1tl

MAGDALENA DUMITRANA

Managemenful Claser

Vol. 1

Copilul intre profesor qi familie.Subiectivismul bun si subiectivismul rdu

Editura SITECHCraiova,2019

1.

2.

CUPRINS

Scurti introducere................ ...................9Cariera didacticd - intre teorie Ei practicd.Studiul-cAteva elemente de prezentare............. ................12

Mirturii - profesorul vlzut de pe bincile qcolii......... .............152.1. Experienfe qcolare pldcute ......................15

2.1.1. Pre;colaritate............ .....152.1.2. Clasele primare......... .....242.1.3. Gimnaziu ......43

2.1.4. Liceu........ .....552.1.5. Facultate ......68

2.2.Expeienfe gcolare nepl5cute ...................692.2.1. Pre;colaritate............ .....692.1.2. Clasele primare......... .....792.2.3, Gimnaziu ....I292.2.4. Liceu........ ...161

3. Familie, Profesori, Elevi ."' 181

3.1 Triunghiul educalional............ ...............1813.2.Pdrin11i................ .................188

3.3. Profesorii............ .................1933.4. Copiii. ..'.'..........-214

3.4.1. Profiluri dificile....... .....2143.4.2. Copii cuprobleme speciale.. ----.'.-.'235

3.4.2.l.Lateralitate ............... ...............2353.4.2.2. Tulburdri de invdfare ...'.........--241

3.4.2.3.Copii cu cerinfe speciale ..........2483.4.2.4. Dificult5li legate de etnie ........2603.4.2.5. Dificultdli legate de domeniul religios... ...273

4. ConcIu2ii............... ..............281

in care coPiii de altiru rntegrali in clas6'

erp legate ilxtr-un fel

i semificarive Pentru

4trute in media cu

d *rnt exffiI de des

sofitmlpentrumodulp. r eleri.

f,

2. MARTURII _ PROFESORULVAZUT DEPE BAI{CILE SCOLII

Iatd, in s istematizare a anun[atd. mai sus, rel at[rile subie clilor.

2.1. EXPERIENTE SCOLARE PLACUTE

2.1.1. Pre;coluritute

in acest domeniu de referinfd, au fost selectate urm[toarele texte:

l. Deqi s-a intdmplat de prea mult timp parcd imi amintesc ca ;i cum

s-ar fi petrecut ieri un an la grddinila mea preferatd, nu voi uita niciodatd cele

cdteva momente ;i care mi le amintesc cu mult drag. Unul care pot afirma cd

m-a marcat destul de mult l-a reprezentat o activitate tn echipd. O adevdratd

,, responsabilitate de familie ".Doamna educatoare pe care cu siguranld nu o voi uita niciodatd mi-aJdcut

copildria mult mai frumoasd. Acea responsabilitate in grup de care vorbeam a

fost ,,misiunea imposibild - ciorba". Fiecare copil a adus cdte un ingredient ;io zi intreagd am pus tot sufletul noi copii pentru aface cea mai bund ciorbd.

De;i rezultatul nu afost atdt de bun (cdci la sfar;it noi trebuia sd mdncdm

din ciorbd) lmi amintesc cu atdta drag prima mel ,,responsabilitate" dacd o potnumi a;a. Este ciudat, nu neg cd imi amintesc cu mult drag de singurul an petrecut

la grddinild ;i nu de cei 4 ani de ;coald primard. Multe ar fi de povestit insdasta a fost pentru mine foarte important ;i nu cred cd voi uita niciodatd.

Aparent, este o amintire banald, mai mult chiar, pare cd nici nu este o

amintire adevSratd. Jine de procedeele didactice obiqnuite ca educatoarea sd

ceard copiilor diferite produse u;or de procurat * cel mai adesea fructe ;i/saulegume, ca apoi sd se preg[teascd impreun[ cu pregcolarii, gustdri simple. Cutoate acestea, lucrurile nu stau chiar aqa, deoarece educatoarea s-a ,,complicat".

l5

Profitdnd de faptul cd foarte probabil lucra intr-o grddinilb cu program prelungit,ceea ce insemna ci cei mici mdncau aici la prdnz, a hot[rdt sa pregdteasca omAncare ,,adevdratd". Adicd s[ oblind acceptul directoarei -ceea ce a ,si a reuqit;apoi sd imbuneze bucdtdresele, pentru c5 urma sd intre pe teritoriul 1or, sd leincurce qi poate sdle intdrzie in pregdtirea mesei. in plus, trebuia sd fie atenti lacopii, sd ii str0ngd pe toji imprejur, sd dea fiec[ruia o sarcin6, astfel inc6t s[ nuapard, incidente nepldcute. $i, in sf0rqit, si reuqeasci sd gdteascd o ciorbi,,adevdratd". Din nefericire, o activitate simpl6, foarte utild qi plIcuti copiilor,ridici mult prea multe probleme in contextul grddinilei de astdzi. putem urruorudesigur, modelul arhitecturii qcolare atat din vest cdt gi din est, in care suntprevdzute fie mici cuptoare cu microunde, pe coridor, intr-un loc bine stabilit,fie chicinete cu mobilier qi ustensile de adult, ?n fiecare sal[ de clasd, astfelincdt efortul sd fie minim iar succesul activitdfii, maxim. putem, dar nu o vomface aici, pentru c[ amintirea se referi la altcevade fapt.

