Universitatea "Babeg-Bolyai" din Cluj Napoca

Facultatea de Psihologie Si$tiinte ale Educatiei

BRO$URA CU SUBIECTE

ADMITERE. SESIUNEA IULIE 2019

coD BRO$URA

,1

ATENTTE!,

NU DESCHTDETT CATETUL DECAT LA INDTCAT|A $UPRAVEGHETORULUil

1. Caietul se predd la iegirea din sala de examenl

2. Toate informatiile necesare rispunsurilor corecte sunt continute in text.

3. Fiecare problemi are un singur rdspuns corect.

4. La fiecare Tntrebare, marcali pe foaia de rispuns cercul corespunzdtor rispunsului pe care il considerati

corect. Lisati nemarcate cercurile care corespund rispunsurilor pe care le considerati gregite.

5. Puteli rezolva problemele in orice ordine preferati.

6. Atunci cAnd marcafi rispunsulcorect, atentie la corespondenla dintre numdrulintrebtriidin aceasti broguri gi

numdrul intrebdrii de pe foaia de rispuns.

!;

succEsr

Citifi cu atentie intrebirile de mai jos, Dupi fiecare intrebare urmeazi cinci variante de rispuns, dintre caredoar una este corecti. Vi rugim marcali pe foaia de rispuns varianta pe care o considerati corecti.

I. ln cadrul reprezentdrii, principala cauzd (proce{operafid)care contribuie la formarea unei imagini tip a unui modelslnfefic esfe.'a. comparareab. abstractizareac. generalizaread. imaginaliae. memoria

2. Obiectele mai depdftate par mai mici decdt obiectelesimilare ca mdrime, dar mai apropiate, datoitd interven{ieiprioitare a:a. constanlei perceptuale a formeib. capacitd{ii globilor oculari de a se orienta in unghiuri diferiteunulfald de celdlaltc. constan(ei perceptuale a mdrimiid. constanlei perceptuale a luminozitigie. combin6rii imaginilor din cei doi ochi, din care rEultd oimagine tridimensionalS

3. Teoia lui Chomsky pivind insuqirea limbajutui este o teoiereduclionistd, deoarece :a. Deprinderea limbajului este redusd la realizareaconexiunilor stimul-rdspuns.b. Timpul necesar unui copil pentru a deprinde limbajul esteprea scurt pentru a valida invd{area acestuia prin incercare-eroare.c. Deprinderea limbajului este redusi la actiunea genelor, iarcopilul este considerat inactiv in acest proces.d. Mecanismul de extragere a regulilor debazl din ansamblulcuvintelor auzite de copil este singular gi dob6ndit.e. Inv6farea limbajului de cdtre copii prezinti etape diferitepeste tot in lume.

4. lmaginea din reprezentare esle schematicd, pentru cd:a. avem congtiin(a absenlei obiectului.b. obiectul este redat in ansamblul sdu.c. cuprinde insugiri intuitiv-figurative.d. faciliteazi organizarea unor elemente percepute anterior.e. se relin doar insugirile esengale ale obiectelor.

5. Comunicarca umand gi cea animald se realizeazd diferitdeoarece:a. oamenii folosesc, in principal, o semnalizare semantici, iaranimalele o semnalizare senzoriald.b. limbajul uman are o structurd fonetici proprie.c. oamenii comunicd prin intermediul codurilor, iar animalelenu utilizeazi coduri in comunicare.d. limbajul uman este inndscute. oamenii comunicd folosind limba, iar la animalecomunicarea se realizeazd prin semnalizare semanticd.

6. Pentru a obgne economia de rBsurse qi, implicit, pentrta-gispori adaptabilitatea in prccesul de oryanizare a experienleloranteioare, sisfemu/ cognitiv recutge la:a, structurarea lumii inconjurdtoare in clase gi categorii delucruri in scopul descregterii cantitdtii de informalii caretrebuie invdtatS, perceputi, reamintitd 9i recunoscutdb. ignorarea similaritdlilor existente intre instanlele diferitelorobiecte qi stabilirea diferenlelor dintre acesteac. utilizarea cu o frecvenld scdzuti a categoriilor de bazdd. sporirea frecvenlei de utilizare a unor cunogtinte complexee. acumularea gi stocarea c6t mai precisd in memoria delungi duratS, a fiecdrui stimul cu care interactiondm

7. Ce tip de ralionament prcsupune rezolvarca urmdtoruluiexerei{iu:,,Continualigirul: A, B, A, B, ..."?a. ra{ionamentul emo(ionalb. ra{ionamentul euristicc. ra{ionamentul logico-matematicd. rationamentul inductive. ralionamentul deductiv

8. Conform luiJ.P Guilford, gdndirea divergentd es/e asocrafdcreativitdlii, gi datoritd capacitdlii sa/e de a emite idei noi,neconve nli on a I e, n eo b i g n u ite, c ap acitate care se n u m e qte :a. elaborareb. fluen{dc. flexibilitated. claritatee. originalitate

g. ln conceplia lui Piaget, acomodarea reprczintd procesulprin care:a. imaginarul gi realul sunt percepute amestecat.b. informalia noud este incadratd in cea deja existentd.c, are loc crearea de noi informalii.d. se realizeazd conservarea proprietSlilor fizice aleobiectelgr.e. se rea I izeazd vizualizar ea raportu ri lor formd-spatiu.

10. Care dintre urmdtoarele componente ale motiva[ieireprezintd o trebuinld funclional d?a. seteab. trebuinla de explorarec. foamead. impulsul sexuale. trebuin{a de odihnd

11. Reacfia de aientare cdfre sursa de stimulare poate frprovocatd de toate evenimentele menfionate mai jos, in afardde:a. un zgomot puternicb. rigetul unuitigruc. soneria neagteptatd a unui telefond. aparifia bruscd a unei lumini intensee. un sunet monoton

12. Euristicaa. este utilizatd in rezolvarea unor probleme simple cu unnumdr predefinit de pagi.b. pornegte de la premisa cd oamenii ac{ioneazi ca niqtefiinfe logice in luarea deciziilor.c. ilustreazd un proces de luare a deciziilor in care obfinereasuccesului este garantatd.d. ilustreazd caracterul normativ al procesului de luare adeciziilor.e. se referi la regulile mentale care pot conduce la o solu{ie,

B. ln tipologia temperamentelor propusd de qcoa/a franco-olandezd, cei care au tendinla de a se tulbura putemic chiar qipentru lucruri mdrunte, sunt considerati a ft:a. apaticib. emotivic. instabilid, activie. melancolici

14. Atunci cdnd pomim de Ia date care au fost anteriorpercepute, dar in reconstruclia imaginii interuin date noi pecare nu le-am intilnit in realitate, ne referim la urmdtoarcafarmd a imaginatiei:a. diviziune gi rearanjareb. imagini ale memorieic. aglutinared. amplificare gi diminuaree. imagini ale imagina(iei

15. Confarm lui Weber qi Fechner, dacd senzalia cregte inprogrcsie aritmeticd, atunci stimulul :a. creEte in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitatemedie.b. creste in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitateridicatd.c. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatemedie.d. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatefoarte scdzutd.e. scade in progresie geometricA pentru stimulii de intbnsitatemedie.

16. Potivit teoiei sociale a limbajului, un copil care poate sdIege propozilii prin elemente de rela(ie se situeazd in:a, etapa operaliilor concreteb. etapa a 3-a a dezvoltdrii limbajuluic. etapa a 5-a a dezvoltdrii limbajuluid. etapa a 4-a a dezvoltdrii limbajuluie. etapa operafiilor formale

17. Urmdtoarea afirma{ie NU esfe adevdratd:a. Memoria de lungd duratd este organizatd pe criteriipreponderent semantice.b, Encodarea, engramarea gi recuperarea sunt cele trei fazefundamentale ale memoriei.c. Conlinutul memoriei se constituie din imagini, cuvinte,propozi[ii, idei, trdiri afective, miscdri.d. Memoria de lungd duratd cuprinde qi memoria episodicS.e. O mare parte din con(inutul memoriei de lungi duratd nueste disponibil in permanen!6.

18. Potivit modelului Plutchik, supunerea este rezultantaurmdtoarelor doud emolii de bazd:a. triste(ea-acceptareab. teama-dezgustulc. bucuria-tristetead. acceptarea{eamae. furia-dezgustul

19. lonu{ esfe un adolescent pasiv, gijuliu, ingdndurat,pagnic, controlat, temperat gi calm. ln tipologiatemperamentelor propusd de Hans Eysenck, el are untemperament:a. introvertit-stabilb. extravertitinstabilc. colericd. introvertit-instabile. extravertit-stabil

20, in ce condi{iiscade senslb ilitatea?a. cdnd pragul diferenlial cregteb. cdnd zgomotul este redusc. c6nd valoarea pragului absolut este micdd. cdnd zgomotul este maree. cind pragul diferen{ial scade

21 . Persoanele aparlin\nd tipului de tempenment amorf sunt:a. non-emotive, non-active, primareb. emotive, active, secundarec. emotive, non-active, primared. non-emotive, active, secundaree. non-emotive, active, primare

22. Unui elev care incearcd sd rezolve o problemd noud $idificild de matematic4, incercdnd solufii diferite qi analizilndmai multe strategii, ii "vine" solulia corcctd intr-o diminea,tdcdnd aleargd. Acesta este un exemplu pentru faza procesuluicreativ numitd:a. iluminareb. motivalionaldc. preparared. incubatiee. atenlionali

23. ,,Sunetele catifelate" sunt o formd de:a. adaptare a analizatorilorb. contrast simultanc. manifestare a principiului proximitdtiid. sinesteziee. contrast succesiv

24. J.P. Guilford descrie creativitatea ca:a. o trdsdturd care apare doar la geniib. o caracteristicd a inteligen{eic. o iluzie cognitivid. o trdsdturd general umande. o stare trecdtoare

25. Faptul cd limbajul este un slsfem format dintr-un sef dereguli, convenlii qi cunoqtinle care sustin comunicarea verbaldgi ansamblul activitd{ilor socra/e reprezintd funclia ... alimbqjului:a. de reprezentareb. persuasivdc, de transmitered. de comunicaree. de codare

26. Conform conceptualizdii propuse de Alexandru Roqca, unelev care rezalvd o problemd de fizicd intr-un mod difeft fal6de solulia din manual sau cea propusd de profesor, esfe unelev:a. creativb. cu acuitate perceptuald ridicatdc. constiinciosd. emotive. cu un temperament coleric

27. Nu putem auzi sunetele care au o frecvenld mai mare de20000 de vibra{ii pe secundd deoarcce:a. frecven{a sunetului este prea joasd.b. stimulul nu poate fi detectat de celulele receptoare.c. intensitatea stimulului depdgegte valoarea pragului minirnabsolut.d. frecvenla stimulului este mai mare declt valoarea praguluidiferen{ial, respectiv 1/1 0.e, intensitatea sunetului este prea ridicati.

