Unitatea 2 A RUGINIT FRUNZA DIN VII...

La Medeleni după Ionel Teodoreanu

1. Alegeţi cu ■ răspunsurile pe care le consideraţi corespunzătoare mesajului textului:Acţiunea se desfăşoară: □ la Medeleni□ pe domeniul familiei Deleanu□ la Bucureşti

Acţiunea se petrece:□ la începutul verii□ la începutul toamnei□ la sfârşitul toamnei

Dănuţ este supărat pentru că:□ pleacă departe de familie□ s-a terminat vacanţa□ pleacă la Bucureşti

2. Spuneţi-vă părerea!

Dănuţ a refuzat tovărăşia Monicăi pentru că: O prezenţa Monicăi îl deranjaO era supăratO ar fi izbucnit şi el în lacrimiO voia să mai admire livada încă o datăO voia să fie singur în natură

3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu acelaşi înţeles (sinonime) din textul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu:

Dănuţ coborî treptele terasei (...............................) şi porni în paşi înceţi ( ..............................) spre livadă. Toamna risipea (............................) arome dulci şi amărui, parfumuri (...........................) stinse. Vântul bătea uşor (..................) pe mirişte şi în grădini. Monica se pitise (.............................) după trunchiul unui măr domnesc. Crengile se aplecau (.........................................) ca cerceii cu grele pietre preţioase ( .......................................). „Ce iute (..................................) a trecut vacanţa!” se gândea el. Monica apăru (....................................) în spatele (................................) băncii. Îi puse (...........................) pelerina pe umeri ca să nu răcească.

4. Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date:coborî- ................................... măriţi- ................................... împrăştia- .............................. grele- .....................................stinse- ................................... repede- ................................. deasupra- .............................. îndărătul- ..............................

5. Delimitaţi textul în fragmente după ideile-titlu de mai jos:

●Dănuţ ,singur, în livadă (de la............................................. până la ............................................ )●Venirea toamnei (de la ....................................................până la ................................................. )●Gândurile lui Dănuţ (de la .................................................până la ................................................)●Gestul Monicăi ( de la .....................................................până la ................................................. )

6. Citiţi şi alegeţi titlurile operelor literare legate de toamnă cunoscute de voi (nu uitaţi de ghilimele!):..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

7. Alcătuiţi ideile sub formă de propoziţii.

1

8. Povestiţi oral, apoi în scris fiecare idee principală. Nu uitaţi să folosiţi alineatul când treceţi la povestirea unei idei noi!

Reţineţi! Punctele de suspensie (......) marchează pauzele lungi în timpul vorbirii sau lipsa unui fragment dintr-un text.

9. Explicaţi de ce credeţi că au fost folosite punctele de suspensie în lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.

Reţineţi! Ghilimelele sau semnele citării sunt semne grafice pe care le întrebuinţăm atunci când reproducem întocmai titluri, cuvinte, enunţuri sau texte scrise, spuse sau gândite de cineva. Când în cadrul unui citat intervine un alt citat se folosesc ghilimelele scrise astfel: „... <<...>> ...”.

10. Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în textul lecţiei.

11. Descoperiţi în exemple situaţii care impun folosirea semnelor citării şi aşezaţi-le unde lipsesc.

a) Lectura Puiul, scrisă de Alexandru Brătescu Voineşti, se adresează copiilor, adevăratul îndemn aflându-se în motoul de la începutul naraţiunii: Sandi, să asculţi de mămica!

b) Comentează proverbul: Fugi de omul cu două feţe, că unele grăieşte şi altele gândeşte.

c) Reţineţi versurile:Ţin minte-un timp ce nu l-a şters uitarea,Când lângă chipul mamei, mult iubit,Îmi apărea alăturea alt chip,Un chip frumos şi blând: învăţătoarea.