Descifrdm conlinutul ei prin descrierea frcutd de preqcolarul, acum adult,care a filtrat experienla astfel inc0t sd poati exprima logic, o trdire intens emofionald,in sensul ei cel mai pozitiv. Sunt cdteva cuvinte explicative: responsabilitate, familie,echipd. Adic5, fetila a indeplinit cu succes sarcina care i-a fost datd ei, individual;o sarcinS, nu strdind, ci una care a securizat-o emofional, fiind apropiatide activiti,tilecunoscute din familie, dar la care ea nu avea cu adevdrat acces. (Sd nu ne imagindmtotuqi cd ciorba a fost gdtitd de copii; oricum asta nu are importanld deoarece eiau r[mas cu aceast[ convingere). Un al doilea tip de securizare, tot emofionald,line de conqtiinja cd, deqi a avut de fbcut un lucru in mod individual, ea nu erasinguri qi deci nesigurd pe corectitudinea procesului qi a rezultatului, ci in fapt,de la inceput pdnd la sfhrgit, era vorba de o echipd cu activitdti convergente,indrumatd, echipa, in mod evident, de un adult binevoitor.

Sd nu ne l6sdm inqela{i nici de afirmalia privind calitatea ciorbei. Asta ospune adultul de astdzi, imbibat deja de prejudecdli privind copiliria, care seindoieqte de posibilitdlile copiilor. Bund sau nu, ciorba a pl6cut la toat1 lumea.Dovadd e faptul ci a rdmas bine intipiritd in amintire.

Elementul esenfial aici este afectivitatea. Plicerea activitilii, responsabilitateabine indeplinitd, ajutorul colectiv-al echipei, dar qi faptul cd acest copil a muncitau ficut ca ,,ciorba" sd prevaleze asupra activitdlii din qcoala primari. ceea cerdstoarn5, a cdta oard?, afnma[iarigidd c5, orice ar face copilul in grrdinifd estejoacd iar munca ,,adevdratd" apare mult mai tdrziu, sub autoritatea coercitivi aadultului. ceea ce, de altfel, apare foarte des gi in activitdlile preqcolare.

2. o intdmplarefrumoasd, care m-a marcat in copildrie qi mai tdrziu s-aintdmplat cdnd eram la grddinild la grupa mare. Deoarece ;tiam foarte multepoezii ;i pove;ti, educatoarea de la grupa micd a rugat-o pe educatoareagn'pei noastre sd md lase sd stau pentru o ord cu cei mici deoarece dumneaeitrebuia sd tntocmeascd ni;te acte urgente. in acea zi o mdmicd ;i-a adus pentruprima datd copilul la grddinitd ;i pustiul nu se mai oprea din pldns ;i din

16

l

u program prelungit,ret sA pregdteascd o

{€ea ce a gi a reuqit;

e tsitoriul 1or, sd le

ebuia sd fie atentdlam6, astrel tncdt sd nu

i giteascd o ciorbdd gi pldcutl coPiilor,a$ezi. Putem avansa

din est" in care sunt

r-rm loc bine stabilit,sali de clasd, astfel

P6eil" dar nu o vom

rumlrul" acum adult,

fih€idens emofionald,

crymsabilitate, familie,

,cil data ei, individual;

rycpiala de activitililees.lsdnune imagindm

ryortan,te deoarece ei

riztre. tot emo!iona16,

d indir-idual, ea nu era

rezultatului, ci in faPt,

rtilitili convergente,

nlftarea ciorbei. Asta o

rind coPildria' care se

r ptdcut Latoatd lumea'

drff {ii, rcsPonsabilitatea

cefficoPilamuncitroal- prrimard. Ceea ce

crylut in grddinild. este

rnmitatea coercrtrvd a

glpcolare.

,?ilfuie 5r mai t&rziu s-a

vae girrln foarte multe

ryg.o Pe educatoareamici deoarece dumneaei

nanica ;i-a adus Pentruoprea din Pldns ;i din

^rfi

sughilat. Nimeni nu-i intra in voie, pldngea tntr-una. Am intrat ln clasd, m-am

a;ezat pe un scaun , am luat cartea de pove;ti de pe catedra educatoarei qi. am

inceput sd md prefoc cd le citesc o poveste, pe care le-o spuneam din minte.

Pu;tiul cel nou, care nu-;i ddduse nici mdcar fularul ;i hdinu[a ios, avenit, s-a aqezat jos ldngd mine qi s-a oprit din pldns. L-am ajutat sd se

dezbrace, el m-a luat de mdnd Ei nu a vrut sd mai plece de ldngd mine. Pentru ca

el sd nu mai pldngd, am inceput sd le cdnt ;i sd le spun poezii celor de la grupamicd. Am fost foarte fericitd cdnd o fetild mi-a spus ,,tovaldsa educatoale", md

simleam mare qi importantd. Copiii md ascultau ;i seiucaufrumos, erau lini;ti[iqi cuminfi, iar eu eram in culmeafericirii.

Educatoarea de la grupa micd mi-a mullumit, mi-a spus cd e foartemullumitd de mine, m-a ldudat tn fala clasei mele, la educatoarea mea ;i mi-aspus cd tntr-o bund zi voifi o bund educatoare. Sper sdfi avut dreptate.