28. Care dintre urmdtoarele trebuin(e sunt situate pe diferiteniveluri ale piramidei lui Maslow?a. echilibrul emo{ional - lrebuinfa de a primi afec{iuneb. trebuin{a de autoimplinire - trebuinla de a realiza potenlialulcreativc. trebuinla de a fi acceptat - trebuinla de a oferi afec(iuned. foamea - seteae. trebuinla de a inlelege - trebuinla de a cunoagte

29. Cum este perceputd schimbarea intensitd[ii de la 70la g0wafi, comparativ cu schimbarea intensitdlii de Ia 90 la 110wali?a. la inceput mai puternicd, ulterior estompdndu-seb. identicdc. la inceput mai slabd, ulterior mai puternicdd. maislabde. mai puternicd

30. Apaftia bruscd, de dumtd .scurtd gi cu expresivitateaaccentuatd, caracteizeazd urmdtoarea fonnd a vielii afective:a. disperareab. geloziac. simpatiad. urae. antipatia

31. Gruparea unitSlilor informalionale dupd criterii desemnificalie sporegfe:a, volumul memoriei senzorialeb. capacitatea memoriei senzoriale r'c, volumul informatiei pe care o putem retined. durata memoriei operationalee. durata memoriei senzoriale

32. Atunci cdnd este vorba de producerea unei crime sau deun jaf, incdrcdtura emolionatd a situaliei poate influen{aconsiderabil memoria maftorilor. in aceastd situatie vorbimdespre:a. engramarea informafiilorb. tendin{a martorului de a in{elege gi de a organizainformaliile de memorat dupd criterii de semnificaliec. caracterul activ al memorieid. caracterul inteligibil al memorieie. caracterul selectiv al memoriei

33. ,,... pregdtesc qi confroleazd generalizdrile din gilndire".a. Deprinderileb. Percep{iilec. Senzaliiled. Reprezentdrilee. Pasiunile

34. Dezvoltarea expeftizei in oice domeniu este conditionatdde:a, virsta la care incepe practicarea activitd{ii intr-un anumitdomeniub. acumularea unui volum mare de cunogtinfe in domeniulrespectivc. efortul depus, practica temeinicd gi existenla unei aptitudinicel pulin de nivel mediu in domeniud. de{inerea unui talent specialin domeniul respective. anii de experien{d intr-un anumit domeniu

35. Un sculptor care dezvoltd un neu mod de a abo_rdasculptun, ai6t Ia nivetul ?nfetegerti pincipiilor fundameflhle,cAt gi al abod,drii fenomenului (de exemplu, ConstantinBrhneuqi), folosegfe prep ondercnt acest tip de crcativitate:a. productivib. naturaldc. inovativdd. divergentde. expresivd

36. fn tipotogia temperamentelor prcpusd de Hippocrate, opersaand energicd, neliniqtitd, uneoi imputsivd, cuexpresivitate foafte mare, qi eare se adapteazd greu la situaliimonotone, esfe o pelsoand..a. emotivdb. melancolicdc. flegmaticdd. colericde. sangvinicd

37. Care dinhe unndtoarele pafticularitdfi NIJ esfe ocaracteristicd a proceselor afective?a. polaritateab. mobilitateac. subiectivitatead. obiectivitateae, valoarea motivationaH

38. ,,... se realizeazd pin ajustarea gi corectarea informatiilorsenzoriale variate ce provin de la obiecte,,.a, Mdrimea relativd a obiectelorb. Convergenta oculardc. Disparitatea retiniandd. Constanta perceptivie. Interpozifia

39. Care dintre exemplele de mai jos rcflectd o ac{iunep reponde rcnt motiv atd i ntri nsec?a. Un profesor universitar publicd o lucrare pentru a ob{ineaprecierea colegilor.b. Un copil ajutd la activitdlile cotidiene ale familiei pentru aobline sprijinul pdrinlilor,c. Un elev citegte pentru pldcerea provocatd de aceastdactivitate.d. Un angajat participd la cursuri de formare profesionaldpentru a ob{ine o mdrire salarialS.e, Un student invald pentru a ob(ine o bursd.

44. Sfinxul, centaurul saa sirene/e sunt exemple celebre deproduse ale imagina(iei, care au fost realizate ln cadrulproceselor imaginafiei, pin urmdtorul procedeu de sintezd:a. diminuareab" diviziuneac. analogiad. tipizareae. aglutinarea

PROBA DE CONCUR$

ABCDE1 OOOOC2 OOIOC)3 oofo()4 O{JOOO5.OOOC)6 OO'J()O7 O(:)OoCrI ococl9 OOOOO10 ol()()c11 O{]O()f12 coool13 {Jor-lrjC)14 OLrOOl15 OCIOC)16 (loloL)17 O.O C C)18 Ot*.rl)l;i1e loooc20 co.Jlc)21 ai:rOCC22 aOOi._)r)23 L) C i*rl O24 A0 0l L)25 C(lOo{)26 IOO{.)(:)27 C)CIOO28 ) ilO(JC2e oco();30 lOrJCrr^l31 ()il;O()32 o{:jOCl33 ()OO;034 CjOICO35 r)(..);f)c)36 O {:i O; C)37 OOO;O38 r)0ilCr.-"139 OCrCrjr,r40 OilOO;41 OOi:)(:)(:)42 OOilOO43 OOOOU44 OC{)OC45 C.) 0 t-r (-"tO46 Ocrocc47 \-)(-)OilC48 o1)r;;c'049 rJ()oco50 o(:)oO(J

Grila raspunsuri corecte

Numele:Facultatea:

Proba optionala:Prenumele:

ABCDE51 COOOC52 Or,){)Oi)53 C;Q{-,O54 OOOOC55 OOCjOi:)56 ( ) t.-) ( ")

(:) '1"-)

57 r_)O jrjl)58 or-J() (j c59 (l()(Joi:)60 COOCO61 tJ(jo()c)62 oc)Ooc)63 OL)coi-)64 i,-)i--r(_)(--)(.)65 c{J()Oc66 ooOoi-)67 OOOOO68 OOOOC)6e oOuCC70 co(loc)71 ,:l)c)c)cc)72 {-,r o (") (-).;-)

73 OOUO{")74 Oc(.J,*)L)75 c)(:)(:)(:)(:)76 ilo{,)ca--'77 (s{.")CjC)i_,\78 ()c0oo79 oa,i_;l"t{_)80 OOtlO..])81 (]C(*:)0()gz t:)OOOC)83 0 0 (:-) (_) (-)

84 C0ciif i-)85 OOOOil86 UOOilO87 oOoil{)88 oo0o(-)89 c)oo(ic90 .J(J()()()91 OO(_)C)l)92 O()(ji-",(.)93 LrOO{l{-)94 OCOOC95 0oi:)oce6 (:)C)()co97 o()oc)t.)98 OOilCtt)99 OOcilL)1oo00O(::)(:.)

Prenumele tatdlui:

ABCDE101 CCOOU102Qi:)OOC)1030oocc)104ilCtj{)L)105O0OO(_)106OOLiO()107 r.-")(-) (l r_i(:)108.J,l)oc.J109O()(-)o{.:)110 0,;1,;1ji)111 i:rOOilC112 ()OC)OC113 C)itCoO114l:()O(.)(,.)115 (_){l()(:)(_)116 oU(jOi._)117 C)Clr(-)i)119 i:)i*.rOi_)(_r119 OlJoOO120("t ilOOrlt121(:COC)O122QO0()t)123Or:JCO{)124 O i_-,\ (_) (*) (*)

125 {::) O C (l C)126 l") (-) (..;O i-_;

127 o r";c;0(f128Jt(jUC)I2gOCOOO130 OijoL)(_r131 0,;r;()(.)132 .._r o c (l o1330OL;t;"11;134 Ct'-rCtOq.J135()ilililC)136 () f) (:) (:) (:')137L,..)coo138OOOOO139 i:) (:) (_) (:) (_)

140()OOi)O'141 (lt_)(lOrl;142(t (-)t)(-")(.)143(._") Or)C.r(_)144r-)OOOC145 O(j[](:)(:)146 CC()i)()147 t:)COO(J148Oi)C){.)r-.)1491..)O[")(iO150 {.:)()oc)c)

{etrplelEli cu miJusrule)

Nurnir de concurs:(de pe legitimalie)

oNumiir chestionar

de examin€r€:

1l2,, t

3 r'-)4i"'

A'\()!

"7\,8.. ,

crTrTr cu ATENTTE

rN$TRUCTTUNTLE

DH COMPLETARE

DE PE VERSO !

li

3i.4l5'6

$rg,0i

'! I ,... r

.r i )

i-'.'i ')

I ,I ),. r

i :l Ij j

Zond deantrenament

ijJ,-rOOilL.)(:) (._-) (:) {"-) (_) (-) (l)o il oL:)ooi){) O i) ("rri)r. _r l,)C i-.i {) C) O O {")C il OOOLIL;

IUniversitatea "Babeg-Bolyai" din Gluj Napoca

Facultatea de Psihologie 9i gtiinte ale Educatiei

BRO$URA CU SUBTECTE

ADMITERE. SESIUNEA IULIE 2019

coD BRO$URA

,2

ATENTTE!