12. Completaţi textul cu semnele de punctuaţie ce se impun:

□ Ai citit în vacanţă□□ Da □□ Ce anume □□ □Ursul păcălit de vulpe□ de Ion Creangă □ □Fram, ursul polar de Cezar Petrescu□şi Poezii

de Tudor Arghezi□

13. Formulează propoziţii cu fiecare din cuvintele de mai jos:

sa sau nea ia iau s-a s-au ne-a i-a i-au

14. Dictare: (alineatele 3, 7-două enunţuri, 8 şi 9) din lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.

2

Propoziţia enunţiativă afirmativăPropoziţia enunţiativă negativă

1. Citiţi întâi propoziţia simplă, apoi pe cea dezvoltată. Analizaţi fiecare propoziţie în parte şi întocmiţi-i schema.

......... ............................ ............. ......................... ................... .............

Eu am mâncat! Eu am mâncat caşcaval buuun! ......... ............................... .............. ......................... .................. .............

+ + + + Să ne amintim!Propoziţia simplă este alcătuită din subiect şi predicat.Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi secundare de propoziţie.

2. Alcătuiţi propoziţii simple cu ajutorul imaginilor.

.................................. .............................. ................................ ..........................

3. Adăugaţi „nu” în faţa cuvântului care exprimă o acţiune.

....................................... ................................... ....................................... ...............................

Reţineţi!●Propoziţia enunţiativă afirmativă exprimă o constatare, prezentând o acţiune sau o stare ca

fiind reală. (exemplu: Elevul citeşte.)●Propoziţia enunţiativă negativă prezintă o acţiune sau stare ca nefiind reală. (exemplu: Elevul

nu citeşte.)

4. Alcătuiţi propoziţii afirmative şi negative la sfârşitul cărora să se afle punct, semnul întrebării, semnul exclamării.

3

Eu am mâncat!

Eu am mâncat caşcaval buuun!

5. Alcătuiţi o compunere scurtă cu titlul „Un elev harnic”. Încercaţi să modificaţi acest text transformând unele propoziţii afirmative în propoziţii negative pentru a alcătui un al doilea text cu titlul „Un elev leneş”.

Compunerea după un suport vizual

Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite:

1. Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite! Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. Prin lectură îţi vei îmbogăţi

vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii, astfel încât să-ţi placă ceea ce ai scris.

2.Vei putea să scrii frumos numai despre ceea ce cunoşti.Observă cu toată atenţia tot ce te înconjoară şi informează-te din toate sursele care-ţi stau la îndemână.

3. Lasă imaginaţia să zboare!

4. Ordonează cuvintele în propoziţii şi propoziţiile într-un text în aşa fel încât povestirea să curgă firesc.

5. Despre expresiile poetice: Cuvintele care arată însuşiri se numesc adjective. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. Datorită lor

exprimarea este mai clară, mai limpede, mai precisă, mai plăcută, mai adevărată. Propoziţiile devin mai frumoase şi mai bogate cu ajutorul comparaţiilor, personificării şi al altor asocieri artistice de cuvinte.

6. Fiecare compunere are un titlu. Atunci când ai un titlu, după care va trebui să lucrezi compunerea te vei gândi la un conţinut care să

fie legat de titlu. Îţi faci un plan al lucrării şi, pe măsură ce scrii, reciteşte titlul pentru a vedea dacă te-ai abătut de la el.

Atunci când ţi se dă tema compunerii va trebui să-ţi găseşti singur titlul, gândindu-te la conţinutul compunerii.

7. Părţile compunerii: Orice compunere are introducere, cuprins şi încheiere. În introducere, de regulă sunt prezentate: personajele, momentul şi locul desfăşurării întâmplării. Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată. În încheiere se pot scrie: finalul întâmplării, învăţămintele trase, strofe scurte din poezii care conţin

versuri potrivite textului scris în cuprins etc.

8. Respectă alineatele! O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale

compunerii). Cuprinsul, în funcţie de ideile care apar, poate avea la rândul său mai multe alineate.

