FIŞA DISCIPLINEI1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca1.2. Facultatea Facultatea de Studii Europene1.3. Departamentul Studii Europene şi Guvernanţă1.4. Domeniul de studii Ştiinţe administrative1.5. Ciclul de studii Licenţă1.6. Programul de studii/ Calificarea Administraţie europeană

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei GUVERNANŢĂ EUROPEANĂ. MODELE DE BUNE PRACTICI

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Anca Stângaciu

2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Anca Stângaciu

2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare1 Ex. scris 2.7. Regimul

disciplinei2 OB

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Nr. de ore pe săptămână 4 Din care 3.2. curs 2 Din care 3.3. seminar/ laborator 23.4. Total ore din planul de învăţământ

42 Din care 3.5. curs 28 Din care 3.6. seminar/ laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore convenţionale 5 x 25 = 125 OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 40Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 20Tutoriat 12Examinări 2Alte activităţi:..................................................3.7. Total ore studiu individual 843.8. Total ore pe semestru 1263.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului --5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului ----

6. Competenţele specifice acumulate

1 Tipul de evaluare: E – examen, VP – verificare pe parcurs, C – colocviu.2 Regimul disciplinei: OB - obligatorie, OP - opţională, F- facultativă.

1

ROMÂNIAUNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STUDII EUROPENEDEPARTAMENTUL STUDII EUROPENE ŞI GUVERNANŢĂ

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1.1 Descrierea principalelor concepte, teorii, metodologii şi proceduri utilizate în organizarea şi funcţionarea structurilor administrative, raportate la guvernanţa multi-levelC1.2 Formularea conceptelor cheie şi a principiilor fundamentale în vederea explicării proceselor şi fenomenelor cu care se confruntă sistemul administrativ, atât la nivel regional, cât şi local, în România şi alte state UEC1.5 Elaborarea de proiecte profesionale vizând optimizarea unor aspecte punctuale în funcţionarea politicilor publiceC3.1 Identificarea principalelor modalităţi de comunicare în domeniul administraţiei regionale şi locale, inclusiv a particularităţilor acestora în contextul aplicării principiilor guvernanţei multi-levelC4.2 Utilizarea şi interpretarea conceptelor, precum şi înţelegerea abordărilor sistemice, a semnificaţiei principiilor de organizare şi funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice naţionale, în spaţiul administrativ european

Com

pete

nţe

Tran

sver

sale

CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea rolurilor specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală.Studiul documentelor referitoare la europenizare, guvernanţă multi-level, guvernanţă multistratificată, guvernanţă legitimativă, guvernanţă fiscală, identitate europeană

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Abordarea aspectelor esenţiale privind mecanismele, modalităţile de realizare şi efectele europenizării asupra statelor europene,

Cunoaşterea diferenţelor conceptuale dintre integrarea europeană şi europenizare, dar şi dintre diferite tipuri de governance

7.2 Obiective specifice

Analizarea relaţiei dintre federalismul fiscal şi regionalizare

8. Conţinuturi

8.1 Curs

1. Introducere, bibliografie

Metode de predare

Observaţii

2. Aspecte conceptuale şi metodologice privind europenizarea, guvernanţa, regionalizarea

Stângaciu, Anca, Europenizarea şi democratizarea României. Realităţi şi perspective, Cluj-Napoca, EFES, 2011Radaelli Claudio,„Europeanization: Solution or Problem”, in European Integration online Papers (EIoP), vol. 8, no. 16, 2004.

3. Europenismul azi Stangaciu, Anca, Romania în contextul integrarii în structurile Uniunii Europene. Relaţiile economice romano-italiene, Cluj, EFES, 2007.