NU DESCHIDETI CAIETUL DECAT LA IND|GAT|A SUPRAVEGHETORULUT!

1. Caietul se predi la iegirea din sala de examen!

2. Toate informatiile necesare rispunsurilor corecte sunt continute in text.

3. Fiecare problemd are un singur rispuns corect.

4. La fiecare intrebare, marcati pe foaia de rdspuns cercul corespunzitor rdspunsului pe care il considerali

corect. Lisati nemarcate cercurile care corespund rispunsurilor pe care le considerali gregite.

5. Puteli rezolva problemele in orice ordine preferati.

6. Atunci cAnd marcati rdspunsul corect, atentie la corespondenla dintre numdrulintrebirii din aceast5 brogurd gi

numlrul lntrebirii de pe foaia de rdspuns.

t

succEsr

Citifi cu atenfie intrebirile de maijos. Dupi fiecare intrebare urmeazi cinci variante de rispuns, dintre caredoar una este corecti. Vi rugim marcati pe foaia de rispuns varianta pe care o considerati corecti.

t. Faptul cd limbajul esfe un sisfem format dintr-un sef dereguli, conven,tii Ei cunogtin{e care suslin comunicarea vefualdgi ansamblul activitd.tilor sociale reprezintd funclia ... alimbajului:a. de comunicareb. persuasivdc. de transmitered. de reprezentaree. de codare

2. Conform lui J.P Guilfard, gdndirea diveryentd esfe asociafdcreativitdlii, gi datoritd capacitd{ii sale de a emite idei noi,neconvenfionale, neobignuite, capacitate care se numegte :a. originalitateb. flexibilitatec. fluen{dd. claritatee. elaborare

!

3. Care dintre umdtoarcle trcbuin{e sunt situate pe difeiteniveluri ale piramidei lui Maslow?a. trebuinla de autoimplinire - trebuin{a de a realiza potenfialulcreativb. foamea - seteac. trebuinla de a fi acceptat - trebuin[a de a oferi afecliuned. trebuinla de a inlelege - trebuinla de a cunoagtee. echilibrul emotional - trebuinla de a primi afecliune

4. Reac{ia de orientarc cdfre sursa de stimulare poate fiprovocatd de toate evenimentele men,tionate mai jos, in afardde:a. un zgomot puternicb, un sunet monotonc. soneria neagteptatd a unui telefond. rigetul unui tigrue. aparilia bruscd a unei lumini intense

5. Care dintre urmdtoarele pafticulaitdli NU esfe ocaracteisticd a proceselor afective?a. obiectivitateab. polaritateac. mobilitatead. valoarea motivafionalde. subiectivitatea

6. ln tipologia temperamentetor propusd de qcoala franco-olandezd, cei care au tendin(a de a se tulbun putemic chiar qipentru lucruri mdrunte, sunt considerati a fi:a. emotivib" melancolicic. apaticid. instabilie. activi *7. ,,... pregdtesc qi controleazd generalizdrile din gdndire".a. Senzatiileb. Perceptiilec. Deprinderiled. Pasiunilee, Reprezentdrile

8. Un sculptor care dezvoltd un nau mod de a abordasculptura, at*t la nivelul inlelegerii principiilor fundamentale,cdt gi al aboddii fenomenului (de exemplu, ConstantinBrdncugi), folosegfe preponderent acest tip de creativitate:a. expresivdb. inovativdc. productivdd. divergentde. naturald

9. ,,Sunefe/e catifelate" sunt o formd de:a. manifestare a principiului proximitdtiib. contrast succesivc. contrast simultand, sinesteziee. adaptare a analizatorilor

10. lmaginea din reprczentare esfe schematicd, pentru cd:a. avem constiinla absenlei obiectului.b. faciliteazd organizarea unor elemente percepute anterior.c. se relin doar insugirile esenliale ale obiectelor.d. obiectul este redat in ansamblul sdu.e. cuprinde insugiri intuitiv-figurative.

11. Nuputem auzi sunetele care au o frecvenld mai mare de20000 de vibralii pe secundd deoarece:a. intensitatea stimulului depdgegte valoarea pragului minimabsolut.b. frecvenla stimulului este mai mare dec6t valoarea praguluidiferenlial, respectiv 1/1 0.c, intensitatea sunetului este prea ridicatd.d. stimulul nu poate fi detectat de celulele receptoare.e. frecvenla sunetului este prea joasd.

12. Conform conceptualizdrii propuse de Alexandru Rogca, unelev care rezalvd o problemd de fizicd fntr-un mod diferit fa{dde solulia din manual sau cea propusd de profesor, esfe unelev:a. congtiinciosb. cu acuitate perceptuale ridicatic. emotivd. creative. cu un temperament coleric

13. Ge tip de ralionament prcsupune rezolvarea urmdtoruluiexerci{iu: ,,Continuafi girul: A, B, A, B, ...u?a. ralionamentul inductivb. rationamentul euristicc. ralionamentul logico-matematicd. ralionamentul emolionale. rationamentul deductiv

14. Gruparea unitd{itor informalionale dupd criterii desemnifica(ie sporegfe:a. volumul informaliei pe care o putem re.tineb. durata memoriei opera(ionalec. capacitatea memoriei senzorialed. volumul memoriei senzorialee. durata memoriei senzoriale

15. Persoanele apar,tindnd tipului de temperament amorf sunt:a. non-emotive, non-active, primareb. non-emotive, active, primarec, non-emotive, active, secundared. emotive, active, secundaree. emotive, non-active, primare

16. Euisticaa. ilustreazd uir proces de luare a deciziilor in care ob{inereasuccesului este garantatd.b. ilustreazd caracterul normativ al procesului de luare adeciziilor.c. se referd la regulile mentale care pot conduce la o solulie.d. este utilizatd in rezolvarea unor probleme simple cu unnumdr predefinit de paqi.e. pornegte de la premisa cd oamenii acfioneazd ca niqtefiinle logice in luarea deciziilor.

17. Cum este perceputd schimbarea intensitd{ii de ta T0 la g0wali, comparativ cu schimbarca intensitdtii de ta 90 ta 110wa{i?a. la inceput mai slabd, ulterior mai puternicdb. maislabdc. identicdd. maiputernicde. la inceput mai puternicd, ulterior estompAndu-se

18. tJnui elev care incearcd sd rczolve o problemd ndud gidificild de matematicd, incercilnd solu,tii diferite gi analizilndm9i multe stmtegii, ii "vine" solu{ia corectd lntr-o dimineatdcdnd alearyd. Acesfa este un exemplu pentru faza procesuiuicreativ numitd:a. aten{ionaldb. incubaliec. preparared. iluminaree. motivalionalii

19. Pentru a ob,tine economia de resurse gi, inplicit, pentru a-gi spoi adaptabilitatea in procesul de oryanizare aex p e ri e nfe I o r a nte ri o a re, s i ste m u I cag n itiv rec u ry e- I a :a. sporirea frecvenlei de utilizare a unor cunogtin{e complexeb. ignorarea similaritdlilor existente intre insian{ele diferitelorobiecte si stabilirea diferenfelor dintre acesteac. structurarea lumii inconjurdtoare in clase gi categorii delucruri in scopul descregterii cantitdlii Oe ihformaiii caretrebuie invdlatd, perceputl, reamintitd gi recunoscutdd. acumularea gi stocarea c6t mai precisd in memoria delungd duratd, a fiecdrui stimul cu care interactiondme, utilizarea cu o frecven[d scdzutd a categoriilor de bazd

2Q. Atunci cdnd pomim de Ia date care au fost anteiorpercepute, dar in reconstruc,tia imaginii intervin date noi pecare nu le-am intAlnit in realitate, ne rcferim la urmdtoareaformd a imaginatiei:a. amplificare gi diminuareb. diviziune qi rearanjarec. imagini ale imagina{ieid- aglutinaree. imagini ale memoriei

21. Comunicarea umand si cea animal1 se realizeazd dif&tdeoarece:a. oamenii comunicd prin intermediul codurilor, iar animalelenu utilizeazd coduri in comunicare.b. oamenii folosesc, in principal, o semnalizare semantici, iaranimalele o semnalizare senzoriald.c. limbajul uman este inndscutd. oamenii comunicd folosind limba, iar la animalecomunicarea se realizeazd prin semnalizare semanticd.e. limbajul uman are o structurd fonetic6 proprie.

22. J.P. Guilfod descrie creativitatea ca:a, o trdsdturri general umandb. o stare trecdtoarec. o trdsdturd care apare doar la geniid. o caracteristicd a inteligenleie. o iluzie cognitiv6

23. Care dintre exemplele de mai jos reflectd o acliunep re ponde rent motiv atd i nti n sec?a. Un angajat participd la cursuri de formare profesionaldpentru a obtine o mdrire salariali.b. Un student invatd pentru a obfine o bursd.c. Un elev citeqte pentru pldcerea provocatd de aceastdactivitate.d. Un copil ajutd ta activitd{ite cotidiene ate familiei pentru aobline sprijinul pdrinfitor.e. Un profesor universitar publicd o lucrare pentru a oblineaprecierea colegilor.

24. Teoria lui Chomsky pivind insugirca limbajului esfe oteoie reducfionistd, deoarece:a. Mecanismul de extragere a regulilor de bazd din ansamblulcuvintelor auzite de copil este singular qi dob6ndit.b. Deprinderea limbajului este redusd la realizareaconexiunilor stimul-rdspuns.c. Deprinflerea limbajului este redusd la acliunea genelor, iarcopilul este considerat inactiv in acest proces.d, Timpul necesar unui copil pentru a deprinde limbajul esteprea scurt pentru a valida ?nvdlarea acestuia prin incercare_eroare.e. lnvdfarea limbajului de cdtre copii prezintd etape diferitepeste tot in lume.