9. Nu repeta aceleaşi cuvinte!

10. Un plan bun, o compunere bună! Planul iniţial de idei te ajută să-ţi pui gândurile în ordine, să nu te rătăceşti prin alte subiecte, să alegi

ce e mai important de zis. Planul compunerii este format din ideile care rânduiesc desfăşurarea temelor astfel încât compunerea să „curgă” firesc, fără întreruperi. Ideile pot fi interogative (sub formă de întrebări), propoziţii enunţiative sau titluri.

11. Fii atent cum scrii! O compunere trebuie scrisă cu atenţie pentru a nu face şi greşeli de punctuaţie, ortografie, ordinea şi

forma corectă a literelor ş.a.

4

12. Înainte de a scrie, gândeşte!Scrie compunerea pe alt caiet şi perfecţioneaz-o prin mai multe încercări. Când e gata, transcrie-o pe

„curat”. Ultima citire fă-o cu voce tare. Este important să-ţi citeşti compunerea pentru a fi înţeles.Culesul porumbului

după Ion Agârbiceanu

1. Completaţi cu răspunsurile corecte:

Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi pentru că: O fusese secetă O plouase prea mult O nu semănaseră porumbul la timp

Porumbul s-a făcut mult pentru că : O plouase la timp O porumbul legase câte doi-trei ştiuleţi pe fir O toamna a fost lungă

Personajele care apar în text sunt: O sătenii O copiii O plugarii O învăţătorul

Culesul porumbului a început: O la începutul primăverii O la sfârşitul lui octombrie O la începutul lui noiembrie

2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):

îngânduraţi luminoasădestulă recisenină ridicaurăcoroase îngrijoraţi înălţau suficientăboare gălăgielarma adiere

3. Legaţi cuvintele cu sens opus:

târziu scund lungă devremeînalt scurtăs-a încălzit a ieşitrâdea s-a răcita intrat plângea

4. Potriviţi înţelesurile prin corespondenţă:

„Se descuie cerul” admiraţia faţă de porumbul des şi înalt ca o pădure

„Ce porumb s-a făcut! Pădure! bucuria sătenilor datorată recoltei bogate

„Le râdea oamenilor inima” a plouat mult

5

„larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere” oamenii fericiţi vorbeau mult şi tare

5. Alegeţi cu şi alte titluri potrivite lecturii „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu:

O Hărnicie O Toamnă darnică O Roadele hărniciei O Miresmele toamnei O Primăvară secetoasă O An îmbelşugat O Plugarii harnici O Început de an şcolar

6. Selectaţi din text câte două exemple pentru fiecare tip de imagine:

Imagini vizuale Imagini auditive Imagini olfactive(miros)

Imagini tactile(senzaţii de frig, cald)

Imagini dinamice(de mişcare)

7. Despărţiţi în silabe cuvintele: groase, neîntreruptă, vremea, încât, toamnă, noiembrie, plouat, mireasmă, fierbere, porneau, ştiuleţii, auzea, fiert, copiii, inimoase, persoane, boare.

8. Despărţiţi în silabe după model: dintr-o din - tr-o

într-o ....................... printr-un .......................... n-are .......................... .

tai-o ..................... de-acum ......................... privindu-l .........................

scrie-o ....................... pe-acolo ....................... printr-o ............................

9. Explicaţi sensurile următoarelor cuvinte:

inima car semăna fire

O doare inima. E un car tras de boi. Primăvara semăna porumb. Are o fire veselă!Primăria e în Car un sac în spate. Semăna bine cu mama ei. Bunica toarce fire de in.inima satului.

11. Introduceţi cuvintele din dreapta în spaţiile potrivite:

Era şi sora ............... acolo. s-a El nu ........... gândit ce să facă mai târziu. sa Nu ştie dacă să ia mere ............... pere. s-au Albinele ................ adunat în stup. sau Vii pe .............. mine? l-a ................ fiert şi ............ mâncat. la

12. Transformaţi după model:

îl vede l-a văzut se vede s-a văzut o vede a văzut-o

îl aduce ........................ se aduce ..................... o aduce ........................

6

îl sperie ......................... se sperie ..................... o sperie .......................

