7/23/2019 1. Etnografia Concept

http://slidepdf.com/reader/full/1-etnografia-concept 1/4

1. Etnografia-concepte, domenii, izvoare şi metode de cercetare

Termenul etnografie provine din limba greacă (ethnos=popor şi graphein=a descrie) şiînseamnă descrierea popoarelor.  Etnografia are ca obiect de studiu cultura populară  cu cele două componente:

cultura materială şi cultura spirituală.  Cel care pune pentru prima oară la romni problema etnografiei ca ştiin!ă este "eorge#lsan$ profesor la %niversitatea din Clu&$ care$ în anul '''$ fiea*ă ca domeniu alinvestiga!iei etnografice + poporul în adevăratul în!eles al cuvntului, şi anume acelefenomene legate de +fiin!a vie a poporului în evolu!ia sa istorică,. Tot el face distinc!ia întrecultura materială şi cultura spirituală.  -n anul '/$ în şedin!a 0cademiei 1omne din noiembrie$ academicianul 2imion3ehedin!i$ profesor la %niversitatea 4ucureşti$ rosteşte comunicarea: +Cordonate etnografice:civili*a!ia şi cultura, în care numeşte conceptul care priveşte lumea materială (culturamaterială)  civilizaţie şi5l defineşte ca +suma tuturor descoperirilor tehnice care au înlesnitomului adaptarea la mediul fi*ic în care trăieşte,$ în timp ce cultura este5potrivit opiniei sale5+suma tuturor crea!iilor sufleteşti care înlesnesc individului adaptarea la mediul social,.0şadar$ prin defini!ia dată de savantul romn conceptului de cultură$ trebuie să în!elegemcultura spirituală$ crea!iile spirituale.  Conceptul de cultură are$ însă$ o accep!iune mult mai largă întruct$ pe lngă crea!iilespirituale$ în rela!iile sale cu natura omul creea*ă valori culturale (inclusive valorile tehnice)$care în procesul muncii sunt transformate în bunuri culturale$ bunuri ale culturii materiale. Cualte cuvinte civilizaţia nu este altceva dect cultura în ac!iune.  Termenul de cultură populară ca sumă a civilizaţiei şi culturii spirituale şi domeniu deinvestiga!ie al etnografiei trebuie în!eles sub aspectul apartenen!ei la umanitatea în totalitateaei creatoare de valori şi bunuri culturale şi folosim pe cel de cultură populară tradiţională

numai prin raportare la realită!ile de astă*i.  Cultura populară cuprinde toate fenomenele şi procesele etnografice$ toatemanifestările folclorului şi artei populare  într5o coneiune unitară$ fără dihotomie(divi*iune) între cultura materială şi cultura spirituală.  Cultura capătă de la început un pronun!at caracter etnic$ pentru că fiecare etnie sediferen!ia*ă prin moduri de via!ă diferite$ printr5un anumit specific etnic$ ceea ce impuneanali*area fiecărei culturi diferen!iat$ pentru că se diferen!ia*ă de la etnie la etnie în func!ie derealită!ile sociale$ istorice şi geografice care le sunt proprii.  2e foloseşte şi termenul de etnologie considerată ca o etapă superioară de anali*ă şisinte*ă a materialului etnografic$ care$ în concep!ia unor cercetători$ trebuie să se limite*e lacercetarea şi descrierea fenomenelor etnografice.

  Considerăm că etnografia şi etnologia  au aceeaşi arie de cuprindere şi anumecultura populară.  -n spri&inul celor afirmate de noi$ redăm defini!ia elve!ianului 6eChavanes$ potrivit căreia: +etnologia este ştiin!a care se ocupă cu studiul gene*ei$$ structurii$dinamicii şi func!iunii formelor istorice de civili*a!ie şi cultură din perioada primitivă şi pnăîn pre*ent şi cu prospectarea formelor de civili*a!ie şi cultură în viitor,.  -n conclu*ie$ etnografia poate fi definită ca ştiin!a care se ocupă cu studiul moduluide via!ă$ al civili*a!iei şi culturii populare$ studiu care presupune acumularea în teren amaterialelor etnografice (informa!ii şi obiecte)$ descrierea fenomenelor studiate$ anali*a lor$stabilirea legită!ilor de de*voltare a culturii populare.