25. Conform lui Weber gi Fechner, dacd senza,tia cregte inp rogresie aitmeticd, atunci stimul ul :a. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatefoarte scdzutd.b. scade in progresie geometricd pentru slimulii de intensitatemedie.c. cregte in progresie geometric6 pentru stimulii de intensitatemedie.d. cregte in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitateridicatS.e. creqte in progresie aritmetic6 pentru stimulii de intensitatemedie.

26. Sfinxul, centaurul sau sr'rcne/e sunt exemple celebre deproduse ale imaginaliei, care au fost realizate in cadrulprcceselor imaginafiei, prin urmdtorul procedeu de sintezd:a. aglutinareab. diviziuneac. tipizaread. diminuareae, analogia

27. fn concep{ia lui Piaget, acomodarea reprezintd procesulprin care:a. se reaf izea zd vizualizar ea raporturi lor formd-spafi u.b. are loc crearea de noi informatii.c. imaginarul gi realul sunt percepute amestecat.d. informa{ia noud este incadratd in cea deja existentd^e. se realizeazi conservarea proprietd{ilor fizice aleobiectelor.

28. lJrmdtoarea afirmafie NU esfe adevdratd:a. Encodarea, engramarea 9i recuperarea sunt cele trei faze

fundamentale ale memoriei.b. Memoria de lungi duratd cuprinde 9i memoria episodici'c. O mare parte din conlinutul memoriei de lungd duratd nu

este disponibil in permanen{d.d. Continutul memoriei se constituie din imagini, cuvinte,propozitii, idei, trdiri afective, migc6ri^e. Memoria de lungd durati este organizati pe criteriipreponderent semantice.

29. Atunci cdnd este vorba de producerea unei crime sau de

un jaf, incdrcdtura emo(ionald a situaliei poate influenlaconsiderabit memoria maftoilor. in aceastd situalie vorbim

despre;a. engramarea informaliilorb. caracterul inteligibil al memorieic. tendin{a martorului de a in{elege 9i de a organizainforma{iile de memorat dupd criterii de semnificalied. caracterul selectiv al memoriei \e. caracterul activ al memoriei

3Q. Obiectete mai depdrtate par mai mici dec6t obiectele

simitare ca mdrime, dar mai apropiate, datoritd interven,tieipioritare a:a. capacitilii globilor oculari de a se orienta in unghiuri, diferite

unulfald de celdlaltb. combindrii imaginilor din cei doi ochi, din care rezultd oimagine tridimensionalSc. constan{ei perceptuale a luminozitiliid. constan{ei perceptuale a mirimiie. constan{ei perceptuale a formei

31. Potrivit teoiei sociale a limbajului, un copil care poate sd

Iege propozitji prin elemente de rela(ie se situeazd in:a. etapa a 4-a a dezvoltdrii limbajuluib, etapa a 3-a a dezvoltdrii limbajuluic. etapa a 5-a a dezvoltdrii limbajuluid. etapa operaliilor formalee. etapa operaliilor concrete

32. Ionul este un adolescent pasiv, griiuliu,^ ingdndurat'pa$nic, controlat, temperat gi calm. fn tipologia

temperamentelor propusd de Hans Eysenck, el are un

temperament:a. introvertit-stabilb. extravertit-instabilc. colericd. introvertit-instabile. extravertit-stabil

33. Care dintre urmdtoarete componente ale motivalieireprezintd o trebuin{d funcfionald?a. foameab. trebuinla de explorare iF

c. impulsul sexuald. seteae. trebuinta de odihnd

34. in tipologia temperamentelor propusd de Hippocrate, opersoand eneryicd, neliniqtitd, uneori impulsivd, cuexpresivitate foarte mare, 9i care se adapteazd greu la situa.tii

monotone, esfe o PersoanS;a. melancolicib. sangvinicdc. flegmaticdd. emotivde. colericd

35. ln cadrut reprezentdii, principala cauzd (proce{operalie)carc contibuie la formarea unei imagini tip a unui modelslnfeflc esfera. comparareab. imaginatiac. abstractizaread. memoriae. generalizarea

36.ln ce condilii scade sensibilitatea?a. c6nd pragul diferen{ial scadeb. cAnd zgomotul este redusc. cdnd valoarea pragului absolut este micdd. c6nd pragul diferenlial cregtee. c6nd zgomotul este mare

37. Dezvoltarea expertizei in orice domeniu este condilionatdde:a. acumularea unui volum mare de cuno$tinte in domeniulrespectivb. vArsta la care incepe practicarea activitdlii intr-un anumitdomeniuc. delinerea unui talent special in domeniul respectivd. efortul depus, practica temeinicd gi existen{a unei aptitudinicel pu[in de nivel mediu in domeniue. anii de experien{d intr-un anumit domeniu

38. Apari[ia brused, de duratd scurfd gi cu expresivitateaaccentuatd, caracteizeazd urmdtoarca formd a vietii afective:a. antipatiab. simpatiac. urad. disperareae. gelozia

39. Potrivit modetului Plutchik, supunerea este rezultantaurmdtoarelor doud emolii de bazd:a, tristelea-acceptareab. teama-dezgustulc. furia-dezgustuld. bucuria-tristeteae, a@eptarea-teama

40. ,... se realizeazd pin aiustarea qi corectarea informaliilorsenzoiale variate ee provin de la obiecte"'a. lnterpozitiab. Constanla percePtivdc, Mdrimea relativd a obiectelord. Convergen{a ocularde. Disparitatea retiniand

PROBA DE CONCUR$

ABCDE1 000co2 IOLTOO3 cOooo4 000{J()5 IC)C)OC)6 I (.t tJ (-) (-)7 OOOilI8 OIOCCe (-)o(Joo10 c(JO()(]11 ()COoC12 Oooac13 IOOCI)14 lr")(")(-)(-r15 0()OO(:)16 CrOlCiC)17 oOOoC18 o{)OeL.r1e o()Oot)20 OOOCTC)21 CIOOC22 QOOOO23 C)OIOO24 Oi)lCO25 C(:ll{jO26 loO(]O27 clccc)2s Cr}(Jr.")C2e ooclc)30 COC,II;31 OOICC32 cCrOCtl.r33 OoOC;r-i34 OO{]O;35 O()-OO|)36 C) {:l (:) (il37 CO00C)38 o0'jc039 OCrt)rfC40 (Jc00c41 O C i.-r t--) (-)

42 OO(-)(,)(")43 OOOUC)44 QOUOO45 OC{::)()(:_)46 O Cr(-rO Cr47 OOCOC48 OOOOC4e oo()o()50 o':'c0c)

Grila raspunsuri corecte

NumeleiFacultatea:

Proba oplionalaPrenumele:

ABCDE51 COOOC

' 52 t)O{.!(:)ii53 CQQ{j,(.)54 OOOOC55 OOt*iOi-)56 O0L-)a)(")57 OfiO()f)o58 OOOOC59 oc{Jor)60 C{JOC{")61 (]C)()i)t)62 00coo63 OOTJOO64 rjo1;Oo65 OCOOC)66 cc{)oi:)67 OOCOC)68 ()0Or*i(_;69 OOOOC70 c00oc71 UOOOO72 OOOOO73 OOUC{:)74 U00O{,-)75 (fOoi:r{")76 orJOOo77 OOOCL)78 t.iOOilO7e O(jo.;r)80 oo()oi:)81 CO()C()82 (l0 (f i.lr c)83 0(j(Joo84 c()oc)i_)85 CCCiiL)86 OOOOC.;87 ()(Joof)88 00(joc)89 C)CC)tlt)90 ()i)(")o(-)91 C)o(::)oi::)92 00()l)(,:)93 (.:)(:)(,)(:){:)e4 Ocoilt)e5 oo(jc()e6 rilooo97 COOOC98 OO.IO{)99 O()Oili"")100 o Ll o i.:) (:)

Prenumele tat6lui:

ABCDE101 OCCOO102ooc)oc1O3L)COOO104L)COOO105Oi)O(:)(-)106OO(-)0L)107 {:)O O il O108OCOCO109O(j()oi:_)110 COO0()111 I)COOC112C;CCOC113 OOCOI)114 \_) (_) (.) ("_) (.)115')OOilL)116 OOCi(-)r-)117 (tOC()C118 i._)OOL)C119 0OuO(:)12AO,;COil121tli r)OO0122O O(jO1J123 Oi.lcj:O[r124(.) OOilL)125OOOOO126c)oooc)127;,', CC)Or:)128 i,,) (-) (-) (.) (_)

12e 'Jilo0c130Ci-)(;OC)131 ilill)Ofl1320OO(lC133r)OOOr)134 Or.)(_)(jr.l)135{..)ilO(JC)136 iiCO{:)(:)137oO(:roi:)138OOCOC)139OOOUC140 ilil()il()141 (lijC;t.)rl;142O.J{--)Oi)143 t"-) (:) (:) (-) (:)l44OOOOL)145()OOO{::)146CCOtl(t147 O COOO149 C) |J [r Q r*)14eOOrjL)il150 f.:) C.r {::) {r (:)

(complstali cu malu$cule)

Numir de concurs:(de pe legitimatie)

I L'.1. ,. r.

oNumir chestionar

de examinare:

1 ri'':

2)4J.4t''t'5,.. l

^ ,,'

.1

Oi.,,7i :t"

8|-l

crTrTr cu ATENTTE

rN$TRUCTIUNILE

Pf; COMPTETARE

DE PE VERSO !

,l r i;| \. / \.2 i.''1

3 1..,,,

4 i-,,,..

b'b ' 'i,.

I I,r,-I rl

0 , ri.