13. Dictare: „Din când în când.... porumbului.”(din lect. „Culesul porumbului” după I.Agârbiceanu)Rapsodii de toamnă

-fragment- de George Topîrceanu

1. Alegeţi răspunsurile corecte:Primul semn de venire a toamnei: O Crivăţul O o boare O un vânticel rece

Plantele sunt îngrijorate deoarece: O toamna înseamnă moartea florilor O toamna lasă uscătură în lumea plantelor O suflarea rece a vântului le distruge

Libelula şi-a oprit zborul graţios pe o campanulă deoarece: O era obosită O se temea să nu fie luată de vânt O a simţit răceala vântului

Toamna lasă în urma ei: O spaima florilor şi insectelor O cărări pustii O alai de frunze moarte

2. Când află că toamna vine :

florile -îşi vibrează clopoţeii dalia -se teme c-or să-i cadă dinţii petuniile -se-agită floarea-soarelui -îşi îndreaptă talia campanula -regretă, sunt îngrijorate

3. Alegeţi cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):

rapsodie freamătboare distinselită vânticelvibraţie cânteca pustii fricăspaimă a goli

4. Selectaţi explicaţiile potrivite: Titlul poeziei şi expresiile cu privire la reacţiile vieţuitoarelor în momentul apariţiei toamnei sugerează:

♪ un cântec trist, melancolic♪ un cântec vesel, optimist♪ o poezie dedicată schimbărilor din natură la venirea toamnei

5. Folosiţi cuvintele: cine, ce, unde, cum, când, de ce, din ce cauză ş.a. pentru a formula întrebări fiecărei strofe a poeziei.

7

6. Explicaţi de ce poezia „Rapsodii de toamnă” de George Topîrceanu este un text în versuri şi daţi exemple de folosire a personificării în poezie.

7. Autodictare: strofele care conţin denumirile florilor.Verbul

1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:

Partea de vorbire care exprimă .............................. , ..................................., ................................ fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte verb. Verbul are pentru o singură fiinţă, un singur lucru, un singur fenomen al naturii, numărul ........................................ şi pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale naturii, numărul .............................................. . Pronumele care pot însoţi verbele ajută la determinarea persoanei verbelor:-eu, noi persoana ...........-tu voi persoana .............. -el, ea, ei, ele persoana ..............

2. Completaţi spaţiile punctate cu verbele potrivite:

Ramurile ....................................purtate de vânt. Soarele ............................ la orizont.Florile .........................................în ghiveci. Drapelul ...........................în vânt.Copiii ......................................cu mingea. Peştele ..............................în acvariu.

3. Transformă substantivele în verbe, după model: fugă a fugi floare ................. păcăleală ................. uitare ................

muncă ................. întoarcere ............... vorbire ...................... poveste ...............

4. Identificaţi verbele şi subliniaţi-le cu o linie pe cele la numărul singular şi cu două pe cele la plural:

a) „A trecut întâi o boare b) „O mireasmă îmbătătoare se risipea în aer.”Pe deasupra viilor, („Culesul porumbului” -I. Agârbiceanu)Şi-a furat de prin ponoarePuful păpădiilor.”

(„Rapsodii de toamnă” -G. Topîrceanu)

c)„Când vine toamna, păsările pleacă şi frunzele cad...” („La Medeleni” -Ionel Teodoreanu)

5. Completaţi tabelul următor cu verbele: a ridica, a vedea, a aduna, a scrie, a cânta, a cumpăra.

singular pluralpers. I pers a II-a pers a III-a pers I pers a II-a pers a III-a

eu tu el,ea noi voi ei,ele

8

6. Selectaţi verbele din enunţurile următoare şi completaţi tabelul.

a) Şoarecele de bibliotecă ronţăia la o carte şi-şi dădea cu părerea:_ E bună cartea, mai bună decât cea de ieri!

b) Doi grauri ciuguleau din cireşele roşii şi dulci. Pisica pândea şi ea pofticioasă. Ce nu ştiţi voi însă, e că Grivei abia aştepta să facă un pas şi...haţ! Să se înveţe minte hoaţa!

verbul numărul persoana

7. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la:•persoana a III-a, numărul plural

...............................................................................................................................................................