4. Governance si Government Ladrech, Robert, Europeanization of Domestic Politics and Institutions: the Case of France, Journal of Common Market Studies, 1994, vol. 32, no. 1.Börzel, Tanja, Risse, Thomas, “Conceptualizing the Domestic Impact of Europe” in Kevin Featherstone and Radaelli, Claudio, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 57-82,Radaelli, Claudio, „The

2

Europeanization of public policy” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli (eds.), The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 27-56

5. Multi-level governance Radaelli, Claudio, „The Europeanization of public policy” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli (eds.), The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 27-56,Goldsmith, Mike, „Variable Geometry, Multilevel Governance: European Integration and Subnational Government in the New Millennium” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003.

6. Guvernanţa multistratificată Tanja Börzel, Thomas Risse, “Conceptualizing the Domestic Impact of Europe” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 57-82,Mike Goldsmith, „Variable Geometry, Multilevel Governance: European Integration and Subnational Government in the New Millennium” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 120-127,Wallace, Helen, William Wallace, Mark A. Pollack (eds), Policy-making in the European Union, 5th edn, Oxford, Oxford University Press, 2005, passim.

7. Guvernanţa legitimativă Grabbe, Heather, “Europeanization goes East” in Kevin Featherstone and Claudio Radaelli (eds.) The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003,Knill, Christopf , Lehmkuhl, D., “How European matters: different mechanisms of Europeanization”,Ladrech, Robert, Europeanization of Domestic Politics and Institutions: the Case of France, Journal of Common Market Studies, 1994, vol. 32, no. 1.

8. Guvernanţa financiara Pactul fiscal european

9. Dimensiunea top-down şi bottom-up în cadrul sistemului decizional comunitar

Börzel, Tanja, Risse, Thomas, “Conceptualizing the Domestic Impact of Europe” in Kevin Featherstone and Radaelli, Claudio, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 57-82.

10. Federalismul fiscal şi regionalismul Cziprián-Kovács, Loránd, Politici de dezvoltare regională, Bucureşti, Tritonic, 2013, Parolari, Sara, Valdesalici, Alice, La

3

riforma del federalismo fiscale come motore per il regionalismo italiano, Studia Europaea, Cluj, nr. 2, 2014,

11. Federalismul fiscal în contextul politic european Parolari, Sara, Valdesalici, Alice, La riforma del federalismo fiscale come motore per il regionalismo italiano, Studia Europaea, Cluj, nr. 2, 2014,

12-13. Impactul europenizării asupra identităţii naţionale europene.

Habermas, Jünger, Despre constituţia Europei, Bucuresti, comunicare.ro, 2012,Boari, Vasile, Noua Europă în căutarea identităţii, Cluj, 2009,Serbanescu, Anca, Identitatea naţională şi identitatea europeană : o perspectivă psihosociologică, Iasi, Lumen, 2005,Barbu, Daniel, Firea romanilor, Bucuresti, Nemira, 2004,Constantin Radulescu Motru, Psihologia poporului român, Bucureşti, Paideia, 1999, Ioan Paul II, Memorie şi identitate, Bucureşti, Rao, 2006, pp. 152-155.

14. Consideraţii finale Börzel, Tanja, Risse, Thomas, “Conceptualizing the Domestic Impact of Europe” in Kevin Featherstone and Radaelli, Claudio, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 57-82.

Bibliografie obligatorie1. Radaelli, Claudio, „Europeanization: Solution or Problem”, in European Integration online Papers

(EIoP), vol. 8, no. 16, 2004 [http://eiop.or.at/eiop/texte/2004-016a.htm].2. Ladrech, Robert, Europeanization of Domestic Politics and Institutions: the Case of France, Journal

of Common Market Studies, 1994, vol. 32, no. 1.3. Börzel, Tanja; Risse, Thomas, “Conceptualizing the Domestic Impact of Europe” in Kevin

Featherstone and Radaelli, Claudio, The Politics of Europeanization, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp. 57-82.