Din nou aqadar, despre responsabilitate. De aceastd datd", e vorba de un alt

fel de sarcind, dar din nou, vorbim despre munc5. $i vorbim din nou, de asemenea,

de o amintire emo!iona16. FArd indoiald, povestitoarea trebuie sd fi fost o feti1i mai

dezghelatl, cu autoritate printre colegi, deqi ea nu conqtientizeazd asta. Nici nu se

raporteazd de altfel, la colegi, ci la adult, la educatoare. Cu alte cuvinte, este un

copil cu nivel de aspiralie inalt, dar nu din orgoliu, ci din voca,tie. Responsabilitatea

primitd, cafe ar putea fi calificati poate drept lipsd de rdspundere din partea

cadrului didactic, a ficut-o int-un fel, sd iqi traseze calea. Felul in care, a,jffiitat-o"pe educatoare este de fapt, unul personal: tact pedagogic, blAndefe, in{elegere qi

mult calm. Un copil care demonstreazd,la fel ca at?'1ia algi copii, cd tot ce infelege

un adult prin joc, este in fapt, o activitate serioasd. $i uneori, chiar premonitorie.

Pe de altdparte ?nsd, ceea ce pare a fi uimitor ln relalia fetilei cu cei de la

gnrpa micd este tn fapt, un fenomen normal; copiii mai mici recepteazd cumult mai

bine semnalele venite de la copiii mai mari decdt, aceleaqi semnale, venite din partea

adultglui. Este un fapt constatat atflt empiric, din experienfd, c0t qi de psihologl. L.

S. Vdgotski, cu a sa iondaproximei dezvoltdri, ia in considerafie acest lucru.1

3. Au trecut mai bine de 30 de ani de cdnd am pd;it prima datd pragulgrddinilei, tntdmpldrile din acea perioadd s-au pierdut de-a lungul timpului, dar unele

mi-au rdmas intipdrite in memorie. (Jna dintre ele m-a determinat sd urdsc minciuna.

Eram tn grupa mare iar d-na fue atunci tovard;a) educatoare ne-a dat de

realizat un desen pentru ziua urmdtoare .Am mers acasd dar nu arnJdcut desenul; am

considerat cd este mult mai bine sd md joc ;i mi-am zis cd poate nu o sd ne verifice. A

I Zona proximei dezvoltlri se defineqte ca fiind diferenla intre nivelul actual al dezvoltdrii(copilului), determinat de capacitatea de a rezolva o problemd in mod independent gi niveluldezvoltirii potenliale, determinat prin rezolvarea de probleme sub cdlduzirea din partea unuiadult sau in colaborare cu colegi mai capabili. (L.S. V6gotski, Mind in Society, HarvardUniversity Press, 1978, pp.86;90)

17

&tua zi cdnd am mers la grddin ld d-r* ne-a cerut desmele. De teamd sa nufiu certatdca nu mi-am ficut tema, am minlit. Am spus cd l-arn uitat acasd. Probabil ca d-naeducatoare ;i-a dnt smmn ca am minfit qi m-a trimis acasd sd tl aduc. Am continuat cuminciuna. Am ie;it din clasd, am zdbovit cevaweme in anrtea grddinilei ;i m-am tntorssptndnd cd pdrinfii mei nu sunt acasd qi nu am chein sd pot intra tn casd sd tl iau. D-na a zdmbit ;i astdzi trni amintesc acel zdmba) ;i mi-a splts : Nu-i nimic, la ffir;itutprogramului vom merge impreund sd tl luim ; poqte annii vorfi pdrinyii qcasd. "

cu ochii plini de lacrimi qi cu inima micd, micd, am reatnoscut tn s/arqitcd am m@t. Cu voce bldndd d-na mi-a spus cd rut estefrumos sd minli, cd dicdfaci asta, oamenii nu vor mai avea incredere in tine Si mi-a mai spus cd minciunaare picioare scurte. Nu am tnleles eu prea bine atunci ce tnseamnd asta, dar mi-amdat seama cd am gresit. Am promis in foya colegilor ;i mie tnsdmi cd nu voi maiminli niciodatd. Iar acum la cei 37 de ani pe care ii am, pot spune cd minciuna estelucrul pe care il detest cel mai mult.

copiii mint? FSrd indoiald,, ei mint foarte des dar niciodati nu spgnminciuni. Deqi se foloseqte acelaqi cuvdnt, semnificafia minciunii la copil estedeparte de a fi aceeaqi ca la adult. Criteriile neadevdrului sunt altele qi nu aunici o legdtur6 cu o inqeldtorie ,,adevrratd-.2 Avem insd de-a face din nou cu oamintire emofional5. Nimic r6u nu s-a petrecut, ba dimpotrivd,,toate lucrurile auieqit bine. $i totuqi, aceastd non-intAmplarc a avut un ecou absolut extraordinarasupra copilului, in toatd viala sa viitoare de adult. Singura explicalie a acestuiimpact pare a f,r vocea blAndd a educatoarei. vorbim de intuilie, de tactpedagogic qi de o inlelegere nesfArqitd a copildriei. Ca gi in cazurile precedente,amintirile nu au un conlinut extraordinar, nu aduc noutate, originalitate qi nu facsd tresard nici o inimd in afara celei de copil pregcolar. $i cu toate acestea,efectul pozitiv obfinut este mult dincolo de orice obiectiv po care qi l-ar propunede indeplinit weo programd qcolar6, mult dincolo de metodele, procedeele,activitilile mai mult sau mai pulin formale pe care viitoarea educatoare esteobligatd sd le invefe.