•persoana a II-a, numărul singular

..............................................................................................................................................................

•persoana I, numărul plural

.............................................................................................................................................................

8. Transcrie enunţurile date renunţând la cratimă:

Ce-ţi mai trebuie? Ce îţi mai trebuie? Nu-l doare. .................................................N-a păţit nimic. ............................................... Ce-i spui mâine? .........................................Să-şi ceară scuze! .............................................. Ce-l supără? ...............................................Cred că-mi aduc aminte. .......................................... Vreau să-mi spui. ......................................

9. Alcătuiţi propoziţii în care verbul să arate:-acţiunea unei fiinţe:

........................................................................................................................................................

-existenţa unui obiect:

.......................................................................................................................................................

9

-starea unui lucru:

.......................................................................................................................................................

Timpurile verbuluiReţineţi! Timpurile verbului sunt:□ prezent – acţiunea se desfăşoară în momentul vorbirii□ trecut – acţiunea s-a desfăşurat înainte de momentul vorbirii□ viitor – acţiunea se va desfăşura după momentul vorbirii

1. Precizaţi timpul în care se desfăşoară acţiunile folosind cuvintele azi, ieri, mâine:

Strig de bucurie. (azi) Voi lupta şi voi învinge. (...........................)Vom merge la teatru. (..................) Alerg să câştig cupa. (............................)Am fost în excursie. (.......................) Părinţii i-au făcut un cadou frumos. (.....................)Citeşte cărţi bune! (.........................) Priveau uimiţi la televizor. (.........................)

2. Transformaţi după model:

trecut prezent viitor

am scris scriu voi scrie

................................ plecăm ............................

aţi alergat ......................... ............................

.................................. ......................... vor culege

3. Intuieşte timpul verbelor şi continuă după model:

timpul ................. timpul.................... timpul .................

eu sunt noi suntem eu am fost noi am fost eu voi fi noi vom fi

............... voi sunteţi tu ai fost ..................... .............. voi veţi fi

el/ ea este ei, ele sunt ................. ei, ele au fost el/ea va fi ..........................

4. Analizaţi verbele din enunţurile date, după model:Exemplu:•Mâine vom merge la magazin. vom merge= verb, persoana I, numărul plural, timpul viitor.

•Marinarul pleacă cu vaporul.

...............................................................................................................................................................

•Maria se juca cu păpuşa ei cea nouă.

...............................................................................................................................................................

•Mâine veţi pleca la muncă!

...............................................................................................................................................................

5. Alcătuiţi propoziţii după următoarea schemă:

10

S + P + a.p. + a.p.p pv, pers. a II-a, nr. pl., t. viitor s adj.

Ţara de dincolo de negură după Mihail Sadoveanu

1. Bifaţi cu răspunsurile corecte:Anotimpul în care se petrece acţiunea este: O începutul iernii O sfârşitul toamnei O sfârşitul iernii

Personajele povestirii sunt: O cuconaşul Mihai O moş Ilie O cuconu’ Alecu Acţiunea are loc: O în târg O la ţară O în gospodăria tatălui scriitorului

2.Cuvinte cu acelaşi înţeles (sinonime): 3. Cuvinte cu sens opus (antonime):

scânteiase curte groasă iese pâclă strălucise aproape ultimafantastică locuri grele staucerdacul emoţie frigul subţire ogradă ceaţă fug departe meleaguri fabuloasă intră uşoareînfiorare veranda cea dintâi căldura

4. Transformaţi planul simplu de idei sub formă de titlu în plan de idei sub formă de propoziţii:o Apropierea ierniio Fantastica lume de dincolo de negurăo Conversaţia cu moş Ilie

5. Spune-ţi părerea: Lumea fantastică de „dincolo de negură” îi apărea copilului:

□ ascunsă de negură după „dealurile şi pădurile cele de departe”□ bogată în vânat de tot felul□ atrăgătoare pentru copilul dornic să cunoască poveştile vânătoreşti□ înfricoşătoare

6. Un cuvânt, mai multe sensuri (omonime):Alcătuiţi propoziţii cu cuvântul „ochi” în care acesta să fie:

organul văzului: ..................................................................................................................................

suprafaţă de apă înconjurată de pământ şi apă:...................................................................................

cel făcut cu andreaua: ........................................................................................................................

