departamentul de istoria & teoria arhitecturii şi conservarea patrimoniului ANUL IV _ 2012-2013 ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ, utilă pentru seminariile 1 și 2, subiectele de la 1 la 4: CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 CRUTZESCU, George, Podul Mogoşoaiei, Ed. Meridiane, Bucureşti 1986 DAMÉ, Frédéric, Bucureştiul în 1906, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2007 DE MARSILLAC, Ulysse, Bucureştiul în veacul al XIX-lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999 GEORGESCU, Vlad, Istoria românilor, Bucureşti, 1992 GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966 HARHOIU, Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident, Bucureşti, Editura Simetria Uniunea Arhitecţilor din România şi Arcub, 1997 ION, Narcis Dorin, Bucureşti: în căutarea Micului Paris, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2003 IONESCU, Grigore, Istoria arhitecturii pe teritoriul României, Bucureşti, 1982 IONESCU, Ştefan, Dezvoltarea edilitar – urbanistică a oraşului Bucureşti la sfârşitul secolului al XIX-lea, în „Bucureşti, Materiale de istorie şi muzeografie”, VII, Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, 1969, pp. 81-97 LASCU, Nicolae, Epoca regulamentară şi urbanismul, în „Historia urbana”, tom II, nr. 2/1994, pp. 119-130 LASCU, Nicolae, Legislaţie şi dezvoltare urbană, Bucureşti 1831-1952 (teză de doctorat), Bucuresti, mss., 1997 MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă; secolul XIX, Bucureşti, Silex, 1997 OFRIM, Alexandru, Străzi vechi din Bucureştiul de azi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2007 OLTEANU, Radu, Bucureştii în date şi întâmplări, Ed. Paidea, Bucureşti, 2002 PARUSI, Gheorghe, Cronologia Bucureştilor, Bucureşti: Compania, 2007 POTRA, George, Din Bucureștii de altădată, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, Ed. Caligraf Design, Bucureşti, 2004 TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura - studiu monografic si indici, 1906-1944, Ed. Humanitas, 2008 ***, Bucureștii în imagini în vremea lui Carol I, București, Ed. Fundației PRO, 2006, Vol. I-III

departamentul de istoria & teoria arhitecturii şi conservarea patrimoniului ANUL IV _ 2012-2013 ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