4. una din faptele mele rele s-a intdmplat cdnd eram la grddinild. Eraziua de I martie iar toatd lumea oferea mdrli;oare, unui bdiat de la mine dingrupd ii pldcea de o fotd ;i voia sd-i ofere cel mai frumos qi cel mai maremdrli;or pe care il avea.

Bdiatului ii era ruqine si m-a rugat pe mine sd ii dau mdrli;orul tnsdmie mi-a pldcut atdt de mult incdt nu mai voiam sd tl ofer persoanei cdreia iiera destinat, ci voiam sd tl pdstrez pentru mine.

Doamna educatoare cqre vdzuse totul m-a rugat sd ii inapoiez mdrli;orul,pdnd la urmd am cedat;i l-am tnapoiat.

2 Pentru acest subiect, vezi JeanPiaget, Judecata morald la copil, Chiqindu, Editura Cartrer,2}l218

wnasotufwcertatdffi- Prcfubil ca d-na

fu- Am contirruat cu

@ei$im-amtntorsva in usd sd tI iau. D-Ni ninic,Ia sfdr;itulfr@acasd-"r n&uxtoscut tn sfir;itrc fr minli, cd dacd

ri"grs ciminciunaffi asta, dar mi-am

t iffi cd mt voi mai

tWdminciuna este

h niciodatn ill spun

mimiunii la coPil este

ui mt altele qi nu au

&a frce din nou cu o

rrirf- toate lucrurile au

n &olut extraordinar

re erplicalie a acestui

n de intuifie, de tact

in caanile Precedente,r- uieinalitate qi nu fac

n- 5i s toate acestea,

; pe care 5i l-ar Propunemetodele, Procedeele,

imarea educatoare este

swn la grddinild' Era

ui fuiaI de la mine din

Fu;as gr cel mai mare

, fi dou mdrli;orul tnsd

du penoanei cdreia ti

n fr inryoia mi4i;orul,

''

Putem considera cd avem aici prima dilemdmorali de a cErei rezolvare poate

depinde judecata morali a viitorului adult. Poate fi consideratd o intdmplare cu

haz,in care sunt amestecate o prim5,,iubire" tratatd de obicei cu umor de citreadul1i, timiditate, un cadou, dar qi o domniqoard cdreia ii plac ,,bijuteriile" qi pe

care,la acea foarte fragedd v6rst5, in conformitate cu impulsurile normale aceleiperioade, este tentatd sd qi le insuqeascd. Foarte probabil, dacd educatoarea nu arfi urmdrit cu atenlie tot ce se intimpld cu copiii din grupi, lucrurile aqa ar firdmas - fetila gi-ar fi pistrat mdrfiqorul rdvnit si s-ar fi bucurat de el f6r[ nici oproblemd. Intervenlia educatoarei ins6, a f6cut ca aceastd amintire s[ igi piard[hazul qi sd fie consideratd de narator ca hind o faptd rea. Pe de altd parte, s5 nuuit6m c6, povestitoarea a considerat aceastd intAmplare ca fiind una in care

cadrul didactic a jucat un rol pozitiv. Este, dacd ne gdndim bine, una dintremultele intdmpl[ri in care adultul, cu bldndele qi inlelegere pentru vArsta

copillriei, il ajutd pe preEcolar sd inleleagS diferenla dintre bine qi rdu.

5. imi amintesc cu drag de anii copildriei, de anii petreculi la grddinild,unde am mers de Ia i ani ;i unde m-am simlit ca acasd: acolo mdncam,

dormeam, md jucam ;i eram iubitd de educatoarele cele mai frumoase ;i maibune din lumi, pentru cd eu a;a le vedeam, desigur, dupd mama mea. imiamintesc cu multd emolie tn suflet de cea care mi-a fost direct educatoare ;icare avea acela;i nume ca al meu: Anca, care md strdngea tot timpul la pieptulei Ei care md alinta ,,Ancula".

Ceea ce m-a legat ;i mai mult de sufletul ei s-a intdmplat in momentul tn

care am pus o gumd de mestecat in pdrul unei colege, eu considerdnd asta o

glumd. Doamna educatoare a qtiut cum sd-i explice mamei colegei, care venise

hotdrdtd sd-mi facd ;i mie acelaqi lucru, pentru cd pe fata ei deja o tunsese.

Doamna educatoare ;i-a cerut scuze tn numele meu, al mamei qi i-a explicat

foarte frumos, dar cu capul plecat, ru;inatd de fapta mea, deoarece mama

iffiriatd i-a repro;at cd nu ne-a supravegheat tndeaiuns.

Fetila nu a fost supdratd pe mine prea mult timp pentru cd doamna

educatoare a reu;it sd ne impace. In schimb, mama ei, a continuat sd se uite

foarte urdt la mine.Am iubit-o foarte mult pe doamna educatoare datoritd faptului cd a ;tiut cum

sd rezolve acea situalie, /drd ceartd tntre pdrinyi, dar cu asumarea aceleifapte.

