Specii literare i caracteristici

Specii literare si caracteristici

Pentru Evaluare National

1. Basmul specie a genului epicBasmul este o naratiune de mare ntindere n care se mpletesc fapte reale, obisnuite, si fapte neobisnuite, fantastice, svrsite de personaje cu trsturi supranaturale, aflate de partea binelui sau a rului. n nfruntarea dintre fortele binelui si fortele raului, binele iese ntotdeauna biruitor.

Basmul are de obicei o formul de nceput, prin care ne introduce n lumea imaginar: A fost odat ca niciodat; o formul de mijloc: dar cuvntul din poveste nainte mult mai este (absent n basmulPrslea-cel-Voinic si merele de aur) ; o formul de sfrsit: si-nclecai p-o sa si v-o spuse dumneavoastr asa, care ne readuce n lumea real.

Elementele proprii basmului:

1. faptele povestite se petrec ntr-un timp si spatiu mitic: peste nou mri si tri, la captul lumii, pe trmul cellalt etc.2. mpletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaz fantasticul;

3. personajele se pot transforma, metamorfoza, n oameni, respectiv animale, plante, insecte, psri;

4. personaje care ntruchipeaz binele ( Feti-frumosi, zne, animale si psri nzdrvane, mprteasa furnicilor, mprteasa albinelor, turturica etc.);

5. personaje care ntruchipeaz rul (zmei, balauri, dragoni, iele, vrjitoare, Muma-pdurii etc.);

6. personaje cu puteri supranaturale (Feti-frumosi, zmei, zne, fiica mai mic de mprat, Muma-Pdurii etc.);

7. personaje fantastice ( zmei, zne, Muma-pdurii, mprteasa albinelor, mprteasa furnicilor, zgripsoroaica etc.); personajele fantastice au si puteri supranaturale;8. personaje animaliere (din rndul animalelor), enumerate mai sus;

9. loc si timp (n care se desfsoar actiunea) nedeterminate;10. obiecte cu puteri miraculoase:

11. cifre specifice (de obicei 3: trei feciori de mprat, trei zmei, trei fete de mprat, trei ncercri etc. ; sapte, nou);

12. formule proprii de nceput, mijloc si ncheiere;13. cultiv nalte principii morale ca adevrul, cinstea, modestia, dreptatea, curajul, vitejia, ospitalitatea, prietenia etc.Prslea-cel-Voinic si merele de aur estre un basm popular, creat de un autor necunoscut (anonim) si transmis prin viu grai, din generatie n generatie. Petre Ispirescu a cules acest basm si l-a publicat, fcndu-l astfel cunoscut. El este autorul culegerii Legende sau basmele romnilor, n care a cuprins multe creatii populare.

Apreciind operele literare populare, Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea si alti scriitori au creat si ei basme; basmele create de autori cunoscuti se numesc basme culte.2. Pastelul specie a genului liricPastelul este o specie literar a genului liric n care autorul, observnd frumusetea naturii, realizeaz un tablou, descrie un colt din natur, un peisaj, cu toate notele sale caracteristice, care impresioneaz prin mretia si solemnitatea lui, prin farmecul si splendoarea lui, menit s destepte n sufletul cititorului o stare subiectiv. Deseori pastelul, mai ales n poeziile lui Alecsandri, este nsufletit de o prezent uman sau animal, la sfrsitul lui. Modul de expunere folosit cu precdere este descrierea, descrierea literar, autorul folosind o suit de figuri de stil si procedee artistice, dintre care amintim: epitetul, mai ales, comparatia, personificarea, metafora, inversiunea, repetitia, exclamatia retoric, interogatia retoric si altele, iar prtile de vorbire care predomin sunt substantivul si adjectivul.

Sunt create tablouri statice, prin intermediul imaginilor statice, sau dinamice, prin intermediul imaginilor artistice dinamice, care nsufletesc peisajul. De asemenea, autorul utilizeaz si alte imagini artistice, precum imaginile vizuale, auditive, olfactive.