SEMINARUL 1 – Secolul XIX 1. Locuinţa / ansamblul de locuințe A. Reședințele urbane boierești Prezentarea va căuta să surprindă aspectele comune și trăsăturile specifice ale unora dintre reședințele urbane boierești. Se va urmări de asemenea o înscriere a acestei categorii de locuințe în cadrul general al arhitecturii rezidențiale bucureștene, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prezentarea va face referință cel puțin la următoarele studii de caz: Palatul Șuțu (1834), Casa Librecht-Filipescu (1866), Palatul Știrbei (1882). Bibliografie minimală: IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 508-538 ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, București, Ed. Meridiane, 1984 MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica, Romantismul în arhitectură, București, Ed. Meridiane, pp. 128-204 MUCENIC, CEZARA, București, un veac de arhitectură civilă, secolul XIX, București, Ed. Silex, 1997, pp. 7-23, 45-68 MUCENIC, CEZARA, „Bucureștiul secolului al XIX-lea. Evoluția centrului istoric” în Străzi, piețe, case din vechiul București, București, Ed. Vremea, 2004, pp. 31-61 OPREA, Petre, Itinerar inedit prin case vechi din București, București, Ed. Sport Turism, 1986 ZĂNESCU, Ionel, „Meșteri și arhitecți constructori în Bucureștii primei jumătăți a veacului al XIX-lea” în B.M.I.M., vol. 12, Bucureşti, editat de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, 1997, pp. 74-86 B. Casa Librecht-Filipescu (1866), Arh. Luigi Lipizer; București, Str. Dionisie Lupu, nr. 44-46 Bibliografie minimală: GIURESCU, Constantin, Viața și Opera lui Cuza Vodă, București, Ed. Curtea Veche, 2000, pp.291-300 IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 531-538 MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica, Romantismul în arhitectură, București, Ed. Meridiane, pp. 128-204 MUCENIC, CEZARA, București, un veac de arhitectură civilă, secolul XIX, București, Ed. Silex, 1997, pp. 7-23, 45-68 PARUSI, Gheorghe, Cronologia Bucureştilor. 20 septembrie 1459 – 31 decembrie 1989, Zilele, faptele, oamenii Capitalei de-a lungul al 530 de ani (italice), Bucureşti, editura Compania, 2007 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: Releveu, Arhiva DITACP, UAUIM. 2. Programe publice A. Arhitecți ai programelor publice în a doua jumătate a sec. XIX Prezentarea se va sprijini cel puțin pe exemple de arhitectură ai căror arhitecți au fost: Paul Gottereau, Albert Galleron, Cassien Bernard, Louis Blanc, Albert Ballu, Alexandru Săvulescu, Alexandru Orăscu. De asemenea, prezentarea va surprinde modul în care construcțiile publice se înscriu în contextul larg al operațiunilor de modernizare a orașului, precum și influența pe care formația și originea arhitecților au avut-o asupra proiectelor. Bibliografie minimală: IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 538-547 IONESCU, Ștefan, „Dezvoltarea edilitar-urbanistică a orașului București la sfârșitul sec. al XIX-lea” în B.M.I.M., vol. VII, Bucureşti, editat de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, 1969, pp. 81-97 LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la primul război mondial, București, Ed. Simetria, 2011 MUCENIC, CEZARA, București, un veac de arhitectură civilă, secolul XIX, București, Ed. Silex, 1997, pp. 7-16, 27, 32, 45-68 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004 B. Teatrul Național, București, Calea Victoriei, (1846-1852), Arh. Anton Heft Bibliografie minimală: POTRA, George, „Teatrul Național” în Din Bucureștii de altădată, Imprimeriile Curentul, București, 1941, pp. 40-44 (www. dacoromanica.ro) BĂICULESCU, George, Teatrul românesc acum 100 de ani, Bucureşti, editura Vremea, 1935 (www. dacoromanica.ro) SADOVEANU, Ion Marin, „Teatrul Naţional din Bucureşti” în Boabe de grâu, I, nr. 10, Bucureşti, 1930, pp. 606-611 (www. dacoromanica.ro) ZĂNESCU, Ionel, "Teatrul Naţional din Bucureşti” în B.M.I.M., vol. XIV, Bucureşti, editat de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, 2000, pp. 224-240 ***, Teatrul Naţional din Bucureşti (1846-1947). Cercetări arheologice, Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti, 2005, pp.1-27 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: ***, Teatrul Naţional din Bucureşti (1846-1947). Cercetări arheologice, Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti, 2005, pp. 44-68

departamentul de istoria & teoria arhitecturii şi conservarea patrimoniului ANUL IV _ 2012-2013 ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

3. Spațiul de cult A. Ruptura de tradiție în arhitectura bisericilor bucureștene Expunerea va contura, prin exemplificări varietatea direcțiilor prezente în arhitectura religioasă, și prin aceasta, ruptura de tradiția epocilor anterioare. Aspectele comentate cu precădere vor fi: alcătuirea în plan și expresia arhitecturală exterioară. Se vor lua în considerare cel puțin următoarele exemple: Biserica Ghica Tei, Str. Doamna Ghica (1833), Sf. Spiridon Nou, str. Șerban Vodă (1852-1858) , Biserica Sf. Ecaterina, Str. Sf. Ecaterina (1850) , Domnița Bălașa, Str. Sf. Apostoli (1881-1885), Biserica Sf. Nicolae și Sf. Ecaterina, Bd. Bucureștii Noi (1898), Comentariul va aminti și comenta orientarea profesională a arhitecților autori ai planurilor. Bibliografie minimală: IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 496-508 IONESCU, Grigore, „Despre arhitectura religioasă la români” în Arhitectura, nr. 2, 1939, pp. 6-25 ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, București, Ed. Meridiane, 1984 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, București, Ed. Universalia, 2005, Vol. I

Sau STOICA Lucia, IONESCU-GHINEA Neculai, IONESCU, Dan D., LUMINEA Cecilia, ILIESCU Petre, GEORGESCU Minerva, Atlas-Ghid Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București, Vol. II, București, Ed. Ergorom, 1999

