Ul al XCIlI-lea Nr. 91. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 3 Septemvrie 1930—«Mjwai nîmm mini lll lll ll l ■nu iiMirn •~imiwiinrnwnr i 11 ~ 1— —— —

F o n d a tă la 1 8 3 8 d e G e o r g e B ariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

D*1 ministru Madgearu despre conferenţa economică dela- Verşovia :

.S e cre tu l succesu lu i de azi este în lătu rarea o rică re i preocupări de ordin politic şi co n sacrarea num ai la in terese le econom ice. A ceasta este lecţia căpătată d ela conferenţa dela V arşovia*.

'■fi

I

stăm în prer jma scoa- a circulaţie a unor bani |le şi ca şi ţin trecut, şi t prilej ni se semnalea-

pertea deţinătorilor banc« de 5 şt .20 lei diverse ri ce le întâmpină în co*

chiar şi regretabile a- şi speculeţiuni păgubi«

iere.pe| ru a lămuri opinia pabll*^ pentru a feri pe oameni

ii ! pajube, ţinem să comunicăm ici d «poziţiile oficiale luaie de anca Naţională şi de Minisie*„] de finanţe îa vederea pre* KhlnJării bancnotelor de 5 şi 0 lei cu monedă metalica.Banca Naţională a hiat dsspo*

||la ca (lela 1 Septem brie a,r sS irsceapă această preschim­be, care va dura până ia 15 leplmbrie a, c., dată după cărei alosrea biletelor de 5 şi 0 lei rămase In circulaţie de- ine nulă,TPenltu a determina ca pre*

Ichimbarea acestor bilete să se icăîn terminul fixat, Banca

a anunţat că puterea uleforie a acestor bancnote

illpceletiză chiar cu data de 1 Septembrie şi că preschimbarea e (ace până :la 15 Septembrie DClusvin CapiiaiS la ghişeul pedál ei Băncii, iar in provin* :ie la sucursalele băncii,

întrucât însă Ministerul de inenţ a fost montat din dí fá­

jj 0® P foţi ale ţării că specula ” u biletele de 5 şi 20 iei a şî

iceput şi mm cu seamă în leii auşa sătenilor din satele îa* rlai epădaie de reşedinţele jude* tu tae, dat o circulară, care a*

«e muiasă dispoziţiuniie Bănciiiii aţionale. Astfel Ministerul de íréi nanţe e dispus c a toate or- dofl »n*le fiscului, ad ecă p e r ­lőé aptorii, să prim ească drept id, wtă im pozitelor şi după ulii I Septembrie până îa 15

®Pte ibrie b ile te le de 5 şi lO lei.

tdu-ne în cursul pre- asii banilor de hârtie ţî- i adresăm comersanfilor i călduros, ca să nu facă

jor greutăţi, când aceştia dntă chiar şi în zilele de imbere cu bancnote de 5

^ _ le i . Oeşi puterea ■ circula* «ie | acestor bani a încetat

Septembrie, comerssnţii primească, având timp

I H rs ajunul zilei de 15 Sep- să le preschimbe la

Hitéül Băncii Naţionale din raŞO ' sau ia Administraţia fi*

*> n,ci{ra cu prilejul piăţil impo- 3 | £ mai uşor pentru un jenant, având [mai multe lîf jfe bancnote să Vjte pre-

decâi clientului căruia rămas una sau două e bancnote, ca să mear* ghişeul Băncii Naţionale

chímbe fcele 2 —3 banc- i*au rămas întâmpplâtor.

^ ■ od u i acesta s’ar arăta ir i i 3ntul Eu numai preveni j de client dar s’ar evita hj, J ea mare aglomeraţie la

W H dancii, când fiecare ce-L ..1er ii nevoit să se pre

W J® câte o hârtie de 20 ^ W ? i la ghişeu, Sunt cezuri

2 T "

că chiar şi înainte de 1 Sep* tembrie unii comersanţi au re* fuzat primirea astorfel de banc­note.

In al doilea rând însă rugăm autorităţile administrative, poli­ţieneşti şi judiciare să aducă în deosebi la cunoştinţa săte­nilor noştri prin baterea tobei la sate, ultimul termen fixat pen* tru preschimbarea bentior de hârtie, ca plugarii noştri să nu fie păgubiţi rămânând după 15 Septembrie cu banii neschim­bat*, precum s’a întâmplat cu prilejul altor preschimbări de buni.

Acela? apel îl adresăm şi fruntaşilor satelor noastre, preo­ţilor învăţătorilor şi consilierilor comunali, atrăgând atenţiunea plugarilor să nu cadă pe mâna u* nor speculant*, cari se oferă să Ie strângă banii dându-le în schimb jumătate sau mai puţin dia valoarea bahilor. Astfel de speculanţi să fie urmăriţi şi daţi pe mâna autor: tSţllor comunale.

Astfel procedând ;ne îaplinim numai o datorie naţţonală stând, alăturea de autorităţi, îa ejutc- rul de aproapelui nostru, poate neştiutor de carte, ca să nu scape terminul de 15 Sep* tembrie şi ca es fsl să nu fie păgubit cu bănişorul său strâns cu atâta trudă in aceste zile de

| grea criză.

1 1 1 1 9B i l i P. I.-J.

— Un expozeu al d-lui V. Niţescu. —I

Sâmbătă seara, 30 August a. c., s’au întrunit ir» localul CSu* bului Partidului Naţional Ţără­nesc parlamentarii şl membrii Delegaţie! (permanente ai orga* nizaţiei oraşului şi judeţului Bra­şov, convocaţi la o consfătuire.

Şedinţa a fost presidJă de d l ministru Voicu Nitescu, pre- şednlele organizaţiei, care a făcut cu acest prilej o amplă expunere asupra situaţiei poli­tice interne trecând în revistă evenimentele mai însemnate din ultimele iuni şi insistând cu deosebire asupra preocupărilor guvernului în ce priveşte solu­ţionarea crizei greîe j economice şi financiare.

Dăm in următoarele un scurt rezumai ai acestui expozeu:

înfăptuiri în oraşu l ş i judeţul Braşov.

D i V. Niţescu şl*a început expozeul arătând realizările mai însemnate de ordin edilitar şi agrar sub guvernarea P. N.Ţ. in oraşul şi judeţul Braşov.

Se cunoaşte revolta îndreptă­ţită produsă la timpul său îafre cetăţenii oraşului B raşo v când în anul 1926 frumosul parc din faţa prefeciurei a i o . t expropriat şi parcelai distribuindu se loturi de casă unor partizani politici. In urma cererci primăriei, făcută la timpul său, această expro­priere, în urma numeroaselor demersuri făcute, a fost anulată admiţându-se revizuirea şi sal* vându«se astfel unul din ceie mai irumoase parcuri ale ora* şuiul.

In acelaş timp s'au realizat câteva intăptuiri de ordin edili* tar în oraş. In suburbiile ora­şului şi îndeosebi în Scheiu s’a Introdus lumină .electrică, s ’a făcut canalizare şi s’au execu­tat lucrări de pavagiu.

fa curând se va termina fru­mosul edificiu al şcoalet pri­mare de stat din strada Moriior (Pe Tocile) care va fi dată în scurt timp menire! sale cultu­rale* educative.

S ’a început clădirea Incului cămin pentru ucenici în strada Dfirstei, se va proceda în cu­rând la construirea noului aba­tor al oraşului şi la soluţiona­rea prebiemei electrificării ora­şului.

in ce priveşte înfăptuirile de ordin agrar din judeţul B ra ­şov sunt de remarcat următoa* rele:

Cooperativa din comuna Cod* lea a reuşii să obţină materia* lui de pădure cerut spre ex­ploatare, venindu-se as fel îa ajutorui populaţiei mai nevoiaşe.

