PROIECT NAŢIONALEDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta Grupa,, Ciupercuţe’’

G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

1

ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ, ACASĂ DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂPRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.Drepturile copilului:

,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)

Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORITe consultă şi-ţi prescrie Mărul, para ,şi căpşunaPotrivita doctorie Piersica, cireaşa, prunaCum să nu fi bucuros Strugurele cel zemos,Când te face sănătos (medicul.) Pepenele cel gustos,

Împreună au un nume, Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.

Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a brutarii, La dentist, La spital.

Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc

Convorbiri: Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?

Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.

2

Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.

La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc, exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.

Elefănţelul curios - poveste pentru copii.A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o zi s-a trezit cu o nouă

întrebare: ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că

vorbeşte chiar cu crocodilul:-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?Crocodilul şiret îi spune:-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi

crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.

Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.Alte exemple practice:

Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .-Vizită la Clinica Sante.-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.-Program artistic de educaţie pentru sănătate.-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.Sfaturi pentru a fi sănătos:

-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.-Nu împrumuta obiecte de uz personal.-Fructele se spală înainte de a fi consumate.-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.

3

O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .-Compartimentaţi-l-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.

O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.Avem desenat un spic de grâu.Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.

Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

/

youtu.be/dMBcUyXhttp://youtu.be/hjPJRBH1I9cWXeM

4

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsescPentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.

Vulpiţa Hoţomană.

1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită Umblă noaptea la poiată. Că acuma-i pocăită.Dar a prins-o tanti Miţa Şi suspină şi se vaită,Şi i-a scărmănat blăniţa. Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post 4.-Eu acum vă dau de ştire,Şi se vaită fără rost. Mă retrag la mănăstire,Ea tot strigă-n gura mare, Mure, fragi, năut şi linte,Să audă fiecare. Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’-J’ pizza pentru cei mici.-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela FulgaMetode interactive de grup.,Ghid metodic.

5

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsescPentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.

Vulpiţa Hoţomană.

1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită Umblă noaptea la poiată. Că acuma-i pocăită.Dar a prins-o tanti Miţa Şi suspină şi se vaită,Şi i-a scărmănat blăniţa. Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post 4.-Eu acum vă dau de ştire,Şi se vaită fără rost. Mă retrag la mănăstire,Ea tot strigă-n gura mare, Mure, fragi, năut şi linte,Să audă fiecare. Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’-J’ pizza pentru cei mici.-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela FulgaMetode interactive de grup.,Ghid metodic.

5