STOICESCU, Nicolae, Repertoriul Bibliografic al monumentelor feudale din București, București, Ed. Academiei RPR, 1960 B. Biserica Domnița Bălașa (1881-1885), Arh. Alexandru Orăscu, București, Str. Sf. Apostoli, 60 Bibliografie minimală: HAGI-MOSCO, Emanoil, Bucureşti. Amintirile unui oraş. Ziduri vechi. Fiinţe dispărute, Bucureşti, editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, pp.65-86 NIȚULESCU Arina, „Chiesa Domnița Bălașa” în Enrica BALLARE coord, La via del marmo artificiale, Ed. Zeisciu, 2010, pp. 102-123 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004, pp.67-68, 164 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, București, Ed. Universalia, 2005, Vol. I, pp. 403-407 STOICESCU, Nicolae, Repertoriul Bibliografic al monumentelor feudale din București, București, Ed. Academiei RPR, 1960 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: Enrica BALLARE coord, La via del marmo artificiale, Ed. Zeisciu, 2010, pp. 103-107 4. Intervenții urbane A. Parcuri și grădini în București Expunerea va prezenta caracteristicile generale și principiile de alcătuire ale parcurilor și grădinilor bucureștene în contextul măsurilor de modernizare a orașului, în special cele referitoare la preocuparea pentru spațiile publice din oraș. Bibliografie minimală: LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la primul război mondial, București, Ed. Simetria, 2011 MARCUS, Rică, Parcuri și Grădini în România, Ed. Tehnică, București, 1958 PĂNOIU, Andrei, „Grădinile publice” în Evoluția orașului București, Ed. Arhitext, București, 2011, pp.143-165 POTRA, George, Din Bucureștii de ieri, Vol 1,București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1981, pp. 323-342 TOMA, Dolores, Despre grădini și modurile lor de folosire, București, Ed. Polirom, 2001, pp. 11-50, 127-190 B. Grădina Cișmigiu, Wilhelm Meyer (1847) Bibliografie minimală: LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la primul război mondial, București, Ed. Simetria, pp. 89-91 MARCUS, Rică, Parcuri și Grădini în România, București, Ed. Tehnică, 1958, pp. 54-61 PĂNOIU, Andrei, „Înființarea Grădinii Publice Cișmigiu” în Evoluția orașului București, Ed. Arhitext, București, 2011, pp.148-158 POTRA, George, Din Bucureștii de ieri, Vol 1,București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1981, pp. 323-328 ROȘU, Lavnia, „Cișmigiu în prima jumătate a secolului al XIX-lea” în B.M.I.M., vol. 12, Bucureşti, editat de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, 1997, pp. 200-211 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la primul război mondial, București, Ed. Simetria, 2011 p. 90

departamentul de istoria & teoria arhitecturii şi conservarea patrimoniului ANUL IV _ 2012-2013 ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