Diferendul pe chestia pădurii între comunale Ţânţari şi Safu* nou e’a aplanat spre mulţumi­rea ambelor comune.

Diferendul analog ivit intre comunele Râşnov şi Sohodol (Bran) este deaaemenea pe cele de* a fi aplanat.

Se depun stăruinţe pentru a- plenarea diferendului între co munele Râşnov şi Tohanul nou. pe chestia păşunei comunale numită .Tabără*. Sunt oarecari greutăţi cu revizuirea, care nu se va putea face decât pe baza unei eventuale hotărâri jude' căioreşti.

In ce priveşte comunele B a zae, administraţia judeţului a luat toate măsurite penlru a se fixa hotarele acestor comune şi în curând operaţiunea va fi ter­minată. Deasemenea se lucrează intens pentru delăturarea abu zurilor comise cu oceziunea exproprierii pădurilor acestor comune.

Diferendul de pădure între comunele Codlea şi Vlădeni s’a aplanat.

In comunele din Bran dease­menea s’a lucrat intens pentru rectificarea diferitelor abuzuri de ordin agrar.

In comuna Prejm er s’a rezol­vat chestiunea ioturilor de îm­proprietărire. Actualmente sunt in curs lucrările de măsurătoare şi fixare a hotarelor loturilor.

Au luat fiinţă în diferite co mune banei populare, cari inşii din cauza criz3t da bani nu

fi alimentate cu sumele de cari ar avea nevoie.',

D-l preşedinte ţine să aducă mulţumiri tuturor membrilor or­ganizaţiei numiţi în posturile de conducere: ia oraş, judeţ şi ce* elalte instituţii ale statului pre­

cum şi parlamentarilor pentru munca şi interesul depus ru- gându-i ca şi pe viitor să mun­cească spre binele populaţiei.

Organizaţia P. N. Ţ. din Bra­şov a fost o organizaţie de mo­del şf a dat întotdeauna dovadă de solidaritate şi înţelegere a chemării saie în viaţa publică a oraşului şi Judeţului Braşov.

Situaţia P. N. Ţ.Trecând la expunerea situa­

ţiei interne a P. N. Ţ. d-l pre­şedinte ţine să sublinieze că fuziunea în tre partidul naţio­nal ş i c e l ţărăn esc este in ­disolubilă. Pot să existe deose­biri de vederi, pot să existe chiar animosităţi şi neînţelegeri intre unii fruntaşi, aceste apa­riţii trecătoare, dacă există, n’au n ci o repercusiune asupra siruciurei şi solidităţii fuziunei înfăptuite. Partidul Naţional Ţă­rănesc stă zid in jurul şefului său, care se bucură de toată încrederea parlamentului ales din voinţa liberă a naţiune! şi care ţine să înfăptuiască în de- Diină solidaritate opera de re­facere a ţârii în spiritul progra­mului său.

Regele ş i P . N. Ţ.Sub guvernarea P. N. Ţ. s’a

întâmplat fericitul eveniment al restaurării> adecă a sosirii în ţară a Prinţului moştenitor Ca- rol şi proclamarea sa de Rege ai României. Prin acest fericit eveniment prestigiul statului o crescut şi P. N. Ţ. înţelege să dea M. Sale tot concursul său neprecupeţit pentru marea o* perâ ,de refacere a ţârii şi a întăririi Dinastiei.

M. Sa Regele este un bărbat muncitor şi iubitor de ţară. Cm noscătcr al împrejurărilor prin cari trece ţara, Msj. Sa se in teresează de aproape de toate problemele ştatului, cari aşteap tâ să fie rezolvate.

Guvernul şi Corpurile Legiub ioare se bucură de toată încre­derea Maj. Sale.

C riza econom ică ş i financiară.

Trebuie să constatăm cu toată sinceritatea dar şi cu cea mai mare durere, că statul nostru se sbate Intr’o grea criză eco nomică şi financiară, care pune piedici multor înfăptuiri urmă rite de guvern. Guvernul (se sforţează din toate puterile sale să găsească debuşeuri pentru bogata recoltă, cu care ne-a învrednicit şi anul acesta Dum nezeu. Deasemenea jsuniem în căutarea unor isvoare de bani aduşi din streinătate, ca să pu­tem exploata bogăţiile mari ale ţării.

Criza este însă generală, în alte ţări mai mare şi mai sim (itoare decât la noi. Din cauza aceasta se pun şi mai mari greutăţi în calea soluţionării crizei economice şi .financiare. Cu toate acesie guvernul nu

perde nici un prilej pentru a gă3i mijloacele pentru ieşirea din această criză.

O apariţie a acestei crize sunt carnetele enorme. Pentru a curma acest flagel, care bântue îndeosebi ţărănimea, guvernul va fi nevoit să ia măsuri prin aducerea de legi, cari să scape ţărănimea dela perderea avu­tului ei.

C ele la lte partide a le ţării.

In situaţia aceasta grea s in ­gurul partid care poate guverna mai departe ţara este Partidul Naţional-Ţâranesc, care cu toate greutăţile zilei, îşi menţine popularitatea sa şi are şi în« crederea Coroanei. Ei nu poate fi înlocuit de cât de un partid, care să prezinte garanţii că ar putea mai bine lucra în intere­sul ţării. Ori singurul partid mai serios din opoziţie este partidul liberal, care precum ae ştie, trece printr’o mare criză internă. Acest partid dealtfel nu are sau cel puţin nu a prezentat până acum nici o soluţiune în ce priveşte problemele mari ale statului.

Ceea°ce se vântură prin presă despre eventuale guverne de concentrare, personale sau de dictatură sunt combinaţii lipsite de o bază serioasă. Se ştie doar, că formarea unui guvern de concentrare, propusă după proclamarea Regelui Carol a! ii iea de însuşi d*l Maniu, a eşuat. Astăzi un asfe l de gu­vern are şi mai puţine şanse de înjghebare. A se vorbi de guverne de dictatură, înseamnă a nu cunoaşte sufletul poporu­lui românesc şi pe Rege, care e pătruns de simţămââtul con­stituţional şi respectuos penlru drepturile naţiunei.

Guvernul actual va continua deci să guverneze cu parlamen­tul strâns solidar şi ,avem con­vingerea că ei va fi in stere să scoată ţara din criza.

D iscuţii.

Terminând d-I Niţescu, s’au discutat diferite chestiuni in le­gătură cu activitatea organiza­ţiei Braşov. S ’a relevat îndeo­sebi salutera activitate desfăşu­rată în judeţ de prefectul şi preşedintele delegaţiei judeţene prin seria de conferinţe admi­nistrative ţinute in judeţ şl me­nite să lămurească şi aplice autonomia şi descentralizarea administrativă. La acesie con­ferinţe vor lua parte şi parla­mentarii judeţului, cari au ş! început să viziteze satele.

S’au luat măsuri în vederea apropiatelor alegeri penlru ca­mera agricolă şi în vederea re- cenzământuiui populaţiei.

S’a mai discutat şi chestiunea ziarului «Gazeta Transilvaniei*, pentru o cărei refacere se vor face toate demersurile, ca în preajma centenarului existenţei saie să poată fi reorganizat şi să apară din nou zilnic.

La ora 10 seara şedinţa a luat sfârşii.

Pifinft 2' GAZETA TRANSILVANIEI

Problema Românilorlilia li i U

Comitetul despărţământului central judeţean al „Astrei" Trelscaune a adresat următoarea importantă scrisoare Preşedin­telui Comitetului central el „As- trei* Sibiu în ejunul adunării dela Caransebeş:

ţ-i? Domnule Preşedinte,In cuprinsul despărţământului

judeţean Treiscaune, se află un număr însemnat de Români, cari în urma împrejurăriior vi- Irige din trecut şl-au uitat limba.