Zond deanlrenament

ooooo)()(:) (,') () C) oo iloI occ;;r;iloi)or)rl.ri.)ooo()ooc)O i) O i:ro {) C)

Universitatea "Babeg-Bolyai'n din Cluj Napoca

Facultatea de Psihologie 9i $tiinte ale Educafiei

BRO$URA CU SUBTECTE

ADMITERE. SESIUNEA IULIE 20{9

coD BRO$URA

'3ATENTTE!,

NU DESCHTDETT CATETUL DECAT LA INDICATTA SUPRAVEGHETORULUil

1. Caietulse predi la iegirea din sala de examen!

2. Toate informafiile necesare rispunsurilor corecte sunt conlinute in text.

3. Fiecare problemi are un singur rispuns corect.

4. La fiecare intrebare, marcafi pe foaia de rdspuns cerculcorespunzitor rispunsului pe care ilconsiderati

corect. Ldsali nemarcate cercurile care corespund rispunsurilor pe care le considerafi gregite.

5. Pute[i rezolva problemele in orice ordine preferati.

6. Atunci c6nd marcati rispunsul corect, atentie la corespondenta dintre numirulintrebirii din aceastd broguri gi

numirul intrebirii de pe foaia de rdspuns.

*

succEst

Citi(i cu atenfie intrebirile de maijos. Dupi fiecare intrebare urmeazi cinci variante de rispuns, dintre caredoar una este corecti. Vi rugdm marcafi pe foaia de rispuns varianta pe care o considerafi corecti.

L. Teoia lui Chomlsky pivind insugirea limbajuluiesfe o feon'etred uc(ion i std, deoa rece :a. Deprinderea limbajului este redusd la realizareaconexiunilor stimul-rdspuns.b. Deprinderea limbajului este redusd la acliunea genelor, iarcopilul este considerat inactiv in acest proces.c. Mecanismul de extragere a regulilor de bazd din ansamblulcuvintelor auzite de copil este singular gi dobdndit.d. Invilarea limbajului de cdtre copii prezintd etape diferitepeste tot in lume.e, Timpul necesar unui copil pentru a deprinde limbajul esteprea scurt pentru a valida Tnvdlarea acestuia prin incercare-eroare.

2. Urmdtoarea afrrma{ie NU esfe adevdntd:a. Conlinutul memoriei se constituie din imagini, cuvinte,propozilii, idei, trdiri afective, migcdri.b. Encodarea, engramarea gi recuperarea sunt cele trei fazefundamentale ale memoriei. r|

c. Memoria de lungd durati cuprinde gi memoria episodicd.d. Memoria de lungd durati este organizati pe criteriipreponderent semantice.e. O mare parte din conlinutul memoriei de lungd duratd nueste disponibil in permanentd. l

3. Conform lui J.P Guilford, gdndirea divergentd esfe asoclafdcreativitdfii, Si datoritd capacitdlii sa/e de a emite idei noi,neconvenlionale, neobignuite, capacitate care se n ume$te:a. fluen!5b. flexibilitatec. originalitated. elaboraree. claritate

4. "Sunetele catifelate" sunt o formd de:

a. sinestezieb. contrast succesivc. manifestare a principiului proximitdliid. adaptare a analizatorilore. contrast simultan

5. Pentru a obline economia de resurse qi, implieit, pentru a-qispori adaptabilitatea in procesul de organizare a experienleloranteioare, sistemul cognitiv recurge la:a. acumularea qi stocarea cdt mai precisd in memoria delungd duratd, a fiecdrui stimul cu care interacliondmb. utilizarea cu o frecven{5 scdzutd a categoriilor de bazdc. ignorarea similaritS{ilor existente intre instanlele diferitelorobiecte gi stabilirea diferen{elor dintre acestead. structurarea lumii inconjuritoare in clase s,i categorii delucruri in scopul descregterii cantitdlii de informa.tii caretrebuie invdlatd, perceputd, reamintitd qi recunoscutde, sporirea frecvenfei de utilizare a unor cunogtinle complep

6. Potrivit modelului Plutchik, supunerea este rczultantaurmdtoarelor doud emolii de bazd:a. furia-dezgustulb. acceptarea-teamac. tristelea-acceptaread. teama-dezgustule. bucuria-triste{ea

7. Atunci cilnd pomim de la date care au fost anteriorpercepute, dar in reconstruclia imaginii interuin date noi pecarc nu le-am intdlnit in realitate, ne referim la urmdtoareaformd a imaginafiei:a. amplificare qi diminuareb. imagini ale imaginatieic. aglutinared. diviziune gi rearanjaree. imagini ale memoriei

8, J.P. Guilford descrie creativitatea ca:a. o slare trecdtoareb. o trdsdturd general umandc. o trdsdturd celre apare doar la geniid. o caracteristicd a inteligen{eie. o iluzie cognitivd

9. Ce tip de ralionament presupune rczolvarea urmdtoruluiexercifiu:,,Continuafigirul: A, B, A, B, ...'?a. ralionamentul deductivb. ralionamentul inductivc. ra{ionamentul euristicd. rationamentul emolionale. ralionamentul logico-matematic

10. Nu putem auzi sunetele care au o frecvenld mai mare de20000 de vibra(ii pe secundd deoarece:a. stimulul nu poate fi detectat de celulele receptoare.b. intensitatea stimulului depdgegte valoarea pragului minimabsolut.c. intensitatea sunetului este prea ridicatd.d, frecven{a stimulului este mai mare decdt valoarea praguluidiferenlial, respectiv 1/1 0.e. frecventa sunetului este prea joasri.

L Abiectele mai depdftate par mai mici decdt obiectelesimilarc ca mdime, dar mai apropiate, datoritd intervenlieiprioritare a:a. constanlei perceptuale a luminozitSliib. combinirii imaginilor din cei doi ochi, din care rezulti oimagine tridimensionaldc. capacitdlii globilor oculari de a se orienta in unghiuri diferiteunulfald de celdlaltd. constantei perceptuale a mdrimiie. constanlei perceptuale a formei

12. Atunci cdnd este vorba de producerea unei crime sau deun jaf, incdrcdtura emolionald a situaliei poate influenlaconsiderabil memoia martoilor. ln aceastd situatie vorbimdebpre;a. caracterul activ al memorieib. engramarea informa{iilorc. caracterul selectiv al memorieid. tendinla martorului de a in{elege qi de a organizainformaliile de memorat dupd criterii de semnificaliee. caracterul inteligibil al memoriei

13. Ionu{ este un adolescent pasiv, grijuliu, ingdndurat,paEnic, controlat, tempent gi calm. ln tipotogiatemperamentelor propusd de Hans Eysenck, el are untemperament:a. introvertit-stabilb. introvertitinstabilc. extravertit-instabild, extravertifstabile. coleric

14. Potrivit teoiei sociale a timbajului, un copil care poate sdlege propozilii pin elemente de relatie se situeazd lnia. etapa a 4-a a dezvoltdrii limbajuluib. etapa operaliilor formale :

c. etapa a 5-a a dezvoltdrii limbajuluid. etapa a 3-a a dezvoltdrii limbajuluie. etapa operatiilor concrete

15. Cum este perceputd schimbarea intensitdlii de la 70la g0wafi, comparativ cu schimbarca intensitdtii de ta 90 Ia 110wali?a, mai slabdb. la inceput mai slabd, ulterior mai puternicdc, la inceput mai puternicd, ulterior estompAndu-sed. identicde. mai puternicd

16. Care dintre exemplete de mai jos reftectd o acfiunep reponderent motiv atd i nti n sec?a. Un student inva{d pentru a obline o bursd.b. Un elev citegte pentru pldcerea provocatd de aceastdactivitate.c. Un copjl ajutd ta activitd{ile cotidiene ate familiei pentru aobtine sprijinul pdrin{itor.d. Un angajat participd la cursuri de formare profesionaldpentru a obtine o mdrire salariald.e. Un profesor universitar publici o lucrare pentru a oblineaprecierea colegilor.

17. fn conceplia tui Piaget, acomodarea reprezintd procesulprin care:a. se rea lizea zd vizualizarea raporturilor form6-spaliu.b. informa{ia noud este incadratd in cea deja existentd.c. se realizeazd conservarea proprietdlilor fizice aleobiectelor.d. are loc crearea de noi informatii.e. imaginarul gi realul sunt percepute amestecat.

18. ,,... pregebsc qi controleazd generalizdile din g6ndire,,.a. Senza(iileb. Reprezentdrilec. Deprinderiled. Pasiunilee. Percep(iile

19. Reaclia de oientare cdtre sursa de stimutarc poate fiprovocatd de toate evenimentele menlionate mai jos, in afardde:a. un zgomot puternicb. soneria neagteptatd a unui telefonc. aparilia bruscd a unei lumini intensed. rdgetul unui tigrue. un sunet monoton

20. Care dintre urmdtoarele componente ate motivatieircprezintd o trebuinld func{ionald? {a. trebuin(a de explorareb. impulsul sexualc. foamead. trebuinfa de odihnde. setea

21 . ,,.., .se realizeazd prin ajustarea qi corectarea informa,tiilorsenzoiale variate ce provin de la obiecte,'.a. Interpozi!iab. Mdrimea relativd a obiectelorc, Constanla perceptivdd. Convergenla ocularde. Disparitatea retiniand

22. Euristicaa. ilusheazd un proces de luare a deciziilor in care oblinereasuccesului este garantatd.b. ilustreazd caracterul normativ al procesului de luare adeciziilor.c. este utilizatd in rezolvarea unor probleme simple cu unnumdr predefinit de paqi.d. se referd la regulile mentale care pot conduce la o solutie.e. porneqte de la premisa cd oamenii ac{ioneazd ca nigtefiin(e logice in luarea deciziilor.