6. O intdmplare care m-a marcat tn copildrie, s-a intdmplat cdnd eram

la grddinild, grupa micd. Era o zi frumoasd de primdvard, ieqisem ln curteagrddinilei ;i doamna educatoare ne citea o poezie. Eu lineam in mdnd un corncu ciocolatd pe care mi-l cumpdra mama in fiecare zi, in drum spre grddinild.O colegd de grupd, ceva mai demoltatd, tncerca defiecare datd sd-mi mdndnce

cornul. in acea zi se aqezase exact ldngd mine, iar in timp ce doamna educatoare

citea poeziq, ee mi l-a smuls din mana. Eu, foarte supdrata ;i sdtula cd de

fiecare datd se intdmpla lafel, nu m-am mai putut stdpdni ;i i-am dat o palmd.rfto"Edhra C2ficr,2072

19

-*"ft"

in acel moment ochii tuturor copiilor s-au indreptat spre noi, iar doamnaeducatoare ne-a privit insistent timp de cdteva sicundi Si apoi a continuatcitirea poeziei. La ffirqitul orei, colega mea erafoartefurioasi pe mine, eu mdsimleam foarte prost ;i tn minte aveam doar o rusine imensd jayd de doamnaeducatoare. Ddnsa ne-a chemat ;i am mers tmpreund in claid,' ceilalli copiirdmdndnd afard, cu o altd doamnd. Atunci

"u i* tnceput sd ptdng ;i doaina

ne-a vorbit atdt de frumos despre gre;elile noastre, incit ne-am cerut scuze unafald de cealaltd ;i mai mult, eu ;i colega mea qm ajuns pdnd la urmd, foartebune prietene si colege de grddinild. Am apreciat-o foirte mult pe diamnaeducatoqre pentru cd nu ne-a Jdcut observalil in fala tuturor colegiior. pdnd ;iastdzi, imi amintesc cu drag de ea.

Cele doud povestiri de mai sus sunt oarecum tipice pentru micile conflictecare pot apltea intre copii - primul legat de glumele proaste, mai ales din punctulde vedere al adultului, cel de-al doilea conflict fiind oarecum asemdndtor cu povesteamdr,tiqorului, numai cd" de dataaceasta, victima este chiar povestitoarea.

in ambele canrlJt, sfdrqitul fericit s-a datorat in intregime educatoarei,calmului siu qi mai ales, comportamentului sdu echidistant. in mod firesc, unadult ar fi considerat vinovate pe cele doud fetife, cea care a lipit guma in p'arulcolegei si cea care sistematic fura mdncarea povestitoarei. in mod justificataqadar, vinovatele ar fi fost certate gi pedepsite. Dar nu s-a intAmplat aqa, totuqi.

Prima gidt a educatoarei a fost sE aibd o disculie cu pdrfile implicate'inconflict qi sd le facd s[ infeleagd situalia; frrd acuze, fbrd pedepr", .i, grijd qifoarte probabil, cu dragoste.

Metoda, este adevdrat, nu a funclionat qi in cazul mamei din povestireanr. 5 dar acesta nu este un lucru de mirare. Toat[ lumea qtie cd adulliisunt multmai greu de educat dec6t copiii.

Un aspect care nu line de acfiunea in sine a povestirii nr. 6 trebuieneapdrat remarcat, ca fiind extrem de edificator pentru comportamentul didacticde zi cl zi al educatoarei. Si recitim inceputul: ,,o intdmplare care m-a marcatin copildrie, s-a intdmplat cand eram la grddinifr, grupa micd. Era o zi frumoasrde primivari, ieqisem in curtea grddinilei qi Aourntru educatoare ne citea opoezie. Eu lineam in mdni un com cu ciocolati pe care mi-l cumpdra mama inhecare zi, in drum spre grddinili."

Ne putem imagina situafia? o zi frumoasd qi caldl, mititeii de la grupamicd strdngi in jurul educatoarei, deqi ar fi putut si se foiasci qi sd a-lergeimprejur, liberi cumva si facl diferite activitdli - fetila mAnca cornul r.r-per-utde mamd, f6rd sd fie obligatd s6 aqtepte pavzaoficiald pentru ,,gustarea de la ora10", la mrsuf6, cu qerve{el. orice directoare ar fi ridicai lcel pufin) dinsprdncene, dacd nu mai mult. Iar pe deasupra, educatoarea citea .opitugito. opoezie pe care o ascultau toli cu atenfie, evident, mai pufin impricinatapofticioasd. O atmosferl de totald securitate emolional5, impregnati cu fioripoetici qi care s-a terminat cu succes, intr-o lecfie de morald qi conduiti de

20

-4u,,

ve noi, iar doamnagt apoi a continuatimsa pe mine, eu md

alrsn fafi de doamna

t clorsd, ceilalli coPii

t so pling ;i doamna

rcqn cettt scuze una

Fm la utmd, foartewte nult Pe doamna

rw colegilor- Pdnd;i

pttilru micile conflicte

e- mai ales din PunctulG)emandor cupovestea

rtsitffiea-lmegime educatoarei,

rff. in mod firesc, un

e a lipit guma in P6ru1

rci in mod justificat

1 intirrrplat aEa, totuEi.

,crr @le implicate inri @qse, cu grijd gi

t ffii din Povestireasd€ ca adultii sunt mult

mre*irii nr. 6 trebuie

;ponanentul didactic

rylare care m-a marcat

mi"e F,ra o zi frumoasi. eercaroare ne citea o

: mi-l crmPlra mama in

ilda- mititeii de la gruPa

se foiascd ;i sd alerge

, Einca cornul cumPdrat

Elrtnr rgustarea de la ora

ridicat (cel Pufin) din

rtr€zt citea coPilaqilor o

. mai pulin imPricinata

nli- imPregmiatd cu fiorib mtrald qi conduitd de

cooperare. RepetdmJa grupa micd. Iar aceastd amintire a rdmas, am[nunlit, inmemoria unei sfudente care o povesteqte cu emofie.