Întrucât „Aslra" a fost dela înfiinţarea ei farul răspănditor, de lumina culturii în păturile largi ale poporului român Jde dincoace de Carpaţi, noi cre­dem că după Unire tot ea are frumoasa chemare de a readuce la matcă pe fretU noştrii rătă­ciţi.

Dacă „Astra* nu are la dis­poziţie mijloace suficiente ca să înceapă şi ducă la bun sfâr­şit opera de izbăvire a Româ­nilor maghiarizaţi din Secuime, ea are datoria să intervină la socIetă|ile cuiiurale surori pre­cum şi la to|I ceilalţi factori cari ar putea conlucra la rezol- virea acestei probleme, care nu mai poate suferi amânare.

O temporizare a ei ar însemna poate o pierdere ireparabilă pentru noi şi o lipsă de res­pect pentru jertfele acelor înaintaşi, cari şi-au dat cu prisosinţă ce-au avut mai scump pentru trezirea şi în­treţinerea flacărei conştiinţei naţionale.

Astăzi în tara liberă dacă voim să fim urmaşi demni ai lor avem sfânta şi imperioasa datorie a scoate din bezna întunerecului pe aceşti fraţi şi a-i readuce la lumina cea adevărată şi aceasta cât mai curând ca nu cumva să fie prea târziu

Din perie-ne propunem ca chestiunea Românilor meghtarl- zeji din Secuime (judeţele: Treiscaune, Ciuc, Odorheiu şi Mureş) să fie adusă în discuţia Adunării Generale dela Caran­sebeş, pentru a se putea t fh cele mai eficace mijloace pen­tru reromanizarea lor.

In acest scop noi facem ur­mătoarele propuneri:

1. „Astra“ să instituie un premiu pentru cea mai bună lu­crare care să trateze în mod obiectiv, ştiinţific problema Ro< mânilor maghiarizaţi din Se­cuime.

2. Să se organizeze cursuri sistematice de limba română pentru această categorie de Ro­mâni.

3. Să se organizeze în cen ­trele din Secuime cât mai des serbări culturale cu un program ales, menite de a demonstra frumuseţea literaturei şi muzicei româneşti. Chiar adunarea ge­nerală a „Astrei“ în anul 1951 s’ar putea (ine în unul din a- ceste centre.

4. Să se instituie un număr oarecare de premd sau recom­pense pentru institutorii cari vor face cele mai mari progrese in predarea cursurilor de limba română precum şi pentru acele

No. 22273-1930

Şedinţa Iiic iii Brasoy.

C O N V O C A R E

Avem onoare a convoca On. membrii ai consiliului munici­pal la şedinţa, care va av^a loc în ziua de 3 Septembrie a. c , oara 17 în sala Sfatului cu ui- mătoarea ordine de z i:

1. Cetirea sumarului şedinţei precedente.

2. Designarea a doi membrii verificatori.

3. Comunicări oficiale.4. No. 20543—1930 Deschi­

derea unui credit extraordinar în sumă de lei 35,000 pentru reconstruirea turnului b'seii ;ii române ortodoxe din B aşov- vechiu, Iov t de trăsnet* Rapor­tor: Dr. Z ske Victor.

5. No. 21289—1930. S.bian Gheorghe cere parcelarea unui teren în Poiană. Raportor: Dr. Voicu Co nel.

6. No. 8250-1930 Teutsch Julius cere parcelarea unui te­ren la şoseaua Sft Petru. Ra­portor : Dr Voicu Cornel.

7. No. 6525—1920. Reuniu­nea pentru înfrumuseţarea ora­şului Braşov cere parcelarea u- nui teren în Str. Nisipului de sus. Raportor: D . Voicu Cornel.

8. No. 11345 -1930. Schimba­rea unui teren între ft/ma W. Scherg et. Cie. şi municipiul Bra­şov în Tirrrşul de jos Rapor­tor : Dr. Voicu Cornel.

famlli cari îşi vor însuşi maî degrabă limba strămoşească.

5. Pentru coordonarea lucră­rilor de propagandă să înfiin­ţeze o regionala a despărtă- minteior „Astrei* din Secuime cu sediul în Sft. Gheorghe sau Mercurea-Ctuc.

Domnule P reşed in te,Despărţământul nostru, sen­

tinelă trează a românismului pe aceste meleaguri — .si a ttnut de a sa datorie să Vă aducă cu respect la cunoştinţă această tristă stare de lucruri dăună­toare prestigiului nostru de po­por conştiu şi este ferm con­vins că şi D'voastră veţi insista din toate puterile pentru o grab­nică desiegare, care să fie în concordantă cu interesele per­manente aie naţiei noastre.

Primi|i, Vă rugăm, expresia deosebitei noastre stime.

Preşedinte: Secretar:Dr. Vintilă. In descifrabil.

9. No. 22524-1930 . Aproba­rea hotărârii com si ei urbane de împroprietărire. Raportor: Dr. Z ske Victor.

10. No 22525-1930.C hestiu- nea Abatorului o-ăsenesc. Ra­portor : Dr. Z ske Victor.

11. Interpelări.Braşov, la 28 August 1930.

Prim ar: Secretar general:Cuteanu• Socaciu.

Congresul Uniunei Femeilor Române din România-Mare

— Comunicat —

Federaţia Uniunei femei­lor române, care numără 101 de Societăţi încorpo­rate, îşi va ţine Congresul său în zilele de 8, 9 şi 10 Şeptemvie a. c., la Abrud fiind învitată de Reuniunea femeilor române din Abrud la Jubileul său de 50 ani dela întemeiere.

La această însemnată Ser­bare vor lua parte şi M . S. Regina Maria împreună cu A. S. R. Principesa Ileana.

Activitatea ce-o reprezintă această federaţie se v’a vedea din Anuarul U. F. R. care se publică acum, iar la Congresul actual se vor discuta probleme sociale de cea mai mare însemnătate.

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI* [

Poporul francez din Canada"Canada fu descoperită la

anul 1497 de italianul vene|ian Sebastian Cabot, iar la anul 1608 francezii prin întemeierea oraşului Q oebec intrară în po- sesia ei.

La 1763 cu toată rezistenta eroică a marquisului de Mont calm. Franţa o cedă Angliei, ea n’a fost cucerită de Englezi. In 1791 fu împărfită in Canada de Sus engleză cu capitala la Toronto, şi în Canada de Jos franceză cu capitala la Q_iebec,

La 1867 a’a format Dominio­nul, fixându-se capitala la Oiţe w j , fiind la mijlocul celor două C a­nada oraş mai ales englezesc, dar având un suburbiu unde se vorbeşte numai franţuzeşte.

In felul acesta Canada, ţară udată de râul Saint Laurent, acoperită de lacuri cu Pescării şi cu vânat în ţinuturile .dela Manitoba, e o ţară de unde se exportează piei (de animale) preţioase, mari cantităţi de ce­

reale, petroleu, fer, cositor, a- ramă sau cupru şi lemne de construcţii.

In timp ce Ja cq ies Cartier lua in stăpânire nordul Americei până la Labrador, sudul Ame­ricei de nord era deja bine populat cu francezi, mai ales provincia Louistana, în cinstea regelui soare, a lui Ludovic al XIV. încă prin secolul al XVlI-lea în golful de Mextcque aproape de Delta Mississipuiui se clădi oraşul Nouvetle Orleans, care azi are 400,600 locuitori, dintre cari cam 100 000 sunt francezi.

Să nu ne mirăm, deci, când cetim în ziare şi cărţi franceze, accente de adâncă durere.

Franţa a pierdut cea mai mare Colonie pe care a avut-o cândva, aşa că Sahara africană nu recompensează uriaşul teri* toriu dintre Labrador şi Florida, acela dinte gheţarii nordului şl

*) Vezi n-rul 69.

apele fierbinţi ale golfului Mexican.

Ort Canadienii francezi, cari la anul 1921 erau 3.000.000, în anul 1765 erau abia 60000.