SEMINARUL 2 – Sfârșitul Sec. XIX – începutul Sec. XX

1. Locuinţa / ansamblul de locuințe A. Parcelări de locuințe ieftine Prezentarea va surprinde în mod special începuturile preocupărilor pentru construcția de locuințe în parcelări destinată populaţiei cu venituri modeste, ca măsură de protecție socială dar și ca modernizare a locuirii. Expunerea va contura caracteristicile urbanistice ale ansamblurilor propuse/construite în cadrul acestor inițiative. Bibliografie minimală: DERER, Peter, Locuirea urbană, Ed. Tehnică, București, 1985, pp. 114-127 NOICA Nicolae Șt., Între istorie și actualitate. Politici de locuire în România, București, Ed. Mașina de scris, 2003 PĂNOIU, Andrei, Evoluția orașului București, Ed. Arhitext, București, 2011, pp.186-201 SFINȚESCU, Cincinat, Societatea Comunală de locuințe eftine și realizările ei în Urbanismul, anul X (II), nr. 5-6, mai-iunie 1933, pp.269-288 SFINŢESCU, Prof. C., Locuinţa în România, în: Urbanismul, anul X (II), nr. 5-6, mai-iunie 1933, pp.149-159 (extrasul se găsește si pe site-ul www.dacoromanica.ro) TRAIANESCU, I.D., Locuințe economice în capitală în Arhitectura, Nr. 3, 1924, pp.23-27 VĂRTOSU, Gheorghe, Locuințe pentru populația nevoiașă și problema comasărilor, București, Biblioteca Urbanistică, [?1933] (www.dacoromanica.ro) ***, Chestiunea locuințelor economice si activitatea societăței comunale a locuințelor ieftine, București, Tipografia Poporului, 1914 B. Parcelarea Grant-RMS - București (1912) Bibliografie minimală: SFINȚESCU, Cincinat, Societatea Comunală de locuințe eftine și realizările ei în Urbanismul, anul X (II), nr. 5-6, mai-iunie 1933, pp.269-288 SFINŢESCU, Prof. C., Locuinţa în România, în: Urbanismul, anul X (II), nr. 5-6, mai-iunie 1933, pp.149-159 TRAIANESCU, Ion. D., „Locuințe economice în capitală” în Arhitectura, 1924, pp. 23-27 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: TRAIANESCU, Ion. D., „Locuințe economice în capitală” în Arhitectura, 1924, p. 23 SFINȚESCU, Cincinat, „Societatea comunală de locuințe eftine și realizările ei” în Urbanismul, 1933, p. 277, 280 2. Programe publice A. Stiluri și curente în arhitectura edificiilor publice Expunerea se va axa pe ideea de coexistență a mai multor direcții în arhitectura programelor publice. Va fi conturat contextul și subliniată motivația opțiunii pentru arhitectura neo-românească în arhitectura edificiilor publice, precum și felul în care ea se reflectă în proiectele studiate. Prezentarea Va ține cont cel puțin de următoarele edificii: Palatul Poștei Centrale (1900), Palatul Bursei (astăzi Biblioteca Națională) (1910), Cercul Militar (1912), Ministerul Lucrărilor Publice (astăzi Primăria capitalei) (1910), Muzeul de artă (astăzi muzeul Țăranului Român) (1912-1938), Casa Corpului Didactic (1912), Școala Superioară de arhitectură (1912-1927) Bibliografie minimală: IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 547-568 IONESCU, Grigore, „Arhitectura Românească până la Primul Război Mondial” în Arhitectura, Nr. 3-4, 1991, pp.64-83 MUCENIC, CEZARA, București, un veac de arhitectură civilă, secolul XIX, București, Ed. Silex, 1997, pp. 55-64 NOICA, Nicolae, Lucrari publice in vremea lui Carol I, Ed, Cadmos, București, 2008 POPESCU, Carmen, Le style national Roumain, București, Ed. Simetria, 2004 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004 B. Banca Marmorosch Blank (1915-1923), Arh. Petre Antonescu Bibliografie minimală: ANTONESCU, Petre, Clădiri, construcții, proiecte și studii, București, Ed. Tehnică, 1963 IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 547-568 IONESCU, Grigore, „Petre Antonescu, 100 de ani de la nașterea sa” în Arhitectura, Nr. 1, 1973, pp. 38-39 POPESCU, Carmen, Le style national roumain, Construire une nation à travers l’architecture, 1881 – 1945, Presses Universitaires de Rennes – Ed. Simetria, Rennes – Bucureşti, 2004 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: ***, Arhitectura, 1924, pp. 59-61 ANTONESCU, Petre, Clădiri, construcții, proiecte și studii, București, Ed. Tehnică, 1963, p. 50

departamentul de istoria & teoria arhitecturii şi conservarea patrimoniului ANUL IV _ 2012-2013 ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

