind a inceput rdzboiul balcanic, multi carisint aici stiu foarte bine care a fost atitudinea noas-tra, ca de obicelu dictata de sträzile Bucurestilor side cfteva strdzi principal& din citeva orase maimari. De-odata am zis : Bulgarii bat pe Turciintaiu credearn cd Turcii o baid pe Bulgari(ilaritate) si ne-am intrebat: dar noi cum ra-minem.

Cind cineva, dincolo de hotarele terii si natieid-tale, pune totul in primejdie ca sa atingd unscop, d-ta trebuie sa pui ceva in primejdie ca sate poti infatisa_la socoteald. Noi lima am calculatsi am spus : nu e nevoie de o intertentie realanoastra, 'pain urmare si fail de aceasta putemsa ni atingem scopul ; si am inceput inteminabilachestlune a compensatiilor noastre in PeninsulaBalcauica. ,

Am obizeiul de a fi un Mu patriot, si atunci am'atras atentia organelor superioare, cd, cu toataehibzuirea diplomatiei care e strada Buourestilor,cu toate inscriptiile jignitoare afisate pe Palat sicelelalte inijloace de manifestare, naveam niciunrost sa cerem pentru acest motiv i pe aceastäcale un teritoriu care nu ni apartinea national si,trecind peste decretul de trädator ce mi s decernain numele opiniunii publice, am sustinut parereacã avem altceva de urmarit, in alta directie, pen-tru care trebuie'sä ni reservarn toate puterile, pen-,tru acel lucru pe care avearrrs1-1 savirsim.la Nord,si cd nu e nevoie, atunzi cind- neaparat aveamde facut poate mine lucrul acela de sus, sa nicream duSmani in jos, cari ar putea fi foarte ne-pIacuti in momentul cind trebuia sa dam adevä-rata lovitura. (Aplause puternice.)

n

4

-; 5.

. -

.

_

sa-i

a,

.

_4 _

'

_

..

,. (

.IIc

,

LI

:4

2

"

..

n

,

Cu toate acestea opinia publica *i-a iirmatCind, dupd multa truda destule urnitinte,

eu interventia mlnistrului nostru plenipotentiar,care scotea ceasornicul innaintea Bulgarllorspunea : acum e cinci, daca pana la cinci *i juma-tate .nu ni acordati cutare granitd, o sa vedeti ce-osa se intimple, am ajuns sa avem Silistra, se striga :da, e foarte importanta Silistra aceasta, caci pentru..intaia oard Romania anexeaza ceva dineolo de ho-tarele ei ! Parca Romania era creatd sa anexeze,..Ea era chemata sa i-deplineasca misiunea ei fi-reased nationala in lurne, *i numai aceasta. (Pu-ternice aplause, indelung repetate,) Dar nu, in in-teresul cutdrui sau cutdrui partid, cä sa poata spune:eu sint cel cu atitia chilometri din 1912, *i in daunaaltuia, care spunea : .Silistra ? E a*a de mica, In-cit poate fi rnarmintul demnitatii nationale, se pri-mejduia viitorul cel firesc *i apropiat.

In felul acesta ni-am pregatit, la 1912, situatiabalcanica pe care am vazut-o in urma foarte binela 1916.

Dar, in sfirsit, s'a dat razboiul impotriva Bul-garilor singuri pentru a stabili intre Sirbi i Greci.o situatje de echilibru balcanic care ar fi put& fi*i o situatie de armonie balcanied, daca am fi stintmai bine ce fierbea acolo. Ginctul nostru era saisprdvim cit mai rapede, sa dam cit mai mutt Gre-ciei *i Serbiei. In ceia ce priveste amestezul pecare-I puteam avea, e sigur ca era o situatie.admirabila. Acest amestec datator de mai multadreptate ni I-am interzis noi S'a incheiattratatul din Bucuresti ; s'au -tras toate clopotele,:s'au trimes telegrame in toate partite, ca *i curnera o opera care trebtlia sa dureze. Mi-aduc a-minte, sa-1 ierte Dumnezeu, am trimes o telegramad-lui Maiorescu, cu care eram in relatiuni foarterele. Am fost prins *i eu de virlejul acesta de am-bitii al tratatului de Bucuresti, dar, ceia ce n'au

I .1

36

dra- .

-

.

singuri.