Etnografia face parte din categoria ştiinţelor etnologice alături de folclor şi de artapopulară. 7rofesorul 3ihai 7op face distinc!ie între etnografie şi folclor. El consideră folclor

literatura (folclorul literar)$ mu*ica$ dansurile populare$ punnd accentual pe faptul artistic.8olclorul5 potrivit lui 3ihai 7op5 studia*ă crea!ia artistică ca manifestare a culturii

'

7/23/2019 1. Etnografia Concept

http://slidepdf.com/reader/full/1-etnografia-concept 2/4

 populare.Conceptul de artă populară include toate crea!iile artistice anonime şi colective aleunei comunită!i sociale de tip etnic$ de la arhitectură la pictura pe sticlă$ care$ prin variatemi&loace de eprimare$ dau valoare estetică tuturor categoriilor de obiecte cu func!ie utilitară(e. covorul apără peretele de intemperii5func!ie utilitară5 dar are şi o valoare estetică prindecor şi cromatică)

  Trebuie preci*at că evolu!ia istorică a spa!iului romnesc în Evul 3ediu$ caracteri*ată prin fărmi!area politică în forma!iuni mai mici (!ări) precum şi condi!iile geografice au dus laconturarea unor regiuni şi zone etnografice diferen!iate prin anumite particularită!i:

5o evolu!ie istorico5economică proprie5un grai propriu5caractere etnografice proprii în: arhitectură$ ocupa!ii$ port5un stil specific al crea!iei artistice populare

  -ntr.o scurtă incursiune în istoricul cercetărilor etnografice  în !ara nostră putemaminti pe cărturarul 6imitrie Cantemir ('9;5';)$ care$ în Descrierea Moldovei, tratea*ă şiocupa!iile tradi!ionale (agricultură$ păstorit$ albinărit)$ dar şi credin!ele$ obiceiurile şisupersti!iile populare.

  -n ultimele decenii ale secolului al <<5lea cercetările etnografice vor fi promovate de0cademia 1omnă prin crearea în anul '/> a Secţiei de Etnologie  în cadrul Societăţiieografice !omăne. -n cadrul acestei sec!ii$ 4ogdan 7. ?aşdeu aduce o însemnatăcontribu!ie la promovarea cercetării etnografice prin întocmirea chestionarelor privitoare laobiceiurile &uridice şi este autorul primelor cursuri universitare de etnografie.  @ contribu!ie de mare valoare ştiin!ifică la cercetarea etnografică şi folclorică lasfrşitul secoliului al <<5lea şi începutul secolului << au adus5o 2imion 8lorea 3arian$Theodor 4urada şi Tudor 7amfile.  Cercetările lui 2imion 8lorea 3arian se materiali*ea*ă în lucrări de referin!ă dintrecare amintim: "aşterea la rom#ni,  "unta la rom#ni$ $nmorm#ntarea la rom#ni  şiSăr%ătorile la rom#ni.

Tudor 7amfile abordea*ă ocupa!iile poporului roman în volumele: &gricultura larom#ni ('';)$ 'ndustria casnică la rom#ni (''A) şi Cromatica poporului rom#n (''B)$

 primele de acest gen din etnografia romnească. -n tematica de cercetare a lui T. 7amfile suntşi obiceiurile practicate de sărbători strnse şi publicate în lucrările: Săr%ătorile de vară larom#ni (''A)$ Săr%ătorile de toamnă şi postul Crăciunului (''B) şi Crăciunul (''B).  ntelectualitatea romnească de la sate (învă!ători$ preo!i$ medici) a avut un rolimportant în culegerea materialului etnografic şi folcloric într5o serie de monografii săteşti şistudii cu caracter geografic şi economic. 0mintim aici Monografia comunei !ăşinari$apar!innd învă!ătorului #ictor 7ăcală$ publicată în anul 'A.  -nceputul secolului << marchea*ă şi înfiin!area primelor mu*ee care te*auri*ea*ă

 bunurile culturale de valoare etnografică şi de artă populară: în anul 'A> Muzeul &S(!&din 2ibiu şi un an mai tr*iu Muzeul de Etnografie, de &rtă "aţională, &rtă Decorativă şi'ndustrială$ devenit mai tr*iu Muzeul de &rtă )opulară al !om#niei.  7erioada de formare a etnografiei ca ştiin!ă de sine stătătoare se plasea*ă în primeledecenii ale secolului al <<5lea şi este legată de numele unor personalită!i de prim rang careau în!eles rosturile etnografiei şi$ mai ales$ nevoia îmbinării cercetării ştiin!ifice cu activitatea