11

cel de mâncat, gătit din ou: ................................................................................................................

Găsiţi exemple asemănătoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele pentru cuvintele: nouă, acele, îngheţată.

12

7. Alegeţi explicaţiile corecte:„iarna-i aproape” deoarece: O căzuse bruma pe acoperişuri O îngheţase apa găinilorO în pâcla albăstruie din pădure iarna pregăteşte sania

„uitându-mă numa-ntr-un ochi, ca raţa la uliu” vrea să spună că:O raţa stă nemişcată ca să urmărească mişcările duşmanuluiO pasărea stă pregătită să fugă la fiecare mişcare a atacatoruluiO stă în aşteptare neîndrăznind să mişte

„iepurii săreau ca lăcustele” exprimă:O mulţimea iepurilor asemănătoare cu a lăcustelorO săriturile iepurilorO exagerările poveştilor vânătoreşti

8. Despărţiţi în silabe, conform modelului, următoarele cuvinte:Exemplu: într-o în - tr-o

şi-ngheţase ............................................... de-acu .................................................

cojocu-n ................................................... iarna-i ..................................................

înălţându-mi ............................................... uitându-mă .............................................

numa-ntr-un .............................................. se-nţelege ............................................

şi-mpuşcam ............................................... dumneata-n .........................................

Reţineţi!Cuvintele v-a se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o silabă. Liniuţa de unire

înlocuieşte vocala ă din cuvântul vă. Cuvântul a ajută la formarea timpului trecut al verbelor. Cuvântul va ajută la formarea timpului viitor.

9. Alegeţi varianta corectă:

Dacă va/ v-a începe să plouă va/ v-a trebui să aveţi umbrelă la voi. Bunica nu poate veni să vă ia. Va/V-a spus de ieri că a fost programată la doctor şi nu ştie când va/ v-a termina. Va/V-a adus umbrela aceasta, pentru orice eventualitate.

10. Selectaţi verbele din enunţuri şi analizaţi-le (precizând persoana, numărul, timpul lor):

Peste o săptămână se vor întoarce cu toţii.

...............................................................................................................................................................

El l-am întrebat pe tatăl lui despre excursie.

...............................................................................................................................................................

V-aţi adunat jucăriile ?

..............................................................................................................................................................

11. Dictare: Din lectura „Ţara de dincolo de negură” după Mihail Sadoveanu de la „Într-o dimineaţă...” până la „...n-o văd nicăierea.”

13

Sfârşit de toamnă-fragment-

de Vasile Alecsandri1. Indicaţi răspunsurile potrivite:

„au fugit de zile rele” sugerează că păsările : O au plecat pentru că vor veni zile friguroase O fug de perioada în care nu pot găsi hrană O fug de cineva care le vrea răul

„urmărite de al nostru jalnic dor” înseamnă că: O le vom duce dorul cu jale O plângem pentru că nu le putem opri plecarea O dorim să plece cât mai repede

„Lunca bătută de brumă acum pare ruginită” arată că: O pădurea roşiatică străluceşte acoperită de brumă O lunca e distrusă, ca bătută, arsă de brumă O bruma străluceşte sub razele soarelui

„iarna vine, vine pe crivăţ călare” descrie: O venirea furtunoasă a iernii O apariţia iernii călare pe crivăţ ca o vrăjitoare călare pe mătură O apropierea iernii uşor, pe nesimţite

„boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc”spune că: O animalele simt cu teamă apropierea iernii O animalele se ceartă O animalele sunt înfiorate de zgomote

2. Descoperiţi în textul „Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri cuvintele cu acelaşi sens (sinonime) cu cele de mai jos:musafirii .......................... abandonat-au ..................... rătăcit-au ......................trist ............................. ofilite ............................... se desprind ......................