In o carte apărută ia limba germană despre America de Nord, un anume Henry de La­mothe scrie despre ef, că la finea secolului al 2-lea ei vor egala populaţia Franţei, vor fi 40000.000 de francezi în C a­nada.

Despre ei ne mai scrie că: Die Fianzosen hängen mit ei­ner eigenthü milchen Zähigkeit an ihren Sitten und ihrer Spra­che fest, mögen sie auch eine andere Sprache erlernen, die eigene französische Mutterspra­che verlernen sie nie.

La Quebec francezii iţi spun că :

Un peuple peut changar de nom et d’allégeance Mais, de mère, jamais... si sa mère est la France! Ei, Canadienii, nu vor să nege vocea sângelui; cum mama lor e Franţa, nu-şi vor uita .originea lor franceză şi au şi dovedit-o. A trăit şi Franţa, momente triste.

In cartea lui Hanoteaux se descrie cu isteţime dreptul ce

în tru n irea p re fecţilo r s i » n*« ..t i i l o r i „ £ ,r _ r? sedi»t!ltiilo r judeţene.'

Sâmbătă!. în 30 August, s’au silatea şiîntrunii la Cluj prefecţii şi pre sidenţil delegaţiilor Judeţene ia sediul directoratului, pentru a discuta problemele adminstra- tive şi Îndeosebi aplicarea legii pentru organizarea administra- ti vă şi să propună eventuale modificări sau interpretări ale legii, în baza experienţei făcute de până acuma.

D 1 director ministerial Vaier Moldovanu deschizând şedinţa a arătat importanţa problemei, accentuând, că deşi ta princi­piile ei generale toată lumea aprobă noua lege, a socolii de necesar să aibă opinia acelor cari sunt în primul rând che­maţi să aulice reforma, să-şi facă obiecţiunile lor şi să dis­cute împreună unele dispoziţii aie legii, pentru a găsi formule unitare de interpretare şi pen­tru a sugera celor în drept e- ventuale modificări, cari se vor găsi necesare.

S ’a trecut apoi la discutarea raportului prezentat de d 1 Cor* nei Pop, preşedintele delega­ţiei din Someş, care a lămurit interpretările ce se pot da legii asupra articolelor, peste cari «,’a creiat controversă între diferi­tele organe administrative, pro­punând unele modificări neesen- fiele ce s’ar putea aduce legii. S ’a dat cetire deesemenea re* feratuiui prezentat de d 1 prefect de Muramurăş asupra atribuţia* | niior prefecţilor, dekgâodu se - o comisiuae pentru redactarea ' textului moţiuni.

Terminăndu-se discuţia, in de­cursul căreia s’au examinat ra­poartele prezentate ca şi alte chestiuni în legătură cu aplica­rea reformei administrative, s’a det presei următorul comunicat asupra lucrărilor acestei Impor­tante conferinţe:

C om unicat.

„Prefecţii şl preşedinţii dele­gaţiilor Judeţene din Directora­tul IV al Ardealului tatrunln du­se in ziua de 29 August sub presidiul Dir. Min. V. Moldovaa, eu luat iu discuţie in două şe dinte următoarele chestiuni:

1. Experienţele dobândite a- supra felului cum s’a aplicat noua lege despre administraţia locala, greutăţile ce le întâmpină.

2. S’au tăcut propuneri con­crete asupra unor modificări pe cari le necesită această lege, modificări insă cari nu aduc o atingere a principiilor cari stau la temelia ei, precum şi nece-

«le arm oniZ i . le9J fhnnclarj ® Cl1

Propunerilor Ä S Îl8 ° instituit o e Z r <

at

compusă

d'n 'oH 1" . " ” 1Z «I di.M0 h e r i n 9 n c î * 1Tr- Mtgla. din T a ji­

nes cu şeful Ml1*™:Sff I

Iul finanţelor.5. Elaboratul

£ * . £ _ ! ■ « s ă * »de Werae ş f a r  J * 11 nlelerlati di. F

Ä T * " 51 MO*

b

äetii rai

■ * Ul......... .InstitQt de educaţii11111111111111111,111..,,.... VU....................

Dentrose deschide cu începutul J lui şcolar curent, în Cluj. J caţie morală şi socială p e | gă întreţinerea igienică şi fe jî tiară Conversaţia Tăinui în liniba franceză şi gernm Pentru elevele cari nu urneai ® şcoală secundară, funcţionai 11 cursuri de cultură tr-: I | Instrucţie muzicală şi sport. It stitutul are o vilă splendidă n parc şi e aranjat după moi apusene. Taxe solide. Lânii dă direcţiunea, Cluj, Calea!) |

leacului No. 28.703 1 - 1 II

PiblieiţiiuConsil ul paroh al ort n

d n Prejme' dă în licilalie e biică spoitul b sericii ori. f Ui din Prejmer, în interior, et a tual şi in esterior. Doritorii j se adreseze pentru informei subnumitului oficiu, aven. predea acestuia un oferi Dra preţuiui şi o sch ţâ i lucrarea ce o proactesza

P

la 6 Septemvrie a- c Prejmer la 22 Aug “j 1 p

Oficiul parohial olt« I Pt. loan Lui*

paroh

îi are. Franţa de a-şi apăra nu numai coloniile africane prin o mare flotă maritimă —- de răz- baiu ci şi— interesele vitale ale Francezilor din America, cum Canada Louistana şi Florids, nu le a pierdut Franţa, decât din cauză că nu a asigurat legături continui maritime intre Metro­polă şi Colonii.

Cu toate că Englezii fură b ă ­tuţi de coloniştii francezi, din cauză că n’au primit ajutoare şi întărituri, şi cum nu se pu­teau aproviziona, ei trebutau să se lupte cu indigen*!, ca apoi englezii să le ia terenul de sub picioare.

Mai departe continuă a ne scrie d 1 René La Bruyère co­mentând [cartea şi chestiunea canadiană: „Terrible exemple pour nous, qui avons, depuis, reconstitué un empire, et qui sommes m enacés de le perdre pour les mêaes raisons ,q ie le premier".

Deci aici se pune chestia, atât pentru sporirea flotei ma­ritime, fie comercială, fie ma­ritimă, ceiace ne interesează şi pe noi, ca pe toate ţările de provenienţă latină.

Inzadar a avut Canada eroine

— — ——

t u n C ostu.?ur W ic?j'

! 323 1" ° ...............

OAgHTA TRARBILTAB»! Pagtaa 5->930,

Ip3:

rei

.nni Vartolomeiu Co- ■ Cassier al Coope- “ ,je Consum şi Valo-

Lârneşti din comuna J j , judeţul Braşov, r âJl cinci cambii sem- f în alb, unul cu emite- ^ B lQ Teherciu şi ava-

de Neculae Botorogu l a Teherciu născută H u, iar patru cambii » en tu l Wilhelm Bo- I avalizată de Fritz

M junior şi Fritz Bo- senior, toţi din comu-

Zârneşti declară nule şi ^"joare în mâinile ori-

găsi aceste cambii

iţie.lervit numai ca ga- 1 697 1 - 1

S c r iso r i din Frnnfa.

O dorinţă.