Termenul de pastel este mprumutat din artele plastice, unde desemneaz un tablou din natur pictat n culori calde, palide, pastelate. Aceast specie literar a fost creat n literatura romn de poetul Vasile Alecsandri, care a publicat n anul 1875 un volum de versuri intitulat Pasteluri, care cuprindea 25 de pasteluri, n care descrie natura n succesiunea anotimpurilor, frumusetea meleagurilor natale (lunca de la Mircesti) sau muncile cmpului. Amintim cteva din cele mai frumoase pasteluri ale sale: Iarna, Mezul iernei, Sfrsitul iernii, Oaspetii primverii, Sfrsit de toamn, Serile la Mircesti, Cositul, Secerisul, Malul Siretului, Concert n lunc etc.

3. Schita specie a genului epicSchita este o specie literar a genului epic, de ntindere redus, mai redus dect povestirea si nuvela, cu un singur fir narativ, n care se povesteste (se nareaz) un singur episod caracteristic din viata unui personaj sau a mai multor personaje. Accentul cade n schit pe actiune, cu rol n caracterizarea personajelor. De cele mai multe ori schita are un caracter educativ, urmrind s satirizeze viciile si tarele societtii si s le ndrepte. Modurile de expunere folosite cu precdere sunt naratiunea si dialogul, mai putin fiind folosit descrierea. Actiunea urmreste un singur plan narativ, personajele sunt relativ putine, actiunea e limitat n timp si spatiu observm unitatea clasic de timp si spatiu a schitei: actiunea se petrece n cel mult o zi (de obicei), si ntr-un singur locCa n orice oper epic, scriitorul si transmite sentimentele, gndurile, conceptiile, n mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Ca orice oper epic, si n schit putem identifica un subiect, care concentreaz actiunea si momentele subiectului. n literatura romn la maxim strlucire a adus aceast specie literar Ion Luca Caragiale, care a publicat un volum de schite intitulat Momente (1901), dintre care amintim: D-l Goe, Vizit, Triumful talentului, Un pedagog de scoal nou, Bacalaureat, Lantul slbiciunilor, Inspectiune, Five o clock, High-life, Bubico, Mitic, Cldur mare. 4. Nuvela specie a genului epicNuvela este o specie a genului epic n proz, de mai mare ntindere dect schita si povestirea, cu mai multe fire narative, n care se relateaz (se nareaz), ntr-o succesiune de episoade, evenimente din viata mai multor personaje. Actiunea nuvelei este mai dezvoltat dect a schitei si povestirii, personajele sunt mai numeroase, si n aceast specie literar accentul cade pe caracterizarea personajelor. Modurile de expunere folosite sunt naratiunea, descrierea si dialogul, pentru a evidentia trsturile personajelor si a realiza unitatea compozitional a operei. Instantele narative pe care le putem identifica sunt autorul, care nu trebuie confundat cu naratorul, vocea abstract care relateaz faptele, si personajele. Naratiunea se poate desfsura la persoana I, cnd naratorul este si personaj n economia nuvelei, sau la persoana a III-a, cnd, de cele mai multe ori, naratorul creeaz impresia c este omniscient (adic stie totul despre personajele sale si actiune). Ca n orice oper epic, putem identifica un subiect al nuvelei, un conflict, ntre forte, idei, personaje, situatii opuse si momente ale subiectului: expozitiunea (situatia initial), intriga, desfsurarea actiunii, punctul culminant (momentul de maxim tensiune) si deznodmntul (situatia final). Actiunea se poate desfsura pe parcursul ctorva zile si are mai multe episoade, prezentate progresiv. Pot fi identificate personaje individuale, personaje colective, personaje nsufletite de trsturi pozitive de caracter si personaje negative, personaje complexe si unilaterale. 