3. Spațiul de cult A. Afirmarea stilului național în arhitectura religioasă Se va urmări plasarea în context a opțiunii pentru stilul național (arhitectura neo-românească), modelele utilizate și felul în care acestea sunt transpuse în proiectele realizate. Expunerea se va sprijini cel puțin pe următoarele exemple: Biserica Româno-unită (București. 1906), Biserica Boteanu (București 1909), Biserica Visarion (București, 1912), Catedrala din Galați (1912), Bibliografie minimală: IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, Ed. Academiei RSR, 1982, pp. 547-568 IONESCU, Grigore, „Despre arhitectura religioasă la români” în Arhitectura, nr. 2, 1939, pp. 6-25 POPESCU, Carmen, Le style national roumain, Construire une nation à travers l’architecture, 1881 – 1945, Presses Universitaires de Rennes – Ed. Simetria, Rennes – Bucureşti, 2004 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, București, Ed. Universalia, 2005, Vol. I

Sau STOICA Lucia, IONESCU-GHINEA Neculai, IONESCU, Dan D., LUMINEA Cecilia, ILIESCU Petre, GEORGESCU Minerva, Atlas-Ghid Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București, Vol. II, București, Ed. Ergorom, 1999

B. Biserica Schimbarea la Față, (1906-1910), Arh. N. Ghika Budești, București, Str. Cuțitul de Argint, 1 Bibliografie minimală: GHIKA-BUDEȘTI, I. N., „Nicolae Ghika Budești (1869-1943)” în Arhitectura, Nr. 4, 1974, p. 49-59 IONESCU, Grigore, „Despre arhitectura religioasă la români” în Arhitectura, nr. 2, 1939, pp. 6-25 PĂNOIU, Andrei, „Situația orașului București la începutul secolului XX” în Evoluția orașului București, Ed. Arhitext, București, 2011, pp.166-176 POPESCU, Carmen, Le style national roumain, Construire une nation à travers l’architecture, 1881 – 1945, Presses Universitaires de Rennes – Ed. Simetria, Rennes – Bucureşti, 2004 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, București, Ed. Universalia, 2005, Vol. I, pp. 124-125 SOCOLESCU, Toma, „Expoziția din 1906” în Amintiri, București, Ed. Caligraf, 2004, pp. 34-38 ***, Expozițiunea Generală Română din 1906, București, Editura Fundației PRO, 2006 Sursele imaginilor, altele în afara planurilor istorice ale orașelor: IONESCU, Grigore, „Despre arhitectura religioasă la români” în Arhitectura, nr. 2, 1939, p. 9 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, București, Ed. Universalia, 2005, Vol. I, p. 124 4. Intervenții urbane A. Operațiuni de trasare a bulevardelor Prezentarea va surprinde mecanismele administrative și profesionale care au făcut posibilă trasarea bulevardelor, precum și operațiunile complementare acesteia, realizate până la primul război mondial. Se va accentua rolul modernizator al operațiunilor de trasa al Bulevardelor. Bibliografie minimală: DAMÉ, Frédéric, Bucureştiul în 1906, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2007 LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la primul război mondial, București, Ed. Simetria, 2011, pp. 71-74 și pp. 132-158 MUCENIC, Cezara, „Tăierea bulevardului Regina Elisabeta”, în „Bucureşti”, XVIII, 2004, p. 110-129 PĂNOIU, Andrei, Evoluția orașului București, Ed. Arhitext, București, 2011 SFINŢESCU, Cincinat, Transformarea constructivă a Capitalei, Bucureşti, Tip. Gutenberg, 1921 B. Proiectul pentru amenajarea Pieței Universității (Forum Traian) (1896), Arh. Giulio Magni, București Bibliografie minimală: LASCU, Nicolae, Giulio Magni – un arhitect italian la primăria Capitalei, în Anuar al Arhivelor Municipiului București, Din trecutul istoric și urbanistic al orașului București, Editura Ministerului de Interne, București, 1998 MAGNI, JULIUS, Forum Traiani în Bucureşti, Tip. G. A. Lăzăreanu, Bucureşti, 1896 MUCENIC CEZARA, „Piața Universității” în Străzi, piețe, case din vechiul București, București, Ed. Vremea, 2004, pp. 85-96 ORFIM, Alexandru, „Strada Academiei” în Străzi vechi din Bucureștiul de azi, București, Ed. Humanitas, 2007, pp. 13-18 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă 1800-1925, București, Ed. Caligraf, 2004, pp. 69-70 ***Progetti e lavori eseguiti dall'architetto Prof. Giulio Magni, Album de fotografii, Biblioteca Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", București