Ilka

pá

ele

urseleH din partea unui părinte de e următoarele rânduri:

ta cu răceala toamnei itlaşil loştrli aleargă la şco* secundare si universitare,

GiJ după multă silinţa să-şi mai unoştintele unui an de

■ lu l t i părinţi în urma jută|ilor vremii ne cugetăm ios la posibilităţile a le a*

de a i da la gazde bune îndnteriiate şi mulţi sperăm

primească şi burse, cari se In deobşte la favorizaţii

ncep intervenţiile în Utribuirii acestor eju- i puţine sunt şcolile, part aceste încurajări ptete.

nde sunt timpurile cândva* (oare — puţine pe a*

ici -| se dădeau după o ma- chibzuială, nu ca azi când

împart celor mei fericiţi be- _ ? Cunosc oameni cui cop I, to|i cu burse asîgu- e din timp, deşi părinţii o» îajie bună materială şi şi ar potrivit. Cunosc oameni i au copii merituoşi ca stu- i şi el sunt i araci ia avere terUjh, însă neplăcându ie să îmbilzeescâ prin epucătu-

, : premii, rămân fără nici un ijin.taum e timpul intervenţiilor, P m jS|î fericiji ai vremii îşi :esc ăipiie pentru a sustrage lioareie dala cei mai lipsiji Pii-tA fi bine ca după nor* ^ drpă cari se adjudecă o

*** ®nd profesorii sunt lă- cil M «leagă fără intervenţii,

se n,pi introducă norma ca Iii tne‘i bursierilor cu media şi jilil P a in baza cărora^ s’au în» uniţi fricii de bursă să se pu­rii C !e *a început de an în ziar. j it J* ielh acesta s’ar corecta

despre avere, cari în uJ; *: m|i multe cazuri sunt ten- i il jlioBe, ar înceta bănuiala i £‘ asupra profesorilorpP ^ B o s c lipsa elevului şi si*

iar publicul ar lua cu-

In lumen celor suferinziS ’ar crede că suferinzi sunt

aceia, pe cari, în preajma luni­lor de vară, îi auzim procla* mând, cu aer nenorocit, -locali­tăţile unde au să petreacă va* centa.

Sute de mii de asemenea oa­meni îşi plimbi necazurile ne* aparente, nefîind preocupaţi de* cât de sălile Cazinourilor. Nici odihna, de cari făceau atâta caz, nici bolile închipuite nu-i mai muncesc.

Aceştia sunt. nu suferinzii, ci alimentatorii, chiar în timpuri de criză ai cagnotelor cluburilor şi jocurilor de pe la băi.

Adevăraţii suferinzi se ascund în staţiunile de cură specială, unde înfăţişarea veşnică a bol navilor înlătură pe snobul vile* gialurist. Decrepitudinea lor vi­zibilă î|i dă convingerea fră­mântărilor ce le impune boala şi a sforţărilor făcute de ei sau de familiiie lor pentru e-i în- griji.

Berck Plege, pe Canalul Mâ­nece!, s’er spune că este pro­totipul acestor localilătî.

Bucurându-se de un aer ex­cepţional de iodat şi dispunând de numeroase senatorii şi cli­nici, atrage un număr imens de nenorociţi.

Berck, oraş de vară şi de iarnă, nu are, drept veselie, de cât pe aceea a nenumăraţilor bolnavi, resemnaţi în aşteptarea îmbunătăţirea soartei lor.

Aerul Iodat şi luminozitatea excepţională a plajei vindecă afecţiunile osoase şi gangllo* nare, pe cari, la noi ,îu fără, Tekir-ghiolul le face să dispară. Fără exagerare, oraşul acesta spital este făurit pentru bolnavi.

Impresia vizitatorului valid este, la prima vedere, dureroasă. Sute de cărucioare târăsc bol­navii culcaţi, iatepeniji în gips, destinaţi să stea ani de zile, în această poziţie şi cuireeră la pas, în continuu, dela 9 dim. la 9 seara, străzile oraşului şi plaja, o plajă de nisip fin ca făina, întlnzându-se sub razele pătrunzătoare ale soarelui, pe o distantă de vreo zece chilo- metri.

Cu ţoale meritele necontes- ■ tete ale curenţilor marini ce { se’niâlnesc în această localitate I şi vindecările numeroase, Berck nu poate fi o atracjie pentru cel sănătoşi.

Soaria bolnavilor este, însă, mişcătoare. Scoşi din rândul oamenilor de muncă, ei dau, pe largile ce-i înlemnesc, dovada unei resemnări supra omeneşti. Câtă abnegaţie, câtă credinţă, câtă speranţă în vindecare şi câtă încăpătinare explicabilă in a se acăfa de singura scândură de scăpare ce le*a mai rămas 1

Dumnezeu, in bunătatea lui nemărginită, varsă în sufletele suferinzilor, şi o doză de in­conştientă, fácán iu i să nu şi dea în totdeauna scamă de sta­rea lor decrepită.

Când eşti om pe pragiil bă­trânelei şi, ca mie soarta ţi-a dat să şuier!, cel put1» vre­me inie, supliciul nemişcării şi al durerilor, sau te a nevoi! ss-|i târăşti suferinţele cu rictusul durerei stăpânite pe fată, pă­trunzi şi mai adânc în sufletele celor încercaţi.

Paris P.age.Nicky.

ştiutăi. despre prilejuirea drep

ni"

P f. L li. 1LIES[!Icializat în ţară şi

streinătate

A Z E X(Rontgen)

ermie, Ultraviolete) 'tfenţi electrici, o n s u lt 3 —6

J a f a Libertăţii 10Marmareş-Blank)

taIIII&1IiÍIIII

f a

le ?ânzirerantate. cu preturi efiine Maga­zinul Biro, Str. Lungă 49 Bra­şov. 685 2—2

V â n d e^ n cquzq mutăI U lii i ri o garnitură de tree rat marca M. A- V. cumpărată în 1928 cu toate accesorile ne cesare şi un tractor marca Ha- nomay de 32 cai putere, un plug cu 3 brazde marca Harris Se vând şi separat. Doritorii se vor adresa d-iui Ştef n Sâ:bu corn- Rotbavjud. Braşov. 2—3

Se primesc t z ă r L Î "iior în gazdă ta o familie ger mană. A se adresa ia architec tul Wenzei Paspa Str. Prind* pele Carol No. 7. 688 1— 1

9e închiriat mobilatăpentru şase eleve sau şase e- levi eventual cu cost în centrul

1 oraşului Str. Şirul Inului No- 27 | Nicolae Găitănar. 701 1— 1

Atelierele principale C. F. R.din Braşov caută două bucă­tărese fără familie. 700 1 3

P i l i t cameièi cu antreu şi bu U u l l l cătărie goale pentru în* chiriat în apropierea centrului. Inf. la ziar sub L M. 696 1 1

A ţ;| * Perzându secam i tu! de I L i l u * şofer eliberat de Prt* fectura Politiei Braşov, pe nu mele Victor Severin Reit din comuna Sohodol— Bran judeţul Braşov, il declar nul şi fără va loere în mâna oricui sa r afla. 687 1 - 1

i A l l â l l f Se Pr™eşte în cvai- j n iiU iU I* tir un elev de şcoală

cl- I—IV cu toată întreţ nerea lunar 2000 lei în Strada Prun­dului Nr. 3, la Dumitru Furnică.

â||lw Perzâ idu se carnetul de i i v iu * şofer No. 5147 elberat de Prefectura Politiei Braşov pe numele Gödri Ola Ioan din co­muna Batiu, ît declar nul şi fă ă valoare în mâna oricui s’ar afla. 695 1— 1

Ds închiriat S S fttcentă. 3 cernere, popicărie.

Inform&tiuci. Costiţa A. No. 2.2 - 0

odae m o- b i 1 a t ă.De închiriat

Str. Pajişte â) No. 31.

RomâniaAdministraţia judeţului Braşov.

Serviciul A dm inistrativ.

No. 7141-1930.

C O N C U R SSe aduce la cunoştinţă gene'

rală că în administraţia judetu' lui Braşov sunt vacante psin pensionare 7 locuri de canto* oieri cl. HI oe data de 1 Oc* tomvrie 1930.

Doritorii de a ocupa aceste posturi vor înainta cererile lor cu actele prevăzute la art. 7 din Statutul funcţionarilor pu blici, administraţiei acestui ju ­deţ* până la data de 1 Octom­brie 1930.