5. Fabula specie a genului epic n versuri Este o specie literar a genului epic n versuri, n care gndurile si sentimentele autorului sunt prezentate, ca n orice oper epic, n mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Contine un numr mic de personaje, alese din lumea animalelor, care prin intermediul personificrii folosite de poet, vorbesc, gndesc si se comport ca oamenii. De altfel, personajele fabulei ntruchipeaz calitti sau defecte morale precum invidia, ura, iubirea, orgoliul, trufia, lauda de sine, ipocrizia, ftrnicia, buntatea, umilinta, bunvointa, naivitate, mndrie, avaritie etc. Personajele, cu trsturi de caracter opuse, sunt puse fat n fat, ele gndesc si actioneaz ntocmai ca niste oameni, iar sfrsitul actiunii are drept urmare o concluzie cu efect moralizator. Autorul condamn viciile si defectele omenesti, atitudinile nepotrivite, faptele rele si le satirizeaz n cadrul fabulei, cu scopul de ale ndrepta. Prin urmare o fabul are un pronuntat caracter moralizator si cultiv virtuti si calitti omenesti precum buntatea, bunvointa, cinstea, dreptatea, adevrul, justitia, modestia etc. Aceast oper are un caracter profund educativ, moralizator si civic.Modul de expunere predominant este dialogul, care se mpleteste cu naratiunea. Opera se prezint sub forma unei mici scenete, unde evolueaz cteva personaje, puse fat n fat, ntre care se naste un conflict, a crui rezolvare moralizatoare o gsim n finalul fabulei.6. Balada cult - specie a genului epic n versuri Balada cult istoric este o specie a genului epic n versuri, de mic ntindere, n care un autor cunoscut evoc fapte deosebite din trecut, svrsite (realizate) de personaje prezentate n antitez si care impresioneaz puternic, deoarece au nsusiri iesite din comun. Modul de expunere predominant este naratiunea, care se mpleteste cu dialogul si cu descrierea. Figurile de stil cel mai des utilizate sunt hiperbola si antiteza, alturi de personificari, comparatii, epitete, metafore, exclamatia si interogatia retoric. Personajele sunt exponentiale, reprezint o categorie de oameni, un mod de-a fi si a gndi, o mentalitate, devenind simboluri. Spre deosebire de balada popular, elementele si personajele fantastice lipsesc din cea cult. Asemnrile numeroase dintre balada cult si cea popular (precum sunt Pasa Hassan, de George Cosbuc si Miorita) dovedesc faptul c prima si-a gsit modelul n creatia oral, popular. n ambele tipuri de balade actiunea este simpl, linear, dar dinamica desfsurrii actiunii este mai accentuat n cea cult.

Sentimentele, gndurile si ideile autorului sunt exprimate, ca n orice creatie epic, prin intermediul actiunii si al personajelor. i n aceast oper epic putem identifica un subiect, un conflict, rezolvat n finalul baladei. Ca n orice oper epic, putem identifica momente ale subiectului; expoziiunea, intriga, desfurarea aciunii, punctul culminant, deznodmntul.

Apar numeroase imagini artistice, precum imagini vizuale, auditive, olfactive, statice sau dinamice, motorii. Domin verbele exprimmnd aciuni, iar n balada cult (istoric) domin verbul la timpul prezent etern, ceea ce ne d imporesia c aciunea se desfoar chiar acum, sub ochii notri. Balada poate fi mprit n tablouri poetice sau secvene poetice, corespunznd diferitelor momente ale aciunii. Personajele sunt prezentate n antitez, cu caliti i trsturi pozitive, pe de o parte, i defecte i trsturi negative, pe de at parte. ntlnim i aici personaje simple sau complexe, individuale sau colective, pozitive sau negative. Accentul cade, ntr-o balad, pe aciune, cu rol n caracterizarea personajelor.

* facultativ, nu se cere la Evaluarea Naional