3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele date şi cuvintele cu sens opus (antonimele) din textul „Sfârşit de toamnă”: a reveni scurt vesel a se lipi a creşte a se depărta

lung a se dezlipi a scădea a pribegi a se apropia trist 4. Un cuvânt, mai multe sensuri. Explică sensul expresiilor date:

A căzut pe gânduri. .........................................................................................................................

Frunza a căzut pe pământ. ..............................................................................................................

I-a căzut faţa când l-a văzut. ...........................................................................................................

A căzut la pat, are febră mare. ........................................................................................................

Am căzut la examen. ......................................................................................................................

5. Legaţi corespunzător ( cu ) folosirea semnelor de punctuaţie din ultima strofă:virgula semnul exclamării punctul

desparte o repetiţie, o enumeraţie marchează sfârşitul comunicării exprimă teamă, emoţie

14

Planul dezvoltat de idei

Reţineţi!Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale ale unui text.Planul dezvoltat înseamnă îmbogăţirea ideilor principale cu informaţii semnificative despre

locul, timpul, personajele şi acţiunile acestora.

1. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu pornind de la modelul prezentat în manual pentru lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.

2.Realizaţi povestirea textului folosindu-vă de planul dezvoltat de idei.

1. Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice. Utilizaţi-le pe cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut asemănător. Iată câteva exemple:„Soarele era palid.”, „Toamna împrăştia arome dulci şi amărui.”, „crenguţele ca cerceii cu grele nestemate”, „le râdea oamenilor inima”, „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”, „alai de frunze moarte”, „scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă”.

2. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii:

a) Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat.b) Dacă conţine toate alineatele impuse de idei.c) Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text astfel încât povestirea

să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător.d) Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul.e) Dacă este scrisă cu atenţie, respectând ordinea, forma corectă a literelor, ortografia şi

punctuaţia potrivite.

Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu

Planul simplu de idei

1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi.2. Toamna aduce roade îmbelşugate.3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul.

Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu

Planul dezvoltat de idei

1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi. •Seceta din primăvară întârzie semănatul. •Doar o ploaie îndestulătoare şi o toamnă lungă ar fi salvat recolta. •Vremea a ajutat la creşterea recoltei.

2. Toamna aduce roade îmbelşugate. •Porumbul s-a făcut ca pădurea de des. •Vremea lunii noiembrie este prielnică culesului.3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul. •Lanurile de porumb sunt pline de larma culegătorilor. •Copiii ajută şi ei dar se bucură şi de aroma porumbului copt. •Carele înălţate şi pline cu porumb pornesc scârţâind de greutate spre sat.

15

Recapitulare

1. Citeşte textul următor:

_ Mamă, azi toţi colegii mei au râs de un băiat care nu a ştiut să dea exemple de adjectiv, numai eu nu. _ Bine ai făcut, dar cine era acel băiat? _ Eu!

•Formulează trei întrebări care au legătură cu conţinutul textului.

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

2. Completează enunţurile cu unul dintre cuvintele v-a sau va:

................. chemat şi n-aţi venit. .................rugat să nu-l mai căutaţi. .................veni curând.

3. Alcătuieşte un text format din cel mult opt enunţuri. În text vei folosi de trei ori ghilimelele................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

4. Scrie trei propoziţii simple afirmative..............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

5. Transformă propoziţiile simple afirmative în propoziţii dezvoltate negative.............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

6. Precizează timpul verbelor din fragmentul următor:

Cocostârcii şi rândunelele au părăsit cuiburile. Toamna a plecat cu alaiul de frunze moarte. Vântul şuieră prin hornuri. Animalele simt apropierea zilelor grele. Va veni iarna geroasă şi vijelioasă. Vom sta mai mult în casă la căldură.

7. Redactează o compunere cu ajutorul imaginilor:

16

17