Condicile de salarizare sunt cele prevăzute pentru acesl grad in bugetul judeţului pe anul cuient.

informatiuni detailate se pot obtme la Serviciul Technic ju- detean în orele de birou.

Braşov, 27 August 1930.p. Preşedinte: indescifrabil.

p. Şeful Serv. Adm. 699 1—1 Glurcouicu

Comitetul şcoalelor de ucenici şi ucenice Ind şi comerciali de

Sfat din B asov

No 37 -1930 .

În s c r ie re au cen icilor ş i u cen icelor pe

anul şcolar 1930—1931.înscrierile la şcoalele de u-

cenici şi ucenice ind. şi comer­ciale de stat din oraşul Braşov se ver face din 1— 10 Septem­vrie a. c. (numai în zilele de lucru) între orele 5—8 seara şi anum e:

1. Ucenicii industriali din cir­cumscripţia Schei se vor înscrie în localul scoalei primare de stat No 2 din Strada Ecaleri' nei No. 23 a).

2. Ucenicii ind. din circ. Bra­şov vechiu se vor înscrie în lo­calul 'şcoalei primare de slat din Strada de mijloc No. 35.

3. Ucenicii ind, din circ. Blu- măna se vor înscrie în localul şcoalei primare de stat No* 4 din Strada Agrişelor No. 6.

4. Ucenic i comerciali se vor înscrie în localul şcoalei supe­rioare de comerf d>n Braşov* Bulevardul Regele Ferdmand-

5) Ţoale ucenicele ind. şi corn. din oraşul Braşov se vor înscrie în localul şcoalei primare »loan Pooazu* din Şirul Şîguna.

Ucenicii industriali din circ. Cetate se vor înscrie la una din cele 3 scoli de ucenici indus* triali (No. 2, 3 sau 4) la care sunt mai apropiaţi cu locuinţa-

Fiecare ucenic va prezenta la înscriere următoarele acte :

a) Certificatul şcolar al ulti mului an (în originai),

bl Certificatul de botez (naş tere),

c) Contractul de ucenicie,d) Avizul de înscriere la

şcoală,e) Carnetul de control (numai

ucenicii cari au cercetat şcoala de ucenici şi în anul trecut), şi

Taxa de înscriere de lei 350 (heisutecincizeciX ier pentru u- cenicii comerciali lei 650 (şase* sutecincizeci).

Cei caii în anul trecut au cer* cetat altă şcoală de ucenici vor prezenta şi certificatul ultimei clase pe care au cercetat o.

Patronii, cari până la 10 Sep* temvrie a. c., nu şi vor înscrie ucenicii angajaţi în atelierele lor* — conform ari 21 din legea în* vătământului, — vor fi amen daţi cu câte 100—300 lei.

Cursurile vor începe la 15 Septemvrie•

Breşcv. 27 August 1S30.Comitetul şCoalelor d e ucenici

d e stat din Braşov.698 1 - 2

RomâniaAdm nîstrala Jud. Braşov.

Serviciul Administrativ.

No. 9Q18-1930 .

C o n c u rsSe educe la cunoştinţa gene

raia» câ in administraţia jude­ţului Braşov, este vacant prin pensionare, un post în gradul de subdirector cl. 1.

Doritorii de a ocupa acest post vor înainta administraţiei judeţului B/asov actele prevă* zute de fc»t. 7 d n leg<ra Stat. FuncJ. publici până ia data de 10 Septembrie 1930.

Candidaţ i vor trebui să a bă licenţa sau doctoratul în drept.

Condiţiile de salarizate sunt rele prevăzuie în bugetul jud. Braşov pe a. c* pentru postul în cauziu

Nu se vor Sua în considerare decât cererile candidaţilor cu piact că administrativă.

Braşov, la 26 August, p. Preşedinte: Şef- Serv.Adm.

Ion P odea . indescifrabil. 693 1— 1

Inspecţia 14 de Exploatare, M'şcere şi Menipuletie Comercială.

Nr. 22083 M. 14 -1 9 3 0 .

FublicaţuuisSe aduce la cunoştinţă pu­

blică că în ziua de 20 Septem­brie 1930, orele 11, se va tine licitetie publică la sediul Inspec* t!ei 14 de Mişcare Braşov, Str, Regele Cerol II (fostă strada Porţii) Nr 72 pentru concesio­narea exploatărei salonului de frizerie din statia Braşov.

Amatorii pot lua informaţii a- supra condiţiilor de licitaţie şi de exploatare a acestui salon de frizerie la sediul Inspecţiei arătat mai sus. unde vor lua cunoştinţă şi de actul de con* cesie şi cactul de sarcini res­pectiv.lospectia 14 d e Exploatare, Miş­care şi M anipulare C om ercială 691 1— 1 B raşov .

Inspecţia 14 de Exploatare, Miş­care şi Manioulafie Comercială»

Nr, 22071 M. 1 4 -1 9 3 0 .

FabliSiţimeSe aduce la cunoştinţă pu­

blică că în ziua de 15 Septem* b ie 1930, orele 11, se va tine licitaţie publică la sediul Inspec* fiei 14 de M.şcare Braşov, str. Regele Carol li, (fostă strada Porţii) Nr. 72 pentru concesio­narea exploatărei bufetului din s ’atia Dârste.

A,maiorii pot lua informaţii detailate asupra condiţiilor de licitat’e şi de exploatare a aces* tui bufet la sediul Inspecţiei, a- rătat mai sus, unde vor lua cu­noştinţă şi de actul de conce­sie şi caetul de sarcini respec tiv.Inspecţia 14 de Exploatare,'Miş­care şi M anipulare Com ercială 690 1—1 Braşov .

Român:aPrimpreşedintele Tribunalului

Braşov

No. P.es. IV. B. 14—6— 1930.

PublicaţiuneTribunalul Braşov, aduce la

cunoşt ntă generală că Ministe­rul Justifei, prin Deciziunea Nr. 80590 din 22 August 1930, a numit pe d-1 Dr. David Bleahu de notar public în oraşul Bra­şov, în poîtul Iii, aflat vacant şi că susnumitul notar public depunând legiuitul jurământ îna­intea acestui Tribunal, şi-a în­ceput activitatea.Preşedinte S. V,:

indescifrabilGrefier i

70? 1—1 V. BobanCtu

RomâniaPrimpreşedintele Tribunalului

Braşov.

No. Preş. IV. B. 1 5 - 8 -1 9 3 0 .

PikBcaţiii«Tribunalul Braşov, aduce Ia

, cunoştinţă generală că Minis- f terul Justiţiei prin Deciziunea > Nr. 80828 din 22 August 1930

a numit pe dl Dr. Nicolae Boe- rm de notar public în oraşul Braşov, în postul IV. aflat va­cant şi că susnumitul notar pu­blic depunând legiuitul Uurâ* mânt înaintea acestui Tribunal* ş la început actvitatea.

Braşov, la 27 August 193(1Preşedinte S V.l

indescifiabil. Grefier: 694 1—1 indescifrabil,

Teren— Tujnad BăiSuprafaţă 1000 m2, situat în po­ziţie admirabilă, de vânzare sub preţul obicinuit. Referinţe la ziar, 2 - ®

«AZH7A~ TRANSILVAN!®

P e la conferinţa dfn V arşovia.

Organizarea unui credit agricol internaţional

Dintre hotărârile luate în con* ferinţa internaţională agrară dela Varşovia, cere a luat sfârşit a* laltăeri, este de relevat propu­nerea prezentată de consilierul financiar pe lângă guvernul po­lon, Dtvrcy, care priveşte ela­borarea unui proect pentru or­ganizarea unui credit agricol internaţional pentru credite in­termediare deia 6 luni la 5 ani.