23. ln cadrut reprezentdrii, principala cauzd (proces/opera,tie)care contibuie la formarea unei imagini tip a unui motdelsintetic este:a. comparareab. generalizareac. imagina{iad. memoriae. abstractizarea

24. Care dintre urmdtoarcle trebuinle sunt situate pe difeitenivelui ale piramideilui Maslow?a. echilibrul emolional - trebuinla de a primi afec(iuneb. foamea - seteac. trebuinla de a fi acceptat - trebuinla de a oferi afec.tiuned. trebuinfa de autoimplinire - trebuinla de a realiza potenlialulcreativ r

e. trebuinla de a in{elege - trebuinla de a cunoagte

25. Conform lui Weber gi Fechner, dacd senzalia cregte inp rag resie a ritmeti e6, atu n ci stimu I u I :a. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatefoarte sc6zut6.b. scade in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatemedie.c. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatemedie.d. cre$te in progresie aritmetice pentru stimulii de intensitatemedie.e. cre$te in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitateridicat6.

26. Imaginea din reprczentare esfe schematicd, pentru cd:a. avem congtiinla absenfei obiectului.b" obiectul este redat in ansamblul sdu.c. cuprinde insugiri intuitiv-figurative.d. faciliteazd organizarea unor elemente percepute anterior.e. se refin doar insugirile esenliale ale obiectelor.

27. Conform conceptualizdii propuse de Atexandru Rogca, unelev carc rezolvd o problemd de frzicd intr-un mod difeit faldde solulia din manual sau cea propusd de profesor, este unelev:a. cu un temperament colericb. creativc, cu acuitate perceptuald ridicatdd. emotive. congtiincios

28. Gruparea unitd(ilor informalionale dupd criteii desemnificalie sporegfe:a, durata memoriei senzorialeb. volumul informa{iei pe care o putem relinec. volumul memoriei senzorialed. durata memoriei operalionalee, capacitatea memoriei senzoriale

29. Care dintre urmdtoarele particulaitdli NU esfe ocaracteristicd a proceselor afective?a. obiectivitateab. mobilitatea :

c. subiectivitatead" valoarea motiva{ionalde, polaritatea

30. Aparilia bruscd, de duratd scurfd 9l cu expresivitateaaccentuatd, caracterizeazd urmdtoarea formd a vie(ii afective:a, disperareab. geloziac. urad. antipatiae. simpatia

31. ln tipologia temperamentelor propusd de gcoala franco-olandezd, cei care au tendinla de a se tulbura putemic chiar 9ipentru lucrui mdrunte, sunt considerali a fi:a. instabilib. emotivi \c. melancolicid. apaticie. activi

32. ln tipologia temperamentelor prcpusd de Hippocrate, opersoand eneryicd, nelinigtitd, uneari impulsivd, eu

expresivitate foarte mare, qi care se adapteazd greu la situaliimanotone, esfe o persoand;a" sangvinicdb. emotivic. flegmaticid. colericde. melancolicd

33. Comunicarea umand gi cea animald se realizeazd diferitdeoarece:a. oamenii comunicd prin intermediul codurilor, iar animalelenu utilizeazd coduri in comunicare.b. oamenii folosesc, in principal, o semnalizare semantici, iaranimalele o semnalizare senzoriald.c. limbajul uman este inndscutd. oamenii comunici folosind limba, iar la animalecomunicarea se realizeazd prin semnalizare semanticd.e. limbajul uman are o structurd foneticd proprie.

34. Persoanele apaftjnilnd tipului de tempenment amorf sunt:a. emotive, active, secundareb. non-emotive, non-active, primarec. non-emotive, active, primared. non-emotive, active, secundaree. emotive, non-active, primare

35. Dezvoltarea expeftizei in orice domeniu este condilionatdde:a. efortul depus, practica temeinic6 gi existen{a uneFaptitudinicel pulin de nivel mediu in domeniub. de(inerea unui talent special in domeniul respectivc. vdrsta la care incepe practicarea activiti{ii intr-un anumitdomeniud. acumularea unui volum mare de cunogtinte in domeniulrespective, anii de experien(5 Tntr-un anumit domeniu

36. ln ce condilii scade sensibilitatea?a. c6nd zgomotul este mareb. cAnd pragul diferenlial cresJec. cdnd zgomotul este redusd. cAnd pragul diferential scadee. cdnd valoarea pragului absolut este micd

37. Faptul cd limbajul este un sisfem format dintr-un sef dereguli, conventii qi cunogtin{e care suslin comunicarea verballqi ansamblul activitd.tilor sociale reprezintd functia .". alimbajului:a. persuasivdb. de reprezentarec. de transmitered. de comunicaree, de codare

38. Sfinxul, centaurul sau shenele sunt exemple celebre deproduse ale imaginafiei, carc au fost realizate in cadrulprcceselor imaginaliei, prin urmdtorul prccedeu de sintezd:a. diminuareab. tipizareac. aglutinaread, analogiae, diviziunea

39. IJn sculptor care dezvoltd un nou mod de a abotdasculptura, atdt la nivelul infelegerii principiilor fundamentale,cat qi al aborddrii fenomenului (de exemplu, ConstantinBrdncugi), folosegfe preponderenf acesf tip de creativitate:a. expresivdb. divergentic. naturaldd, inovativde, productivd

40. Unui elev care incearcd sd rezolve o problemd noud qidificild de matematicd, incercilnd solu{ii diferite 9i analizdndmai multe strategii, ii "vine" solulia corectd intr-o diminealdcdnd alearg6. Acesfa este un exemplu pentru faza procesuluicreativ numitd:a. motivafional6b. prepararec, iluminared, incubaliee. atenlionald

Grila raspunsurl corecte

Facultatea

Proba optionala:Prenumele:

Prenumele tatdlui

PROBA DE CONCUR$$esiunea de examene: n

ABCDE101 CiCCOC)102QOC)()t)1O3OC)OOL)104 (J c i:) (-.) 0105O0OO{)1060or;0il107 i.j (-) (..) {) (-)losCOOCO109 C)r::)(:-.iOi::)110 'J()4](Jc)111 (j (l O {-) (:)112 ()OC)OC113 OOCOL)114 i-")(..)OrlO115 (-)()0O0116 O r) i-: O i.-.)

117 OOOO()118 i)(_)(:)(]C)119 O.)uClt-;120 Cs i-) C O i-.r

121(: CL)Ct(",)122Q O O O0123O()(')Oi_)124OCr)ilr.")125 t:-)t O O (._) O1260OCO{-")127 (,-t C C)( ) E:)

128OOO()L)129(jO00{:)130O(lCO()131 0ilOOr.)132 t.-t O C) O O133 ()l)(i(,)lJ134Oil(')Oil)135ilOOilO136 (:) (:) (-) (:) (_)

137 C)f)(_)(:)o1380OCO0139UOOi:rL)140r-r(l()il0141 Oijilr.)rl)142(t(-") ("") ("")(.)

14J l-i Cr r.j L.r(_)144OOOOi*)145 ()O[.)(:)(:)146 t)f"r(.)t--ro147 ()l),)O,;148CO0Oi,.i149(:_)il(.)0L)150 (J(jr._;l.rC)

(wmplglrli cu maiuscule)

Numdr de concurs:(de pe legitirnatie)

oNumdr chestionar

de examinare:

1 '';2t.';3O4i"'t:

^. \or.,'l: ',\8' :

c|TrTl cu ATENTTE

INSTRUCTTUNTLE

DH COMPLETARH

DE PE VERSO !

I r.,l

|';3,,+

o,

8,,,0r

0i)

ABCDE51 (.)o()co52 CO(IOO53 ()COC)il54 OCoiic55 (f0tl;Oi-.)56 (){)O'.Jf)57 (lLiC)(i/358 COOCO59 o0{:)(:)(,)60 ojotlc61 ()(j()oc)62 OOOOO63 0{:).i(:)i:_)64 (")(,_)(")r,_)(,)

65 CLrC)OC66 Ot-)t*.rl.li*)67 OOOOi.)68 Oi)O(:lC.l69 L) C.t O C)70 QOOO{)71 QCO,;C72 \._.\ (_) Lr i) O73 OOr-iO{-)74 OIC)OO75 OOOilC)76 ()Oo(it)77 OOr;Oi.:)78 OOOOC)79 iicoOo80 (J()ilCi:)81 C00(J(.)82 r.lr(i (l c) c)83 Ooo(J.:)84 ()OnOi::)85 (jilO()c86 ii(Jooc)87 i)oo(){_)BB {:,)(-)OOD 4r89 c)Co{lL)90 O/Joo(,'91 0CrlrOt-;92 oC(),')i-)93 iic.i0{:)(:)94 0C(_)(JC95 OOOO{)96 CC)()()L)97 O("r0(_)(:)98 L)Ot..i(-)Oee o0()0{_)100 c)c.roi::)(:)

ABCDE1 OalJC)c)2 CO()()O3 Oi-.lOfiLr4 0(J0oc]5 OC)CIIC6 ()looa.-)7 OOO{JC'S O'OCCI (lf(-.rr*;r1110 OOooil11 O()OIC)12 OOOOC)13 fO(lOO14 ilOo{".)(.)15 OOOOO16;rlOoc)17 QCQIO1S olOOC)19 (:)Or-)Ol20 lO.) C)C21 QOICC22 O'"")Ol(:.)23 L.r()ijol24.OOOL)25 OilOrl(i26 OLrr,)(.)l27 OO{-)CC)2S OloOcl2e )coc)c30 ; O r*.i Cr r)31 C)lnOr:32 O{lOlC.r33 OoilOO34 Cc[)(](:)35 ;OOOil36 cr_)(-)r._)(_)37 OOO;O38 OOc0(:.)39 OCTOCT*l40 oil;Oc41 r)Or-rOo42 O{)i.)(.,)O43 Oi:)C{lC44 OCOOO45 OQ[r{.rr")46 OOOOCT47 OOOOC48 COr-)(iC49 O0()C050 O(lu{:*)(::)

Zoni deantrenament

(:,)(:) C)O(-){) (J(jl"rOUil(-)(*)ooooo()/Jf:r o I () t--r {l i-")

OilOO()OI)cit o(-)(Jo o

Universitatea "Babeg-Bolyai" din Cluj Napoca

Facultatea de Psihologie 9i$tiinte ale Educatiei

BRO$URA CU SUBTECTE

ADMITERE. SESIUNEA IULIE 2019

COD BRO$URA

,4

ATENTTE! ,

NU DESCHIDETT CAIETUL DECAT LA INDTCATTA SUPRAVEGHETORULUT!