 pedagogică de formare a cercetătorilor. "eorge #lsan şi$ mai apoi$ studentul său 1omulus#uia la %niversitatea din Clu&$ @vid 6ensuşianu şi 2imion 3ehedin!i la %niversitatea din4ucureşti$ cu studii în mai multe !ări europene$ sunt fondatorii şcolii etnografice rom#neşti  7rin studiile sale:* nouă ştiinţă+ etnografia şi Menirea etnografiei n !om#nia,

 publicate în '$ "eoge #lsan pune ba*ele teoretice ale etnografiei romneşti

  a şcoala clu&eană$ se afirmă$ puternic influen!at de marele său înaintaş$ 1omulus#uia$ titular al catedrei de etnografie de la %niversitatea din Clu&$ fondator al 3u*eului

7/23/2019 1. Etnografia Concept

http://slidepdf.com/reader/full/1-etnografia-concept 3/4

Etnografic al Transilvaniei$ autor al unei serii de lucrări de mare valoare ştiin!ifică$ unelestrnse în cele două volume de Studii de etnografie şi folclor ('>$ '/A).  @ remarcabilă contribu!ie la de*voltarea ştiin!ei etnografice romneşti a adus 2imion3ehedin!i$ profesor la %niversitatea din 4ucureşti.. 6intre lucrările sale$ care pun pe primul

 plan necesitatea cercetării culturii materiale men!ionăm: Caracterizarea unui popor prin

munca şi uneltele sale şi Coordonate etnografice+ civilizaţia şi cultura.  Trăsătura esen!ială a cercetării etnografice în perioada interbelică o constituieîmbinarea cercetării ştiin!ifice cu achi*i!ionarea materialelor (obiecte şi documente)etnografice şi organi*area de epo*i!ii şi mu*ee repre*entative: în ' ia fiin!ă MuzeulEtnografic al (ransilvaniei, la Clu&$ în '' Muzeul Maramureşului la 2ighetul 3arma!iei$în ';9 Muzeul Satului din ucureşti, la ini!iativa lui 6imitrie "usti. -n această perioadă laClu& se înfiin!ea*ă catedra de etnografie şi folclor în cadrul 8acultă!ii de itere a %niversită!iidin Clu&$ cursurile fiind predate de către 1omulus #uia$ care îmbină activitatea didactică cucea mu*eografică şi de cercetare de teren.  Tot în perioada interbelică cercetările sociologice de teren$ în echipe alcătuite din

 profesori şi studen!i şi conduse de către 6imitrie "usti$ se finali*ea*ă în studii şi monografii

cu pronun!at caracter etnografic.  -n a doua &umătate a secolului al <<5lea cercetările etnografice sunt continuate decătre specialişti din cadrul nstitutului de Etnografie şi 8olclor al 0cademiei 1omne şi decătre mu*eografii din mu*eele etnografice şi materiali*ate într5o serie de studii şi volume şi înlucrarea de sinte*ă &tlasul etnografic al !om#niei, avnd coordonator pe reputatul etnologon "hinoiu.  6intre izvoarele de cercetare  în domeniul etnografiei men!ionăm$ în primul rnd$realitatea culturii materiale şi spirituale$ modul de via!ă al poporului romîn$ păstrate şitransmise de la o genera!ie la alta$ pe care o întlnim în cercetările de teren$ în diferite lucrări

 publicate sau aflate în manuscris$ precum şi în documente aflate în arhive personale$ carecon!in pre!ioase informa!ii etnografice. Cercetătorul etnograf este obligat să facă apel şi lai*voarele istorice care se pot grupa în trei categorii: arheologice$ documentare şi narative.6ocumentele scrise utili*ate în cercetarea etnografică se impart în două categorii:

a. documente de arivă etnografică$ constnd din materiale culese în cursulinvestiga!iilor de teren

 b. documente de arivă istorică ce con!in informa!ii cu caracter etnograficdin epocile medievală$ modernă şi chiar din epoca contemporană

  6intre metodele de cercetare$ de ba*ă în cercetarea etnografică este o%servaţiadirectă n teren$ folosind ca tehnici de lucru: fişa de teren, planuri /sciţe0, desen,fotografie, film documentar şi$ în plus$ în ca*ul cercetării etnografice mu*eale$aciziţionarea de obiecte de valoare etnografică pentru îmbogă!irea colec!iilor.