Comisiunea financiară a ho­tărât ca la 10 Noercbrie anul curent, delegaţii tuturor ţărilor participante la această confe­rinţă să se întrunească la Var­şovia înir’o comisiune financia­ră pentruca— pe baza propune­rilor d lui Diwry — să elabo­reze un proect de prescr!p|iuni uniforme pentru toete jeriie. Propunerea d-lui Dewey a fost acceptată cu unanimitate.

In proectul său d-I Dewey apune că Europa are instituţiuni de credit, cari acordă întprumu-

. iuri pe termen scurt nedepăşind I 6 luni, Există deasemenea cre­

dit agricol, care acordă împru­muturi pe termen până la 30 de ani. Nu există însă credit organizat pentru a satisface ce ­rerile agriculturei pe o perioadă de 3 ani. Acest fel de credit este foarte desvoltat în Statele Uaite, grafie băncilor federale de creciit internaţional.

D-l Diwey crede că aseme­nea insiiiuţiuni ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Cererile tipu­lui exact de Instituţie interme­diara de credit, imaginat de d-l Dtwey cere o sinceră coopera­ţie insre state.

In scopul acesta d-l Dewey a fixat mai multe propuneri, ceri irebuesc luate ia conside­rare, între a ţele crearea unei legi şi unor statuie uniforme, accep­tate de toate statele interesate.

jg- .............

Cronica localăAdm inistraţia m esei studen­

ţilor „V. O niţiu*

pentru ejulorerea cu masă şi medicamente gratuite a elevilor buni dar lipsiţi dela liceul „A. Şaguna* din ioc, mulţumeşte şi pe această cale onoratei familii loan Peteu, peniru frumosul dar ce-1 face acestei instituţii.

Absolvent al şcoaleior noas­tre, d-l loan Peteu, unul dintre primii comercianţi români din ziua de ezi de pe piaţa Braşo­vului, a înţeles de mult timp dictonul strămoşesc cere spune că «cine dă, lui îşi dă”. Astfel deja înainte cu câţiva cni, d sa a pus b8ză unui fond famüier la Masa studenţilor, care a ajuns Ia frumoasa srme de aproape 40.000 Lei. Astăzi »ca mulţumită Ini Dumnezeu pentru naşterea pormaiă a celui de al doispre­zecelea copil*, d sa dărneşte încă 5000 iei, depuşi la banca popu!a>S „Braşovul* şl 7000 lei, fn bani gate, prin ceeace fon­dul familiei 1. Peteu ajunge al doilea fond al Mesei studen­ţilor.

Bunul Dumnezeu să-i răsplă­tească fapta robilă şî s ă i facă perie de adevărata bucurie şi mângâiere părintească, iar mi­cului vlăstar să i dea viefă în­delungată, împodobindu-1 cu fru­moasele daruri ale fericiţilor pă­rinţi.

S -a găsii 1000 le i în m onedă m etalică,

D-l Teodor Nişcov, primarul com. Zârneşli a depus la ad­ministraţia ziarului „Gazeta Tran­silvaniei* suma de 1000 iei m e­tal găsiţi ia ziua de 30 August 4950. Păgubaşul să se prezinte la administraţia ziarului.

Expoziţia industrială, d e in ­dustrie de ariâ ş i de

industrie ca sn ică ,

Cu ocazia serbărilor jubilare, Reuniunea industrială săsească d?n Ţara Bursei (Burzenl. tăchs. Gewerbeverein), împreună cu reuniunile săs. evang. de femei din Braşov, aranjează în loca­lurile şcoalei poporale evang, de băefl din centrul oraşului (Slr. Şcoala [de gimnastică), precum şi in grădina de copii evang. din centru dela capătul Str. Murăşeniior (Str. Orfanilor) o expoziţie industrială, de in­dustrie de artă şi casnică.

Expoziţia cuprinde numai o- biecte dela meseriaşi, fabricanţi, arlişti şi femei săseşti de aici şl din Ţara Bârsei şi aproape

numai produse indigene. Expo­ziţia este deschisă începând de Duminecă 31 August până in­clusiv la 8 Septemvrie a. c. zil­nic dela ora 9 a. m până la ora 1 şi dela ora 3 până la era 7 seara, lntraraa se admite în baza unui prospect (ghid) es­tetic, care se poate obţine le porţile expoziţiei pe pre)ul de 20 iei. — Comitetul expoziţiei.

Cununie,

D şoera Nina Mazere şi d l Ionel Comşa îşi vor serba cu­nunia relioioasă Duminecă în 7 Sept. 1930 la erele 4 p. m. în biserica Sft. Treimi de pe Tocile. — Felicitări,

Furturi.D-Iui Klein losif din Petro­

şani, voiajor, i s-a furaf un cufăr de mare valoare dela „Villa Kertsch*, de cetre necu­noscuţi.

— Individul Budi loan origi­nar din comuna Telechio (Trei- scaun?) a fost arestat pentru delictul de tur», comis în dauna d-lui Szîgefhi Mihail ^domiciliat In str. Largă No. 222!

— D 1 Duma Ludovic d a slr. dr. Ionescu No. 6 a recla­mat pe servitoarea sa Şerbai Iulie na, care a dispărut cu suma de 1800 Lei.

în cerca re de sinucidere.Zoltan Simon, mecanic, domi­

ciliat în Str. Aurei Vlaicu Nr. 103, din cauză că, l-a obondonat amanta, Sâmbătă 30 August a. c., a încercat să se sinucidă bând o mere cantitate de soda caus­tică. Numitul a fost internet în Spitalul „Gh. Mârzescu*.

— Tânăra Iulianu Solyom, din comuna Turia (Treiscaune) a fost surprinsă de .către perso­nalul Poliţiei Gării, pe când voia să se arunce sub roatele unui tren.

S p arg ere .In noaptea de 27 August, in­

divizi necunoscut, sau introdus prin spargere îu casa femeii Maria Reii din comuna Scho- doi, furându-i obiecte casnice în valoare de 25.000 iei.

P u n g ăşo a ică aresta tă .Eri a fost arestată individa

Stoica Gizeia originară din Cluj, pe când încerca să sustragă din buzunarul d lui Cosma Se­cui din Tohanui Nou, suma de 115,000 lei. Deasemeni şi com ­plicii ei Saikozi loan şi Ciociu

Ludovic.

fefc* •;:*& & S»GMP. BRAŞOV.

Autom obil tarat.Politia Sinaia, a anunţ it tele­

fonic Chet tura Politiei Braşov, că indivizi necunoscuţi, în ziua de 30 August a. c., au furat au­tomobilul 859 B. S-au [luat mă­suri de urmărire.

Cadavru.Eri, ia ora 16, chelnerul Abul

Heinrich, originar din Sibiu, cu domiciliul în s r. Hirscher No. 1, a murit subit. Medicul poliţie­nesc a ccnstat t că, numitul suferea de ccrd. A fost tran­sportat la Morga spitalului civil.

Înşelăciune.Pavel losif din comuna Teliu,

a reclamat poili|iei pe Gh. Coz- ma din Braşov str. luliu Msniu Nc. 45, pentru însuşire şi în- streinare pe nedrept a 3 cos­tume de haine şl un ceas de argint.

HIedIc Primat* Ju d e­ţean O r. POMPILIU NIS- TOR co n su ltă boli in te r ­ne, s ifilis e tc . S t r . P ru n ­dului 3 7 .

7 9 şi 2 - 3 638 1—10 •

Din cercuriie medicale. DlDr. Cari Flechtenmacher re­întors şi-a reluat activita­tea. Consultă zilnic dela ora IIV2—I Strada CasteluluiNo. 108 , te lefon 3 6 1 .