7. TovardSa" edltcatoare a fost (;i cdnd spun a fost, simt o durereapdsdtoare deoarece nu mai este printre noi, cd Dumnezeu ia la el la vdrste

fragede oamenii buni), o adevdratd ,,DOAMNI EDUCATOAHE" pentru noi,

copiii ei, pentru cd a;a vorbea despre noLimbrdcata intr-un halat gri, era atdt de frumos machiatd si aranjatd tn

permanenld, cd toate fetilele din grupd ne doream sd devenim educatoare cdndvomfi mari.

indrumayi de eq, de;i era cadru didactic la o grupd combinatd dinmediul rural, am oblinut un premiu special al juriului la concursul de dansuripopulare, un concurs na[ional al cdrui premii au constat ;i tn recompensareaparticipanlilor cu tabere la Ndvodari, la mare.

Pdnd la vdrsta aceea de 4-6 ani nici unul dintre noi nu mai simlise brizamdrii Ei ne doream tare mult sd mergern s-o vedem .Ne-am confruntat cu opoziliapdrinlilor, care motivau cd nu ne lasd sa mergem in primul rdnd datorita lipsurilormateriale (trebuiau sd suporte costul transportului), cdt ;i datoritd vdrstei.

Zilnic mergea doamna educatoare din casd tn casd pentru a-i convinge.

Totul s-a derulat zilnic timp de doud sdptdmdni ;i ne mai trebuia sd invingem

tntr-o singurd bdtdlie pentru a cd;tiga rdzboiul.Singura care rdmdsese de neclintit era mama lui Marian, cel mai bun

dansator din trupd, cdruia cred acum cd i se datora Si premiul obyinut-

Toli pdrinlii aveau situalii financiare modeste, dar o problemd ;i mai

mare o avea Marian, care era crescut aldturi de tncd trei frali doar de mamd,

acesteia nepldcdndu-i munca, ci mai mult ,,paltantl". Mama lui era insd de

neclintit degi era rugatd de doamna educatoare aproape zilnic; motivase lainceput problema financiard, pe care doamna se oferise sd o rezolve, pldtind ea

biletul de tren. Mai apoi a pus o condilie - dacd vor merge qi fralii mai mari, tlva ldsa in tabdrd.

Zilele treceau greu, dar pdnd la urmd a sosit ;i ziua mult a;teptatd,

cdnd ne-am intdlnit toli la gard; toli, cu exceplia lui Marian ;i a doamnei

educatoare. intr-un tdrziu au apdrut ;i ace;tia, impreund, semn cd doamna

educatoare cd;tigase ,,rdzboiul". Mai tdrziu am aflat ca doamnaJdcuse ,,abuz"de niqte informalii, mai pulin cunoscute de ceilalli dar nu chiar secrete, despre

mama lui Marian ;i reu;ise sd o convingd. Timpul a trecutfoarte repede, ne-am

tntors bronzali ;ifericili. imi amintesc cu drag;i acum de prima mea tabdra.Pentru Marian a fost prima ;i ultima ie;ire la mare sau oriunde,

deoarece dupd doi ani a suferit un accident de tren si a rdmas lintuit intr-unscaun cu rotile.

Sunt sigurd cd i;i aminte;te cu drag ;i-i poartd o amintire vie celei care,

pentru o sdptdmdnd l-a Jdcut fericit ;i cd acum, dupd 35 de ani, tncd simte

briza mdrii.21

Aceasta nu este o experienld personald ci o amintire ,,indirectd,, am puteaspune chiar, obiectivd. Ea se consum[ intre dou[ personaje cunoscute de povestiLare,dar acfunea nu o priveqte direct. Este o amintiie din copildria timpuril, descifrat6evident, prin intermediul relatdrilor qi comentariilor adul-tilor, dir imprimatd debucuria qi emofia acelei prime, p.tt o mul1i, unice sepiamani h *;.;. i;:;comunitate mic5, poveqtile se perpetueazi, sunt explicate, se-irnbogdfesc cu informatii,iar dacd personajele sunt reale qi prezente, amintirea, chiar ,pbiectivr',, devinepersonali. Totugi, studenta a ales aceasti amintire, tocmai pentru impacful eiemofional, de bucurie qi durere in acelaqi timp, in care educat oarea este punctulde sprijin, modelul in grijr, perseverenld dar qi simf al justifiei - cdci Maiian celsdrman, viitorul invalid, fusese dansatorul care adusese premiul.

La aceasta, in subsol, se poate addugajudecata comund: ,,ce te mai incarcicu atAlra copii mici? r.a mare? Dacd se ?nt6mpld cev4 cine rispunde?', de int6mplat,s-a intAmplat intr-adevdr ceva - s-a construit o amintire reper pentru viitoareaeducatoare. Pentru a nu mai aminti, unicul moment de fericire al micului Marian.