1. Caietulse predi la iegirea din sala de examen!

2. Toate informaliile necesare rispunsurilor corecte sunt continute in text.

3. Fiecare problemd are un singur rispuns corect.

4. La fiecare lntrebare, marcali pe foaia de rispuns cercul corespunzitor rispunsului pe care il considerati

corect. Lisali nemarcate cercurile care corespund rispunsurilor pe care le considerali gregite.

5, Puteti rezolva problemele in orice ordine preferati.

6. AtuncicAnd marcati rdspunsulcorect, atenfie la corespondenta dintre numirulintrebiriidin aceasti brogurd gi

numdrul intrebdrii de pe foaia de rispuns.

succEsr

Cititi cu atenfie intrebirile de maijos. Dupi fiecare intrebare urmeazi cinci variante de rispuns, dintre caredoar una egte corecti. Vi rugim marcati pe foaia de rispuns varianta pe care o considerali cbrecti.

1, Care dintre 'urmdtoarele componente ale motivafeireprezintd o trebuinld funclional|?a. trebuin.ta de explorareb. impulsul sexualc. setead, foameae. trebuin{a de odihnd

2. Ce tip de ralionament presupune rezolvarea urmdtorutuiexerciliu: ,,ContinualiSirul: A, B, A, B, ,..'?a. ralionamentul logico-matematicb. rationamentul inductivc. ralionamentul deductivd. rafionamentul emolionale. ra[ionamentul euristic

3. ,,... se realizeazd prin ajustarea gi corectarea infomaliilorsenzoriale variate ce provin de la obiecte'.a. Disparitatea retiniand .l

b. Mdrimea relativd a obiectelorc. lnterpoziliad. Convergenla ocularde. Constan{a perceptivd

4. Urmdtoarea afirma{ie NU esfe adevdratd:a. O mare parte din conlinutul memoriei de lungd duratd nueste disponibil fn permanen(i.b, Memoria de lungd duratd este organizatd pe criteriipreponderent semantice.c. Memoria de lungd durat6 cuprinde gi memoria episodicd.d. Conlinutul memoriei se constituie din imagini, cuvinte,propozilii, idei, trAiri afective, migciri.e. Encodarea, engramarea gi recuperarea sunt cele trei fazefundamentale ale memoriei.

5. J.P. Guilford descie creativitatea ca:a, o stare trecdtoareb. o trdsdturi general umandc. o trdsiturd c€lre apare doar la geniid. o iluzie cognitivde. o caracteristicd a inteligenlei

6. Canform conceptualizdrii propuse de Alexandru Rogca, unelev care rezolvd o problemd de fizicd intr-un mod difeit fatdde solulia din manual sau cea propusd de profesor, este unelev:a. cu un temperament colericb. emotivc. creativd. cu acuitate perceptuald ridicatde. con$tiincios

7. ,,Sunetele catifelate" sunt o formd de: {a. sinestezieb. contrast succesivc. adaptare a analizatorilord. contrast simultane. manifestare a principiului proximitdfii

8. Care dintre urmdtoarele trcbuin,te sunt situate pe difeiteniveluri ale piramidei lui Maslow?a. trebuinta de a inlelege - trebuinla de a cunoagteb, trebuinla de a fi acceptat - trebuin(a de a oferi afecliunec. trebuinla de autoimplinire - trebuinla de a realiza potenlialulcreativd. echilibrul emo{ional - trebuin(a de a primi afecfiunee. foamea - setea

9. ,,... prcgdtesc Ai controleazd generalizdrite din g6ndire,,.a. Deprinderileb, Reprezentirilec. Percepfiiled. Senzaliilee. Pasiunile

10, Sfinxul, centaurul sau srene/e sunt exemple celebre deproduse ale imaginafiei, care au fost rcalizate in cadrutproceselor imaginaliei, prin urmdtorul procedeu de sintezd:a. tipizareab, analogiac, diviziunead. aglutinareae. diminuarea

11. Unui elev care incearcd sd rczolve o problemd noud gidificild de matematicd, lncercilnd solutii diferite si anatiz\ntdmai multe strategii, ii "vine" sotulia corectd intr-o diminea(dcdnd aleargd. Acesfa esfe un exemplu pentru faza procesuluicreativ numitd:a. atenfionaldb. motivalional6c. incubatied. ilunflnaree. preparare

12. ln cadrul reprezentdrii, principata cauzd (prcces/operalie)care contribuie la formarca unei imagini tip a unui modelsrnfefib esfe:a. abstractizareab, comparareac. imaginaliad. generalizareae. memoria

13. Faptul cd limbajulesfe un sistem format dintr-un sef dereguli, convenlii gi cunoqtinle care suslin comunicarea vetbaldgi ansamblul activitd{ilor socra/e reprezintd funclia ... alimbajului:a. de comunicareb. de reprezentarec. persuasivdd. de transmiteree. de codare

14. Dezvottarea expeftizeiin orice domeniu este conditionatdde:a. efortul depus, practica temeinicd giexisten(a unei aptitudinicelpu{in de nivelmediu in domeniub. anii de experienld ?ntr-un anumit domeniuc. acumularea unui volum mare de cunogtinte in domeniulrespectivd. detinerea unui talent special in domeniul respective. virsta la care incepe practicarea activitdtii intr-un anumitdomeniu

15, ln tipologia temperamentelor propusd de qcoala franco-olandezd, cei care au tendinla de a se tulbun putemic chiar qipentru lucruri mdrunte, sunt considerali a fi:a. activib. emotivic. instabilid. melancolicie. apatici

16. Conform lui Weber Ei Fechner, dacd senza[ia cregte inp rog resi e a ritmeticd, atu n ci sti m u I u I :a. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatefoarte scdzutd.b. scade in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatemedie.c. cregte in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitatemedie.d. cregte in progresie geometricd pentru stimulii de intensitatemedie.e. cregte in progresie aritmeticd pentru stimulii de intensitateridicatd.

17. Euristicaa. este utilizatd in rezolvarea unor probleme simple cu unnumdr predefinit de pagi.b. ilustreazd caracterul normativ al procesului de luare adeciziilor.c. pornegte de la premisa cd oamenii actioneazd ca nistefiinfe logice in luarea deciziilor.d. ilustreazd un proces de luare a deciziilor in care o8gnereasuccesului este garantatd.e. se referd la regulile mentale care pot conduce la o solutie.

18. Teoia lui Chomsky privind insugirea limbajului esfe oteo ri e re d uction i std, deoa rece :a. Deprinderea limbajului este redusd la ac[iunea genelor, iarcopilul este considerat inactiv in acest proces.b. Invd{area limbajului de citre copii prezintd etape diferitepeste tot in lume.c. Mecanismul de extragere a regulilor de bazd din ansamblulcuvintelor auzite de copil este singular gi dobAndit.d. Timpul necesar unui copil pentru a deprinde limbajul esteprea scurt pentru a valida invilarea acestuia prin incercare-eroare.e. Deprinderea limbajului este redusd la realizareaconexiunilor stimul-rdspuns.

19. ln ce condi{ii scade sensib ilitatea?a. cdnd pragul diferenfial scadeb. cAnd zgomotul este marec. cdnd valoarea pragului absolut este mic6d. cdnd pragul diferenlial cregtee. c6nd zgomotul este redus

20. Cum este perceputd schimbarea intensitdtii de ta T0 h gawa{i, comparativ cu schimbarea intensitdtii de la g0 ta 110wali?a. mai slabdb. la inceput mai slabd, ulterior mai puternicdc. mai puternicdd. la inceput mai puternicd, ulterior estomp6ndu-see. identicd

21. ln concep,tia lui Piaget, acomodarea reprezintd pro&sutpnn care:a. se realizeazd conservarea proprietdlilor fizice aleobiectelor.b. imaginarul gi realul sunt percepute amestecat.c- se real izea zd vizualizarea raportu rilor formd-spa(iu.d. informatia noud este incadratd in cea deja existentd.e. are loc crearea de noi informatii.

22. Persoanele apar{inInd tipului de temperament amoff sunt:a. non-emotive, active, secundareb. non-emotive, active, primaree. emotive, active, secundared. non-emotive, non-active, primaree. emotive, non-active, primare

23. lmaginea din reprezentare esfe schematicd, pentru cd:a. se relin doar insugirile esenliale ale obiectelor.b. cuprinde insugiri intuitiv-figurative.c, avem con$tiinta absentei obiectului.d. faciliteazd organizarea unor elemente percepute anterior.e. obiectul este redat ?n ansamblul sdu.

24. Potrivit modelului Plutchik, supunerea este rezultantaurmdtoarelar doud emotii de bazd:a. tristelea-acceptareab. teama-dezgustulc. bucuria-triste[ead. acceptarea-teamae, furia-dezgustul

25. Ionu,t este un adolescent pasiv, gijuliu, ingilndurat,pa$nic, controlat, tempent gl calm. '[n tipologiatemperamentelor propusd de Hans Eysenck, el are

-un

temperament:a. introvertit-instabilb. extravertit-instabilc. extravertit-stabild. colerice. introvertit-stabil

26. Conform lui J.P Guilford, gilndirea divergentd esteasociatd creativitd{ii, qidatoritd capacit1{iisa/e de a emite ideinoi, neconvenlionale, neobisnuite, capacitate cate senumeste:a. claritateb. originalitatec. elaborared. flexibilitatee. fluenlii

27. Nu putem auzi sunetele care au o frecventd mai mare de20000 de vibralii pe secundd deoarece:a. frecven{a stimulului este mai mare dec6t valoarea praguluidiferen(ial, respectiv 1/1 0,b. stimulul nu poate fi detectat de celulele receptoare.c. frecven{a sunetului este prea joasd.d. intensitatea stimulului depSgegte valoarea pragului minimabsolut.e. intensitatea sunetului este prea ridicatd.