.00

mul.

i II

facut altii, tot asa de ambitiosi ca mine, ;reamgindit la- Ce se putea face dupd:acetrsta.

tind despre legaturile dintre noi Si. Balcani,dindu-mi samA ca-sint unii cari se pot imblinzisint sentimente de prietenie care sepot cresteimi-am zis : sh facern la Bucuresti,mai potrivit, fiindcd noi dictasem pacea, fiindcanoi avusem _rolul eel mare, aceasta o spu-sese si Wilhelm cel _ de la Berlin, fiindca noi niatribuisem un rol de hegemonie in aceste pdrti, safacem un Institut de studii privitoare la PeninsulaBalcanicd intreaga, prin cafe s'ar fi putut sa ajungemla legaturi mai -strinse cu fiecare din aceste teri.Institutul a fost intemeiat. La inaugurare a fost aceremonie ioarte frumoasa, inaugurarile la noisint totdeauna admirabile, fiindca acolo nu se cereniciun concurs. i s'a intimplat minuaea ea a, douazi dupd pacea de ia Bucuresti, au venit ministrulbulgdresc si cu ministrul sirbesc si au stat devorbd, cind relatiile intr dinA va puteti inchipuicum erau. Cu tovardii din alatuire dd. Murgoci

Pirvan, am adresat telegiaThe cdtre deosebitii sefiai Statcldr balcanice, si am prima rdspunsuri foartesatisfAcdtoare : ni s'au Mgdduit carti, i totul ar fimers foarte bine. Rdminea ca institutul lu-creze. Profesori erau, dar ascultatori de loc. (Su-risuri.) Au venit intdiu citiva studentide la Litere,de la fitologie, dar in cele din urma am rdmas nu-mai cu cel citiva de la Litere cari mai aveau exa-mine de tecut, si cu cloud doamne, dintre care unaera nepoata unui vestit general grec, far cealaltdpersoand se interesa la multe lucruri culturale,torI sa aiba prea multa vreme, asa *chid siacele cloud persoane si mi-a parut rdu , auramas doar trei studenti. Eu am fdeut un an. de zileistoria literaturii bizantine ; erau lectori pentrulimba bulgäreased, pentru limba sirbeascd, gre-CeaSed, ruseascd, totul absolut gratuit, Ei bine,Warn gIsit, dar n'am gasit de loc, Ca-

I

.

I

,

-

;

\

-sa

ca,

.. --

iiiadc aioi ..era

37

si

38'

pätAsem de la Ministeriul Instructiei un teren foartefrumos ; aVem acurn, Naga tiaN; voiam saatadim, si, daca ar fi un amator sa construiascd,

putea intelege. (Ilaritate.). Vream sa construitnsi un fe de Museu balcanic ; ar fi fost foarte fru7moase salt. Ei bite, n'a fost chip sa mentinem Insti-tutul in actiune. Si am scos si un Buletin, 11 scoa-tem si acuma; dar nu-I ceteste nimeni.

Citava vre ne dupa interneierea Institutului nos-tru, la Viena s'a facut insa alt Institut, si pentruInstitutul acela au venit imediat subsidii de la Stat,atutoare din partea particularilor, si pand la raz-boiu institutul acesta al Nerntilor a mars minunat,desi in chestiunile balcanice Nemtii n'aveaus decitun interes de a doua mina. Noi find ne gasim inacelasi punct. Anul acesta, n'am facut Inca niciosingurd lectiune, desi profes)ri sint, dar daca nusint ascultatori! Oricit ai duce o lupta de ideolog,vine u,n moment de desgust si de prea mare ama-raciune.

Ce ar fi fost daca o astfel de intreprindere arfi prosperat,, daca ce aveam in vedere s'ar fi in-faptuit ! Daca s'ar fi facut traduceri din limbilebalcanice in rornaneste iI invers ! Daca s'ar fi or-ganisat excursii! Daca neoficiald ar fi avutinfluenta asupra oficalitatii si dacd, in momentulcind a inceput razboiul cel mare, nu s'ar fi InfA-tiat Balcanicii gata sa se arunce unii asupra al-tore ca sa se sfisie, ci ne-am fi inratipt, pe basatrecutului comun si a intereselor economice, caresi acum a firm ca sint aceleasi pentru toate na-tiunile d dincolo de Dundre si pana in Arhipelag,daca ne-am fi presintatsolidari in rdzboiul cel mare?Evident, multe sacrificii ni-ar fi fost crutate, si e-vident ca amestecul impreund in marele rdzboiuar fi adus fiecaruia mutt mai mult decA. -ceia cea adus.

Iata prin urmare ce se desface din cercetareanepreocupata. interese particulasiste aintregulut

e'

ii

ne-am

; 4

.

-

."

r

.

ci

.-rtel.A.

30

trecut. lata conclusiile ce trebuie trase pentru tint-pul,de fata i pentru politica viitoare a poporu-lui romin, care trebuie sã se sprijine pe cunostintatuturor mijloacelor sale actuale si pe toate tradi-tiile pe care le-a läsat trecutul acesta poPtic, oricitar fi de greu, oricit ar rebuta mintile sirnpliste.

Trebuie sa stim a cuceri teren prin toate mij-loacele de influenta in Orientul apropiat, i saconstitulm in felul acesta o forta, care in mareparte depinde de noi, si cu aceasta forta sa pu-tern sal ne amestecani, cu un folos pe care nu-1cunoastem pand acurn, in politica acelui Apus decare sintem legati cu teata faptura noastra fisicasi cu sufletnl nostru intreg. (Aplause indelung pre-lungite i iarasi repetate.)

(Stenografiat de Henri Stahl.)

,

... . .

o, I of

ti

Pretuf : 3 Let.

0.1s.C

L