Dac[ am face o clasificare, am vedea cd povestirile se grupeazd,infuncfiede urmdtoarele teme:

- acordarea de responsabilitlfi (povestirile nr. 1 qi 2)- educalie morald (povestirea nr. 3 )- rczolvareaunui conflict (povestirile rr. 4,5 qi 6)- relafia afectivb cu copilul - grija individualizatd, @nvestirea nr. 7)

Dacd textele sunt citite cu atentie, se vede cd ele preznthtoate, solulii pentruprobleme concrete. Primele doud povestii aratd" importan{a pentru copil a Aptutuicd este vdzut de adult ca persoanl separati qi nu ca un individ nediferenliat deceila[i' intr-una dintre int6mpl5ri 1nr. Zl acest lucru este evident, dar nu existdneclaritate nici in cealaltd, (nr.l): copiii au avut toli, sarcina si aducd la grddinilbanumite produse, dary'ecare, un produs diferit de al celorlalli.

In acest fel apare un echilibru intre o situalie securizantd (tofi copiii auacelaqi lucru de fbcut) qi una de individualizare (produse diferite). Aceasti u dorrusitualie, in care copilul este vdzut in mod independent de ceilalli, are deasemenea, o rezolvare securizantd qi incdrcati emo,tional: din toate produsele,aduse defiecare, se preparS felul de mdncare pe care topi copiiiil mdndncr

A treia povestire abordeazd" o temd sensibild - cea a minciunii pentruevitarea pedepsei. Foarte adesea, copiii mici spun minciuni (care nu sunt, in nicilrn caz, percepute ca atare de ei) din motive foarte diferite. Copiilor li se faceproces de intenfle si adesea ei sunt pedepsili in mod rigid, s-ar putea spune chiar,uneori in spirit fanatic.

intamplarea naratd, aici este de tipul ,,aqa dd', in care educatoarea, cubl6nde{e 9i fhrd reproquri, aduce copilul in situalia de a recunoaqte cd a ascgnsadevdrul. Este impresionant cd, un lucru atdt de mdrunt, ar spune un adult, esterememorat cuatdtaclaitate, dupd foarte mulli ani.

22

.jndirect6', am Puteaosclxe de Povestitoare,ia timpurie, descifratllor. dar imPrimat[ de

lmani la mare. Intr-olbo-s{esc cu informalii,

u ..obiectiv6", devine

ai pentru imPactul ei

,.Lcatoarea este PunctuliUei - cdci Marian cel

:miul.rm* -.Ce te mai incarci

ispmde?" de intAmPlat,

reper Penffu viitoarea

: almicului Marian.

r s€ gnrPeazd in funclie

lr

lpovertirea nr. 7)

zinti toare, solulii Pentrua pEnml coPil a faPtului

inlirid nediferenliat de

e erident. dar nu exist[ma s6 aduc6la grddinild

lalu.rr.rizanti (to1i coPiii au

tiderite). Aceast[ a doua

knt de ceila$i, are de

lal: din toate Produsele,copiii il mdn6nc6."caa a minciunii Pentruum,i tcare nu sunt, in nici

:erite. CoPiilor li se face

*i- s-ar Putea sPune chiar,

in care educatoarea, cu

a recunoaqte cd a ascuns

rL ar spune un adult, este

Este ins[ o dovadd a memoriei afective care firnclioneazd puterniccopil, care a sedimentat o intimplare ,,minor[", oferind ins[ atunci, ca qi

momentul rememordrii, un criteriu legat de valoarea morald a unei acfiuni.Urm[toarele trei amintiri (nr. 4, 5 qi 6) prezintd citeva dintre conflictele

mdrunte, dar foarte des intAlnite la copiii mici. Sigur, mdrunte pentru adulfi, darpentru preqcolari, ele pot constitui adev[rate drame, a$a cum este de pildd, ,,cornulde ciocolat[". Aparent, vorbim de conflicte intre copii dar in fapt, avem de-a face

cu conflicte de ,,creqtere", manifestate in primul rdnd in interiorul fiecdruipreqcolar. Este vdrsta la care se face trecerea de la trecerea imediati a satisfaceriiimpulsurilor ( a pdstra un lucru care place, chiar dacd apa ,Lne altcuiva, a smulgemdncarea din mdna cuiva pentru ci ili place, a nu te abline sd faci o prostioarS, cutnar fi sd lipegti guma de mestecat pe un alt suport, mai degrabd decdt s-o lipeqti sub

mdsup ori, Ei mai corect (!), sb o arunci la coE. Desigur cd la aceastd virstd copilulcunoaEte regulile - ce trebuie qi ce nu trebuie sd fac[, iar la nivel declarativ, oriceadult, pdrinte ori cadru didactic, ar fi satisf5cut de rdspunsurile preqcolarului. Cu

toate acestea, ,,regulile" care pentru copil 1in de progresul formarii judecdlii morale,

abia incep sd fie aplicate (qi mult maitdrziu, sd fie interioizate).in toate cele trei caz:urr trebuie remarcat, la fiecare dintre educatoare,

comportamentul calm. Firesc este sd afli vinovatul, sd il cerli, eventual sd ilpedepseEti; sd vorbeEti cu pdrinfii Ei aqa mai departe; valul justifiei se rostogoleqte

astfel incdt, vinovatul devine in fapt Ei el, a doua victimd. Nici vorb[ s5 mai simtd

,,mustrdri de conqtiin{d" privind faptareacomisi. Marea majoritate a adu{ilor, p6rin$

sau cadre didactice, au tendinJa sd procedeze in acest fel. Nu Ei educatoarele incavzd. Niciuna dintre ele nu se gr[beqte s[ identifice Ei sI pedepseasc[ vinovatulci, mai degrab[, s[ sting[ conflictul intr-un mod satisfbcdtor pentru arnbele pdrfi.