  @ altă metodă$ care a dat re*ultate remarcabile$ este metoda monografică finali*ată înîntocmirea şi publicarea unor monografii$ metodă tipică şcolii sociologice$ condusă de6imitrie "usti. 7entru locali*area în spa!iu$ cu a&utorul hăr!ilor$ a fenomenelor etnograficecercetătorii etnografi fac apel la metoda cartografică.  -n studierea unei aşe*ări cu popula!ie mită şi în special în studierea popoarelor maiapropiate de noi se apelea*ă la metoda comparată $ astfel putnd fi urmărite influen!ele sauaporturile culturale străine$ împrumuturile culturale interetnice.tiinţe etnologice+

a. Etnografia- ştiin!a care se ocupă cu studiul modului de via!ă$ al civili*a!iei şiculturii spirituale populare$ studiu care presupune acumularea în teren amaterialelor etnografice (informa!ii şi obiecte)$ descrierea fenomenelor studiate$

anali*a lor$ stabilirea legită!ilor de de*voltare a culturii populare

;

7/23/2019 1. Etnografia Concept

http://slidepdf.com/reader/full/1-etnografia-concept 4/4

%. 2olclorul- studia*ă crea!ia artistică ca manifestare a culturii populare. 3ihai 7opconsideră folclor literatura orală (folclorul literar)$ mu*ica$ dansurile populare$

 punnd accentul pe faptul artistic.c. &rta populară include toate crea!iile artistice anonime şi colective ale unei

comunită!i sociale de tip etnic (arhitectură$ !esături decorative$ pictură pe sticlă

etc.)$ care$ prin variate mi&loace de eprimare$ dau valoare estetică tuturor categoriilor de obiecte cu func!ii utilitareConcepte etnologice

a. Cultură spirituală populară- credin!ele privind modul cum trebuie trăită via!a pe pămnt att în planul vie!ii materiale ct şi a celei spirituale. Termenul despiritualitate se referă la Dlumea nevă*utelor$ a entită!ilor lipsite de materialitate şi acăror eisten!ă se întemeia*ă pe credin!ă,. 2piritualitatea populară se întemeia*ă pedouă componente: credinţele religioase tratate la nivelul de în!elegere al oamenilor simpli şi credinţele magice%. Credinţele magice-credin!ele potrivit cărora în spatele fiecărui lucru$ fenomen seaflă o for!ă nevă*ută care îl influen!ea*ă în bine sau în rău.

  c.(radiţie- un sistem de modele consacrate de trecutul îndelungat al unui grupuman cu statut de comunitate$ transmis din genera!ie în genera!ie pe cale orală şi însuşitenecondi!ionat de către cei de astă*i

d. *%icei- un element comportamental repetabil.. Etnologii definesc obiceiul dreptun ansam%lu de credinţe şi convingeri$ transmise din bătrni prin intermediultradi!iei şi însuşite de noile genera!ii$ după care trebuie întmpinat un anumeeveniment$ marcată o anumită sărbătoare$ ori după care trebuie să se desfăşoarefie o anumită manifestare ceremonială$ fie un anumit ritual.

e. Datina-  bun cultural transmis oral din genera!ie în genera!ie sub forma unuimodel cultural elaborat de comunitatea etnică. 6atina priveşte manifestărileumane de grup desfăşurate sub autoritatea 4isericii străbune.

f. !itul este acel element al obiceiului în care intervin repre*entări mitologice esteo trecere din planul obişnuitului în planul simbolicului.

g. !itualul- o succesiune de gesturi$ de acte şi de momente din structura unuicomportament diferit de cel cotidian$ impus de credin!ele magice sau religioase$

 potrivit cărora printr5un asemenea comportament se poate a&unge la re*ultatuldorit

. Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credin!ele popoarelor despreoriginea universului (cosmogonie) şi a fenomenelor naturii$ despre *ei şi eroilegendari. 3ircea Eliade spune că mitul Dpovesteşte o istorie sacră$ relatea*ă uneveniment care a avut loc în timpul primordial$ al începuturilor,. 3itul

 povesteşte cum a început Dsă fie, ceva.i. Credinţa (religioasă) repre*intă convingerea eisten!ei unuia sau mai multor *ei$în func!ie de religia la care se referă.

 

B