28. Atunci cdnd este vorba de producerea unei crime sau deun jaf, incdrcdtura emo.tionald a situaliei poate influenfaconsiderabil memoia martorilor. ln aceastd situatie vorbimdespre:a. caracterul inteligibil al memorieib. caracterul selectiv al memorieic. tendinla martorului de a Tnlelege qi de a organizainformatiile de memorat dupd criterii de semnificafied. caracterul activ al memorieie. engramarea informaliilor

29. Care dintre exemplele de mai jos reftectd o acliunepreponderent motivatd intinsec?a. Un student inva{d pentru a obtine o bursd.b. Un angajat participd la cursuri de formare profesionaldpentru a ob{ine o mdrire salarialS.c. Un profesor universitar publicd o lucrare pentru a ob{ineaprecierea colegilor.d" Un copil ajuti la activititile cotidiene ale familiei pentru aob(ine sprijinul pdrinlilor.e. Un elev citegte pentru pldcerea provocatd de aceastdactivitate.

3A. Comuni.carea umand qi cea animald se realizeazd diferitdeoarece:a, oamenii comunicd prin intermediul codurilor, iar animalelenu utilizeazd coduri in comunicare.b. limbajul uman are o structurd foneticd proprie.c. oamenii folosesc, in principal, o semnalizare semanticd, iaranimalele o semnalizare senzoriald.d. oamenii comunicd folosind limba, iar la animalecomunicarea se realizeazi orin semnalizare semanticd.e. limbajul uman este inndscut

31. Un sculptor care dezvoltd un nou mod de a abordasculptura, atdt Ia nivelul inlelegerii pincipiilor fundamentale,cilt qi al aboddrii fenomenului (de exemplu, ConstantinBrincugi), folosegte prepondercnt acesf fp de creativitate:a. productivdb. inovativdc. naturaldd. divergentde. expresivi

v

32. Gruparea unitdlitor informa{ionale dupd criterii desemnifica{e sporegfe:a. durata memoriei senzorialeb, volumul memoriei senzorialec. volumul informaliei pe care o putem retined, capacitatea memoriei senzorialee, durata memoriei opera{ionale

33. Pentru a obline economia de resurse gi, implicit, pientru a-gl spoi adaptabilitatea in procesul de organizare aexperienlelor anterioare, sistemul cognitiv recutge la:a. acumularea gi stocarea c6t mai precisi in memoria delungi duratd, a fieqirui stimul cu care interacliondmb. utifizarea cu o frecvenld scdzutd a categoriilor de bazdc, sporirea frecven{ei de utilizare a unor cunogtinle complexed, structurarea lumii inconjurdtoare in clase qi categorii delucruri in scopul descreqterii cantitSlii de informa{ii caretrebuie invdlat5, perceputS, reamintitd qi recunoscutAe. ignorarea similaritdlilor existente intre instan{ele diferitelorobiecte gi stabilirea diferen{elor dintre acestea

34. Reac{ia de orientare cdfie sursa de stimularc poate f,provocatd de toate evenimentele men[ionate mai jos, ln afardde:a. riigetul unui tigrub, un zgomot puternicc^ un sunet monotond. soneria neagteptatd a unui telefone. apari{ia bruscd a unei lumini intense

35. Care dintre urmdtoarele pafticulait6li NU esfe ocaracteristicd a proceselor afective?a. valoarea motivafionaldb. obiectivitatea 4c. mobilitatead. polaritateae, subiectivitatea

36. Apari(ia brusc5, de dumtd scurfd gi cu expresivitateaaccentuatd, caracteizeazd urmdtoarca formd a vietii afective:a. antipatiab. urac. disperaread. geloziae. simpatia

37. Atunci cdnd pomim de la date carc alt fost anteriorpercepute, dar in reconstruc,tia imaginii intervin date noi pecare nu le-am lntdlnit ?n realitate, ne referim la urmdtoareaformd a imagina{iei:a. aglutinareb. amplificare gi diminuarec. imagini ale imaginalieid. imagini ale memorieie. diviziune si rearanjare

38. Obiecfe/e mai depdrtate par mai mici decdt obiectelesimilare ca mdrime, dar mai aprcpiate, datoitd interven{ieipioritare a:a. constan{ei perceptuale a luminozitiliib. capacitd{ii globilor oculari de a se orienta in unghiuri diferiteunulfald de celdlaltc. constantei perceptuale a mirimiid. combindrii imaginilor din cei doi ochi, din care rezultd oimagine tridimensional6e. constan{ei perceptuale a formei

39. ln tipolagia temperamentetor prcpusd de Hippocrate, apersoand energicd, neliniqtitd, uneori impulsiv1, cuexpresivitate foafte mare, gl care se adapteazd greu la situa{iimonotone, este o persoand:a. sangvinicib. melancolicic. flegmaticdd. colericde. emotivd

40. Potivit teoiei sociale a limbajului, un copil care poate sdlege propoztfii prin elemente de relalie se situeazd ln:a. etapa operaliilor formaleb. etapa a 4a a dezvoltdrii limbajuluic. etapa a3-a a dezvoltdrii limbajuluid, etapa operaliilor concretee. etapa a 5-a a dezvoltirii limbajului

Grilq raspunsuri corecte

Pr€numele:

Facultatea:

Proba optionala

PROBA DE CONCURSSesiunea de examene; n Prenumele tat5lui:

ABCDE101 ccoot)jjTCt i:) (l)(_) (_)

103r-)CO0O104CC,OOL)105Oilocc)106Oil|()(-)107()C)()uL)108 ci;;_;Qi_)109 O0(:)(:){:_)110 C(la)(_)(-)111 CO()()i:)112 (focL:rf113 OOC)OO114 {-l(-rOU()115 |COO0116 C)or;)(:)(::)117 (";Oa){)i,)118 {:-)(_.i(_)ilo119 (JOCOC)l20CsOOO(:)121r])COCO122() {- ii-; i-;,-,,123()i)coi_)124O0a)O{.J125ilOO()O126 (ja-)(-)(_)IJ127 {Jococ128 (") (:.) (".) OO12eQCOC()130oi)()o{.,)131 0()()()()132 i:)OOC)C133 OO(")(,)O134 Cr.l;il:Or._)135 cr){)ri()136 {)COC)C)137O()()Oi)138 OOOt)i)139{iOO0l)140ilO()r)()141 Cijil.r()ilt142("-;OOiJ()143 {iOO(lC)l44CrOOOi-)'r45 C.)O O O(::)146CCO,lt)147 C)0i_,.o(_)148LrfOO')149(J,. )(.)(-)(--)150 {:,.) tl., (-) llt(*)

(@mpletall cu maiuscuie)

Numdr de concurs;(de pe legiiirnatie)

oNumdr che$tlonar

de examinare:

1 r-*)

2,;nJi'4ac,.. .i

^ '.'.\f) \ .''

7l t, '..,

8, .)

crT|Trcu ATENTTE

TNSTRUCTIUNtLE

DH COMPTETARH

DE PE VERSO !

i.:,(_)

I

IJ45

vII0

ABCDE51 0r*)(ict)52 Oo.;),;i-rO3 i:-)(,)O{_)(,)54 OL'OOC55 0()u0o56 U(.)OOi,-)57 r)i;oor.)58 OOOOC)59 O0t-iOi-)60 COOOC)61 i.l(-")Oi-rC)62 ()C)coo63 o0o0i-)64 ()(J0,,,.t(:.)65 ':)()q;r-:L)66 OO[!(:)("")67 oo()oa)68 oco{lu69 OOCOC70 Oo(J/Jo71 ooooo72 O(tOOO73 ()oc-ioq;74 (){*)()il075 U(]CilC)76 ilOOoo77 coa)oi-\78 O()OOL)79 OOOOC80 C()()Oi)81 Co()o,',._)82 r.ioooc)83 00fi(.jrJ84 OOi:jOi:)85 ilOooL)86 ilOo{)c)87 OOCO{,-88 r)4)(_)(:){,) *89 C)Cr(-)riC "

90 ()(]0oo91 C)(:)(:)Oi:)92 oooof)93 ()Li co{:)e4 oo0oc)95 OOOO{)96 COOCCe7 Oooot)98 OOOOC99 OOO,J{*)100 (::) (:) 13 | {-)

ABCDE1 00cc)c2 {)oC)(-'C)3 c()ool4 0()(){)45 COC)OC)6 {:)Oo(-l()7 at:,Or.)Ci8 OCOIOe (Jl(]oc)10 ()0()0o11 )Croac)l2 aOOOC)13 fOrjLiO14 a(-rO0L)15 OOOO(:)16 C)Oil.C17 OCOOI18 l{)O0(_)1e coooa)2a QOe CrC)21 aoool22 )rJ.J;.J23 lO{:rt)C)24 c0()1o25 OOOrll26 ()c.;()L)27 ctll.)fJo2S O;OOC29 OOt"i(ll30 OO;CC31 ( )o()CC)32 OCro(]C]33 c(){);(,)34 {:rOC C)C)35 olo0(J36 O(JO()C)37 coco.:)3s oocoL)39 OCiOCO40 ()il00;41 {)OfOO42 OOilOO43 OOoilo44 OOCJOO45 OOOOC46 OOOOCi47 OO0OI)48 C'OUOO49 ()OOCO50 oc)o0c)

Zond deantrenament

OO(IOOOOo i.,) (_) (_) (:)(f (foo|:j,:)',J,or-,fi()i)O{-)a)(-)O'JOOiiOf)(]o oilo{ic