Niciuna dintre ele ne se grdbeqte, de asemenea, sd implice pdrinlii in aceste miciconflicte zikice din grddinild. $i au dreptate - dovada, reaclia pe termen lung a

mamei din povestirea nr. 5. Evident, acest lucru nu inseamn[ ignorarea pdrinlilor, aqa

cum ar pdrea la o privire superficiald, ci, ?n acest caz, inseamnd doar cunoagterea

psihologiei copilului mic qi consecutiv, o acliune educafionald adecvatd.

Ultima amintire are structura unei narafiuni construite in timp, cu informaliioblinute in timp, din diverse surse. Amintirea unui preqcolar de cinci-Ease ani este mai

degrabi fapticd (dar incdrcatd emofional) raportathin principal la propria persoan[. $icelelalte rememordri sunt imbogd,tite cu idei explicative venite maitdrziu, dar aiciavem cu adevdrat o povestire cu mai multe personaje, dintre care doud principale;

niciunul dintre aceste dou[ personaje nu este subiectul care povesteEte. Ceea ce

conferd ins[ credibilitatea absolut[, este incdrcdtura emolionald, de-a dreptuldramaticd a amintirii. in mod evident, in acea comunitate restrAnsi, cu probabil,puline evenimente, figura educatoarei a avut un impact major. Pdrinlii tuturorcopiilor implica,ti au fost de-a dreptul forlafi s[ participe la succesul copiilor 1or,

sd il sprijine qi sI se bucure de el. De bund seam6, mama lui Marian, a devenit unal doilea centru de interes, un centru negativ de data aceasta. Ne putem imaginaamploarea evenimentului - preEcolarii, c0Etigdtori ai unui concurs, la mare pentru

laln

23

prima datn in viaf4 rm loc unde pdrinlii lor nu au fost niciodatd. Cu toate aceste4 cenfi3lamintirii nu este evenimentul ?n sine, cdt figura educatoarei care s-a strdduit sdconvingd familiile fiecdrui copil in parte $i care nu a renunlat la niciunul dintre ei.Faptul cd micul Marian, cel mai bun dansator, a devenit invalid pe viald la pu,tintimp dupd aceea, a amplificat meritul educatoarei qi a creat in fapi, un model caie,la peste 30 de ani de la cele intdmplate, funcfioneazd pe deplin, Ei in prezent.

2.1.2. Clusele primare

Textele selectate dinhe amintirile din perioada qcolariti,Li primare se grupeazidupd urmitoarele tematici :

- conduitd didacticd general[ (povestirile nr. I qi 2)- securitatea emolionald (povestiri le nr. 3,4,5,6,7,9)- conduitd rclaxatd",utllizareaumorului (povestirile 9 gi l0)- incurajare gi stimulare (povestirile w. lI,l2,13,14,15)- conduitd corectd de rezolvare a conflictelor (povestirile nr. 16 qi 17)- empatie, gnjd qi inlelegere (povestirile nr. 1g, Ig,Z0,2I)

Iatd textele:

I. O experienld pozitivd din viala mea ca elev afost in clasele primare.Imi amintesc si acum cum doamna tnvdldtoare 1..... m-aJdcut sa indrdgesc

Ecoala ;i invdydtura prin bundtatea ;i rdbdarea ddnsei. Datoritd acestei doimneinvdydtoare eu mi-am dorit safiu studentd la Facultatea de $tiinle ale Educaliei.

in prima zi de scoald eram speriatd ca ;i toli certaip, mai ales cd unbdielel plingea in hohote dupd mama lui. Acest lucru m-a Jdcut parcd sd mdinchid intr-o cqrapqce ;i sd nu mai ies de acolo. Dupd prima zi de scoald amtnceput sd o cunoa;tem mai bine pe "doamna" c'um ti ziceam noi copiii ;ibinefnleles, ddnsa a inceput sd ne cunoascd pe noi. intotdeauna era corictd';iserioasd tn ceea ce/dcea, lnsd bldndeyea cu care se purta cu noi, glasul

"u roi"

ne vorbea erau de admirat .

chiar daca nu fnlelegeam ce zice in unele momente, nu ne ldsa asa,repeta pdnd cdnd vedea cd au in{eles toli, dar Jdrd sd yipe sau sd ne loveas'cd.Pe parcursul timpului prinsesem tncredere tn mine ;i rdspundeam mai des, tmiJdcea pldcere sd vdd cd qtiu ;i cd pot. Aveam ;i anumite iesponsabilttdyt date dedoamna: sd md asigur cd este ordine tn clasd, sd ii coreclez pe ceilalli colegicdndfac gre;eli gramaticale, etc.

4 .!in min-te ;i acum cum aveam probleme la scrierea buclelor ;i codiyelor.In ciudafaptului cd exersam acasd, unde pdrinlii nu aveau pregdtirea nec'esardde a-mi explica, tot nu reu$eqm sd le scriu corect. De fiecare datd cdnd dveemprobleme la scris, doamna venea ;i tmi lua mdnula ;t pixul ;i tmi trasa liniule pe