4. Stângaciu Anca, Europenizarea şi democratizarea României. Realităţi şi perspective, Cluj-Napoca, EFES, 2011.

5. Stangaciu, Anca, Romania în contextul integrarii în structurile Uniunii Europene. Relaţiile economice romano-italiene, Cluj, EFES, 2007.

6. Niessen, Jan; Huddleston, Thomas; Citron Laura, Migrant Integration Policy Index. Brussels: British Council and Migration Policy Group 2007.

7. Pollack, Mark A, “Delegation , Agency , and Agenda Setting in the Treaty of Amsterdam”, in: EIOP, vol.3(1999), No.6, pp.7-9, http://eiop.or.at/eiop/texte/1999-oo6a.htm .

8. Puşcaş, Vasile; Ivan Adrian (coord.), Regiune şi regionalizare în Uniunea Europeană, Institutul Cultural Român, Institutul de Studii Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004.

9. Putnam R.D; Leonardi Robert; Nanetti, Raffaella Y, Cum funcţionează democraţia. Tradiţiile civice ale Italiei moderne, Iaşi, Polirom, 2001.

10. Sandholtz Wayne; Stone Sweet Alec (ed.), European Integration and Supranational Governance, oxford, 1998-2002.

11. Schutter, Olivier Lebessis De Notis and Paterson John (edited by), Governance in the European Union, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, 2001, pp. 129-167.

Bibliografie opţională1. Knill, Christopf, Lehmkuhl D., “How European matters: different mechanisms of Europeanization”,European Integration online Papers, 1999, vol. 3, no. 7. http://eiop.or.at/eiop/texte/1999-007.htm,2. Wallace, Helen, William Wallace, Pollack Mark A. (eds), Policy-making in the European Union, 5th edn, Oxford, Oxford University Press, 2005.3. Osborne, David; Gaebler, Ted, Reinventing Government: What a Difference a Strategy Makes, Publishing Service, 1992.

4

8.2 Seminar/laborator Metode de

predare

Observaţii

1. Aspecte metodologice. Bibliografie 2. Europenism si europenizare în spaţiul românesc

Stângaciu Anca, Europenizarea şi democratizarea României. Realităţi şi perspective, Cluj-Napoca, EFES, 2011.Stangaciu, Anca, Romania în contextul integrarii în structurile Uniunii Europene. Relaţiile economice romano-italiene, Cluj, EFES, 2007,

http://www.statistica.md,www.eurostat.rowww.eurostat

3. Modele europene de bune practici în domeniul migraţiei. Italia

Niessen, Jan; Huddleston, Thomas; Citron Laura, Migrant Integration Policy Index. Brussels: British Council and Migration Policy Group 2007,

Stângaciu, Anca, “Emigraţia românilor în Italia. Dinamica unui fenomen trasnaţional în curs de maturizare”, Interferenţe Euro-atlantice. 20 de ani de studii europene la Universitatea Bolyai”, EFES, Cluj-Napoca, 2013, pp. 333-342.

4. Modele europene de bune practici în domeniul migraţiei. Spania

Niessen, Jan; Huddleston, Thomas; Citron Laura, Migrant Integration Policy Index. Brussels: British Council and Migration Policy Group 2007.

5. Modele europene de bune practici în domeniul migraţiei. Ţările Scandinave

Niessen, Jan; Huddleston, Thomas; Citron Laura, Migrant Integration Policy Index. Brussels: British Council and Migration Policy Group 2007.

6. Europenizarea şi fenomenul migraţiei românilor în statele europene

Sandu, Dumitru, Circulatory Migration as Life StrategyRomanian Sociology Annual English Eletronic Edition, issue 2, 2000, Sandu, Dumitru, Lumi sociale ale migraţiei româneşti în străinătateIaşi: Polirom 2010,Sandu, Dumitru, Viaţa socială în România urbană. Iaşi: Polirom 2006Stângaciu, Anca, Emigraţia românilor în Italia. Dinamica unui fenomen trasnaţional în curs de maturizare, Interferenţe Euro-atlantice. 20 de ani de studii europene la Universitatea “Babeş-Bolyai”, EFES, Cluj-Napoca, 2013, pp. 333-342.