•C o m a n d a D«V. da n o te m u­

z ic a le s’o adresaţi astfel: Editura MORAVETZ, Timişoara. Dela această firmă se poate procura orice notă şi vă veţi convinge, că firma de mai sus vă serveşte repede şi cu prejul cel mai ieftin. Listele de preţuri se pot obţine gratuit. Referiţi-vă la ziarul „Gazeta Transilvaniei* şi firma Moravetz vă va împărtăşi cu o surprindere. 1—10

Din lumea.pensionarilor

Ni se scrie:In urma şedinţelor din 3 şi

17 August e. c. cari eu avut loc în saloanele Cercului Mili­tar din localitate, s-a constituit Societatea pensionarilor militari— liliela Braşov. Preşedinte a fost ales d l general Muică, membrii: col Pomponiu, maior Demetrescu, câpt• Stănescu, plut. m cj Moldovean u, Paravanâ, Bălă tă, Vrănceanu şi Doma- revscM I i mai suscitatele şe­dinţe sau desbălut pensiunile derizorii şi uniformizarea lor, care aşteaptă o cât msi urgen­tă soluţionare din partea Minis­terului şi Casei pensiunilor. S ’a arătat pe larg constraeiul bizar ce există intre normele de pen­sionare a funcţionarilor militari, faţă de civili şi nedreptatea ce se comite prin acest fapt.

Un alt deziderat important, care a făcut .obiectul unor suc­cinte discuţii, în sânul membri­lor, a fost Împroprietărirea pen­sionarilor militari şi legea din 1913, care posedă multe laturi defectuoase. Astfel mulţi rean­gajaţi deşi le-au fo6t trecute prin jurnalele Cons. de miniş­tri drepturile ia împroprietărire nici până in prezent nu au fost întroouşi de către organele exe­cutive ale M.nisi. de Domenii in posesia loturilor de pământ respective, pe motivul că sau epuizat cantităţile olerite lor. Se cere a se .interveni prin d-l generai adj. Istrati preş. gen. al pens. dtn România, ca să lupte din răsputeri pentru reven­dicarea unor drepturi câştigate prin iege şi sacrificiile făcuie in timpul serviciului activ şi in război. Asemenea se mai face aluzie şi ia multele neajunsuri ce întâmpină pensionarii mili­tari proveniţi din fostele armate— fapte cari ar trebui înlătu­rate inlocuindu-le cu o egală îndreptăţire, — a tuturor func­ţionarilor pensionari ai statului.

/. Br.

Ajutorarea sinistraţilor şi păsuirea de

B u cu reşti, 1 Septemvrie. D l luliu Maniu preşedintele consi­liului de miniştri şi ed-lnterlm la finanţe a lucrat Sâmbătă la ministerul de finanţe cu d-nul Pompiliu Ioniţescu, subsecretar de sta i,}

D-nul Ioniţescu a făcut d-lui prim-ministru o expunere asupra mersului încasărilor.

Au fost de asemenea rezol­vate o mulţime de chestiuni cu­rente, primul ministru lucrând cu d-l sub-secretsr de stai timp de mai multe ore.

Se ştie că s-a deschis un cre­dit extraordinar în sumă de 12 milioane pentru ajutorarea ce­lor cari eu fost sinistraţi de pe urma Incendiilor

Ua atac de apoplexie a pus capăt vieţii închinate neamului şi binelui obştesc a Senatorului de Caraş, loan Cotâriă, 'fruntaş al vieţii culturale din sudul B ă­natului.

Fiu de econom a stat timp de 34 ani ca învăţător în slujba luminării ţăranilor .din mijlocul cărora a răsărit. Ales senator cu mare însufleţire, şi-a împlinit cu o rară dragoste mand.tul primit, alergând pe la ministere pentru a rezolvi sau ameliora multele năcazuri ale alegători­lor săi.

In comisiile Senatului ca şi în şedinţele publice a urmărit cu mult interes desbaieriie, spu- nându-şi cu sinceritate cuvântul ori de câte-orl erau in Joc inte­resele ţârănimei noastre.

Colegii săi parlamentari ca şi alegătorii săt depun o lacrimă ferbin.e de durere pe mormân­tul proaspăt al luptătorului neo­bosit, care a fost o întreagă viaţa învăţătorului-senator loan Cotâriă.

Fie-I memoria binecuvântată Ivb.

InformaţiiAdunarea generală a „Aso-

(raţiunii*, pentrn literatura română şi cultura poporului român „AstraM, fixată pen­tru zilele de 7 şi 8 Sept. a. c. în oraşul Caransebeş, din motive neprevăzute a tre­buit să fie amânată pentru o altă dată care se va co­munica la timp.

Dr. C. R u ssu m. p„ vice­preşedinte, N. B ăilă m. p„ se­cretar.

B an cn o te fa lse [de 100 lei. Poliţia a descoperit pe piaţă bancnote false de 100 lei. Banc­notele false poartă pe latura întâi data de 17 Ianuarie 1929. Sub dată aste n-rui 147532180. Tot pe acea faţă în colţ la par­tea stângă n-rul de serie 2943, iar jos lot ?n stânga litera A 2701. In colţul din dreapta sus litera 1 2711, iar jos 2943. C o ­loarea lor este mei deschisă ca Ia cele veritabile. Filigramele sunt numai imprimate.

*O em inentă cân tăreaţă c e ­

h o slo v acă în R om ânia. Zia­rele din Praga enunţă, că emi­nenta cântăreaţă cehoslovacă Nelly Gaierova dela Teatrul Naţional d in j Moravska Ostrava, a primit din partea Reginei Ma­ria prin intermediul Consulatu­lui cehoslovac din Bucureşti, o invitaţie ca să dea un concert

îf*e lucrările ? ’tes

irînf.i “ Ţ9qIu Sl.nÎ S S î a s - i . .Plata impozitei0rrôt ^

loviţi te* V cen?" C0ribeneficieze de*!1’, ttriLplicare a iiili ‘orii cari au sR lar' i i grlndinei. U r m e z i

• W A a s r âptliu Ioniţescu » sl,tdispoziţii de execut

™i8lunea teatrului spre

zita d-şoarei Gaier“ :f- reşti se va trata pentîj zarea câtorvap o r c a i .m România. (Ceps)

D 1 prefect al judelgfl A ron duciu a plecai tembrie in concediu,

st;

iii

Moartea aviatorul w Fernic. Din Chicago se6 p In cursul meetinguiui i< de avUţie, ţinut Vin«! j, a peste 40.U00 spectatori nul fostuiui locotenent j mata romană George Fenprăbuşit la pământ şi i errâmat Aviatorul a fost t; 0 loc.

Aviz. Publicându-seiij „K rojsăiter Z itung* 4 August 1930, câ amili soarie din Braşov fac iq turi pe hipoieci şi spuai că au la dispczjia ud din partea firmei SumII I ners Ltd din Londra, atei r cunoştinţa generate, ci t s; insarcinat nici o iirmi I sau persoană, să iratezei fel de afaceri sau impra în numele nostru. Prin ţ cinţă persoanele caia ii I asemenea operaţiuni, in V condiţiuni, fac aceasta® I autorizaţie din partea » I ci pe propria lor răsp

Stewart &689 1 - 1

Medicale. D-ruI T-a început a da consul J dela 8 - i 0 Si d- rn- Str» Ecaterinei No- o-

MEDICAUX san a Davos £ ‘vC>íamodcrii confort «ta Tuberculozei-^r i i fStrban Opuse8?

Fără

“ e- ’ a ,K J a Jlenti C P « " “ ' , «învâlâmantui P SJper

conuüb tecbnr „ o» noate iea> ain

- “ « «

a l “‘-‘"“ S Vadevărată PaC, PdiH»to r S e r f Jlui institut d e .sul Romanesc ]e d6 c ţ

apărut jns;6 0,fmar aie à ^eir^ ^ţiu Dam f? , pr» sî Dumur^-U c tebnii:e , lor stilistice § (Iiai

' " 3nd“ Cl c b ^ V ,pentru .*.re: în c0: n1

edil“18®

noastre, spornice &

M 4MI