Strategia Lisabona si obiectivul 3%- 2000, Consiliul European s-a intalnit la Lisabona => strategie cu obiectivul ca pana in 2010 Europa sa devina cea mai competitiv i dinamic economie bazat pe cunoatere din lume, capabil de cretere economic susinut, cu locuri de munc mai multe i mai bune i o extraordinar coeziune social (Scop: recuperarea decalajului fata de SUA).- UE si-a propus totodat creterea investiiei n cercetare la 3% din PIB-ul UE (2% din investiii private i 1% din sectorul public).- Strategia Lisabona i-a propus ase obiective importante: crearea centrelor europene de excelen, lansarea platformelor tehnologice, stimularea creativitatii in cercetare, Europa sa devina mai atractiva pt cercetatori, dezvoltarea infrastructurii de cercetare si imbunatatirea coordonari programelor.- 2005 Programul cadru 7 => imbunatatirea cooperarii si stimularea investitiilor private. Programe lansate:1. Programul pentru competitivitate i inovare (2007-2013) creat pentru: susinerea actiunilor pentru dezvoltarea capacitii de inovative, implementarea instrumentelor de capital de risc, mbuntirea rolului retelelor suport, asigurarea programelor de formare.2. Programul de antreprenoriat si inovare: faciliteaz accesul la finanare i investiii, introduce cele mai bune reglementari si un mediu administrativ prietenos.- Politica de coeziune economica si sociala (parte integranta a stragiei de la Lisabona)-obiective:1. Convergena, sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni (pot solicita ajutorul cand PIB/capita este sub 75% sub media europeana suma alocata 78% din fonduri structurale)2. Competitivitatea regional i ocuparea forei de munc (cand nu li se aplica 1 suma 18%)3. Cooperarea teritorial european (fara cei care beneficiaza de 1 suma 4%)- Fondurile structurale - principalul instrument al politicii de coeziune economic i social a Uniunii Europene

Procesul Bologna urmrete crearea unei arii de educaie superioar stabilind standarde de absovire academic i de asigurare a calitii mai comparabile i compatibile n Europa; s-a denumit dup locul unde s-a propus, Universitatea din Bologna, n care s-a semnat n 1999 declaraia minitrilor educaiei din 29 de ri ale europei; acest proces a deschis semnarea Conveniei Culturale Europene a Consiliului Europei i ntlniri guvernamentale; inainte de semnarea Declaraiei de la Bologna s-a lansat Magna Charta Universitatum, n 1988, la ntlnirea rectorilor de universiti la a 900-a aniversare a universitii din Bologna; minitrii educaiei din cteva ri mari europene au semnat declaraia de la Sorbonna (Paris, 1988), fiind de acord cu armonizarea arhitecturii sistemului European al educaiei superioare. De aceea, oficialii francezi denumesc n particular La Sorbonne/Bologna process; consiliul Europei i UNESCO au recunoscut convenia de la Lisabona i recunoaterea prii de calificare academic a procesului, care au fost ratificate de majoritatea rilor participante la procesul Bologna.