7. Noi forme ale identităţii româneşti şi europene.

Drăgulin, Sabin, “Fluxul migraţional din perspectivă istorică. Studiu de caz: Românii din Italia (1990-2010)” [www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art 20].Sandu Dumitru, Viaţa socială în România urbană, Iaşi, Polirom, 2006.

8. Pactul de guvernanţă fiscală. Perspective, semnificaţii, implicaţii.

The Treaty on Stability, Coordination and Governancehttp://www.eurozone.europa.eu

9. România, Pactul de guvernanţă fiscală şi zona euro.

The Treaty on Stability, Coordination and Governancehttp://www.eurozone.europa.eu

10. Federalismul fiscal şi noul regionalism. Studiu de caz: Spania. Federalism fiscal, autonomie accentuată sau secesionism

Keating, Michael, Noul regionalism în Europa Occidentală, Iaşi: Institutul European, 2008.

11. Federalismul fiscal şi noul regionalism Studiu de caz: Italia. Dimensiunea Nord-Sud şi noua filosofie a regionalismului

Keating, Michael, Noul regionalism în Europa Occidentală, Iaşi: Institutul European, 2008,Stângaciu, Anca, Federalismul si regionalismul în cultura politică italiană, in Studia Europaea, nr. 2, 2013.

5

12. Federalismul si regionalismul în cultura politică italiană

Lupo, Salvatore, Istoria mafiei de la începuturi până în zilele noastre, Iaşi: Polirom, 1999,Montanelli, Indro; Cervi, Mario, L’Italia del miracolo (1948-1954), Milano: Rizzoli Libri, 1997,Petraccone, Claudia (1995) Federalismo e autonomia in Italia dall’unità a oggi, Bari: Laterza, 1995,Stângaciu, Anca, Federalismul si regionalismul în cultura politică italiană, in Studia Europaea, nr. 2, 2013.

13. Regionalism şi regionalizare în România şi Bulgaria

Ceuşan, Ilie, Regiune şi regionalizare în Uniunea EuropeanăCentrul de Studii Transilvane : Institutul Cultural Român : Institutul de Studii Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004,Alexandru, Ioan, Sisteme politico-administrative europene, Bucureşti, Hamangiu, 2008; Chirleşan, Dan, Administraţie publică: sisteme, Iaşi, ed. Universităţii Al. Ioan Cuza, 2007,Matei, L. , Iancu, D.C., Procesefundamentale ale europenizăriiadministraţiei publice, Bucureşti, 2009, pp. 15-52.

14. Consideraţii finaleBibliografie

1. Stângaciu Anca, Europenizarea şi democratizarea României. Realităţi şi perspective, Cluj-Napoca, EFES, 2011.

2. Dăianu Daniel, Vrînceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Iaşi, Polirom, 2002.3. Keating, Michael, Noul regionalism în Europa Occidentală, Iaşi, Institutul European, 2008.

3. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptarile reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Colaborarea cu instituţii ale administraţiei publice locale

4. Evaluare

Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs 1. Evaluarea înţelegerii aspectelor fundamentale care se referă la europenism şi europenizare

Examen scris 8 puncte(1 punct oficiu)

10.5. Seminar/ laborator

Participarea studenţilor în cadrul orelor de seminar prin intervenţii şi problematizari notabile

Evaluare orală pe parcursul semestrului

1 punct

10.6. Standard minim de performanţă Însuşirea unor informaţii esenţiale privind procesul complex de europenizare

Data completării: Semnătura titularului de curs: Semnătura titularului de seminar: 28.02.2015 Conf. univ. dr. Anca Stângaciu Conf. univ. dr. Anca Stângaciu

Data avizării in catedră Semnătura Şefului de departament/ catedră ................................. ....................................................................

6